Liviu Dragnea a demisionat din Guvern

Autor

-

15 mai 2015

Nici achitare, nici executare. Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție l-au condamnat vineri pe ministrul Dezvoltării, Liviu Dragnea, la un an de închisoare cu suspendare în Dosarul Referendumul. Decizia nu este însă definitivă, aşa că Dragnea nu a scăpat încă de ameninţarea puşcăriei, pentru că procurorii pot face recurs.

UPDATE Liviu Dragnea a demisionat din Guvern şi din conducerea PSD

Liviu Dragnea a anunţat vineri că a demisionat din postul de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, iar luni, în şedinţa Biroului Permanent al PSD, îşi va depune mandatul de preşedinte executiv al partidului.
Instanța a dispus în cazul lui Dragnea un termen de încercare de trei ani. Ceilalți 74 de inculpați din dosar au fost fie achitați, fie condamnați la închisoare cu suspendare.
Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 7 octombrie 2013, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Potrivit procurorilor, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea reprezentată de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.
În acest sens, potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot. „Ca un prim pas, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar și de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 și 13 iulie 2012, destinate organizațiilor județene de partid, respectiv președinților și directorilor de campanie, dar și primarilor din țară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obținerea participării la vot a alegătorilor, în proporție de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) și, de asemenea, să propună prefecților înființarea de secții de votare în stațiunile turistice, care nu sunt ele însele unități administrativ-teritoriale”, arată DNA.
În paralel, el a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/ primarii/ activiștii de partid, mai precizau anchetatorii.

Procurorii DNA la vila lui Sorin Frunzăverde.

Autor

Adrian Bărbulescu

-

14 mai 2015

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au descins joi dimineaţă, pentru percheziţii, la sediul Consiliului Judeţean Caraş-Severin, în biroul preşedintelui instituţiei, Sorin Frunzăverde, precum şi la vila acestuia din Reşiţa.
Sorin Frunzăverde, vicepreşedinte PNL la nivel naţional, nu a fost găsit la locuinţa din municipiul Reşiţa, percheziţiile fiind făcute în absenţa sa.
Coincidenţă sau nu. percheziţiile de joi dimineaţă au loc la doar două zile după ce procurorii DNA au percheziţionat şi biroul vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Ionesie Gheorghioni, un apropiat al lui Sorin Frunzăverde. În cursul zilei de miercuri, acesta a fost arestat pentru 29 de zile pentru trafic de influenţă de către judecătorii Tribunalului Timiş, decizia fiind contestată la Curtea de Apel Timişoara.
Potrivit anchetatorilor, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Ionesie Ghiorghioni, a pretins 10% din valoarea unor contracte de întreţinere de drumuri de la CamandImpex Reşiţa, firma cu care CJ avea contracte din 2013, tranşele de bani fiind date nepotului lui Ghiorghioni de către reprezentanţii firmei.

William Brînză, săltat de procurorii DIICOT.

Autor

Dănilă Chirovici

-

14 mai 2015

În toamnă candida la preşedinţia României, în prag de vară a intrat în colimatorul oamenilor legii. Fostul deputat William Brînză a fost ridicat joi de procurorii DIICOT și dus la audieri în legătură cu un dosar în care este acuzat de evaziune fiscală și sprijinire a unui grup de infracțional organizat. Se pare că procurorii au urmat îndemnul din campania electorală a lui Brînză – „Să le spargem gaşca”. Potrivit DIICOT, prejudiciul reținut în sarcina lui William Brînză este de aproximativ un milion de euro, iar procurorii au instituit sechestru pe averea acestuia.Audierea lui William Brînză are loc într-un dosar mai vechi, deschis în decembrie 2014 de procurorii DIICOT, în care au fost făcute la acea vreme mai multe percheziții, inclusiv la sediul Ministerului Fondurilor Europene. În dosar a fost audiată atunci și mama lui William Brînză, existând informații că pe numele ei ar fi fost înființată o firmă care înregistra operațiuni fictive privind achiziția de carne.
Dosarul viza destructurarea unei grupări specializate în evaziune fiscală și spălare de bani, prin folosirea de firme fantomă pentru prestări servicii fictive și livrări de mărfuri, în special produse din carne. De asemenea, gruparea folosea documente ori declarații false pentru a obține fonduri europene nerambursabile.
Anchetatorii susțineau că, în perioada 2010-2014, pe teritoriul României (zona București-Ilfov și Moldova) a acționat o grupare ce funcționa pe mai multe paliere, cu structură piramidală. La această grupare au aderat mai multe persoane, din medii diferite, fiecare având atribuții clar determinate.
Gruparea a înfiinţat și utilizat firme în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale către bugetul de stat, societăți care erau trecute pe numele unor persoane sărace și cu un nivel minim de educație, în special din zonele rurale din Moldova și din Republica Moldova, manipulabile, dar controlate în fapt de membrii grupării. Prin intermediul acestor firme, au fost săvârșite infracțiuni de evaziune fiscală, prin efectuarea de livrări fictive de bunuri și servicii către societăți comerciale controlate de diverse structuri infracționale.
De asemenea, gruparea se ocupa cu spălarea de bani, prin preluarea de sume de bani cash de la diverși „clienți”, care erau depuse în conturi bancare aparținând firmelor controlate de membrii grupării, urmată de repunerea banilor la dispoziția „clienților”. În plus, membrii grupării au fraudat instituții bancare, prin contractarea de diferite tipuri de credite în baza unor acte falsificate și nerambursarea acestora.

Georgică Cornu, prejudiciu de trei milioane de euro

Autor

Adrian Bărbulescu

-

13 mai 2015

Casa omului de afaceri timişorean Georgică Cornu, fostul amant al Marinei Almăşan, a fost călcată din nou de anchetatori. Mai multe percheziţii au loc miercuri dimineaţă la Timişoara, între care una la locuinţa lui Georgică Cornu, într-un dosar de evaziune fiscală cu un prejudiciu de trei milioane de euro.
Poliţiştii de la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Mehedinţi au descins la locuinţa lui Georgică Cornu din Timişoara, dar şi la alte patru adrese din municipiu, între care şi vila fostei soţii a omului de afaceri.
Conform unor surse judiciare citate de Mediafax, percheziţiile au loc într-un dosar de evaziune fiscală cu un prejudiciu de trei milioane de euro. Înainte de a le deschide oamenilor legii poarta de la vila sa, Georgică Cornu şi-ar fi făcut cruce.
Nu este pentru prima oară când omul de afaceri se confruntă cu anchetatorii. La jumătatea lunii martie, locuinţa lui Georgică Cornu a fost percheziţionată, el fiind ulterior reţinut de Parchetul Tribunalului Mehedinţi, pentru evaziune fiscală şi spălare de bani, apoi arestat la domiciliu, măsura fiind înlocuită în final cu controlul judiciar.
Percheziţiile de atunci au fost făcute în Bucureşti şi în zece judeţe – Mehedinţi, Timiş, Arad, Bihor, Hunedoara, Gorj, Caraş-Severin, Vâlcea, Dolj şi Dâmboviţa – la locuinţele unor persoane suspectate de evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu de nouă milioane de euro, precum şi la sediile sociale ale firmelor administrate de acestea, între adresele vizate numărându-se şi firme ale omului de afaceri Georgică Cornu, dar şi locuinţa acestuia din Timişoara.
Potrivit anchetatorilor, în perioada 2008-2014, 101 persoane, în calitate de asociaţi, administratori sau împuterniciţi ai 88 de firme, ar fi eludat obligaţiile fiscale. De asemenea, aceştia sunt suspectaţi că ar fi dispus înregistrarea în contabilitate a mai multor facturi fiscale emise în baza unor operaţiuni comerciale fictive, reprezentând cheltuieli cu achiziţia de material de construcţii, piese şi componente auto, în valoare totală de peste 22,5 milioane de euro, pentru care ar fi dedus ilegal TVA şi ar fi diminuat artificial impozitul pe profit.
Prin aceste operaţiuni fictive, suspecţii ar fi prejudiciat bugetul cu peste nouă milioane de euro.
Omul de afaceri Georgică Cornu, numit şi „regele asfaltului din Banat”, deţine grupul de firme Confort şi are afaceri şi în comerţ. El mai are şi un centru de echitaţie la Herneacova, proprietate care se întinde pe 12.000 ha.

Gabriel Surdu de la RA-APPS, după gratii.

Autor

Adrian Bărbulescu

-

12 mai 2015

Curtea de Apel București a decis marți arestarea preventivă pentru 30 de zile a șefului Regiei Autonome – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), Gabriel Surdu. Decizia este definitivă. În cauză este urmărit penal și Cristinel Bîgiu, președinte al Consiliului Județean Buzău la data faptei, pentru trafic de influență.
Pe 30 aprilie, Tribunalul București a decisese ca șeful RA-APPS, Gabriel Surdu, să fie cercetat sub control judiciar, având printre obligații și pe cea de a nu părăsi țara, însă hotărârea a fost atacată de DNA. Gabriel Surdu, director al RA-APPS, este anchetat de DNA pentru cumpărare de influență.
„În vara anului 2013, în contextul unei întâlniri pe care au avut-o într-un restaurant din București, Gabriel Surdu Georgian i-a solicitat interlocutorului său, în calitate de președinte al CJ Buzău, să-i faciliteze obținerea unor contracte de lucrări publice în județul Buzău pentru o firmă pe care primul o administra prin intermediar. Cristinel Bîgiu a fost de acord cu cererea lui Surdu și i-a promis că-l va sprijini să obțină un contract de lucrări pentru firma respectivă într-o comună de pe raza județului Buzău. La rândul său, Gabriel Surdu i-a promis președintelui CJ Buzău că-i va remite 8% din valoarea contractului în schimbul intervenției sale pe lângă primarul localității respective, în vederea câștigării licitației”, susțin procurorii DNA.
Cei doi, susțin anchetatorii, au convenit ca o primă tranșă, de 75.000 de euro, să fie dată la câteva zile de la momentul discuției, lucru care s-a și întâmplat, banii fiind remiși lui Bîgiu printr-un intermediar.
DNA a precizat că, pe 1 noiembrie 2013, conform celor stabilite de Bîgiu, între primăria comunei respective și o firmă a fost încheiat un contract de prestări servicii, având servicii de consultanță constând în: îndrumarea metodologică privind aplicarea de către primărie a procedurii de atribuire a contractelor de achiziție publică/acordurilor cadru; informarea primăriei respective asupra prevederilor legale și schimbărilor survenite la nivel legislativ în domeniul achizițiilor publice; verificarea documentațiilor aferente procedurilor de atribuire, inițiate de către primărie, precum și a documentelor care au fost întocmite pe parcursul respectivelor proceduri și care au fost puse la dispoziția prestatorului de către instituția publică, din punct de vedere al conformității acestora cu prevederile legale; asistență în vederea întocmirii de către primărie a punctelor de vedere în legătură cu contestațiile depuse în fața instituțiilor abilitate prin care se atacau acte ale acesteia.
Anchetatorii au arătat că, pe 21 mai 2014, tot în baza celor stabilite de Bîgiu, între primăria comunei respective și firma controlată de Surdu a fost încheiat un contract de lucrări având ca obiect ”Modernizare drumuri de interes local și rețea publică de canalizare și stație de epurare”, în valoare de aproximativ 11 milioane de euro.

„Procentul de 8% din valoarea contractului, promis suspectului Bîgiu de Gabriel Surdu, se ridica la suma de cca. 878.222,47 euro, din care acesta din urmă achitase o primă tranșă de 75.000 euro”, mai susțin procurorii.

AGA radioactivă la centrala nucleară de la Cernavodă. Administratorii s-au autopropus la prime lunare de 8.000 de lei

Autor

Darius Martinescu

-

24 aprilie 2015

Trai pe vătrai la centrala nucleară de la Cernavodă. După ce că au venituri grase, şefii Nuclearelectrica s-au propus la câştiguri suplimentare pentru că fac parte din Consiliul de Administraţie. Dacă acţionarii vor vota punctele de pe ordinea de zi, de luna viitorare Daniela Lulache & Co vor încasa lunar venituri de zeci de mii de lei.
Şefii centralei nucleare o duc mai bine ca preşedintele României şi alţi înalţi demnitari. Cu puţin noroc, de luna viitoare o vor duce şi mai bine. Consiliul de administraţie al SN Nuclearelectrica a convocat pentru 29 aprilie Adunările Generale Extraodinare şi Ordinare a Acţionarilor, unde, pe lângă punctele obişnuite de pe ordinea de zi care vizează activitatea societăţii, a fost introdusă o prevedere interesantă: „Proiect Hotărâre pentru Punctul 15- Aprobarea modificării art. 16 din Contractul de Administrație aprobat prin hotărârea Adunării Generale Ordinare a Acționarilor societăţii nr. 19 din data de 24.07.2013 după cum urmează: Administratorul beneficiază de o indemnizație fixă lunară brută pentru executarea mandatului încredințat în valoare de maxim 4.023 lei, după cum urmează: – președintele Consiliului de Administrație și membrii Consiliului de Administrație care sunt de asemenea membri în cadrul a cel puțin două (2) comitete consultative constituite la nivelul Consiliului de Administrație beneficiază de o indemnizație fixă brută lunară egală cu valoarea maximă de 4.023 lei; – membrii Consiliului de Administrație care sunt membri în cadrul unui singur comitet consultativ constituit la nivelul Consiliului de Administrație beneficiază de o indemnizație fixă brută lunară egală cu 90% din valoarea maximă de 4.023 lei; – membrii Consiliului de Administrație care nu sunt membri în cadrul unor comitete consultative constituite la nivelul Consiliului de Administrație beneficiază de o indemnizație fixă brută lunară egală cu 85% din valoarea maximă de 4.023 lei”. Astfel, funcţia de administrator al centralei nucleare devine una dintre cele mai bine plătite din ţară.

De la stat, 8.000 de lei pentru statul pe scaun

Şi asta nu e totul. Potrivit unui document intitulat „Politica şi criteriile de remunerare ale administratorilor şi directorilor din cadrul SN Nuclearelectrica SA”, aceiaşi administratori îşi pot dubla indemnitaţia.
Şi asta graţie unei prevederi care stipulează că „membrii neexecutivi ai Consiliului de Administrație beneficiază și de o indemnizație variabilă, care are două subcomponente: Subcomponenta variabilă 1 va avea un cuantum anual maxim brut egal cu valoarea anuală a câștigurilor salariale medii brute pe ramura energie pentru perioada pentru care se achită această subcomponentă variabilă (… ) Subcomponenta variabilă 2 va avea un cuantum anual maxim brut de 0,4% aplicat la diferența dintre profitul efectiv realizat și profitul net estimat pentru fiecare exercițiu financiar (… ). În echivalent lunar, subcomponenta variabilă 2 are un cuantum maxim brut lunar egal cu valoarea indemnizației fixe brute lunare, respectiv suma de 4.028 lei brut lunar”.
Mai pe româneşte, administratorii îşi pot dubla veniturile până la 8.000 (peste 1.700 de euro), depăşind astfel veniturile preşedintelul României, ale miniştrilor şi chiar ale apropiaţilor lui Ponta numiţi pe funcţii similare în companiile din industrie.
Preşedintele în exerciţiu al României câştigă 1.500 de euro pe lună. Dacă ne raportăm la nivelul maxim pe care îl poate câştiga un administrator la centrala nucleară, rezultă un venit anual de 96.000 lei, respectiv peste 21.000 euro, atenţie, numai pentru participarea la şedinţele CA. Spre exemplu Vlad Ştefan Stoica, cel care ocupă una dintre cele mai bine plătite funcţii publice de stat respectiv şeful cancelariei primului ministru, a avut anul trecut venituri de 57.362 lei. Şi cum în majoritatea companiilor de stat, CA nu este convocat mai mult de două ori pe lună, rezultă că funcţia de administrator la centrala nucleară este visul oricărui român.
Dacă personalul de exploatare a reactoarelor, bine remunerat dar nu degeaba pentru că se expune pericolul radiaţilor la Cernavodă şi participă efectiv la profitul SNN, administratorii stau bine mersi în Capitală, în fotolii călduţe. Potrivit Nuclearelectrica, în prezent sunt în CA şapte administratori: Alexandru Săndulescu – preşedinte CA, Alexandru Alexe – vicepreşedinte, Daniela Lulache – membri executivi. Sebastian G. Tcaciuc, Carmen Radu şi Dan Popescu – membri neexecutivi şi Ioana Alina Drăgan- administrator provizoriu.

Întâi scumpim, apoi ieftinim. Marile lanţuri de magazine se „pregătesc” pentru reducerea TVA.

Autor

Dănilă Chirovici

-

24 aprilie 2015

Reducerea TVA, de la 1 iunie, pentru produsele alimentare ar trebui să însemne o ieftinire a alimentelor pentru fiecare român. Logic – plăteşti mai puţin la stat, ai de unde să cobori preţul. Ei bine, se pare că logica funcţionează doar în teorie.
Atât sindicatele cât şi patronatele din industria alimentară au denunţat vineri o „conspiraţie” a marilor lanţuri de magazine pentru a-şi băga în buzunarul propriu diferenţa care va rezulta din scăderea, de la 1 iunie, a taxei pe valoarea adăugată aplicată alimentelor.
„Am semnale că hipermarket-urile au trecut deja la scumpiri, unele chiar semnificative, cum ar fi de aproximativ 30% la cotletul de porc, dar şi la unele sortimente de lapte”, a declarat preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară, Dragoş Frumosu, cu ocazia conferinţei aniversare ce a marcat 25 de ani de la înfiinţarea organizaţiei sindicale. El a precizat că, atunci când au avut loc negocierile tripartite Guvern – patronate – sindicate pe tema reducerii TVA la alimente, reprezentanţii marilor retaileri s-au angajat (verbal, ce-i drept, pentru că au refuzat să semneze ceva în acest sens) că diminuarea taxei se va reflecta integral în preţurile produselor. Ei bine, nu s-a întâmplat aşa, susţine Frumosu, pe baza a ceea ce se întâmplă deja pe rafturile magazinelor. În aceste condiţii, consumatorului îi va părea că are loc o reducere, care va fi însă falsă, având în vedere că ea a fost precedată de o scumpire substanţială la alimente.
În discuţie a intrat şi Aurel Popescu, preşedintele asociaţiei patronale Rompan şi vicepreşedinte al Romalimenta, care a denunţat alte practici, de această dată punctuale, ale marilor retaileri. „Nu ştiu dacă au avut loc scumpiri ale produselor alimentare, însă pot să vă spun altceva. Există două lanţuri de magazine care fac presiuni pentru majorarea taxelor de raft plătite de producători. Acest lucru se va reflecta, evident, în creşterea preţurilor la consumatorii finali”, a spus, Popescu, fără a indica însă care sunt cele două lanţuri de magazine.
Abordat de reporterul Ziarului de Investigaţii, după ce şi-a terminat discursul „oficial”, Aurel Popescu a mărturist că este vorba de Kaufland şi Lidl. Cu alte cuvinte, compasnia germană care deţine aceste două lanţuri de magazine vrea să profite din plin de oportunitatea oferită de Guvernul de la Bucureşti tocmai pentru a-şi rotunji profiturile. „Diferenţa e în buzunarul tău”, aşa sună sloganul concurenţilor francezi de la Auchan.

Un sfert de veac de luptă sindicală

Federaţia Sindicatelor din Industria Alimentară a marcat vineri la Bucureşti împlinirea unui veac de luptă sindicală.
În urmă cu 25 de ani, la Conferinţa din 21 – 22 aprilie 1990, s-au pus bazele constituirii în ramura industriei alimentare a unei structuri sindicale puternice, de tip federativ. 200 de delegaţi din 149 de sindicate ce cuprindeau aproximativ 60.000 de membri au hotărât constituirea Federaţiei Sindicatelor Libere din Industria Alimentară.
Totul a început de fapt pe 4 ianuarie 1990, în cadrul unei întâlniri care s-a desfăşurat la Ministerul Agriculturii, unde s-a pus problema reorganizării mişcării sindicale la nivelul ramurii, reprezentanţii salariaţilor din industria alimentară susţinând înfiinţarea a ceea ce avea să devină FSIA.
În aceeaşi zi, un comitet de iniţiativă format din Radu Colceag, Valeriu Loţan, Dumitra Marinescu şi Amalia Tănăsescu a trecut la materializarea ideii. Cinci zile mai târziu, pe 9 ianuarie 1990, a fost constituit comitetul provizoriu lărgit pentru înfiinţarea federaţiei, format din 19 persoane, al cărui preşedinte a fost ales regretatul Radu Colceag.
Comitetul provizoriu a elaborat apelul la unitate către toate sindicatele libere constituite în industria alimentară, platforma-program a federaţiei, a dat formă primului statut şi a întocmit dosarul pentru dobândirea personalităţii juridice, pe care l-a depus la judecătorie în ziua de 7 februarie 1990.
La data de 2 martie 1990, prin Sentinţa Civilă nr.535, Judecătoria Sector 1 Bucureşti a acordat personalitate juridică Federaţiei Sindicatelor Libere din Industria Alimentară. Conferinţa de constituire a organizaţiei s-a desfăşurat în zilele de 21 – 22 aprilie 1990. Aceasta a aprobat statutul şi a ales organele de conducere. Preşedintele Consiliului federaţiei a fost ales Radu Colceag.

Ion Iliescu recunoaşte pentru Der Spiegel existenţa unui centru CIA în România. Ioan Talpeş confirmă

Autor

Adrian Bărbulescu

-

23 aprilie 2015

După mai bine de un deceniu de tăcere pe acest subiect, fostul preşedinte Ion Iliescu a confirmat, într-un interviu acordat publicaţiei germane Der Spiegel, că a aprobat „în principiu”, în perioada 2002-2003, o solicitare a SUA privind crearea unui centru al CIA în România. El a precizat însă că nu ştia că urma să fie vorba de vreo unitate pentru detenţie, detaliile proiectului stabilindu-le Ioan Talpeş, la acea vreme şef al Administraţiei prezidenţiale.
În perioada 2002-2003, Statele Unite au formulat o cerere privind găzduirea de către România a unui centru al Agenţiei Centrale de Informaţii.
„Aliaţii americani ne-au cerut să oferim un loc”, afirmă Ion Iliescu într-un interviu acordat Der Spiegel, explicând că a aprobat solicitarea „în principiu”, detaliile fiind stabilite de Ioan Talpeş, care fusese director al Serviciului de Informaţii Externe, iar atunci era şef al Administraţiei prezidenţiale şi şef al Departamentului prezidenţial pentru Securitate Naţională. Ion Iliescu a precizat că el a aprobat doar „un loc” destinat CIA, fără a avea cunoştinţă că era vorba de vreun centru special pentru detenţie.
„Am considerat că era un gest de acomodare înaintea aderării noastre la NATO”, a explicat Iliescu, care a fost preşedinte în perioada 1989-1992, 1992-1996 şi 2000-2004. „Noi nu am avut nicio interferenţă asupra activităţilor desfăşurate de Statele Unite în acel loc”, a explicat fostul şef al statului. „În acel moment, mie, ca preşedinte, acea solicitare nu mi s-a părut mare lucru. Eram aliaţi, nu am intrat în detalii. Dacă aş fi ştiut ce se putea face acolo, răspunsul nu ar fi fost pozitiv”, a subliniat Iliescu.
Ioan Talpeş a confirmat pentru Der Spiegel afirmaţiile lui Ion Iliescu despre centrul CIA, explicând că a fost oferit un sediu în Bucureşti, utilizat între 2003 şi 2006, şi că autorităţile române nu au ştiut ce activităţi desfăşurau americanii. Ioan Talpeş, care în 2003 era şef al Administraţiei prezidenţiale şi şef al Departamentului prezidenţial pentru Securitate Naţională, a confirmat că preşedintele de la acea vreme, Ion Iliescu, i-a dat „mână liberă” să se ocupe de problema oferirii unui sediu destinat CIA.
Talpeş a precizat că sediul a fost oferit în Bucureşti, fiind utilizat în perioada 2003-2006, ţinând să precizeze că acest sediu nu mai există în prezent. Potrivit fostului consilier prezidenţial, autorităţile române ar fi transmis CIA că nu aşteptau informaţii despre activităţile desfăşurate în acel sediu. „Nu am văzut personal locul. Eram conştienţi că puteau fi lucruri periculoase”, a spus Talpeş, potrivit Der Spiegel.
Ce nu au explicat însă cei doi este de ce au tăcut mai bine de un deceniu, în condiţiile în care scandalul închisorilor CIA din Europa Centrală şi de Est a izbucnit de ceva vreme.

Evaziune fiscală de 3mil €. Şefa executorilor judecătoreşti, Dorina Gonţ, va sta o lună după gratii

Autor

Dănilă Chirovici

-

22 aprilie 2015

Pe principiul orice naş îşi are naşul, şefa executorilor judecătoreşti a ajuns să fie „executată” de Curtea de Apel București. Magistraţii au decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a Dorinei Gonț, președintele Camerei Executorilor Judecătorești, acuzată într-un dosar de evaziune fiscală în care prejudiciul se ridică la trei milioane de euro.

În acelaşi dosar au mai fost trimişi în arest preventiv, tot pentru 30 de zile, Radu Abagiu, Adrian Mihai și omul de afaceri Ciprian Nistor. Cei patru pot contesta decizia în termen de 48 de ore de la comunicare. „Dispune arestarea preventivă a inculpaților Dorina Gonț, Radu Abagiu, Adrian Mihai și Ciprian Nistor pe o perioadă de 30 de zile, începând de la data punerii în executare a mandatelor de arestare. În baza art. 229 Cod procedură penală încunoștiințează de îndată Direcția de Asistență Socială din cadrul Primăriei Voluntari, în vederea luării măsurilor legale de ocrotire față de minorul (…), aflat în întreținerea inculpatului Ciprian Nistor. Pronunțată în camera de consiliu azi, 22.04.2015, ora 09,00”, se arată în minuta deciziei CAB.

În acest dosar, polițiștii au făcut luni 15 percheziții în București, Ilfov și Ialomița. „Activitățile sunt efectuate într-o cauză penală ce vizează activitatea infracțională a lucrătorilor unui birou de executor judecătoresc și a reprezentanților a 10 de societăți comerciale, ce sunt bănuiți de comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală, săvârșită prin sustragerea de la plata taxelor și impozitelor către bugetul de stat, prin evidențierea unor operațiuni comerciale fictive”, preciza, la vremea respectivă, Poliția Română.

Polițiștii și procurorii au pus sechestru pe mai multe conturi ale unor firme și pe unele imobile. Biroul executorilor judecătorești la care s-au făcut perchezițiile aparține lui Lucian și Dorina Gonț iar imobilele vizate în vederea instituirii sechestrului aparțin familiei Gonț. Trei firme foloseau servicii fictive ale unor firme din domeniul IT, consultanță și marketing, iar banii erau transferați prin intermediul a șapte societăți fantomă în Cipru, ulterior banii întorcându-se în țară în conturile societăților menționate. Bugetul statului ar fi fost prejudiciat cu aproximativ trei milioane de euro prin comiterea acestor infracțiuni, în perioada 2011-2014.

Alina Bica la iesirea din puşcărie. „Sunt o femeie de succes în continuare”

Autor

Adrian Bărbulescu

-

21 aprilie 2015

Fosta şefă a DIICOT Alina Bica a fost mai norocoasă decât prietena sa Elena Udrea. Bica a părăsit marţi după-amiază penitenciarul de femei de la Târgşor, după ce instanţa supremă a decis plasarea sa în arest la domiciliu. La ieşirea din închisoare ea le-a declarat jurnaliştilor că are încredere în justiţie şi că este „o femeie de succes în continuare”.
„Aş dori doar să mulţumesc acelor puţini oameni care au avut şi nobleţea sufletească, şi profesionalismul necesar să îmi acorde prezumpţia de nevinovăţie şi să nu vorbească tot felul de lucruri necunoscute şi neadevărate la televizor. Iar mai departe, ne vedem în sala de judecată şi poate cineva o să mă audă şi pe mine”, a spus Alina Bica.
Ea a adăugat că are încredere în Justiţie şi că nu are ce să-şi reproşeze. „Eu chiar am încredere în sistemul de Justiţie. Chiar am. Am avut tot timpul”, a spus Alina Bica, râzând. Întrebată dacă are ceva să-şi reproşeze, ea a răspuns: „Să-mi reproşez? N-am ce să-mi reproşez”. De asemenea, ea i-a spus unui jurnalist: „Sunt o femeie de succes în continuare”.
Bica a mai declarat că a fost „plăcut surprinsă de ceea ce a găsit” la penitenciarul de la Târgşor în ceea ce priveşte modul de organizare, regulile din interior şi profesionalismul angajaţilor. Alina Bica a mai spus că „poţi să pleci din puşcărie fără denunţuri” şi că denunţurile nu fac parte din „lumea” sa.
Fosta şefă antimafia a fost plasată în arest la domiciliu în dosarul cunoscut sub numele de „Bica 2”, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a înlocuit măsura arestului preventiv în cazul ei şi a lui Dorin Cocoş, hotărârea luată de instanţă fiind definitivă. Alina Bica s-a aflat în penitenciarul Târgşor, ea fiind în detenţie din 22 noiembrie 2014, când a fost arestată în primul dosar deschis de DNA pe numele său.
O decizie similară a fost luată şi în cazul lui Dorin Cocoş, care va părăsi Arestul central al Poliţiei Capitalei, unde se află din 29 octombrie 2014, când a fost arestat în dosarul „Microsoft”. Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au decis, pe 14 aprilie, înlocuirea măsurii arestului preventiv cu cel la domiciliu în ceea ce îi priveşte cu Bica şi pe Cocoş, în dosarul „Bica 2”, decizia fiind contestată de procurorii DNA.
ICCJ a respins marţi contestaţia, astfel că Bica şi Cocoş au fost plasaţi în arest la domiciliu.

600.000 € la Galaţi din asfaltarea a 22 km de drumuri judeţene.

Autor

Dănilă Chirovici

-

22 martie 2015

O expertiză realizată la Galați demonstrează cum se fac banii în contractele de asfaltări, dar explică și de ce în asfaltul de pe șoselele românești apar crăpături și gropi la doar câteva luni de la recepţia lucrării, deși ar trebui să reziste câțiva ani. Cauza o bănuim toți, e vorba de utilizarea unor materiale de proastă calitate, dar expertiza de la Galați explică cu cifre cum s-a dat un tun de 2,6 milioane de lei, adică 600.000 de euro, la asfaltarea a numai 22 km de pe 17 drumuri județene.

Se fură câte puțin, dar din tot ce se poate fura, astfel încât să rămână aparențele unui drum asfaltat. La stratul de uzură, în loc mixtura pentru drumuri cu trafic intens (MASF 16) este folosit un material de slabă calitate (BA 16), stratul de uzură este de 2 cm în loc de 4 cm, iar un drum care în realitate are lățimea de 5,5 metri, este asfaltat doar pe o lățime de 3,5 metri.

Printre firmele care fac astfel de asfaltări pe drumurile din Galați se numără și Tancrad SA Galați, compania care a primit zeci de contracte de asfaltări de la baronul de Brăila, Gheorghe Bunea Stancu. De altfel, în dosarul lui Bunea Stancu procurorii DNA au trimis în judecată și firma Tancrad.

Anchetă DNA după ce recepția asfaltărilor se făcea iarna

Procurorii de la DNA Galați fac cercetări într-un dosar deschis în urma sesizării depuse de conducerea Consiliului Județean în legătură cu mai multe nereguli constatate la asfaltările a 11 drumuri județene. Ulterior, a mai fost depusă o plângere penală referitoare la asfaltările de pe alte şase drumuri.

În acest al doilea dosar este vorba de lucrări în valoare de 530.000 lei, care în hârtii figurează că ar fi fost executate în numai două zile, dar în realitate nu s-a mişcat nimic pe şantier. S-a ajuns la expertize tehnice și contabile, dar și la plângerile la DNA după ce funcționarii de la Direcția Tehnică a CJ au comis o gafă. Au înaintat un referat prin care îi propuneau președintelui CJ Galați, Nicolae Bacalbașa, să aprobe ca în plină iarnă, când șoselele erau acoperite de zăpadă, să se facă recepția finală a lucrărilor de reabilitare a 24 de drumuri județene.

Era vorba de asfaltări făcute pe vremea fostului președinte al CJ Galați, Eugen Chebac, în prezent deputat UNPR. Bacalbașa nu a aprobat recepția asfaltărilor drumurilor înzăpezite, a schimbat componența comisiei și astfel au fost descoperite foarte multe nereguli și încălcări ale legii, prejudiciile fiind estimate la o valoare totală de 2,6 milioane de lei. Președintele CJ Galați a depus la DNA Galați cele două plângeri referitoare la asfaltările celor 17 drumuri, dar și o a treia cerere prin care a cerut anchetarea propriei consiliere, Victoria Constantin, care semnase că acele lucrări sunt în regulă.

Avalanșă de expertize

Între timp, au fost făcute mai multe expertize. Pentru verificarea grosimii fundațiilor drumurilor și ale straturilor de asfalt s-a recurs la metoda carotajului, care presupune executarea unor foraje în carosabil pentru scoaterea unor eșantioane cilindrice. Verificările au fost făcute de specialiști de la ICCF București.

Carotele, respectiv eșantioanele scoase din fundațiile drumurilor, au demonstrat că nu au fost respectate grosimile straturilor de asfalt și nici standardele de calitate impuse prin proiecte și caietele de sarcini. Practic, carotele erau compuse dintr-un material sfărâmicios. Apoi s-a recurs și la o expertiză tehnică realizată de expertul internațional Ștefan Cioș. Ulterior a fost realizată și o expertiză financiară extrajudiciară, făcută de Dumitru Nicolae, expert contabil din București, tot fără nicio legătură cu Galațiul, unde patronii firmelor de asfaltări sunt deosebit de influenți.

Conform standardelor, pentru stratul de uzură al unui drum cu trafic intens sunt utilizate mixturi rezistente, cum ar fi mixtura asfaltică stabilizată cu fibre (MASF), care are o în compoziție granule de cauciuc ce îi conferă o foarte bună durabilitate, prelungind durata de utilizare a drumului. La drumuri cu trafic scăzut sunt utilizate mixturi cu compoziție mai puțin rezistentă, cum ar fi betonul asfaltic cu bitum (BA). Mixtura MASF 16 costă 260 lei/tona, iar mixtura BA 16 costă 248 lei/tona.

Cu toate că în proiecte și în caietele de sarcini ale lucrărilor de reabilitare a drumurilor este impusă utilizarea MASF 16, analizele de laborator au demonstrat că stratul de uzură al acestora nu este nici măcar din BA16, având o compoziție mult mai puțin rezistentă. Altă constatare a expertizei: deși în caietul de sarcini era prevăzut un strat de uzură de 4 cm, în realitate grosimea acestuia era aproape la jumătate. „După ce a terminat de prelevat probele, expertul s-a deplasat la București, la un laborator independent, la care a analizat aceste probe. În mare, vă spun că stratul de uzură prevăzut în proiect era MASF 16, iar în realitate el nici măcar BA 16 nu era. Deci nu era acea mixtură asfaltică stabilizată cu fibre, care din câte mi-a explicat expertul are o importantă proprietate, asigură durabilitatea stratului de uzură. Are în compoziție niște granule de cauciuc, această compoziție prelungind durata de utilizare fără să apară deficiențe. În loc de 4 cm, stratul era de 2,5 cm. Liantul care se pune, bitumul, care trebuia să fie de 6,5 sau 7,2%, era în realitate de 5,6%. De aceea a scos rumeguș, atunci când a prelevat probele din carosabil”, spune Nicu Năvădaru, șeful Serviciului Drumuri și Poduri din cadrul CJ Galați.

Analizele de laborator au confirmat substituirea materialelor. Atât în Raportul de încercări nr. 821, cât și în Raportul de încercări nr. 822, se face constatarea că ,,în buletinul de analiză nu se semnalează prezența fibrelor necesare la MASF”, dar și aceea că dozajul de bitum este 6,1%, inferior valorii minime de 6,5% pentru MASF 16. În condițiile în care, potrivit standardului SR 174, un procent de 41% din granulele componența MASF trebuie să fie de 8 – 16 mm, în realitate aproape toate granulele erau de sub 8 mm.

Studiu de caz: drumul mătcașilor

În expertiza financiară sunt contabilizate toate aceste nereguli. Un exemplu este reabilitarea unui sector de 3,4 km din DJ 251A, în zona localității Matca, celebră în toată țara pentru legumele cultivate în solarii. Lucrările în valoare de 2,69 milioane lei au fost făcute de Tancrad SA, între două asfaltări pe moșia baronului Bunea Stancu.

Un prim capitol este cel al materialelor facturate dar neutilizate. „S-a recurs la sprijinul d-lui expert tehnic ing. Cioş Ştefan, care a specificat că rezultatele rapoartelor de încercări nr. 818 si 825 corespund, abateri fiind la MASF 16 (strat de uzură cu fibră), practic fiind folosit BA l6 (strat de uzură fără fibră). Din expertizarea situaţiei de plată, prețul la beton asfaltic (BA 16) este de 248 lei/tona. Rezultă o diferenţă de preț între cele două materiale, de 12 lei/tonă (260 lei/tona MASF 16 – 248 lei/tona BA l6). Din expertizarea situațiilor de plată care au stat la baza facturilor, a rezultat că a fost facturată și încasată cantitatea de 2.619,5 tone MASF 16, care, cuantificată cu diferența de preţ de 12 lei/tonă, rezultă o sumă încasată necuvenit de 31.434 lei. Dacă la această sumă se adaugă cota de 8,3% cheltuieli indirecte în sumă de 2.514 1ei și cota de profit de 5%, în sumă de 1.697 lei, rezultă o plată necuvenită în sumă de 35.646 lei”, se spune în expertiza financiară în care se mai precizează și că a fost diminuat dozajul la bitum: „Deoarece și dozajul de bitum folosit, de 5,6%, este inferior valorii minime de 6,5%, rezultă o diferență de 0,9% bitum mai puțin pus în lucrare. Analizele de laborator au demonstrat că nu au fost puse în lucrare 23,5 tone de bitum”. Concluzia expertizei este că numai pentru cei 3,4 kilometri de drum a fost încasată necuvenit suma de 59.000 lei, pentru materiale care nu au fost utilizate, dar facturate. Pe lângă asta, nu au fost realizate conform proiectului șanțurile laterale, acostamentele și podețele.

Alți bani încasați nejustificat. Totuși, Tancrad a încasat 2,58 milioane lei, mai având de primit doar garanția de bună executare a lucrărilor, de 0,1 milioane lei. O sumă ridicolă, de care administratorii firmei nici măcar nu ar mai fi interesați.

Tancrad a luat spuma și la Galați

Firma trimisă în judecată în dosarul de corupție al lui Gh Bunea Stancu, pentru numărul mare de contracte primite de la baronul de Brăila este pe locul 1 și în ierarhia contractelor atribuite la Galați. Tancrad SA este firma care a derulat cele mai multe contracte de asfaltări pe drumurile județene. ”DJ 255 –Tancrad, DJ 251A (Corod – Blânzi – n red) – Tancrad, DJ 251 B (Blânzi – Cerțești) – Tancrad DJ 261 A (Scânteiești – Frumușița) – Tancrad”, a declarat Năvădaru.

Întrebat care este valoarea totală a acestor lucrări, a precizat că numai în cazurile a trei dintre contractele derulate de Tancrad este vorba de peste 12 milioane de lei: ”Vă dau exemplu numai trei drumuri, DJ 251 A, DJ 251 B și DJ 261 A. Numai pentru lucrările executate pe aceste trei drumuri valoarea lucrărilor este de 12,6 milioane de lei”. Potrivit acestuia, Tancrad a mai executat și alte lucrări, de trasare a marcajelor drumurilor județene: ”Bineînțeles că a primit marcaje. Și nu numai Tancrad, ci și niște <<aripioare>> ale dânșilor, alte societăți comerciale care țin tot de Tancrad”, a adăugat Năvădaru.

În afară de Tancrad SA, alte firme gălățene care au făcut reabilitări și asfaltări de drumuri sunt SC Romsit Construct SRL (care are 11 drumuri județene), SC Astandic SRL, SC Calctop Consult SRL, Cricons SRL, Construcții Feroviare SA, Dunatrans SRL etc.

Drumuri mai înguste, profituri mai mari

Altă modalitate de a face bani din asfaltări este îngustarea porțiunii pe care se face asfaltarea. Noua comisie de recepție a CJ Galați a descoperit că un drum județean care potrivit proiectului și caietului de sarcini trebuia să aibă o lățime a carosabilului de 5,5 metri are în realitate numai 3,5 metri. „Vă dau numai câteva exemple pentru modul în care s-a făcut recepția în anii trecuți. Un drum care trebuie să aibă lățimea de 5,5 metri este recepționat de o comisie, deși în realitate are o lățime de numai 3,5 metri”, spune Năvădaru. Numai prin această ”îngustare” a suprafeței de drum ce a fost asfaltată s-au redus considerabil costurile materialelor utilizate și manoperei. Alt drum, DJ 242 H, de acces în comuna Rădești, ar fi trebuit să aibă, conform proiectului, lățimea de 4,2 metri, dar în realitate are numai 3,5 metri.

Elena Udrea, faţă-n faţă cu cei care au turnat-o la DNA

Autor

Dănilă Chirovici

-

19 martie 2015

La aproape o lună de zile de la arestarea sa preventivă, Elena Udrea a fost adusă din arest la DNA pentru confruntări cu denunţătorii săi din dosarul Gala Bute. Înaintea marii confruntări, pe pagina de Facebook a fostului ministru al Dezvoltării a fost postat un mesaj în care se arată că aceste declaraţii faţă-n faţă „vor dovedi caracterul mincinos al susţinerilor denunţătorilor”.

UPDATE Avocatul Marius Striblea spune că acuzaţiile procurorilor au fost demontate de confruntări

„Confruntările au demontat în întregime acuzațiile procurorilor. S-a demonstrat că tot ce s-a adus până acum în spațiul public sunt doar impresii, păreri, artificii ale unora care sunt acuzați în dosar. Am întrebat: ne puteţi spune ora la care v-aţi întâlnit? Nu îmi aduc aminte. Când v-aţi întâlnit? În prima parte a zilei. La prânz sau în a doua parte a zilei? Nu îmi aduc aminte. Ne puteți spune cum arăta geanta? Îmi aduc aminte doar că era de culoare închisă. Era sport, era rucsac, era geantă diplomat? Nu îmi aduc aminte”, a declarat Marius Striblea, avocatul Elenei Udrea.

„După două săptămâni şi jumătate de la momentul solicitărilor, astăzi vor avea loc, în sfârşit, confruntările între Elena Udrea şi denunţătorii săi în dosarul Gala Bute. Ca şi constatare: acest demers al anchetatorilor a fost dispus abia după ce avocaţii au invocat în spaţiul public întârzierea punerii în aplicare a cererilor fostului ministru al Dezvoltării şi după textul publicat în urmă cu câteva zile în care se spunea că <ancheta se derulează în ritm de melc>. Elena Udrea şi avocaţii sunt încrezători că aceste confruntări vor dovedi caracterul mincinos al susţinerilor denunţătorilor şi vor permite evidenţierea adevărului în această speţă”, se arată în mesajul de pe pagina de Facebook a fostului ministru, postat de echipa sa de comunicare, cu eticheta „Adevărul Fără Cătuşe”.

Elena Udrea a ajuns la DNA având în mâini mai multe hârtii. Avocatul fostului ministru al Dezvoltării Regionale, Marius Striblea, a precizat că aceasta va fi confruntată cu denunţătorii Ştefan Lungu, Gheorghe Nastasia, Ana Maria Topoliceanu şi Adrian Gărdean. Deputatul PMP Elena Udrea, a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în jurul orei 10,00, fiind însoţită de poliţiştii care au adus-o din arestul Poliţiei Capitalei. Striblea a spus că a pregătit împreună cu Elena Udrea întrebările pentru denunţătorii cu care va fi confruntată, precizând că au câteva zeci de întrebări. „În procedura confruntării, oricât de bine ar fi pregătit să mintă, şi mă refer la cei care au făcut afirmaţii mincinoase despre doamna Udrea, în urma unui tir de întrebări, poate să fie adus la adevăr”, a mai spus avocatul.

Ziarul de Investigații

Liviu Dragnea a demisionat din Guvern

Procurorii DNA la vila lui Sorin Frunzăverde.

William Brînză, săltat de procurorii DIICOT.

Georgică Cornu, prejudiciu de trei milioane de euro

Gabriel Surdu de la RA-APPS, după gratii.

AGA radioactivă la centrala nucleară de la Cernavodă. Administratorii s-au autopropus la prime lunare de 8.000 de lei

Întâi scumpim, apoi ieftinim. Marile lanţuri de magazine se „pregătesc” pentru reducerea TVA.

Ion Iliescu recunoaşte pentru Der Spiegel existenţa unui centru CIA în România. Ioan Talpeş confirmă

Evaziune fiscală de 3mil €. Şefa executorilor judecătoreşti, Dorina Gonţ, va sta o lună după gratii

Alina Bica la iesirea din puşcărie. „Sunt o femeie de succes în continuare”

600.000 € la Galaţi din asfaltarea a 22 km de drumuri judeţene.

Elena Udrea, faţă-n faţă cu cei care au turnat-o la DNA

Rămâi conectat

Ultimul articol

Acordul UE–Mercosur este expresia cea mai concretă a eșecului de guvernare și pare că...

Cristian Popescu Piedone, un actor-cheie în noua ecuație administrativă a Capitalei

Ludovic Orban se întoarce „acasă” și anunță că Forța Dreptei urmează a fuziona cu...