CNADNR aruncă 6mil € pe studii de fezabilitate pentru 2030

Autor

18 decembrie 2014

O ştire aparent banală, despre construcţia unui drum expres care să lege Constanţa de Tulcea şi Brăila, a trecut aproape neobservată, în contextul în care prime time-ul televiziunilor era ocupat cu transmisiuni în direct despre accidentul de elicopter de pe lacul Siutghiol şi alegerile interne din PNL. Dar, atenţie! Cazul este de competenţa DNA, dacă autorităţile române respectă ceea ce şi-au asumat în faţa oficlialilor de la Bruxelles. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) vrea să dea peste şase milioane de euro pentru a face studiul de fezabilitate la un drum expres care va fi construit abia după 2030. Un studiu de fezabilitate este valabil maximum patru ani.
Studiul de fezabilitate pentru construcţia unui drum expres care să lege Constanţa de Tulcea şi, în continuare, de Brăila va costa până la 6,2 milioane de euro, construcția efectivă a șoselei urmând să coste peste 1 miliard de euro a anunţat CNADNR.
Segmentul de drum vizat este parte a DN 22, în lungime de aproape 300 km, care traversează judeţele Buzău, Brăila, Tulcea şi Constanţa. Construcţia acestui drum expres, inclusiv a unui pod la Brăila, are o valoare estimată de aproape 1,37 miliarde de euro, potrivit datelor din varianta revizuită a raportului privind Master Planul de Transport.
„Necesitatea şi oportunitatea investiţiei rezultă din caracteristicile tehnice şi de exploatare ale drumului naţional 22, pe sectorul km 287+400 – km 86+356, care nu corespund normelor tehnice în vigoare prevăzute pentru un drum naţional expres. Se va face conexiunea drumului expres cu varianta de ocolire Constanţa în nodul rutier de la Ovidiu şi cu podul peste Dunăre în zona Brăila – Măcin”, se precizează în caietul de sarcini aferent procedurii.
Amenajarea drumului expres va contribui la dezvoltarea economiei şi a turismului în zonă, se mai arată în document. Acordul de realizare a studiului de fezabilitate pentru realizarea acestui drum expres are o valoare estimată de 19 milioane de lei fără TVA, la care se vor raporta ofertanţii în elaborararea propunerii financiare, şi poate fi suplimentat cu 3,4 milioane de lei prin achiziţia unor servicii similare, potrivit unui anunţ al CNADNR.
Proiectul are o durată de 12 luni şi va fi finanţat cu fonduri europene nerambursabile şi bani de la bugetul de stat. Serviciile vor fi adjudecate prin licitaţie deschisă, pentru preţul cel mai scăzut, iar termenul pentru depunerea ofertelor a fost stabilit pentru 6 februarie.

Nota de plată, achitată de două ori

Toate bune şi frumoase până acum. Toţi cetăţenii din sud-estul României au deschis şampania, la auzul veştii că vor putea ajunge mai repede cu maşina, de la Constanţa la Tulcea, pe un drum expres nou-nouţ, făcut cu bani de la Bruxelles.
Ne pare rău că le stricăm euforia, dar lucrurile nu stau deloc aşa. În cazul de faţă este vorba pur şi simplu de nişte bani aruncaţi pe fereastră.
Dacă este să ne luăm după varianta oficialiă a Master Planului de Transport al României, revizuită şi postată pe site-ul Ministerului Transporturilor, acest drum expres este preconizat a fi construit abia după 2030. Lucru care poate fi verificat foarte simplu de oricine are un calculator conectat la internet, accesând pagina 171 a documentului.
Or, un studiu de fezabilitate nu poate fi valabil decât maximum patru ani de zile, din motive lesne de înţeles – se schimbă confirguraţia la faţa locului, apar noi clădiri şamd. Dacă studiul de fezabilitate pentru drumul expres cu pricina va fi gata în 2016 (licitaţia va avea loc în 2015, iar implementarea proiectului durează 12 luni), cum va mai fi el valabil în 2030?
Răspunsul este simplu – banii pe studiul de fezabilitate se vor plăti acum, iar alţii (politicieni, căci adevăraţii plătitori vor fi aceiaşi, şi anume noi, cetăţenii) vor plăti din nou pentru un alt studiu de fezabilitate, după 2030. Alţi bani, aceeaşi distracţie!

Dan Besciu și austriacul de la Swietelsky, reținuți de DIICOT

Autor

Dănilă Chirovici

16 decembrie 2014

Omul de afaceri Dan Besciu, asociat și administrator la
Euroconstruct Trading 98 SRL, a fost reținut de procurorii DIICOT
alături de acționari și administratori ai companiei Straco Group SRL,
într-un dosar de evaziune fiscală, spălare de bani și delapidare.
alături
de Dan Besciu au mai fost reținuți Josep Horneger, A. H. și
Vlad Ionel Vameșu, în vreme ce T. H. va fi cercetat în libertate
sub control judiciar.

Cutremur pe piaţa
asfaltărilor şi construcţiilor de căi ferate. Procurorii DIICOT au făcut
miercuri zeci de percheziţii într-un dosar complex de delapidare,
spălare de bani, evaziune fiscală şi aderare la grup infracţional
organizat. Vizate sunt nume grele, printre care Dan Besciu, patronul
Euroconstruct Trading 98 şi fost patron al celebrului restaurant Golden
Blitz, fraţii H. de la Straco Group SRL şi şeful de la Swietelsky, Josep
Horneger. Totul a pornit de la arestarea, la începutul lunii octombrie,
a lui Dragoş Nedelcu, un apropiat al controversatului sindicalist de la
Petrom Liviu Luca.

Procurorii DIICOT au extins cercetările în dosarul în care sunt cercetaţi Dragoş Nedelcu, administrator al firmelor Nuts Consulting SRL şi Pathway Advisors SRL, fost membru în Consiliul de Administraţie al Realitatea Media, Bogdan Mitu, administratorul firmei Tape Computer, şi senatorii Gabriel Mutu şi Ernest Caloianu.

Extinderea cercetărilor s-a făcut pentru infracţiunile de delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală şi aderare la grup infracţional organizat, fiind vizate alte opt persoane, printre care Dan Besciu de la Euroconstruct Trading, Josep Horneger de la Swietelsky, fraţii H. de la Straco Group SRL şi Sandu Staicu, administratorul Activ Invest Construct, au declarat surse judiciare citate de Mediafax. Procurorii DIICOT şi poliţiştii au făcut miercuri percheziţii în Bucureşti şi judeţul Ilfov, pentru a pune în executare opt mandate de aducere, emise pe numele unor persoane suspectate în acest dosar, în care prejudiciul a fost estimat la aproximativ 34 milioane de lei.

Potrivit DIICOT, în perioada 2011-2014, Dragoş Nedelcu, administrator al SC Nuts Consulting SRL, SC Pathway Adivisors SRL, SC C&D Best Design Concept SRL, şi Marin Baicu, administrator al SC Baicons Impex SRL, SC LGB Transark SRL şi SC Vio Top SRL, Dan Besciu, asociat şi administrator la SC Euroconstruct 98 Trading SRL, Peter Praher şi Josep Horneger, administratori la SC Swietelsky Baugesellschaft Mbh Linz Sucursala Bucureşti şi, respectiv, SC Swietelsky Construcţii Feroviare SRL, au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat ce a avut drept scop, obţinerea prin mijloace frauduloase a unor mari sume de bani, provenite din fonduri publice angajate de companii aflate în portofoliul Ministerului Transporturilor (Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA şi CNADNR), pentru organizarea şi derularea unor achiziţii publice de lucrări de infrastructură feroviară şi rutieră.

„Modalitatea de săvârşire a faptelor constă în obţinerea de către membrii grupului infracţional organizat a unor contracte de infrastructură rutieră şi feroviară şi derularea lor în condiţii păgubitoare pentru companiile de stat achizitoare, prin angajarea unor cheltuieli nereale, aparent necesare derulării proiectelor, operaţiuni urmate de transferul unor mari sume de bani, în mod succesiv din conturile companiilor de stat, în conturile societăţilor controlate de inculpaţi, pentru ca în final, aceste sume să fie retrase în numerar sau folosite de inculpaţi în interes personal, pentru achiziţia unor imobile în centrul capitalei sau pentru plata unor vacanţe şi cumpărături de lux”, se arată într-un comunicat de presă al DIICOT.

Fraţii H. au înregistrat „facturi fantomă”

Anchetatorii au mai stabilit că, în perioada 2011-2013, A. H., T. H. şi Vlad Ionel Vameşu, asociaţi şi administratori ai SC Straco Group SRL, au dispus înregistrarea în contabilitatea societăţii a unor facturi fiscale emise de SC Activ Invest Construct, administrată de Sandu Stancu, ce atestau operaţiuni nereale, aferente executării lucrărilor proiectului Apă Canal Ilfov, cu scopul de a deduce în mod nelegal TVA aferent şi de a reduce cuantumul impozitului pe profit şi dividende, datorate bugetului de stat.

Pe baza acestor acte false s-a dispus transferul sumei totale de 14.443.879 lei în conturile SC Activ Invest Construct SRL, sumă care ulterior a ajuns în conturile unor firme fantomă şi retrasă în numerar de către membrii grupului infracţional organizat, au precizat procurorii.

Dragoş Nedelcu, omul lui Liviu Luca

Dragoş Nedelcu şi Bogdan Mitu sunt arestaţi preventiv în acest dosar din 9 octombrie. Potrivit DIICOT, Dragoş Nedelcu, în calitate de administrator al firmelor Nuts Consulting SRL şi Pathway Advisors SRL, a aderat la grupul infracţional şi, împreună cu Ana Maria Armanca Muntean, asociat la cele două firme, ajutaţi de administratorul firmelor, Iulian Nedelcu, prin operaţiuni specifice de spălare a banilor, au dobândit aproximativ şase milioane de lei.

Anchetatorii susţin că cei trei ştiau de faptul că această sumă provine din săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii. Bogdan Viorel Mitu este suspectat că a obţinut aproximativ 11 milioane de lei, tot prin spălare de bani, din conturile firmei Tape Computer SRL, la care era asociat şi administrator. Totodată, el a furnizat altor membri ai grupării facturile emise de firme de tip „fantomă”, cât şi sumele de bani extrase în numerar în urma operaţiunilor specifice de spălare a sumei totale de 10.606.945 lei, din care şi-a oprit un „comision” de 10 la sută.

Ion Tomescu, liderul grupării infracţionale

Grupul infracţional ar fi fost constituit între 2010 şi 2014, de Ion Tomescu, alături de alte persoane, care au folosit firme „fantomă” pentru a spăla bani. Aceste firme nu-şi declarau sediile secundare în care îşi desfăşurau activitatea, pentru ca autorităţile să nu poată să le verifice financiar, fiscal sau vamal, dar şi pentru a nu plăti taxele şi impozitele datorate bugetului de stat.

Conform anchetatorilor, membrii grupării, folosindu-se de firme „fantomă”, au dispus transferarea între conturile firmelor a unor sume de bani provenite din infracţiuni. Apoi, ei ar fi retras aceşti bani şi i-ar fi înmânat administratorilor firmelor. Ulterior, administratorii nu au mai plătit obligaţiilor financiare şi fiscale pentru aceşti bani către partenerii de afaceri şi stat. Procurorii susţin că printre societăţile beneficiare se numără companii din domeniile construcţii autostrăzi şi alte construcţii civile, construcţii feroviare, IT, pază şi protecţie sau modă.

„Faţă de inculpatul Tomescu Ion există suspiciunea rezonabilă că, în calitate de lider al grupării, a dobândit, sub forma unui comision, 1% din sumele retrase, cunoscând că banii provin din infracţiuni. Suma totală estimată a fi transferată şi retrasă în numerar în perioada menţionată este de 100.000.000 de lei”, a precizat DIICOT. În dosar mai sunt urmăriţi penal, pentru fapte de evaziune fiscală şi spălare de bani, senatorul Gabriel Mutu (PSD) şi deputatul Mario Ernest Caloianu (UNPR).

Plângerea lui Năstase considerată „inadmisibilă” de CEDO

Autor

Dănilă Chirovici

16 decembrie 2014

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a declarat joi „inadmisibilă” plângerea fostului premier Adrian Năstase privind condamnarea sa în dosarul „Trofeul Calității”.

În hotărârea definitivă a CEDO se menționează că plângerile fostului prim ministru sunt nefondate sau incompatibile cu Convenția europeană a drepturilor omului, informează un comunicat al Curții. Pe 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare în dosarul „Trofeul calității”, pedeapsă din care a efectuat opt luni de detenție, fiind eliberat condiționat.

În acest dosar, Adrian Năstase a fost acuzat că în anul 2004 s-ar fi folosit de ”influența sau autoritatea funcției de președinte al unui partid” pentru organizarea unui simpozion intitulat „Trofeul calității în construcții” cu scopul strângerii unor sume de bani destinate campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, la care urma să participe.

„O scrisoare pierdută” în varianta FAN Courier.

Autor

Dănilă Chirovici

16 decembrie 2014

„Scrisoarea pierdută” a lui Caragiale a fost reinventată, în secolul 21, de una dintre cele mai mari firme de curierat care activează pe piaţa românească, FAN Courier. Numai că, de data aceasta, nu este vorba de o scrisoare, ci de un colet. Care colet, dacă este să ne luăm după reprezentanţii firmei de curierat, nu a fost pierdut, dar a ajuns la destinatar după aproape trei săptămâni de la expediere. Şi nu, destinatarul nu e din Polinezia Franceză, ci din judeţul Ilfov…

Black Friday nu a fost cu noroc pentru un bucureştean. N-a vrut să-şi cumpere vreun televizor Sony sau vreo combina Technics, dar şi-a zis să profite şi el de megareducerile trâmbiţate de comercianţi şi să-şi cumpere un sacou de pe internet, de la firma Fashion Days.

Zis şi făcut. A dat click pe laptop şi pe 22 noiembrie i-a venit sacoul acasă. Numai că supriză! Îi era mic. Nu-i nimic, şi-a zis el, îl trimit înapoi, îmi recuperez banii şi asta e! A sunat, pe 25 noiembrie, la FAN Courier, o firmă cu „blazon” pe piaţa românească, al cărei slogan este „Oriunde, cu plăcere”, au venit oamenii acasă şi i-au preluat coletul cu sacoul, urmând să-l livreze firmei de unde-l cumpărase.

Ei bine, din acest moment al istorisirii intrăm în zona caragialească. Bucureşteanul nostru a aşteptat o săptămână şi a văzut că nu are niciun fel de răspuns de la Fashion Days, aşa că s-a adresat firmei de curierat. Nu mică i-a fost surpriza să afle că respectivul colet nu a fost livrat destinatarului. Şi de aici începe schimbul de epistole între cetăţean şi reprezentanţii firmei FAN Courier. Evident, scrisori electronice, adică email-uri, că doar suntem în secolul 21.

Conversaţia a fost purtată cu Cătălina Niţu, reprezentantul firmei de curierat. „Datele nu au fost transferate corect în sistem – eroare operaţionala, motiv pentru care nu a fost alocat status în data de 26.11.2014. S-a trimis la client informare pentru a recepţiona produsul, revin cu informaţii”. Aşa suna unul dintre primele email-uri primite de client.

Apoi, se dovedeşte că lucrurile nu au stat aşa, iar clientul primeşte un alt email. „În urma verificărilor efectuate, vă pot comunica următoarele:

– S-a încercat livrarea însă coletul prezenta urme de deteriorare (ud la un colţ) iar personalul de la recepâia FASHION DAYS a refuzat primirea coletului şi întocmirea unui proces verbal de constatare.

– Produsul din colet nu prezintă urme de deteriorare

– A fost trimis mail de informare către expeditor pentru a realiza livrarea însă pana la această dată nu am primit niciun răspuns din partea FASHION DAYS”.

Cum şi mai ales din vina cui coletul a ajuns la destinatar cu urme de deteriorare? Evident, nu din vina clientului, că altminteri, dacă coletul ar fi fost deteriorat el nu ar fi fost preluat de FAN Courier în vederea livrării. Bucureşteanul nostru, întreabă, pe bună dreptate, acest lucru, dar nu primeşte niciun răspuns. Şi mai întreabă dacă cei de la Fashion Days le-au dat în scris că refuză să preia coletul.

Răspunsul este stupefiant: “Clientul destinatar nu este obligat sa semneze în cazul in care nu doreşte preluarea unei expediţii. Refuzul se face verbal în momentul în care este contactat de curier sau atunci când se încearcă livrarea la adresă. Avand în vedere situaţia de mai sus, nu deţinem un document semnat de clientul destinatar care să ateste refuzul însă putem emite o notă de confirmare semnată şi stampilată în care sunt notate detaliile necesare”. Cu alte cuvinte, clientul trebuie să-i creadă pe cuvânt pe reprezentanţii firmei de curierat.

Şi, mai grav, cei de la FAN Courier recunosc că au reambalat coletul. Adică, mai pe româneşte, l-au desfăcut, cu toate că conţinutul lui este confidenţial. Ce ar fi dacă ortice curier şi-ar băga nasul prin colete? Ulterior, Cătălina Niţu a nuanţat declaraţia, spunând că „produsul din pungă nu a fost desfăcut, punga a fost reambalată într-o altă pungă FAN Courier pentru a evita o eventuală deteriorare a produsului”. A cam întors-o ca la Ploieşti, nu?

De despăgubiri, reprezentanţii FAN Courier nici nu vor s-audă. Asta cu toate că pe site-ul companiei scrie, negru pe alb, că orice livrare este livrată a doua zi: „FAN Courier garantează livrarea oricărei trimiteri poştale în bune condiţii şi în deplină confidenţialitate (apropo de deschiderea coletului – n.red.), oriunde pe teritoriul României în termen mediu de 24 de ore şi într-un termen maxim de 36 de ore, excepţie de la regulă fac zilele nelucrătoare, sărbătorile legale, cazul de forţă majora şi cazul fortuit”. Parcă între 25 noiembrie şi 8 decembrie, când, într-un final, coletul a ajuns la destinatar, au trecut mai mult de 36 de ore…

DNA şi Aristotel Căncescu, presedinte CJ Brasov

Autor

Adrian Bărbulescu

16 decembrie 2014

În perioada în care Consiliul Judeţean Braşov era condus de Aristotel Căncescu, activitatea administrativă a instituţiei se desfășura sub sloganul „şeful vrea”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii DNA în dosarul privind atribuirea ilegală a unor contracte publice.

„În ceea ce-l privește pe inculpatul Căncescu Aristotel Adrian, cercetările efectuate au relevat că (…) a făcut demersuri și a luat măsuri pentru crearea unui aparat administrativ la nivelul CJ Brașov alcătuit din persoane care executau întocmai dispozițiile date, fără a exista vreo preocupare pentru verificarea și respectarea legalității. Treptat s-a ajuns că întreaga activitate administrativă a CJ Brașov, inclusiv realizarea achizițiilor publice, să se desfășoare după sloganul <şeful vrea> „, se arată în rechizitoriul procurorilor.

Anchetatorii mai susțin că, pentru a masca presiunea pe care o exercita asupra subalternilor atunci când dorea îndeplinirea dispozițiilor date, Căncescu dezvoltase un mod codat de adresare, folosind expresia”’nu te oblig să faci nimic ilegal”. Această stare de fapt reiese din declarațiile date de mai multe persoane audiate în dosar. „Președintele folosește această expresie față de angajați și este de notorietate că folosește expresia atunci când dorește să fie aduse la îndeplinire dispozițiile sale. Toți angajații știu că atunci când președintele face această remarcă trebuie să fie aduse la îndeplinire de îndată dispozițiile date”, se arată într-o declarație a lui Cristian Emil Cirica, la rândul sau inculpat în dosar.

Potrivit rechizitoriului, inculpatul Aristotel Căncescu le-a asigurat persoanelor din subordine, pentru a fi sigur de loialitatea lor, venituri salariale substanțiale, precum și oportunități pentru afaceri proprii cu instituții subordonate CJ Brașov. Un alt mijloc de control exercitat de Căncescu asupra acestor persoane a fost crearea unei stări de temere pentru pierderea funcției deținute. „În mod frecvent, Căncescu folosea expresia <juridicul a spus>, încercând astfel să ne convingă să semnăm acte. Precizez că au existat și cazuri în care s-a refuzat semnarea unor acte nelegale, iar președintele Căncescu ne-a criticat public în consiliu, în sensul că cei din oficiul juridic împiedică bunul mers al instituției și blochează investițiile”, se precizează în declarația dată de unul dintre suspecții din dosar.

Dosarul în care președintele CJ Brașov, Aristotel Căncescu, este acuzat de fapte de corupție a ajuns pe masa judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după ce DNA l-a trimis în judecată alături de inculpații Ion Diniță, Viorel Costea, Aurelia Popescu și Cristian Emil Cirica.

Evaziune fiscală în ograda lui „dandy” Eugen Teodorovici

Autor

Dănilă Chirovici

15 decembrie 2014

Procurorii DIICOT fac luni 36 de percheziţii, între care şi la Ministerul Fondurilor Europene, într-un dosar în care mai multe persoane sunt suspectate de evaziune şi spălare de bani, în legătură cu livrări de produse, în special carne, precum şi de încercare accesării ilegale de fonduri comunitare.

După cum au precizat pentru Mediafax surse judiciare, percheziţiile vizează contracte de livrări de produse, în special de carne, dar şi prestări de servicii prin firme fantomă, persoanele vizate fiind suspectate şi că ar fi încercat să acceseze ilegal fonduri europene. Prejudiciul produs prin evaziune fiscală şi spălare de bani ar fi estimat la aproximativ 100 milioane de lei. În urma percheziţiilor, aproximativ o sută de persoane vor fi duse vor fi duse la audieri, la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

Anchetatorii urmează să ridice de la Ministerul Fondurilor Europene, condus de „dandy” Eugen Teodorovici, aşa cum l-a numit preşedintele în exerciţiu, Traian Băsescu, mai multe calculatoare, unde ar fi salvate documente în legătură cu solicitarea ilegală de accesare a unor fonduri europene.

După Shelter Security, NEI Guard. Procurorii fac percheziţii

Autor

Adrian Bărbulescu

15 decembrie 2014

Poliţiştii şi procurorii Curţii de Apel Bucureşti au descins luni dimineaţă la sediul firmei de pază NEI Guard şi la alte 11 adrese din Bucureşti, Ilfov şi Vrancea, într-un dosar de evaziune fiscală cu prejudiciul estimat la şapte milioane de euro.

Potrivit unor surse judiciare citate de Mediafax, suspecţii din acest dosar ar fi înfiinţat mai multe societăţi comerciale, prin intermediul cărora ar fi înregistrat, în perioada 2009 – 2014, mai multe tranzacţii fictive, reprezentând servicii care, în realitate, nu ar fi fost prestate. În acelaşi timp, o parte dintre operaţiunile comerciale nu ar fi fost înregistrate în contabilitate.

Conform unui comunicat emis de Poliţia Română, la percheziţii au fost mobilizaţi 70 de poliţişti, care au acţionat sub coordonarea procurorilor Curţii de Apel Bucureşti. Nu este pentru prima oară când o firmă de pază şi protecţie este luată la puricat de autorităţi. La finele lunii septembrie au avut loc percheziţii la Shelter Security, firmă patronată de Alin Ionescu, soţul cântăreţei Cristina Spătar.

Alina Bica, ar fi primit 3,5 mil € de la Ioan Niculae

Autor

Dănilă Chirovici

14 decembrie 2014

Noi amănunte ies la iveală în dosarul fostei șefe a DIICOT, Alina Bica, săltată recent de procurorii DNA pentru corupție. Jurnalistul Robert Turcescu a publicat duminică, pe blogul său, o ordonanță a procurorilor DNA care arată că aceștia au dispus disjungerea mai multor dosare din dosarul „Alina Bica-ANRP”. În document apar numele lui Liviu Dragnea, președintele executiv al PSD, dar și al șefei PMP, Elena Udrea
Procurorii consemnează la pagina 2 cazul „Bica-Tender-Mihăilescu”. Ovidiu Tender era judecat într-un dosar al cărui rechizitoriu fusese întocmit chiar de Alina Bica.
Pentru a avea șansa unei soluții favorabile, notează procurorii, Tender a apelat la un anume Florin Ionuț Mihăilescu, devenit consilier al Alinei Bica și angajat totodată la Prospecțiuni SA, firma lui Tender. Avocații omului de afaceri au trimis prin Mihăilescu acte care să fie consultate de Alina Bica, cerându-i sprijinul pentru formularea unei apărări favorabile. În documentul DNA, procurorii afirmă că, în schimbul sprijinului acordat lui Ovidiu Tender, Mihăilescu și Bica au dobândit bunuri imobile (teren). În plus, Florin Ionuț Mihăilescu, ca angajat la Prospecțiuni SA, încasa și diferite sume de bani pe un card.

Implicarea lui Ioan Niculae

La pagina 3 a documentului se vorbește despre cazul omului de afaceri Ioan Niculae, care a apelat la Liviu Dragnea să-l ajute cu o intervenție la procurorul-șef al DIICOT, Alina Bica, pentru soluționarea favorabilă a dosarului său.
Solicitarea lui Niculae era legată de tergiversarea soluționării dosarului până la apariția prescripției. Bica, se arată în document, a intervenit la nivelul procurorului de caz, cerându-i să stopeze investigațiile în legătură cu utilizatorul unui număr de telefon pe care-l folosea Liviu Dragnea. Răsplata: 3,5 milioane de euro, bani pe care Ioan Niculae i-ar fi oferit Alinei Bica, la pachet cu promisiunea făcută împreună cu Liviu Dragnea că o vor sprijini să ajungă procuror general.

Intră în scenă Dorin Cocoș și Elena Udrea

În paginile următoare ale documentului se vorbește despre mediatizata afacere de la ANRP (Dorin Cocoș – Gheorghe „Stelu” Stelian – Crinuța Dumitrean), unde Alina Bica era membru al Comisiei pentru Stabilirea Despăgubirilor, că reprezentant al Ministerului Justiției.
O parte din acțiunile obținute la Fondul Proprietatea în urmă acestei afaceri, notează procurorii, „au fost tranzacționate, iar o parte din din bani au fost direcționați către membrii familiei Cocoș (Cocoș Dorin, Cocoș Alin și Udrea Elena Gabriela)”. Pentru serviciile aduse cauzei, Alina Bica ar fi primit, „fără a plăti contravaloarea, o cotă parte dintr-un teren situat în Snagov, în suprafață de 4.425 de metri pătrați, aparținînd numitei Chiriac Olguța”, se arată în documentul citat. Olguța Chiriac, notează procurorii, este fosta soție a lui Dorin Cocoș și mama lui Alin Cocoș. Tranzacția imobiliară ar fi fost realizată prin interpuși.

Curtea Supremă confiscă 6 mil de lei din conturile lui Alex. Noapteş.

Autor

Dănilă Chirovici

12 decembrie 2014

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv confiscarea sumei de 6,3 milioane de lei (1,4 milioane de euro), reprezentând averea nejustificată a fostului director general al CFR Călători Alexandru Noapteș.

Instanța supremă a respins recursul declarat de Alexandru Noapteș și de membri ai familiei acestuia, Cristina Noapteș și Irina Noapteș, fiind menținută hotărârea Curții de Apel București din data de 15 mai 2013.

Pe 4 august 2011, Agenția Națională de Integritate (ANI) a cerut instanței confiscarea sumei de 9,8 milioane lei (aproximativ 2,7 milioane euro), reprezentând diferența între averea dobândită și veniturile realizate în perioada 2005 — 2007 de către Alexandru Noapteș. Potrivit ANI, veniturile totale obținute de către Alexandru Noapteș și de soția sa, Manuela Noapteș, în perioada 2005 — 2007, au fost de 816.789 lei (aproximativ 232.385 euro). Averea deținută de soții Noapteș, pentru care au fost identificate părți de natură nejustificată, este, conform datelor înscrise în evidentele fiscale, de 10.642.768 lei (3.027.986 euro).

În august 2010, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Alexandru Noapteș, împreună cu doi foști colaboratori apropiați — fostul director adjunct la SNTFC CFR Călători Nacu Vanghele și fostul director tracțiune la SNTFC CFR Călători Nicolae Iosub — pentru o fraudă de 700.000 de euro. Ziarul de Investigaţii a mai dezvăluit şi alte afaceri păguboase făcute de Noapteş pe vremea când a condus CFR Călători.

Dragoş Bâlteanu reţinut de procurori pentru delapidare

Autor

Adrian Bărbulescu

9 decembrie 2014

„Inima mea bate, bate pentru tine/Nimic nu mai contează când eşti lângă mine”. Aşa suna refrenul cu care s-a lansat pe scena muzicală românească, în urmă cu un deceniu şi ceva, clujeanca Cristina Rus. Numai că acum soţul ei, Dragoş Bâlteanu, şeful SIF Banat-Crişana, nu mai este lângă ea, pentru a fost reţinut de procurorii DIICOT, într-un dosar privind manipularea pieţei de capital şi delapidarea societăţilor de investiţii financiare. Ironia sorţii, chiar în seara în care soţul ei era trimis după gratii, Cristina Rus apărea la emisiunea Hell’s Kitchen de pe Antena 1. Evident, emisiunea era înregistrată.

Şeful SIF Banat-Crişana, Dragoş Bîlteanu, Nicolae Mergeani, de la SIF Muntenia, Najib El Lakis, de la SIF Banat-Crişana, şi alte două persoane au fost reţinuţi de procurorii DIICOT, într-un dosar privind manipularea pieţei de capital şi delapidarea societăţilor de investiţii financiare.

Surse judiciare citate de Mediafax au declarat că procurorii au emis cinci ordonanţe de reţinere, după ce au audiat 25 de persoane suspectate că ar fi delapidat patrimoniul SIF Banat-Crişana (SIF1) şi SIF Muntenia (SIF4), de unde au transferat bani prin intermediul unor firme offshore, dar şi că s-ar fi implicat în operaţiuni de manipulare a pieţei de capital. Anchetatorii i-au reţinut pe Dragoş Bîlteanu – preşedinte al Consiliului şi director general al SIF Banat-Crişana, Najib El Lakis – membru în Consiliul de Administraţie al SIF Banat-Crişana, Adrian Victor Prodan şi avocatul Nicolae Mergeani – membri în Consiliului Reprezentanţilor Acţionarilor SIF Muntenia şi Stere Gardan. Avocatul Nicolae Mergeani este cercetat pentru spălare de bani în dosarul lui Viorel Hrebenciuc. Cele cinci persoane reţinute urmează să fie duse la instanţă, cu propunere de arestare preventivă.

După ce procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au făcut, luni, 31 de percheziţii în Bucureşti, Ilfov şi Arad, la audieri au fost duse 25 de persoane. Printre cei audiaţi s-a numărat şi tatăl lui Dragoş Bîlteanu, Gheorghe Bîlteanu, membru în Consiliul de Administraţie al SIF Muntenia. În timpul audierilor, lui Dragoş Bîlteanu i s-a făcut rău, la sediul DIICOT fiind chemată o ambulanţă pentru a-i acorda îngrijiri medicale. Potrivit DIICOT, în ultimii doi ani, membrii grupării au constituit un grup infracţional care urmărea obţinerea de sume de bani de la SIF Banat-Crişana SA şi SIF Muntenia SA Bucuresti, prin delapidarea acestora.

Ulterior, banii au fost transferaţi prin intermediul mai multor firme offshore, controlate tot de către membrii grupului, în mod direct sau prin persoane interpuse, în vederea reciclării, pentru a ascunde provenienţa acestora. „În acest scop, aceştia au folosit persoane juridice nerezidente, precum şi persoane juridice de naţionalitate română, la care asociaţi au fost avocaţi care au deţinut pentru aceştia acţiunile SIF 1, asigurându-le sustragerea de la o eventuală decizie de concertare în condiţiile art. 2861 din Legea 297/2004, precum şi disimularea originii ilicite a sumelor de bani, obţinute prin delapidare”, a precizat DIICOT, într-un comunicat de presă. Mai mult, există suspiciuni că membrii grupării s-au implicat şi în operaţiuni de manipulare a pieţei de capital, prin realizarea mai multor tranzacţii în datele de 12, 13 şi 16 septembrie 2013, la Bursa de Valori Bucureşti.

„Stelu” despre Dorin Cocoş. „I-am dat 10 milioane de euro”

Autor

Adrian Bărbulescu

5 decembrie 2014

Omul de afaceri Gheorghe Stelian, zis „Stelu” a declarat în fața anchetatorilor că i-a dat lui Dorin Cocoș, în tranșe, suma de 10 milioane de euro, după ce acesta a intervenit pe lângă factori de decizie din Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) în legătură cu acordarea de despăgubiri pentru un teren din București. Informaţia este prezentă în motivarea arestării preventive a altei inculpate din dosar, Crinuța Dumitrean.

În declarația sa, Gheorghe Stelian susține că persoana care ar fi intermediat obținerea despăgubirilor este Sergiu Diacomatu, la vremea respectivă vicepreședinte al ANRP.

„În cursul anului 2010 am cumpărat de la Dino Sinigalia drepturi litigioase pentru suprafața de teren în zona lacului Plumbuita, sector 2, București. După ce am achiziționat acele drepturi, am discutat cu Dorin Cocoș despre posibilitatea obținerii de la ANRP a unor despăgubiri constând în acțiuni la Fondul Proprietatea. Dorin Cocoș mi-a garantat că totul va fi bine și să am încredere în el, moment în care dosarul a fost validat și trimis către ANRP. Cu toate acestea Dorin Cocoș nu a menționat numele persoanei la care urma să intervină pentru soluționarea dosarului. Ulterior deciziei de restituire, în momentul în care am vândut o parte din acțiunile primite, i-am remis lui Cocoș Dorin, în mai multe tranșe, suma de aproximativ 10.000.000 euro, conform înțelegerii avute. Tot după soluționarea dosarului, în anturajul lui Dorin Cocoș l-am întâlnit pe Diacomatu Sergiu, vicepreședinte ANRP, despre care am înțeles că era persoana la care a intervenit Dorin Cocoș”, se arată în declarația lui Gheorghe Stelian.

Şi Sergiu Diacomatu a confirmat faptul că Dorin Cocoș, pe care l-a cunoscut prin intermediul fiului acestuia, Alin Cocoș, a intervenit pentru soluționarea favorabilă a dosarului lui Gheorghe Stelian. Discuțiile dintre Diacomatu și Dorin Cocoș ar fi avut loc la un hotel din București, în cursul anului 2010. „La una din aceste întâlniri, spre sfârșitul anului 2010, Dorin Cocoș mi-a înmânat un bilețel cu numărul unui dosar aflat la ANRP și mi-a cerut sprijinul pentru soluționarea favorabilă și cu rapiditate a acestui dosar. Îmi amintesc că după primirea numărului acestui dosar am mers la birou, l-am verificat și am constatat că solicitantul din acest dosar de despăgubire era Gheorghe Stelian. În momentul în care am primit bilețelul de la Dorin Cocoș nu mai era nimeni în preajma noastră”, se arată în declarația lui Diacomatu. El a susținut că, în urma discuției avute cu Dorin Cocoș, a votat în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD) din cadrul ANRP în favoarea acordării despăgubirilor stabilite de evaluator.

Victor Ponta a cedat șantajului OMV Petrom.

Autor

Adrian Bărbulescu

4 decembrie 2014

Deși Guvernul începuse încă de acum un an negocierile cu firmele petroliere pentru majorarea redevențelor, în cele din urmă premierul Victor Ponta a cedat presiunilor făcute de OMV Petrom și a decis să prelungească actualul sistem și pentru anul viitor. Explicația primului ministru, potrivit căreia redevențele nu se puteau modifica peste noapte, prin ordonanță de urgență, nu stă deloc în picioare. Era destul timp ca o lege să fie trecută prin Parlament.
Inițial, anunțul a fost făcut de ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, care a spus sec că sistemul de redevenţe pentru sectorul petrolier nu va mai fi modificat pentru anul viitor, ci menţinut cu aceleaşi taxe, urmând ca o nouă formulă să fie gândită ulterior. „Se va prelungi pentru anul viitor actualul sistem”, a spus Vâlcov.
Apoi a ieșit la rampă și premierul Victor Ponta, care a explicat că decizia Guvernului de a prelungi actualul sistem de redevenţe petroliere şi nu de a-l schimba pentru mai mulţi bani la buget este justificată de faptul că nu pot fi operate modificări „peste noapte”.
„Se vorbeşte foarte mult de redevenţe pentru resursele naturale şi eu cred că România trebuie să aibă un sistem modern, european de redevenţe, dar cum ar fi să le adoptăm prin ordonanţă de urgenţă azi şi să se aplice de la 1 ianuarie ? Ce mare companie din energie care investeşte miliarde de euro va spune «Da, aţi discutat azi, pe 3 decembrie, aţi adoptat-o pe 7 decembrie şi pe 1 ianuarie mă puneţi să îmi fac tot planul de afaceri pe nişte reguli pe care le luaţi peste noapte»”, a afirmat Ponta, invocând necesitatea de a fi asigurată predictibilitatea.
Primul ministru se contrazice însă pe el însuși. Nu mai devreme de luna septembrie, premierul afirma că proiectul privind noile redevenţe pentru sectorul petrolier va fi pus în dezbatere la începutul anului viitor şi va introduce un sistem care să asigure resurse bugetare la media europeană, dar care să nu descurajeze investiţiile prin perceperea unor taxe prea mari.
Legislaţia actuală nu face diferenţa între tipurile de zăcăminte, iar nivelul redevenţelor este cuprins între 3% şi 13% din nivelul producţiei de hidrocarburi.
Redevenţele au fost fixate în 2004 şi sunt valabile până în în luna decembrie a acestui an inclusiv, fiind stabilite prin legea de aprobare a contractului de privatizare a Petrom, companie preluată de grupul austriac OMV.
Ziarul de Investigații a semnalat în nenumărate rânduri anomalia care se manifestă în domeniul redevențelor petroliere percepute de statul român.

1...1.3481.3491.350...1.378 Pagina 1.349 din 1.378

Ziarul de Investigații

CNADNR aruncă 6mil € pe studii de fezabilitate pentru 2030

Dan Besciu și austriacul de la Swietelsky, reținuți de DIICOT

Plângerea lui Năstase considerată „inadmisibilă” de CEDO

„O scrisoare pierdută” în varianta FAN Courier.

DNA şi Aristotel Căncescu, presedinte CJ Brasov

Evaziune fiscală în ograda lui „dandy” Eugen Teodorovici

După Shelter Security, NEI Guard. Procurorii fac percheziţii

Alina Bica, ar fi primit 3,5 mil € de la Ioan Niculae

Curtea Supremă confiscă 6 mil de lei din conturile lui Alex. Noapteş.

Dragoş Bâlteanu reţinut de procurori pentru delapidare

„Stelu” despre Dorin Cocoş. „I-am dat 10 milioane de euro”

Victor Ponta a cedat șantajului OMV Petrom.

Rămâi conectat

Ultimul articol

Ciucu a găsit la Primăria Capitalei un „buget „mâncat” de subvenții”

Urmează o nouă demisie în Guvern? Daniel David: „Am tot amânat plecarea de foarte...

Nicușor Dan vrea referendum în Justiție; CSM avertizează că nu va tolera „nicio formă...