După ce a fost adusă cu mandat la DNA, Elena Udrea,
preşedintele PMP, a fost joi pusă sub acuzare pentru spălare de bani şi
fals în declaraţii de avere în Dosarul Microsoft. Înainte de a ajunge în
faţa anchetatorilor, Elena Udrea postase pe Facebook că a fost citată,
cu mandat de aducere, la Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru a oferi
lămuriri.
Ea s-a arătat surprinsă de decizia anchetatorilor de a proceda aşa,
în condiţiile în care s-a arătat în permanenţă dispusă să colaboreze.
Apoi, i-au fost aduse la cunoştinţă acuzaţiile. Elena Udrea a fost pusă
sub acuzare pentru spălare de bani şi fals în declaraţii de avere,
întrucât nu a menţionat împrumuturi acordate de fostul său soţ, Dorin
Cocoş, unei firme pe care acesta o deţine, împrumuturi despre care Udrea
ar fi ştiut, întrucât încasa dividende.
Potrivit unor documente ale procurorilor citate de Mediafax, Elena
Udrea, fost ministru, în prezent deputat, era obligată să-şi declare
averea, însă aceasta nu a notat, în declaraţiile de avere din 2010,
împrumuturile acordate de fostul său soţ, Dorin Cocoş, firmei acestuia
SC Euro Hotels International Co SRL. Totul, în condiţiile în care Udrea
declara încasarea de dividende de la această societate.
„Având în vedere obligaţia legală de a-şi declara averea, faptul că, în
perioada 2009 – 2013, Udrea Elena Gabriela a declarat achiziţionarea mai
multor bunuri imobile a căror valoare depăşeşte veniturile obţinute ca
ministru, deputat sau din activitatea didactică se prezumă că aceasta a
utilizat veniturile din alte surse – împrumuturi, dividende, asumându-şi
răspunderea pentru provenienţa acestora”, se arată în documentele
citate.
Anchetatorii au probe că Dorin Cocoş a săvârşit infracţiunea de
trafic de influenţă, iar sumele de bani obţinute cu titlu de folos
necuvenit din săvârşirea acestei infracţiuni ar fi fost utilizate în
achiziţia de imobile şi pentru creditarea societăţilor. „Din
declaraţiile de avere din perioada 2009 – 2014 rezultă că Udrea Elena
Gabriela cunoştea provenienţa fondurilor utilizate pentru achiziţionarea
de bunuri comune, având cunoştinţă şi de intenţia inculpatului Cocoş
Dorin de obţinere a unor chitanţe false privind restituirea pretinsului
împrumut de la Pescariu Dinu”, au mai scris procurorii în documentele
citate.
Fost primar general al Capitalei, fost parlamentar şi fost
ministru al Economiei, Adriean Videanu a fost reținut joi seara de
procurorii Direcției Naționale Anticorupție pentru complicitate la abuz
în serviciu. El se află în sediul DNA de mai multe ore, fiind citat în dosarul
disjuns din cel în care a fost trimisă în judecată Alina Bica, fosta
șefă a DIICOT. Alina Bica, în calitate de șef al DIICOT, ar fi
ridicat la 25 februarie 2014 în mod abuziv sechestrul aplicat asupra
unui număr de 80 de acțiuni deținute de Adriean Videanu la firma Titan
Mar SA. Adriean Videanu era cercetat în dosarul DIICOT — Structura
Centrală, alături de alte persoane pentru crearea unui prejudiciu de 11
de dolari și punerea în pericol a sistemului energetic național pe
segmentul gazelor naturale. Exercitarea abuzivă, de către Bica, a
atribuțiilor de serviciu l-ar fi ajutat efectiv pe Videanu să-și pună la
adăpost acțiunile sechestrate și să obțină foloase necuvenite prin
înstrăinarea lor. Astfel, ar fi rămas fără obiect măsura asiguratorie
dispusă de procurorul de caz și care reprezenta garanția recuperării
prejudiciului cauzat în dosarul în care era cercetat.
Timp de patru ani şi opt luni, fostul ministru al Economiei
Codruţ Sereş îi va ţine companie după gratii fostului său şef de la
Grivco, mogulul Dan Voiculescu. Foștii miniștri Codruț Șereș și Zsolt
Nagy au fost condamnați definitiv marți de Înalta Curte de Casație și
Justiție (ÎCCJ) în dosarul privatizărilor strategice.
Codruț Șereș a primit patru ani și opt luni închisoare iar Zsolt
Nagy — patru ani. Alte condamnări: Michal Susak (cetățean ceh) — 4 ani;
Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetățean
româno-englez — 4,6 ani; consultantul internațional Vadim Benyatov — 4,6
ani; Stamen Stanchev — 5,2 ani; Mihai Radu Donciu, fost consilier al
ministrului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației — 5 ani; Mihai
Dorinel Mucea, fost adjunct al șefului Oficiului Participațiilor
Statului și Privatizării în Industrie — 4 ani, Gabor Kerekes — 4 ani,
Mustafa Oral (cetățean turc) — 3 ani închisoare.
Decizia este definitivă, completul de cinci judecători menținând
celelalte dispoziții ale sentinței de la prima instanță, dată în
decembrie 2013, care însă pronunțase pedepse mult mai mari.
În martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe foștii
miniștri Codruț Șereș și Zsolt Nagy, acuzați de aderare la un grup
infracțional organizat cu caracter transnațional și trădare prin
transmitere de secrete. Acuzațiile se referă la privatizarea SC
Electrica Muntenia Sud SA, vânzarea unui pachet de 8% din acțiunile
Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA București
și SC Avioane SA Craiova aflate în portofoliul Ministerului Economiei,
consultanță în vederea privatizării SN Radiocomunicații SA.
De asemenea, ei sunt acuzați și în legătură cu adjudecarea licitației
pentru asigurarea consultanței în vederea restructurării și privatizării
CN Poșta Română, selectarea prin licitație a consultantului
internațional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acțiunile
deținute de statul român la Romtelecom.
După ce socrul său, Mihail Vlasov, a avut serioase probleme
cu legea, acum a venit rândul lui Cristian David (Troacă, pe numele său
din certificatul de naştere) să fie adus cu mandat la sediul DNA. După
câteva ore de audieri, el a fost reţinut de procurori. Potrivit unor
surse judiciare citate de Agerpres, fostul ministru de Interne în
Cabinetul Tăriceanu este audiat în dosarul în care anul trecut s-a cerut
ridicarea imunității pentru a începe urmărirea penală pentru luare de
mită și spălare de bani.
Pe 19 noiembrie 2014, fostul președinte Traian Băsescu anunța că a
cerut începerea urmăririi penale pentru fostul ministru Cristian David,
precizând că decizia sa nu înseamnă că acesta este vinovat.
El a indicat că în documentația trimisă de Parchetul General, provenită
de la DNA, se arată că David ar fi suspect pentru încasarea unei şpăgi
de 500.000 de euro pentru a înlesni emiterea de către un prefect a unui
titlu de proprietate pentru o suprafață de teren intravilan de 15
hectare.
Pe 10 noiembrie, șeful DNA, Laura Codruța Kovesi, i-a transmis
procurorului general în vederea sesizării șefului statului cererea de
efectuare a urmăririi penale față de Cristian David, fost ministru al
Internelor și Reformei Administrative în perioada 5 aprilie 2007 — 22
decembrie 2008, pentru luare de mită și spălare de bani.
DNA a precizat că faptele cu care a fost sesizată în 2014 constau în
aceea că ministrul Cristian David ar fi pretins în anul 2007 iar la 1
februarie 2008 ar fi primit suma de 500.000 de euro de la un denunțător
pentru a-și exercita atribuțiile de îndrumare și coordonare a
activității prefecților într-o modalitate care să asigure emiterea, de
către Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate, a
titlului de proprietate asupra unui teren de 15 ha aflat în intravilanul
municipiului Buzău.
„Pentru a masca originea sumei primite cu titlu de mită și pentru a
evita tragerea la răspundere penală, ar fi fost încheiate mai multe
contracte de vânzare-cumpărare, având ca obiect tranzacții imobiliare
fictive între persoanele implicate în săvârșirea infracțiunilor de
corupție”, susțin procurorii.
Fost prefect de Gorj pe vremea când Adrian Năstase era
atotputernic la Palatul Victoria, Toni Greblă, acum judecător al Curții
Constituționale, a fost adus joi dimineață cu mandat la Direcția
Națională Anticorupție. El este acuzat de trafic de influență. În
perioada când era prefect la Gorj, el făcea un tandem perfect cu
preşedintele Consiliului Judeţean de la acea vreme, „celebrul” Nicolae
Mischie. Judecătorul CCR Toni Greblă a fost adus la DNA pentru a fi pus sub
acuzare într-un dosar de trafic de influență, potrivit unor surse
judiciare. Înaltului magistrat urmează să i se aducă la cunoștință
acuzațiile de corupție, formulate de procurori pentru fapte ce ar fi
fost săvârșite în calitatea de senator, pe care a avut-o înainte de a
deveni judecător la Curtea Constituțională, dar și în perioada în care a
ocupat această funcție la CCR. Procurorii susțin că Toni Greblă ar
fi cerut de la un om de afaceri foloase necuvenite. Şpaga pe care ar fi
primit-o Toni Greblă frizează ridicolul. Astfel, fostul senator ar fi
cerut servicii de întreținere și asigurare a unui autoturism de lux,
folosirea gratuită a unui telefon mobil sau alte bunuri, sume mici de
bani, contravaloarea unor rochii pentru soția sa. Judecătorul Curții
i-ar fi promis respectivului om de afaceri că poate interveni la o serie
de funcționari publici, astfel încât aceștia să urgenteze o serie de
acte în domeniile energie, transport și fier vechi. Sursele judiciare
spun că Toni Greblă ar fi continuat să facă trafic de influență în
folosul respectivului de om de afaceri inclusiv după ce a fost numit
judecător la Curtea Constituțională a României, din partea Senatului,
adică începând cu luna decembrie 2013. Perioada în care Toni Greblă este
acuzat de trafic de influență este 2010-2015.
Fostul deputat Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei
Hrebenciuc, deputatul PSD Ioan Adam, senatorul PNL Tudor Chiuariu şi
alte 13 persoane au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie,
în dosarul retrocedării ilegale de păduri.
În dosar vor fi judecaţi şi Gheorghe Paltin Sturdza, beneficiarul
a peste 43.000 de hectare de pădure din judeţul Bacău, judecătorul
Lorand Andras Ordog de la Tribunalul Covasna, directorul general al
Romsilva, Adam Crăciunescu, judecătoarea Anca Roxana Adam de la
Tribunalul Braşov, soţia lui Ioan Adam, Dan Costin Bengescu, Iosif
Kadas, Sorin Ion Iacob, Jănica Poenaru, Ioan Gheorghe Varga, Daniel
Constantin Călugăr, Ioan Mătăşel, Rodica Gabriela Zaharia şi Iulian
Durlan.
Părţi civile în dosar sunt statul român, prin Ministerul Finanţelor, şi
persoana fizică Alina Suciu.
Instanţa supremă nu a stabilit încă primul termen. Dosarul este în
cameră preliminară, urmând să se stabilească termen, pentru verificarea
măsurilor preventive.
Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam, Gheorghe Paltin Sturdza, Lorand Andras
Ordog, Dan Costin Bengescu şi Iosif Kadas sunt arestaţi preventiv, iar
Andrei Hrebenciuc, Sorin Ion Iacob şi Jănică Poenaru, în arest la
domiciliu.
Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam, Paltin Gheorghe Sturdza şi Dan Costin
Bengescu sunt acuzaţi de constituirea unui grup infracţional prin care
urmăreau să obţină venituri prin cumpărare de influenţă sau folosirea
funcţiilor.
Dosarul vizează retrocedarea a peste 43.000 de hectare de pădure în
judeţul Bacău, în baza unor decizii ilegale ale unor judecători, cu
implicarea unor parlamentari, pentru obţinerea ilegală a unor sume mari
de bani. Grupul infracţional ar fi folosit inclusiv firme off-shore
pentru a ascunde provenienţa banilor. Păgubită în acest caz este
Romsilva, care a pierdut aproape 304 milioane de euro după ce Sturdza a
reuşit să intre în posesia celor peste 43.000 ha de pădure.
Din 10 ianuarie este cercetat în dosar, pentru trafic de influenţă şi
spălare de bani, şi senatorul Tudor Chiuariu, fost ministru al
Justiţiei, în cazul căruia procurorii DNA Braşov au luat măsura
controlui judiciar, până pe 8 februarie,.
Nimeni n-a sesizat gravitatea unei declaraţii făcute luni de primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu.
Edilul şef spunea, într-un interviu acordat HotNews.ro, că ar cumpăra tramvaie moderne, dar că ele sunt prea scumpe, preţul unei garnituri ridicându-se la 2,4 milioane de euro. Cu aproape un milion de euro mai mare decât cel plătit în 2012 de Primăria Cluj Napoca. RATB are nevoie de circa 400 de tramvaie noi pentru a-și moderniza flota, investiţie care s-ar ridica la un miliard de euro, bani pe care municipalitatea nu-i are, a declarat primarul Capitalei, Sorin Oprescu. “Eu am nevoie de 400 de tramvaie noi. Problema mea este că prețul tramvaielor moderne este foarte mare, de exemplu un tramvai Bombardier cu podeaua coborâtă se duce la 2,4 milioane de euro. Un troleibuz nou costă circa 95-98.000 de euro. De autobuze am nevoie să schimb o parte dintre ele, fiindcă doresc să trec pe electric. Este un număr relativ mic, circa 70-80. În rest, autobuze au fost cumpărate pe un credit din 2006 pe care abia l-am terminat de plătit, fiindcă l-au pasat la Primăria generală. Deci au fost cumpărate 1300 de autobuze Mercedes. Din astea flota funcțională este de circa 1.100. Deci la autobuze nu avem mare lucru de făcut”, a spus Oprescu. Stop joc. Cum adică „un tramvai Bombardier cu podeaua coborâtă se duce la 2,4 milioane de euro”? La licitaţia organizată în 2012 de Primăria Cluj Napoca, Bombardier a avansat o ofertă de puţin peste 1,5 milioane de euro pe tramvai. În urma unei licitaţii controversate, a câştigat firma poloneză Pojazdy Szynowe PESA Bydgoszcz, care a şi fost pusă sub urmărire penală de DNA, care a vândut tramvaiele cu 1,5 milioane de euro. Cu alte cuvinte, edilul şef al Bucureştilor ridică din start potul pentru o eventuală licitaţie de achiziţionare a tramvaielor. Şi nu cu puţin, ci cu aproape un milion de euro pe bucată. Şi se mai pune întrebarea de ce Sorin Oprescu a menţionat firma Bombardier şi nu, de exemplu, producătorul român Astra Vagoane Călători Arad? Societatea arădeană produce din 2011 tramvaiul Imperio, cu podea coborâtă, livrat la export. Astra Vagoane Călători a participat şi la licitaţia de la Cluj Napoca, fiind cea care a introdus plângere penală împotriva polonezilor care au câştigat, demers care, aşa cum am arătat, s-a soldat cu un dosar penal.
O colaborare abandonată de RATB
În continuarea interviului de luni, primarul general a spus că ar putea scăpa mai ieftin cu tramvaiele dacă s-ar face un parteneriat între uzina de reparaţii a RATB și o fabrică de tramvaie. “Am încercat să fac o jumelare cu fabrica de tramvaie a RATB, că ei acum fac numai mentenanța, și îmi scot pălăria în fața lor, fiindcă ei țin în picioare tramvaie TATRA din 1968, cu siguranța călătorilor, nu că le spală. Tramvaiele rămân o problemă fiindcă doresc de cinci ani să găsesc o jumelare cu una dintre fabrici a uzinei de la RATB”, a declarat Oprescu. O astfel de asociere fusese stabilită în 2012 tocmai cu Astra Vagoane Călători, la Bucureşti fiind produs şi primul tramvai, prezentat presei în luna iulie a acelui an. Colaborarea nu a mai continuat însă.
Procurorii DNA au descins luni pentru a face percheziţii la
cinci instituţii publice, într-un dosar privind fapte de corupţie,
printre cei vizaţi fiind prefectul judeţului Timiş, Eugen Dogariu,
primarul oraşului Recaş, Teodor Pavel, şi omul de afaceri Gelu
Milutinovici.
De asemenea, vizaţi de aceste percheziţii sunt şi şeful Poliţiei
Judeţene Timiş şi adjunctul acestuia, Sorin Muntean şi Florin Bolboş,
precum şi şeful de la Rutieră, Marcel Crăciunescu, au declarat surse
judiciare citate de Mediafax.
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat că au loc percheziţii
în judeţele Timiş şi Arad, cinci dintre acestea fiind la instituţii
publice, iar restul la sediile unor firme şi la domiciliile unor
persoane, într-un dosar care vizează infracţiuni de corupţie şi
asimilate celor de corupţie care ar fi fost comise în perioada 2013 –
2014.
Omul de afaceri Gelu Milutinovici este soţul şefei Direcţiei Generale
de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Timiş, Valentina
Emilia Milutinovici, care este şi preşedintele Organizaţiei de Femei a
PSD Timiş. Prefectul Eugen Dogariu a spus că este la Prefectură şi că nu
ştie nimic despre ancheta DNA, aflând din presă că se fac mai multe
percheziţii la instituţii publice din Timişoara.
Sursele judiciare au precizat că cele cinci instituţii unde au loc
percheziţii sunt IPJ Timiş, Serviciul Circulaţie Rutieră, care se află
în aceeaşi clădire cu IPJ, Poliţia oraşului Recaş, Primăria Recaş şi
Poliţia Locală din cadrul Primăriei Recaş, precum şi Secţia de Poliţie
Autostrăzi – Biroul de Poliţie Autostrada A1 Deva – Nădlac.
Percheziţii au loc şi la locuinţa lui Marcel Crăciunescu, din satul
Ghiroda, precum şi la locuinţa părinţilor acestuia, din Timişoara.
Eugen Dogariu, în vârstă de 38 de ani, este prefect al judeţului Timiş
din mai 2012, după ce în perioada august 2010 – mai 2012 a fost şeful
Biroului audit şi control intern la SC Drumuri Municipale SA. El a
lucrat pentru câteva luni şi la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate
Timiş, iar în perioada martie 2009 – februarie 2010 a fost subprefect.
Fără amenzi în campania electorală!
Primarul din Recaş, Pavel Teodor, se află la primul mandat, fiind
ales din partea PNL. În septembrie 2014, el a trecut de la PNL la PSD,
în baza ordonanţei care a permis migraţia aleşilor locali fără a-şi
pierde mandatul.
El este suspectat că ar fi intervenit pe lângă şefi de poliţie pentru
a interzice controalele rutiere în perioada campaniei electorale.
Conform unor surse din rândul anchetatorilor, Teodor Pavel, ar fi
intervenit pe lângă şefi de poliţie pentru a interzice controalele
rutiere pe anumite sectoare drumuri. El ar fi făcut aceste intervenţii
pentru ca cetăţenii să nu fie sancţionaţi în perioada campaniei
electorale prezidenţiale.
Unor poliţişti de la Poliţia Recaş li s-a cerut să nu-şi îndeplinească
atribuţiile de serviciu de către unii şefi care le-au interzis
lucrătorilor din cadrul compartimentului rutier Recaş efectuarea de
controale şi acţiuni pe linie de poliţie rutieră pe drumul comunal DC
147, drumul judeţean DJ 609E, precum şi pe străzile din localităţile
aflate pe raza de competenţă a Poliţiei oraşului Recaş.
Motivul invocat ar fi fost că primarul din Recaş, Teodor Pavel, nu
doreşte să mai fie sancţionaţi cetăţenii oraşului Recaş, mai ales în
perioada campaniei electorale prezidenţiale.
În documente ale anchetatorilor se precizează că poliţiştii care nu
conformau acestei dispoziţii erau mutaţi în alte posturi sau le erau
desfiinţate posturile, iar pentru a-şi îndeplini scopul primarul acţiona
şi pe linie politică, apelând la omul de afaceri Gelu Milutinovici şi
la reprezentanţi ai Prefecturii Timiş.
Sursele citate mai spun că şefi din Poliţie ar fi luat mită sub formă de
anvelope pentru autoturisme, pentru avansări în grad, avansările fiind
făcute la 1 decembrie 2014.
Fostul patron al Rapidului, George Copos, şi Camelia
Voiculescu, fiica mogulului Dan Voiculescu mai au de aşteptat sentinţa
în Dosarul Loteria II. Noul judecător din dosar, Georgiana Iorguţă, a
stabilit vineri ca toate actele efectuate până în prezent să fie
anulate, iar administrarea probelor din această cauză să se facă de la
zero.
Tribunalul Bucureşti a reluat dezbaterile în dosarul Loteria II,
în care George Copos, Camelia Voiculescu şi alte 11 persoane sunt
judecate pentru manipularea pieţei de capital. Şedinţa a fost condusă de
judecătoarea Georgiana Iorguţă, fost procuror, care a primit cauza
pentru judecare, în urma repartizării aleatorii, după ce magistratul Ana
Otilia Bomboş s-a abţinut de la soluţionarea cauzei.
Magistratul urmează să reaudieze inculpaţii şi martorii, să
administreze din nou probele solicitate atât de DNA, cât şi de
inculpaţi, în condiţiile în care toate actele efectuate până în prezent
în dosar vor rămâne nule. Atât procurorul DNA prezent la şedinţă, cât şi
avocaţii inculpaţilor din dosar au fost de acord cu argumentele
judecătoarei, iar aceasta a stabilit ca judecata în proces să înceapă în
27 februarie.
În Dosarul Loteria II, procurorii anticorupţie i-au trimis în
judecată, pe 29 decembrie 2008, pe George Copos, Camelia Voiculescu şi
Sorin Pantiş, alături de alte zece persoane, pentru manipularea pieţei
de capital. Copos este acuzat, în calitate de preşedinte al Consiliului
de Administraţie al Ana Electronic SA Bucureşti şi de acţionar majoritar
al Ana Grup SA Bucureşti, de spălare de bani, fals în înscrisuri sub
semnătură privată, instigare la participaţie improprie la fals
intelectual, de folosirea de informaţii privilegiate pentru dobândirea,
pe cont propriu sau pe contul unei terţe persoane, direct ori indirect,
de instrumente financiare la care aceste informaţii se referă, de
dezvăluirea acestora, de recomandarea către alte persoane de a dobândi
sau înstrăina instrumentele financiare la care se referă acele
informaţii şi, respectiv, de manipulare a pieţei de capital.
Camelia Voiculescu, fiica cea mare a preşedintelui fondator al
Partidului Conservator, Dan Voiculescu, este acuzată de folosirea unor
informaţii privilegiate pentru dobândirea pe cont propriu sau pe contul
unei terţe persoane, direct ori indirect, de instrumente financiare la
care aceste informaţii se referă şi, respectiv, efectuarea, împreună cu
alte persoane, în mod concertat, de operaţiuni de manipulare a pieţei de
capital.
Fostul ministru al Comunicaţiilor Sorin Pantiş este acuzat, în
calitate de reprezentant al societăţii Grivco SA Bucureşti, de folosirea
de informaţii privilegiate pentru dobândirea pe cont propriu sau pe
contul unei terţe persoane, direct ori indirect, de instrumente
financiare la care aceste informaţii se referă, de faptul că a dezvăluit
aceste informaţii şi de recomandarea făcută altor persoane de a dobândi
sau înstrăina instrumentele financiare la care se referă acele
informaţii şi, respectiv, efectuarea, împreună cu alte persoane, în mod
concertat, de operaţiuni de manipulare a pieţei de capital.
Companiile promit să reducă din cantitatea de chimicale care pot cauza cancerul.
Produsul chimic MI4 ( metilimidazol) se afla în centrul
unei noi dezbateri legate de potenţialul său cancerigen , afirma
redactorii cotidianului britanic Daily Mail.
Conform acestora, autorităţile din California – Statele Unite au
clasificat controversatul aditiv ca fiind unul carcinogen, adică
producător de tumori, dar autorităţile europene care reglememteaza
acest domeniu au precizat de multe ori ca acest aditiv este unul sigur.
Coca Cola şi alte companii au promis să reducă nivelul de MI4 din
băuturile pe care le comercializează.
Autorităţile din domeniul sănătăţii alimentare au lansat o nouă
investigaţie cu privire la siguranţa folosirii coloranţilor caramelici
în băuturile răcoritoare precum Coca Cola sau Pepsi. Decizia a fost
luată de FDA(Agenţia Americană a Medicamentului) ca răspuns la
numeroasele teste efectuate asupra acestor băuturi care au arătat
diferite nivele de 4MI (metilimidazol) în 12 sortimente de băuturi
răcoritoare. Agenţia a mai afirmat că va reanaliza noile date
referitoare la siguranţa folosirii acestui compus şi în alte produse. În
trecut, FDA dar şi forurile de supraveghere omonime din Marea Britanie
şi Europa au afirmat că acest compus chimic nu este un pericol pentru
sănătatea consumatorilor. În orice caz, autoritatea din domeniul
sănătăţii din California a inclus această substanţă pe lista factorilor
cancerigeni. Ca rezultat al acestei decizii, companiile producătoare de
băuturi răcoritoare sunt nevoite să pună o atenţionare de cancer pe
etichetele produselor care conţin un nivel ridicat de metilimidazol. În
această situaţie, Coca Cola, Pepsi şi alţi producători de băuturi au
înştiinţat producătorii de coloranţi care îi aprovizionează să reducă
nivelul de MI4, iar Coca Cola a promis chiar că va reduce nivelul de MI4
din băuturile vândute în întreaga lume. Însă aceeaşi decizie de
siguranţă nu a fost luată şi de către Pepsi, fapt care a enervat
activiştii britanici care promovează consumul de alimente şi băuturi
sănătoase. Consumer Reports, cea mai mare companie de testare
independentă din lume a testat Sprite, Cola dietetică, Coca-Cola, Cola
Zero, Dr Pepper, Dr Snap, Brisk Iced Tea, A&W Root Beer, Pepsi, Diet Pepsi, Pepsi One şi Malta Goya. Testele
au reliefat că doar două eşantioane de produse achiziţionate în
California –Pepsi One şi Malta Goya au un nivel ridiccat de MI4 care ar
fi necesitat atenţionarea de cancer pe etichetă produsului. Un nivel
insignificant de MI4 s-a găsit în bautaura Sprite şi nivele foarte mici
în produsele Cola Doctorul toxicolog Urvashi Rangan , cel care a
condus investigaţia Consumer Reports a declarat: “Nu există nici un
motiv pentru care consumatorii trebuie să fie expuşi la aceste riscuri
evitabil și inutile, care pot rezulta din consumarea colorantului
alimentar și băuturilor maro. „ Oricum, Pepsi a contestat acurateţea
acestor teste. Aurora Gonzalez, purtător de cuvânt al Pepsi a afirmat că
, compania este extrem de preocupată de acurateatea acestui studiu şi
că „Pepsi Co respecta legea oriunde îşi desfăşoară businesul. Autorităţile
din Marea Britanie au respins reclamaţiile conform caroara MI4 ar fi un
risc pentru sănătate. Anul trecut , ele au afimat că „Nu este nicio
dovadă ştiinţifIcă cum că folosirea MI4 în mâncare şi băuturi este o
ameninţare la adresa sănătăţii umane. Reglementările UE prevăd în
continuare ca MI4 nu prezintă un risc pentru sănătate.
După ce a fost prinsă în flagrant când lua şpagă 11.000 de
euro, şefa Serviciului resurse umane de la Primăria Sectorului 2,
Daniela Năstase, a fost reţinută joi de procurorii DNA. Mita fusese
pretinsă pentru a interveni în vederea soluţionării unor dosare privind
acordarea de apartamente ANL.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au reţinut-o
pentru 24 de ore pe Daniela Năstase, pentru trafic de influenţă şi vor
cere joi Tribunalului Bucureşti arestarea preventivă a acesteia pentru
30 de zile.
Potrivit ordonanţei de reţinere, în noiembrie 2014, la propunerea unei
persoane, denunţătoare în cauză, Daniela Năstase, şefa Serviciului
resurse umane de la Primăria Sectorului 2 Bucureşti, a acceptat ca, în
schimbul sumei de 11.000 de euro, să intervină pe lângă un coleg de la
Serviciul spaţiu locativ, pentru ca acesta să înregistreze cinci dosare
cu solicitarea de acordare a unor apartamente ANL către persoane
recomandate de denunţător, fără ca solicitanţii să fie prezenţi
personal, aşa cum impun dispoziţiile legale. Pentru acest „serviciu”,
Daniela Năstase intenţiona să-i ofere celuilalt funcţionar 1.000 din cei
11.000 de euro ceruţi.
Totodată, Daniela Năstase i-ar fi promis denunţătorului că intervine
la persoane cu putere de decizie din Primăria Sectorului 2, pentru ca
cererile privind acordarea de locuinţe ANL să fie aprobate.
Daniela Năstase a fost prinsă miercuri în flagrant, în timp ce primea
suma de 11.000 de euro, fiind dusă la audieri şi reţinută în noaptea de
miercuri spre joi.
Policlinica cu Plată nr. 1 de pe Calea Victoriei, sediul
Kandia – Excelent SA de pe Şoseaua Viilor, zeci de hectare de teren în
Dobroeşti-Pantelimon şi lista ar putea continua. Toate sunt revendicate
de un cetăţean argetinian, pe baza unui certificat de moştenitor mai
mult decât dubios, întocmit de o notăriţă cu aplecare spre spiritism.
Este singura concluzie care se poate trage studiind această speţă, având
în vedere că notarul bucureştean Ruxandra Ioana Cocea nu găseşte nimic
neobişnuit în declaraţia unui cetăţean român născut în 1975 care susţine
sub propria semnătură (legalizată de notar) că l-a cunoscut pe un evreu
fugit din România în 1941 şi decedat în 1962 în Argentina! Alfred Lowenbach era în perioada interbelică un evreu ale cărui
afaceri prosperau în România. Numai că vremurile nu aveau să fie de
partea sa. Mirosind că treaba se-mpute rău la Bucureşti, mai ales
pentru cei de etnia sa – şeful statului era mareşalul Ion Antonescu, iar
legionarii erau la putere – Alfred Lowenbach părăseşte România în anul
de graţie 1941 şi se stabileşte în Argentina. Ce a făcut el pe la
Buenos Aires nu este foarte clar. Mai ales că legăturile sale cu România
s-au încheiat definitiv, având în vedere că, la doar câţiva ani după
fuga sa din ţară, la Bucureşti se instaurează Guvernul Dr. Petru Groza,
iar la 11 iunie 1948 are loc naţionalizarea principalelor mijloace de
producţie. Rezumând, nu ar mai fi avut nicio problemă legată de etnia
sa, dar tot ar fi înfundat puşcăria, fiind socotit de comunişti ca fiind
chiabur. Aşa cum spuneam mai devreme, nimeni nu poate spune cu
certitudine ce a făcut Alfred Lowenbach în ultima parte a vieţii lui, pe
meleaguri argentiniene, însă asupra unui aspect toată lumea este de
acord: şi-a dat obştescul sfârşit pe 5 iunie 1962, la Gaona, Argentina.
Intră în scenă „unicul moştenitor”
Peripeţiile evreului nostru nu au mai preocupat pe nimeni decenii
bune. În România era la putere Partidul Comunist şi nimănui nu-i trecea
prin cap să revendice averea lăsată de izbelişte de Alfred Lowenbach
atunci când s-a autoexilat în Argentina. Deh, doar era vorba de „avutul
obştesc” sau „proprietatea întregului popor”, cum vreţi să-i spuneţi. Însă
schimbarea de regim din decembrie 1989 a reaprins interesul
presupuşilor moştenitori ai omului de afaceri pentru clădirile şi
terenurile pe care le deţinuse acesta cu mai bine de jumătate de veac în
urmă. Aşa că în 2010 intră în scenă un anume Jacobi Pedru Heriberto
German, octogenar cu domiciliul în Buenos Aires, care solicită că este
unicul moştenitor al lui Alfred Lowenbach. Acest cetăţean argentinian
susţine că este unicul fiu al Margaritei Lowenbach, căsătorită Jacobi,
la rândul ei singura fiică a lui Alfred Lowenbach. Margarita Lowenbach a
decedat la data de 31 iulie 1997, la venerabila vârstă de 95 de ani,
deci nu mai poate fi consultată asupra veridicităţii acestor afirmaţii. În
acest punct al istorisirii, se impune menţionat faptul că, în cazul
oricărei succesiuni, moştenitorii trebuie să vină cu martori care să
declare pe propria răspundere, în faţa notarului, că l-au cunoscut pe
răposat şi că acesta nu a mai avut alţi copii (legitimi sau „din
flori”).
Contract de mandat cu semne de întrebare
Ceea ce s-a întâmplat şi în speţa noastră, însă modul cum a fost
făcut acest lucru în cadrul unui cabinet notarial ridică serioase
îndoieli. Mai întâi,
Jacobi Pedru Heriberto German încheie un contract de mandat cu
cetăţenul român Mihail Istrate, căruia îi dă mână liberă să se ocupe de
tot ceea ce înseamnă reprezentări în faţa notarului, în faţa
autorităţilor statului competente în ceea ce priveşte drepturile
succesorale, în justiţie şamd. Ceea ce ridică primele semne de
întrebare este următoarea frază, prezentă la capitolul Clauze finale din
respectivul contract de mandat: “Toate cheltuielile ocazionate de
îndeplinirea prezentului mandat sunt suportate prin convenţia părţilor
de către mandatar”. Ce interes ar avea mandatarul să achite toate
cheltuielile din buzunarul propriu, pentru ca apoi imobilele revendicate
să intre în proprietatea argentinianului? Apoi, mai apare o
situaţie cel puţin atipică: la 82 de ani, presupusul moştenitor face
două călătorii din Argentina în România, şi în iunie, când dă o procură
generală de reprezentare avocatului Viorel Budai, dar şi în noiembrie,
când încheie contractul de mandat cu Mihail Istrate. Cam obositor pentru
un octogenar, nu?
Notăriţa care are roaming cu Lumea de Apoi
Însă
ceea ce urmează este cu adevărat halucinant. Notarul Ruxandra Ioana
Cocea emite un certificat de moştenitor pe baza a trei declaraţii de
notorietate date de martori. Aceştia sunt Marian Cucu, născut la 27
ianuarie 1945, şi Mihai-Alin Pavel, care a văzut lumina zilei pe 29
august 1975. În prima declaraţie notarială, cei doi susţin că au
cunoscut-o “de mai mulţi ani” pe Margarita Lowenbach (căsătorită
Jacobi), decedată în Argentina pe 31 iulie 1997, şi au cunoştiinţă că
aceasta era cunoscută în familie, în societate şi în unele acte oficiale
ca Margareta Lowenbach. Înainte de 1989 era imposibil ca cei doi s-o fi
cunoscut pe argentiniancă, din moment ce aceasta nu a venit în România
niciodată, iar după… puţin probabil (în 1989 Mihai-Alin Pavel avea 14
ani). Următoarele două declaraţii sfidează însă orice urmă de bun
simţ. Cei doi declară în faţa notarului, care le legalizează
declaraţiile, că l-au cunoscut “de mai mulţi ani” chiar pe defunctul
Alfredo Lowenbach, decedat pe 05.06.1962. Or, Mihai-Alin Pavel este
născut în 1975, la 13 ani după ce Alfred(o) trecuse în lumea celor
drepţi, aşa că nu ar fi putut să-l cunoască decât dacă notăriţa are
serioase înclinaţii spre spiritism şi să le fi facilitat celor doi o
întrevedere. Altfel nu vedem cum, din moment ce, după ştiinţa noastră,
niciun operator de telefonie mobilă nu oferă roaming cu Lumea de Apoi.
Revendicări cu “greutate”
Dar să vedem ce revendică argentinianul octogenar (în curând
nonagenar, îi urăm mulţi înainte!). Pe rolul Tribunalului Municipiului
Bucureşti se află nu mai puţin de 11 acţiuni în revendicare imibiliară introduse de Jacobi Pedru Heriberto German. Iar
imobilele şi terenurile revendicate nu sunt deloc de lepădat – două
imobile pe Calea Victoriei din Bucureşti, într-unul funcţionând în
prezent Policlinica cu Plată nr. 1. Apoi, pe lista de revendicări a
argentinianului se află un teren de 25.384 mp în Şoseaua Viilor nr. 20,
pe care funcţionează fabrica de ciocolată Kandia – Excelent. Nu în ultimul rând, pe listă se află şi un teren de 50 de hectare lângă Bucureşti, la Dobroeşti-Pantelimon. Notă.
Aspectele prezentate în aceste rânduri nu sunt singurele la limita
legii (sau chiar dincolor de ea) din acest dosar, aşa că vom continua
să-l luăm la puricat în perioada următoare. Abia ne-am stârnit.
Decizie surprinzătoare a președintelui Consiliului Județean (CJ) Constanța, care ieri și-a anunțat demisia din funcție.
Într-un comunicat de presă, Florin Mitroi a explicat că renunță...
Guvernul Bolojan s-ar putea „înnoi” cu doi miniștri.
Mai exact cu unul, dat fiind că propunerea USR, formațiunea căreia îi revin portofoliile în discuție,...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
