Laura Georgescu, şefa CNA, urmărită penal

Autor

-

5 septembrie 2014

Procurorii DNA au anunţat vineri că au început urmărirea penală împotriva şefei Consiliului Naţional al Audiovizualului, Laura Georgescu, ea fiind acuzată de abuz în serviciu, în acelaşi dosar în care este urmărit penal şi deputatul PSD Viorel Hrebenciuc.

Iată cum îşi argumentează procurorii decizia: “La data de 17 septembrie 2013, la propunerea Laurei Georgescu, președinta CNA, autoritatea națională în domeniul audiovizualului a decis, cu o majoritate de 7 la 4 (11 membri CNA prezenți), retragerea licenței audiovizuale pentru un post TV. În consecință, a fost emisă decizia nr.483/2013, în care, după o foarte elaborată expunere de motive și considerații de natură tehnică, s-a hotărât că respectivul post TV a încălcat dispozițiile art.57 alin.1 lit.b teza 2 din Legea nr.504/2002 a audiovizualului, în sensul că a încetat să difuzeze serviciul de programe pentru care i s-a acordat licența audiovizuală mai mult de 96 de ore pentru orice motive imputabile titularului, singura sancțiune prevăzută de lege într-o asemenea situație fiind retragerea licenței”.

CNA o-ntoarce ca la Ploieşti

După nici două săptămâni, pe 1 octombrie 2013, s-a emis o altă decizie, nr.514/2013, prin care s-a revocat decizia anterioară (6 voturi pentru și 4 voturi împotrivă, din 10 membri prezenți), precizându-se doar că au fost admise argumentele conținute în contestația depusă de postul de televiziune sancționat, fără a se mai realiza o analiză tehnică sau să se țină cont dacă există un punct de vedere al specialiștilor din cadrul CNA, care să constate dacă susținerile din contestație sunt temeinice și legale. „Din analiza materialelor existente la dosar, s-a stabilit că, urmare a exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu de către suspecta Georgescu Laura, președinte CNA, în mod nejustificat, trei dintre membrii CNA care la ședința anterioară votaseră pentru retragerea licenței postului TV în ședința din 1 octombrie 2013, au votat în favoarea postului TV anterior sancționat. Aceasta, în condițiile în care situația de fapt nu se modificase, în afara existenței unei contestații, depuse la data de 24 septembrie 2013 (ce conține doar două pagini și jumătate), fără a se fi întocmit vreun document de natură tehnică în cadrul instituției pentru a se verifica argumentele susținute în respectiva contestație”, se mai arată în motivaţia procurorilor.

Intră în scenă Viorel Hrebenciuc

După aflarea rezultatelor primului vot, prin care se retrăsese licenţa postului TV, reprezentanţii acestuia au fost îndrumaţi de membrul CNA Narcisa Iorga să apeleze la proptele din domeniul politic. Narcisa Iorga le-a şi precizat cui să se adreseze, printre aceştia afl-ndu-se Viorel Hrebenciuc. „Urmare a indicațiilor primite de la Iorga Narcisa, reprezentantul postului TV i-a solicitat sprijinul deputatului Hrebenciuc Viorel, suspect în cauză, cerându-i să intervină la nivelul președintei CNA, Laura Georgescu, astfel încât să o determine să se implice în susținerea intereselor postului TV sancționat, mai concret să obțină revocarea actului administrativ emis de CNA în data de 17 septembrie 2013 prin care i-a fost retrasă licența”, mai spun procurorii.

Hrebenciuc nu a stat pe gânduri şi a pus umărul la salvarea televiziunii amicului său Gheorghe Ştefan, zis Pinalti, primarul oraşului Piatra Neamţ: “În urma solicitării făcute de reprezentantul postului TV, suspectul Hrebenciuc Viorel s-a implicat nemijlocit în realizarea de demersuri pentru a o determina pe suspecta Laura Georgescu ca instituția pe care o conduce să revină asupra deciziei, folosindu-se de influența și autoritatea pe care le deține în calitatea sa membru al structurilor de conducere din partidul din care face parte — membru al Comitetului Executiv Național, organul de conducere și de decizie al partidului. Parlamentarul Hrebenciuc Viorel este membru al Biroului Permanent al camerei Deputaților, funcție care îi conferă automat calitatea de membru al organului central de conducere și de decizie al partidului — Comitetului Executiv Național”.

Consecinţele faptelor Laurei Georgescu

Procurorii DNA pun punctul pe i, reamintind că Laura Georgescu a fost numită în fruntea DNA la propunerea PSD, partid din care face parte Viorel Hrebenciuc, care a şi susţinut-o nemijlocit. „Prin acțiunea sa, Georgescu Laura a contribuit la cauzarea unei tulburări însemnate a activității CNA, prin exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu și încălcarea dispozițiilor legale din domeniul audiovizual, ceea ce a permis funcționarea, în continuare, a unui post de televiziune căruia îi fusese retrasă în mod corect licența. Astfel, au fost afectați implicit și ceilalți operatori de televiziune, atât sub aspectul concurenței neloiale, cât și a încrederii în corectitudinea desfășurării activității de către singurul organism abilitat să monitorizeze domeniul audiovizual și să aplice legislația specifică”, mai spun anchetatorii.

Hrebenciuc, acuzat că a făcut presiuni la CNA pentru Pinalti

Autor

Adrian Bărbulescu

-

4 septembrie 2014

Deputatul PSD Viorel Hrebenciuc a venit joi dimineaţă la sediul central al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru a fi audiat în dosarul legat de presupuse intervenţii la CNA în favoarea primarului din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, zis „Pinalti”, în scopul obţinerii licenţei pentru un post TV. Hrebenciuc a declarat că a fost pus sub învinuire şi că se consideră „o victimă colaterală”.

Viorel Hrebenciuc a precizat că procurorii i-au adus la cunoştinţă acuzaţii conforme cu articolul 13 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Articolul respectiv prevede că „fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseşte cu închisoare de la unu la cinci ani”.

După ce i-au fost aduse la cunoştinţă acuzaţiile, deputatul PSD a spus că se simte „ca picat din Lună” şi că se consideră „o victimă colaterală, după ce CNA a închis OTV”. Viorel Hrebenciuc a adăugat că îşi va angaja un avocat şi va reveni la DNA, pentru a da declaraţii.

Deputatul PSD a fost audiat de procurori, în acelaşi dosar, şi pe 25 iulie, când a spus că a dat o declaraţie de martor în cazul plângerii PPDD, în care le-a relatat anchetatorilor despre relaţia instituţională dintre Parlament şi Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA). La vremea respectivă, întrebat fiind în ce relaţii este cu primarul din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, Viorel Hrebenciuc a arătat că nu este în nicio relaţie cu acesta. Întrebat dacă a intervenit la membrii CNA în favoarea lui Gheorghe Ştefan, pentru obţinerea unei licenţe pentru un post de televiziune, Hrebenciuc a răspuns: „Da’ de unde”. Totodată, întrebat dacă a discutat cu membri ai CNA pentru favorizarea unei televiziuni în scopul obţinerii licenţei, Hrebenciuc a spus: „Niciodată”.

Deputatul șpăgar Gheorghe Coman a fost eliberat condiționat

Autor

Dănilă Chirovici

-

3 septembrie 2014

Condamnat definitiv pentru că a primit șpagă bani și o sticlă de whisky pentru menținerea în funcţie a unui şef din DSVSA Buzău, deputatul Gheorghe Coman a fost eliberat condiţionat, marţi după-amiază, din Penitenciarul Focşani, după executarea a două treimi din pedeapsă. Ales pe listele PPD, el a migrat apoi la PC. Deputatul este cunoscut pentru expresia: “Deci, meseria mea, înainte de a fi parlamentar, e auto”.
Decizia de eliberare condiţionată a fost luată pe 27 august de Judecătoria Focşani, la propunerea comisiei de liberări condiţionate de la Penitenciarul Focşani. Asta după ce deputatul Gheorghe Coman a efectuat două treimi din pedeapsa de un an de închisoare pentru luare de mită la care fusese condamnat la începutul anului de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Îmbrăcat lejer, marţi după-amiază, deputatul PC Gheorghe Coman a ieşit din pușcărie, el fiind întâmpinat la poarta închisorii de soţie şi câţiva cunoscuţi. Deputatul a urcat apoi într-un autoturism de teren fără să facă declaraţii jurnaliştilor.
Deputatul Gheorghe Coman a fost trimis în judecată în 16 ianuarie 2014, fiind acuzat că a primit bani şi o sticlă de whisky în schimbul menţinerii în funcţie a unui şef din Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Buzău. Coman a fost acuzat de folosirea influenţei funcţiei de conducere din partid, avân în vedere că la acea dată era preşedinte al PC Buzău.
Coman a fost arestat pe 7 ianuarie, măsura preventivă fiind încuviinţată de Camera Deputaţilor pe 27 decembrie 2013.
Gheorghe Coman, de profesie lăcătuș mecanic, nu s-a făcut remarcat prin vreo inițiativă legislativă în Parlament, ci prin răspunsul dat unui moderator de la o televiziune locală: „Deci, meseria mea înainte de a fi parlamentar, domne, să vă spun sincer, auto. Meseria mea este auto”.

Gheorghe Bunea Stancu rămâne în arest la domiciliu

Autor

Adrian Bărbulescu

-

2 septembrie 2014

Preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, poate răsufla uşurat. Magistrații Curții de Apel Galați au respins marți, ca nefondată, cererea procurilor DNA care ceruseră înlocuirea măsurii arestării la domiciliu, aplicată lui Bunea Stancu, cu măsura arestării preventive.

Decizia Curții de Apel Galați este definitivă. Procurorii DNA Galați au cerut arestarea preventivă a lui Bunea Stancu, din cauză că inculpatul ar fi luat legătura, în mod indirect, cu suspectul Vasile Soare, directorul firmei Concivia, la care președintele CJ este acționar. În acest fel, inculpatul a încălcat una dintre măsurile dispuse prin încheierea din data de 8 august 2014 a Tribunalului Galați, respectiv interdicția să comunice cu ceilalți inculpați, suspecți sau martori.

Miercuri, Bunea Stancu va fi prezent la Tribunalul Galați, unde se va discuta situația lui juridică, în condițiile în care pe 6 septembrie expiră cele 30 de zile de arest la domiciliu, moment în care procurorii DNA ar putea cere din nou arestarea preventivă, iar avocații înlocuirea arestului la domiciliu cu punerea sub control judiciar. Tribunalul Galați a decis vineri, 8 august, ca președintele Consiliului Județean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, și vicepreședintelele CJ, Florin Mija, să fie arestați la domiciliu, după ce fuseseră reținuți de procurorii DNA, fiind acuzați de abuz în serviciu în formă continuată și de conflict de interese. Alături de cei doi a fost reținut și șeful biroului Achiziții publice din aceeași instituție, Nicolae Moisiu. Vicepreședintele CJ Florin Mija și șeful de la Achiziții, Nicolae Moisiu, au fost membri în comisiile de evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice la data faptelor și sunt acuzați de abuz în serviciu în formă continuată. DNA susține că, în perioada 2009-2010, Gheorghe Bunea Stancu, ordonator principal de credite, și ceilalți doi inculpați și-au încălcat atribuțiile de serviciu, în contextul procedurilor de atribuire a unor contracte de achiziții publice, pentru realizarea unor obiective de interes local și județean, organizate de CJ Brăila.

Potrivit rechizitoriului, modul în care au fost organizate și derulate procedurile de achiziție publică în perioada de referință a condus la situația ca trei societăți comerciale să dețină monopolul lucrărilor licitate de CJ Brăila, fiind practic singurele firme care participă și câștigă contracte pe plan local și județean.

Laurenţiu Ciurel, prejudiciu de 84 milioane de lei în dosarul lui Şova

Autor

Dănilă Chirovici

-

20 august 2014

Directorul Complexului Energetic Oltenia, Dan Laurențiu Ciurel, fost director al Complexului Energetic Rovinari, este acuzat de procurorii DNA că a cauzat un prejudiciu de 84 milioane de lei în dosarul în care este urmărit penal și fostul ministru al Transporturilor Dan Șova. DNA a anunţat miercuri că Ciurel a fost pus sub acuzare pentru săvârșirea a trei infracțiuni de abuz în serviciu.

Procurorii DNA susțin că, în calitate de director la Direcția Investiții din cadrul Complexului Energetic Rovinari (CER), la data de 21 martie 2007, Laurențiu Ciurel a întreprins demersuri în vederea încheierii, cu SCA Șova și Asociații, a unui contract de asistență juridică denumit „Consultanță juridică pentru încheierea contractelor de finanțare și execuție a instalațiilor de desulfurare aferentă grupurilor energetice 3 și 6 Rovinari”.

Ulterior, în calitate de director general și ordonator de credite la Complexul Energetic Rovinari, respectiv la data de 3 septembrie 2007, el a semnat un act adițional la contractul inițial, prin care s-a suplimentat valoarea acestuia cu suma de 200.000 de lei, iar la data de 19 decembrie 2007 şi-a pus semnătura pe un al doilea act adițional prin care s-a suplimentat valoarea contractului cu suma de 711.240 de lei. Apoi, pe 22 decembrie 2008, Laurențiu Ciurel a semnat un al treilea act adițional prin care s-a suplimentat valoarea aceluiași contract cu suma de 310.000 lei.

„Actele respective au fost încheiate cu încălcarea dispozițiilor în legătură cu buna gestiune financiară, contracte în urma cărora, SCA Șova și Asociații a reprezentat Complexul Rovinari în litigii de drept comun, străine serviciului de asistență juridică în cadrul proiectului de desulfurare în virtutea căruia au fost încheiate. Ca urmare a acestor activități, Complexul Energetic Rovinari (CER) a fost prejudiciat cu suma de aproximativ un milion lei, prin diminuarea sumelor alocate fondului de investiții, proporțional cu sumele plătite nelegal și corelativ obținerii de foloase necuvenite de către SCA Șova și Asociații”, susţine DNA.

Semna contracte pe bandă rulantă

Procurorii îl mai acuză pe Laurențiu Ciurel că, în calitate de director general și ordonator de credite al CER, a încheiat cu SCA Șova și Asociații, la data de 14 februarie 2008, un alt contract de asistență, în contextul unui litigiu dintre Complexul Energetic Rovinari și ICM — SC pentru Închiderea – Conservarea Minelor SA, cu încălcarea dispozițiilor privind buna gestiune financiară.

În urma încheierii acestui contract, CER a fost prejudiciat cu suma de 1.071.336,80 de lei, (din care 977.463,88 de lei comision de succes), concomitent cu obținerea unui folos necuvenit în același cuantum de către SCA Șova și Asociații. În fine, în calitate de director general al CER, la data de 19 februarie 2008, fără a avea mandat special din partea AGA sau a Consiliului de Administrație și prin nerespectarea dispozițiilor date în sarcina directorului general prin ordinul Ministerului Economiei și Comerțului, Laurențiu Ciurel a încheiat cu ICM o tranzacție prin care CER se obliga să achite către ICM suma totală de 82.139.822 de lei în termen de cinci ani, conduită infracțională în urma căreia CER a fost prejudiciat prin diminuarea sumelor alocate fondului de investiții, proporțional cu sumele plătite nelegal în cuantum de 82.139.822 de lei, corelativ obținerii unui folos necuvenit de către lichidatorul judiciar.

Prejudiciul cauzat Complexului Energetic Rovinari (CER) prin activitățile descrise se ridică la aproximativ 84 milioane lei.

Theodor Berna reținut pentru evaziune fiscală.

Autor

Adrian Bărbulescu

-

19 august 2014

Unul dintre regii asflatului din România, administratorul societăţii Tehnologica Radion Bucureşti, Theodor Berna, a fost reţinut luni într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu de peste o sută de milioane de euro. Dosarul a fost instrumentat de procurorii de la Parchetul Curţii de Apel Ploieşti.
Potrivit unui comunicat transmis, luni seară, de Parchetul Curţii de Apel Ploieşti, mai multe persoane au fost duse la audieri la sediul Parchetului, fiind cercetate pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.
În urma audierilor, două persoane – Theodor Berna, administrator la SC Tehnologica Radion SRL Bucureşti şi la SC Teloxim Con SRL Bucureşti, şi Florian Bujoreanu, administrator la SC Proiect Alfa Capital SRL Bucureşti – au fost reţinute, urmând să fie prezentate Tribunalului Prahova cu propunere de arestare preventivă.
De asemenea, alte cinci persoane – administratori ai unor societăţi comerciale – au fost puse sub control judiciar pentru spălare de bani. Persoanele duse la audieri sunt acuzate că, în calitate de administratori ai mai multor firme, au înregistrat în contabilitate operaţiuni comerciale nereale urmate de transferuri de bani, în scopul ascunderii provenienţei ilicite a acestora, sume care ulterior au fost retrase în numerar din conturile unor societăţi comerciale de tip fantomă.
Potrivit anchetatorilor, prejudiciul estimat este de 104.940.660 lei (23 milioane de euro) rezultat din evaziune fiscală şi de 353.089.030 lei (78,5 milioane de euro) din spălare de bani.
Numele firmei Tehnologica Radion apare în rechizitoriul întocmit de procurori în dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu estimat la 35 de milioane de euro, însă în acest dosar în care 35 de persoane – fizice şi juridice – au fost trimise în judecată în martie 2014 nici Tehnologica Radion, nici reprezentanţii acestei firme nu au fost inculpaţi.

Legături de șpagă Theodor Berna – Mădălin Dumitru

Tehnologica Radion, firmă controlată de Theodor Berna, apare și în dosarul de corupție întocmit directorului Direcţiei Generale Infrastructură din Primăria Capitalei, Mădălin Dumitru. Acesta din urmă este în arest preventiv încă din luna iunie.
În dosarul întocmit de DNA se arată că, în perioada 2010 – 2014, Mădălin Dumitru a pretins şi primit de la reprezentanţii SC Tehnologica Radion SRL foloase necuvenite constând în lucrări de renovare (amenajare la imobilele proprietate personală sau la imobilele deţinute pe numele rudelor) şi bunuri electrocasnice, pentru a nu constata nereguli în derularea contractelor pe care le avea cu municipalitatea firma lui Theodor Berna.
Ca urmare a verificărilor făcute de procurori, s-a stabilit că Tehnologica Radion SRL a avut în derulare cu Primăria Capitalei mai multe contracte. Pentru fiecare contract în parte procurorii au descoperit mai multe nereguli.

A murit Dinu Patriciu.

Autor

Dănilă Chirovici

-

19 august 2014

La numai 64 de ani, omul de afaceri Dinu Patriciu a murit la Londra, după o suferinţă grea, cauzată de cancer. Medicul curant al lui Dinu Patriciu, Mihai Voiculescu, a declarat că omul de afaceri a murit la Spitalul Royal Free din Londra, cel mai probabil din cauza unei infecţii după transplantul de ficat. Dinu Patriciu la Londra urma un tratament pentru cancer. În decembrie 2012, Dinu Patriciu fusese supus unui transplant de ficat.

„Dinu Patriu a decedat într-un spital din Londra, cu o posibilă infecţie posttransplant, fiind exclusă orice culpă medicală. Dinu Patridiu a decedat în Spitalul Royal Free Hospital din Londra, unde mergea frecvent la control pentru monitorizarea stării de după transplant”, a declarat pentru Mediafax profesorul dr. Mihai Voiculescu, prieten de peste 30 de ani cu omul de afaceri şi cel care de peste 20 de ani îl îngrijea pentru diverse probleme medicale.

Profesorul Voiculescu a precizat că problemele hepatice ale lui Dinu Patriciu au apărut în ultimii trei ani, timp în care am făcut mai multe investigaţii la Spitalul AKH din Viena, la Spitalul Niguarda din Milano, dar şi la Londra. „Întrucât starea sănătăţii nu era bună, am început pregătirea pentru transplant. În urmă cu un an şi jumătate, Dinu Patriciu a fost supus unei intervenţii de transplant hepatic în spitalul din Milano. Problemele de serviciu însă l-au determinat să monitorizeze starea de sănătate într-un spital din Londra, respectiv Royal Free Hospital”, a mai spus Voiculescu. El a adăugat că, probabil, la Dinu Patriciu au apărut complicaţii posttransplant: „Este posibil, pe stare imunologică scăzută să fi dezvoltat o infecţie. Ceea ce pot să spun este că a beneficiat de cea mai bună îngrijire şi este exclusă orice culpă medicală”. Surse apropiate familiei au precizat că este posibil ca Dinu Patriciu să fie înmormântat la Londra.

Averea imobiliară şi traseul politic

Patriciu deţinea active imobiliare în Germania, Suedia sau Polonia, evaluate la circa 1,1 miliarde de euro în mijlocul crizei. În România, portofoliul imobiliar al lui Dinu Patriciu cuprindea Romană Offices, Cubic Center şi Evo Center (în Pipera), Băneasa Business Center, Cascade Offices (Buzeşti) sau Floreasca 2 Business Center. Totodată, omul de afaceri a deţinut împreună cu fondul AIG/Lincoln clădirea de birouri Lakeview din Floreasca vândută în 2013 fondului NEPI.

Dinu Patriciu s-a născut în 3 august 1950, la Bucureşti şi a avut afaceri în domeniul petrolier, bancar şi imobiliar. În anul 1990, Dinu Patriciu a devenit membru fondator al PNL.

În legislatura 1990-1992, a fost ales ca deputat de Timiş pe listele PNL. A făcut parte din Comisia pentru administraţie centrală şi locală, amenajarea teritoriului şi urbanism şi din Comisia pentru echilibru ecologic şi protecţia mediului. În legislatura 1992-1996, Dinu Patriciu a fost ales ca deputat de Dâmboviţa pe listele Convenţiei Democrate Române (CDR). A fost lider al Grupului parlamentar al Partidului Liberal 1993 şi al Partidului Alianţei Civice (octombrie 1992 – decembrie 1994) şi a făcut parte din Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic (până în noiembrie 1995) şi din Comisia pentru buget, finanţe şi bănci (din noiembrie 1995).

În 1996, Patriciu a candidat la funcţia de primar general al municipiului Bucureşti, ca reprezentant al PL ’93. Dinu Patriciu a fost deputat şi în legislatura 2000-2004, fiind ales ca reprezentant al PNL. A făcut parte din Comisia pentru industrii şi servicii până la data de 18 iunie 2003, când a demisionat din calitatea de membru al Parlamantului României, pe motiv de incompatibilitate.

Afacerile păguboase Adevărul Holding şi Mic.ro

Dinu Patriciu s-a retras în anul 2003 din Parlament şi din viaţa politică activă pentru a se putea dedica afacerilor. Apoi, afacerile sale au luat-o pe o pantă descendentă. Şi-a creat un trust media în jurul cotidianului Adevărul, care însă a început să se clatine după numai câţiva ani. Datoriile către furnizori se acumulau, iar salariile erau plătite cu întârziere. În cele din urmă, Adevărul Holding a fost preluat de omul de afaceri Cristian Burcu. În paralel, Dinu Patriciu a pus pe picioare o altă afacere care se va dovedi falimentară. Este vorba de reţeaua de magazine Mic.ro şi Mac.ro.

Gigi Neţoiu şi MM Stoica cer revizuirea pedepselor.

Autor

Dănilă Chirovici

-

18 august 2014

Gigi Neţoiu şi Mihai (MM) Stoica, condamnaţi la trei ani şi patru luni şi respectiv trei ani şi şase luni de închisoare în Dosarul transferurilor, au depus la Tribunalul Bucureşti cereri de revizuire, prin care cer anularea pedepselor care le-au fost aplicate de magistraţii Curţii de Apel. În cazul lui Gigi Nețoiu, instanţa a stabilit termenul de judecare a cererii de revizuire a pedepsei în 2 septembrie, în timp ce pentru acţiunea lui MM Stoica nu a fost stabilită deocamdată data la care va fi analizată de Tribunalul Bucureşti.

Potrivit Codului de Procedură Penală, revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută în mai multe situaţii. Una dintre acestea se referă la cazul în care s-au descoperit fapte sau împrejurări care nu au fost ştiute la soluţionarea cauzei şi care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunţate în cauză.

Totodată, revizuirea poate fi solicitată atunci când un înscris care a fost folosit ca temei al hotărârii a fost declarat fals în cursul judecăţii sau după pronunţarea hotărârii, împrejurare care a influenţat soluţia pronunţată în cauză. În plus, revizuirea se poate cere şi dacă un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracţiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, fapt ce a influenţat soluţia pronunţată. Codul de procedură penală legiferează şi faptul că o astfel de solicitare poate fi înaintată dacă hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituţională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.

Recursul în casaţie, respins deja

Pe de altă parte, instanţa supremă a respins definitiv, pe 25 iulie, cererile de recurs în casaţie înaintate de şapte din cei opt oameni de fotbal condamnaţi în Dosarul transferurilor.

„Respinge, ca inadmisibile, cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţii Popescu Gheorghe, Copos Gheorghe, Stoica Mihai, Borcea Cristian, Becali Ioan, Becali Victor şi Neţoiu Gheorghe împotriva deciziei nr. 222 din 04 martie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală. Respinge cererile de suspendare a executării deciziei penale atacate formulate de inculpaţii Popescu Gheorghe, Neţoiu Gheorghe şi Stoica Mihai. Respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulată de inculpatul Copos Gheorghe, pe care şi-a însuşit-o şi inculpatul Stoica Mihai”, a arătat instanţa la vremea respectivă.

Potrivit prevederilor legale, rolul recursului în casaţie este de a cere Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să stabilească dacă hotărârea atacată este în conformitate cu regulile de drept aplicabile. Fraţii Ioan şi Victor Becali, Mihai Stoica şi Cristian Borcea au mai încercat să anuleze decizia luată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul transferurilor de jucători, depunând contestaţii în anulare. În cazul tuturor, însă, solicitările au fost respinse de instanţă.

Pe 4 martie, Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat pe Jean Pădureanu la trei ani şi patru luni de închisoare, pe George Copos la trei ani şi opt luni, pe Mihai Stoica la trei ani şi şase luni, pe Cristian Borcea şi Ioan Becali la câte şase ani şi patru luni, pe Victor Becali la patru ani şi opt luni, pe Gheorghe Popescu la trei ani, o lună şi zece zile, iar pe Gheorghe Neţoiu la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare

Copos mai asteapta. Sentinţa amânată pentru 25 august

Autor

Andrei Sidorov

-

13 august 2014

Magistrații de la Tribunalul București au amânat miercuri, pentru 25 august, pronunțarea sentinței în dosarul Loteria I, în care inculpat este și omul de afaceri George Copos. Dosarul Loteria I este în faza de apel, după ce, în ianuarie 2013, Judecătoria Sectorului 2 l-a condamnat pe George Copos la patru ani de închisoare cu executare pentru evaziune fiscală.

În același dosar, Roza Gilio Giuzepe, Ioan Stelian Rațiu și Nicolae Cristea, fost director general al Loteriei Române, au primit sentinţe de câte patru ani de închisoare cu executare, iar Gabriel Rogoveanu — trei ani de închisoare cu executare. Instanța i-a obligat atunci pe George Copos și Roza Gilio Giuzepe (ambii în solidar cu părțile responsabile civilmente SC Ana Electronic SA și SC Romtur GM Impex SRL), Nicolae Cristea și Gabriel Rogoveanu la plata către ANAF a sumei de 3.946.112 lei, cu titlu de despăgubiri materiale și la plata tuturor obligațiilor fiscale accesorii (majorări, penalități și dobânzi).

Fostul patron al clubului Rapid a fost trimis în judecată pe 6 iunie 2006, fiind acuzat de săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prin care a prejudiciat bugetul de stat cu peste un milion de euro, în urma unor tranzacții realizate cu Compania Națională Loteria Română. În acelaşi dosar au mai fost trimiși în judecată Roza Gilio Giuzepe, cetățean român, acționar la societățile Ana Electronic, Ana Group, Ana Pan, administrator unic director la RomTour GM Impex SRL, membru fondator al Fundației „ProRapid”, și Ioan Rațiu Stelian, administrator la Transilvania International SRL. Totodată, au fost deferiți justiției Nicolae Cristea, fost director general și președinte al Consiliului de Administrație al Companiei Naționale Loteria Română, membru fondator al Fundației „ProRapid”, și Gabriel Rogoveanu, agent imobiliar la Euroest Invest SRL.

În anul 2004, Loteria Română a achiziționat din surse proprii, din rețeaua Ana Electronic, 38 de spații comerciale, cu suprafața totală de 6.786 mp, în valoare de 5,1 milioane de euro, respectiv 746 euro/metru pătrat. Potrivit anchetatorilor, George Copos, în calitate de asociat și presedinte al Consiliului de Administrație în cadrul Ana Electronic, împreună cu Roza Gilio Giuzepe și cu sprijinul lui Nicolae Cristea și Gabriel Rogoveanu, s-ar fi sustras de la plata obligațiilor fiscale, aducând bugetului de stat un prejudiciu de 39 milioane de lei (peste un milion de euro, la cursul de schimb de la acea dată).

Radu Mazăre se vaită că nu mai are bani

Autor

Dănilă Chirovici

-

12 august 2014

Primarul Constanţei, Radu Mazăre, se vaită că nu mai are bani să treacă strada, cardurile fiindu-i blocate. Din această cauză, el trebuie să plătească totul cash. El a declarat marți că ANAF i-a blocat conturile personale pentru recuperarea unei sume de 700.000 de lei, banii provenind din amenzile judiciare încasate de Primărie.

“Am toate conturile blocate. Pentru că toate amenzile judiciare pe care le-a primit Primăria de-a lungul sutelor şi miilor de procese în care se judecă cu diverşi cetăţeni ori societăţi, mi-a fost pus sechestru de către domnii de la ANAF mie personal”, a spus Mazăre, citat de Mediafax.

Primarul Constanţei spune că este pentru a doua oară când se întâmplă acest lucru, prima dată contestând şi câştigând în instanţă ridicarea popririlor: “S-a întâmplat lucrul ăsta şi acum un an şi ceva, pentru cinci miliarde (n.r. – 500.000 RON). Sigur, juriştii au contestat şi au spus în instanţă că primarul nu este Radu Mazăre, cetăţeanul, ci este Consiliul Municipal, prin primar. Domnii de la ANAF au considerat că dacă la primarul Radu Mazăre este trecut CNP-ul, trebuie să plătesc eu personal amenzile. Pentru cele cinci miliarde ne-am judecat şi în şapte procese instanţele au spus că da, este primarul municipiului. Dacă Primăria câştigă un proces nu bag eu banii în buzunar, Radu Mazăre, intră la municipalitate. Au deblocat conturile pentru cele cinci miliarde şi acum mi-au mai pus pentru încă şapte miliarde”.

Mazăre a completat că 80 la sută din sumele pentru care i s-a pus lui poprire pe conturi au fost poprite şi la Primărie. El spune că i-au fost blocate conturile, dar trăieşte acum din banii “cash”, pe care îi are trecuţi şi în declaraţia de avere.

“Au pus sechestru pe trei conturi – două la o bancă şi unul la altă bancă. Noroc că nu am prea mulţi bani pe acolo, că eu mă aştept la orice. Acum din cash trăiesc, pe care îl am în declaraţia de avere”, a spus Mazăre.

Ioan Niculae, la DIICOT pentru audieri în dosarul Romgaz.

Autor

Dănilă Chirovici

-

6 august 2014

Omul de afaceri Ioan Niculae s-a prezentat miercuri la sediul DIICOT pentru a fi audiat în dosarul Romgaz. El este acuzat de mai multe infracțiuni, printre care sustragere de sub sechestru, instigare la abuz în serviciu și spălare de bani.

Înainte de întâlnirea cu procurorii, Ioan Niculae a declarat că nu are nicio logică decizia anchetatorilor de a schimba acuzația de subminare a economiei naționale în instigare la abuz în serviciu. În plus, a precizat Niculae, România consumă doar o treime din gazul exploatat la nivel naţional iar, dacă acesta nu este consumat, există riscul apariţiei de explozii ce ar putea implica şi morţi, din cauza presiunii foarte mari a gazelor. Omul de afaceri a mai arătat că nu se consideră vinovat pentru că practic Guvernul României l-a invitat la masa tratativelor ,iar el nu a făcut decât să deruleze o afacere.

La DIICOT au fost chemate și fosta soție lui Ioan Niculae, Domnița Niculae, dar și actuala iubită, Nicoleta Mariana Toncea. Inițial, Ioan Niculae a fost pus sub acuzare în acest dosar alături de alte 40 de persoane, funcționari publici cu funcții de conducere din cadrul SNGN Romgaz, Ministerul Economiei, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și reprezentanți ai unei societăți comerciale din municipiul București, pentru săvârșirea infracțiunilor de complot și subminarea economiei naționale. Printre acuzați se află și fostul ministru al Economiei Adriean Videanu. Acuzațiile au fost schimbate apoi în sustragere de sub sechestru, instigare la abuz în serviciu și spălare de bani.

Ulterior, procurorii DIICOT au extins urmărirea penală în dosarul Romgaz și l-au pus sub acuzare pe Ioan Niculae pentru că a înstrăinat mai multe bunuri pe care procurorii instituiseră sechestru asigurător, ajutat de Domnița Niculae (fosta soție), Adina Elena Niculae (fiică) și Nicoleta Mariana Toncea (actuala iubită). În sarcina învinuiților se reține că au desfășurat activități infracționale care au produs un prejudiciu de 126 milioane de dolari patrimoniului SNGN Romgaz SA și bugetului consolidat al statului și au avut drept consecință punerea în pericol a sistemul energetic național. Procurorii susțin că persoanele puse sub acuzare au aprobat livrarea de către Romgaz a unor cantități considerabile de gaze naturale către societatea InterAgro, deținută de Ioan Niculae, la prețuri mult diminuate față de cele practicate de Romgaz, cu eludarea reglementărilor legale în materie, precum și menținerea facilităților acordate societății, în condițiile în care înregistra datorii semnificative la plata gazelor furnizate.

Se mai reține că activitatea infracțională a generat imposibilitatea repartizării de către Romgaz a rezervelor necesare pentru realizarea programului național de înmagazinare și creșterea importului de gaze naturale, cu consecința punerii în pericol a Sistemul Energetic Național, ca ramură strategică a economiei naționale și subminării economiei naționale, arată DIICOT.

Avocatul lui Voiculescu cere audierea lui Băsescu

Autor

Dănilă Chirovici

-

4 august 2014

Lovitură de teatru în dosarul privatizării Institutului de Cercetări alimentare. Avocatul lui Dan Voiculescu, Gheorghiţă Mateuţ, a cerut la termenul de luni să fie audiaţi şi şeful statului, Traian Băsescu, primar general la vremea faptelor incriminate, şi foştii miniştri ai Agriculturii Ilie Sârbu şi Dacian Cioloş. Mateuţ a făcut mai multe cereri de audiere în dosarul ICA.

Avocatul lui Voiculescu susţine că printre cei care ar trebui să dea declaraţii în faţa instanţei se numără Traian Băsescu, primar general al Capitalei la momentul faptelor judecate în dosar, şi foştii miniştri Ilie Sârbu şi Dacian Cioloş. Despre Cioloş, Mateuţ a spus că este implicat în procedura de constituire a Ministerului Agriculturii ca parte civilă în dosar.

Procedura nu s-a realizat din propria iniţiativă a lui Cioloş, ci la solicitarea DNA, a mai spus apărătorul lui Dan Voiculescu. Tot la termenul de luni au fost audiaţi doi dintre inculpaţi, Jean Catalin Sandu şi Nicolae Săvulescu, ambii afirmând că sunt nevinovaţi. „Există o confuzie în rechizitoriu. Eu am fost numit reprezentant ala ADS în AGA al ICA. Eu nu am participat la luarea unei decizii legată de patrimoniul ICA, nu aveam atribuţii să verific contractul de superficie din 2003. Referitor la acuzaţia de conflict de interese, menţionez că eu, atunci, nu eram funcţionar public. Precizez că nu ştiu să fi existat un protocol cu Ministerul Agriculturii şi ICA cu privire la privatizarea institutului. Aceasta s-a făcut în baza unei hotărâri de guvern”, a spus Sandu.

La ieşirea din sala de judecată, Dan Voiculescu a declarat că dacă va fi condamnat îşi va lua hainele şi se va duce la închisoare, adăugând că nu este „nicio problemă”. Mogulul a plecat, în jurul orei 14,45, de la Curtea de Apel Bucureşti, motivând că se duce la IPJ Ilfov, conform controlului judiciar dispus în cazul său în alt dosar, cel al şantajării unui oameni de afaceri. La plecarea de la sediul instanţei, el a fost întrebat despre posibilitatea ca termenul de luni în dosarul ICA să fie ultimul. „Eu, să ştiţi, că ultimul cuvânt mi l-am cam spus şi dacă e vorba de o condamnare de către instanţă, îmi iau hainele şi mă duc, nu-i nicio problemă„, a replicat Voiculescu. Magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au reluat, luni, dezbaterile în dosarul privatizării ICA, completul de judecată urmând să mai audieze doi inculpaţi şi să decidă ce probe va admite în această cauză.

Ziarul de Investigații

Laura Georgescu, şefa CNA, urmărită penal

Hrebenciuc, acuzat că a făcut presiuni la CNA pentru Pinalti

Deputatul șpăgar Gheorghe Coman a fost eliberat condiționat

Gheorghe Bunea Stancu rămâne în arest la domiciliu

Laurenţiu Ciurel, prejudiciu de 84 milioane de lei în dosarul lui Şova

Theodor Berna reținut pentru evaziune fiscală.

A murit Dinu Patriciu.

Gigi Neţoiu şi MM Stoica cer revizuirea pedepselor.

Copos mai asteapta. Sentinţa amânată pentru 25 august

Radu Mazăre se vaită că nu mai are bani

Ioan Niculae, la DIICOT pentru audieri în dosarul Romgaz.

Avocatul lui Voiculescu cere audierea lui Băsescu

Rămâi conectat

Ultimul articol

USR, noi propuneri de miniștri: Radu Miruță la Apărare, Irineu Darău la Economie

Director ANPC, după trimiterea sa în judecată: „Dacă am greșit, voi avea puterea să...

AUR depune moțiune de cenzură împotriva unui ministru PSD