Şi-au dat singuri prime, cadouri pentru secretare, s-au
distrat pe banul contribuabilului, au raportat lucrări comunitare care
nu există şi au dat pomeni electorale din banul public. Doar două din 42
de unităţi administrativ teritoriale luate la puricat de Camera de
Conturi Constanţa nu au comis ilegalităţi. Raportul de activitate 2014 al Camerei de Conturi Constanţa arată că
DNA mai are mult de lucru. Aproape că nu există comună cât de mică unde
aleşii să nu comită în 2013 ilegalităţi cu banul public, începând de la
deconturi de carburant, cadouri, prime, mese şi terminând cu lucrări
care există doar pe hârtie. De departe cel mai stufos şi plin de
nereguli raport este cel asupra activităţii Consiliului Judeţean
Constanţa, unde conducerea este judecată deja pentru fapte de corupţie.
Totalul abaterilor financiare constatate anul trecut la nivelul
judeţului au fost de 181.595 mii lei, în timp ce prejudiciul a fost de
60.141 mii lei. În total, 241,7 milioane de lei, respectiv 53,7 milioane
de euro. Dar să le luam pe rând.
Nicuşor Constantinescu: subvenţii, pomi şi publicitate ilegală de de 26,2 milioane euro
De departe cele mai multe neregului au fost constatate la Consiliul
Judeţean Constanţa, unde DNA lucrează deja la instrumentarea dosarului.
În anul
2013, instituţia condusă până nu demult de Nicuşor Constantinescu, a
plătit o groază de lucrări şi servicii fără respectarea prevederilor
legale. „Pomelnicul” Camerei de Conturi Constanţa este prea stufos
pentru a-l putea prezenta integral aici, însă cele mai mari valori ale
abaterilor figurează la contractele cu Regia Autonomă Judeţeană de
Drumuri şi Poduri: asfaltări, subvenţii, plantări de perdele forestiere,
toate fără respectarea legii. Valoarea totală a prejudiciului stabilit
de comisarii de conturi este de 39.234 mii lei iar abaterile financiare
au fost de 78.832 mii lei. Cu totul peste 118 milioane de lei, respectiv
26, 2 milioane euro.
Canalizările fantomă de la Ghindăreşti
La Ghindăreşti, primarul pesedist Adrian Vartolomei a luat ochii
comunităţii cu un centru pentru pescari, ridicat cu finanţare europeană,
dar a „torpilat” rău de tot bugetul local. Iată ce spun comisarii
de conturi care au verificat contractul „Proiectarea, execuția,
finalizarea și remedierea oricăror defecte ale lucrărilor canalizare,
stație de epurare, înlocuire rețea de alimentare apă potabilă, sursa de
alimentare cu apă potabilă din subteran, înmagazinare și distribuție în
localitatea Ghindărești, județul Constanța”: „Din inspecția la fața
locului a obiectivului <Stație de epurare> s-a constatat că, de
fapt, construcția nu există, este turnată doar o platformă de beton, iar
lucrările sunt sistate. De asemenea, din inspecția la fața locului a
bazinului de apă de 300 mc, obiectiv din cadrul aceluiași proiect, s-a
constatat că acesta nu este folosit, este acoperit de buruieni, nu este
racordat la instalația electrică, este inundat datorită faptului că nu
este etanșat, iar instalația de supraplin este montată prea jos și nu
permite umplerea la nivel. Astfel, au fost constatate prejudicii în sumă
totală de 2.670 mii lei, la care s-au calculat accesorii în sumă de 622
mii lei”. Mai mult, inspectorii au constatat că dirigenția de
șantier care a făcut obiectul unui contract distinct, încheiat în anul
2011, pentru lucrarea „canalizare, stație de epurare, înlocuire rețea de
alimentare apă potabilă, sursa de alimentare cu apă potabilă din
subteran, înmagazinare și distribuție în localitatea Ghindărești,
județul Constanța” a fost plătită nelegal, pentru lucrări și servicii
confirmate, dar constatate, în urma controlului, ca fiind neexecutate.
„Au fost vizate situații de plată și devize de execuție pentru lucrări
și utilaje care, în urma inspecției la fața locului, nu au fost găsite
la locul de desfășurare a lucrărilor”, se arată în raport. Mai pe scurt
peste 3,3 milioane de lei s- au „epurat” ilegal.
Jaf de un milion de euro în domeniul privat la Negru Vodă
Ilegalităţi
pe banii publici au fost găsite şi la Negru Vodă. „Entitatea a procedat
la înregistrarea și evidențierea eronata în fondul bunurilor care
alcătuiesc domeniul privat al entității, a unor bunuri care aparțin de
fapt domeniului public al UATO Negru Vodă, reprezentând echipamentele si
instalațiile aferente rețelei de apă şi canalizare”, se arată în
raportul Camerei de Conturi Constanţa privind oraşul Negru Vodă.
Abaterile au fost estimate la 5.603 mii lei, respecti 1,2 milioane de
euro.
Uite pădurea, nu e pădurea la Pantelimon
Camera de Conturi a descoperit abateri şi în cazul Comunei
Pantelimon. Numai în ceea ce priveşte contractul de împădurie comisarii
au constatat abateri de aproape jumătate de milion de lei. „Entitatea
a efectuat plăți nelegale în suma de 378 mii lei, la care au fost
calculate majorări de întârziere în suma de 83 mii lei, reprezentând
lucrări de plantare de puieți pe o suprafață de 33 ha și lucrări de
întreținere a plantației, fără a avea la baza toate documentele
justificative necesare efectuării plăţii, respectiv situații de lucrări,
precum și alte documente care să ateste ca lucrările de plantare au
fost executate potrivit prevederilor contractuale”. Abaterile financiare
au fost cuantificate la 461 mii lei.
Găinării cu cauciucuri, pomeni electorale şi secretare
Şi potlogăriile primarilor constănţeni nu se opresc aici. Vom reda în
cele ce urmează, fără alte comentarii, pasaje din raportul Camerei de
Conturi. „Au fost efectuate plăți nelegale pentru achiziția de
produse alimentare pentru acțiuni festive și sociale, în valoare de 22
mii lei, precum și pentru achiziția de tipărituri (agende, calendare și
felicitări personalizate), cu ocazia sărbătorilor de iarnă în valoare de
9 mii lei, pentru care au fost calculate accesorii în sumă de 4 mii
lei” – UATC Grădina „Liceul Tehnologic <Radu Priscu> Dobromir a
plătit nelegal contravaloarea unor anvelope, deși instituția nu are în
dotare sau în folosință autoturisme” – UATC Dobromir „În perioada
2012-iunie 2014, primarul și viceprimarul au beneficiat nelegal de
sporuri și prime de Paști și de Crăciun astfel: primarul a beneficiat de
spor de vechime, precum și de o majorare de salariu de 52,5%
reprezentând spor pentru implementarea unui proiect cu finanțare
nerambursabilă și de primele de sărbători (Paști și Crăciun).
Viceprimarul a beneficiat de spor de vechime, de spor de condiții
periculoase, în procent de 15% și de prima de Paşti și de Crăciun” –
UATC Tuzla „Angajații Primăriei Adamclisi au beneficiat, pe lângă
drepturile salariale plătite pentru timpul efectiv lucrat, și de alte
drepturi de natură salarială care exced prevederilor legale, și anume:
indemnizație de hrană; stimulent pentru ținută; primă de ziua femeii;
primă de Crăciun; tichete cadou și stimulente pentru salariații cu
atribuții în administrarea creanțelor fiscale” – UATM Adamclisi.
Seria scandalurilor provocate de patrimoniul sindicatelor
continuă cu noi episoade, pentru că după 25 de ani de manevre imobiliare
și controverse nimeni nu mai știe care sunt imobilele din proprietatea
sindicatelor și nici cine și cum le administrează. La Galați, s-a ajuns
ca administrarea Casei de Cultură a Sindicatelor să fie „moștenită” de
fiul fostului director, devenind în mare măsură o clădire cu spații de
închiriat, pentru pizzerii, cluburi de noapte și jackpot. Cum la Casa
Sindicatelor nu au loc decât pe bani, sindicatele, câte au mai rămas,
s-au descurcat fiecare cum a putut, cele mai multe fiind la mâna
angajatorului. Cea mai norocoasă părea a fi filiala Galaţi a CNSLR-Frăția, care-și
avea sediul în „Casa E.I. Guechoff”, de pe strada Domnească nr 58, un
imobil de patrimoniu vecin cu Prefectura. Însă, luni dimineață,
liderii locali ai confederației au fost evacuați din sediu, la cererea
Primăriei Galați. Municipalitatea și-a motivat măsura prin faptul că
sindicaliștii nu și-au plătit chiria, însă Ștefan Frunză, președintele
CNSLR-Frăția Galați, spune că nu poate plăti chirie din moment ce nu are
un contract de închiriere cu Primăria. Mai mult de atât, Primăria
Galați nu are nicio dovadă că ar fi proprietara imobilului.
Sindicaliștii, luați pe sus cu jandarmii
Luni, la primele ore ale dimineții, descindere în forță în imobilul
de pe strada Domnească nr 58, în sediul filialei gălățene a
CNSLR-Frăția. Executorul Ștefan Postelnicu, angajat de Primăria Galați,
însoțit de jandarmi a dispus evacuarea filialei locale a confederaţiei, a
Sindicatului navigatorilor „Farul”, a federației sindicale Unitrans și a
mai multor organizații care aveau spații închiriate de la CNSLR-Frăția,
între care Grupul de Pescari „Lotca” și Asociația „Renașterea
Pensionarilor”. A scăpat de evacuare doar Asociația SMURD Galați, din
care fac parte Consiliul Municipal și Consiliul Județean. Reprezentanții
municipalității susțin că CNSLR-Frăția ar fi trebuit să plătească
chirie la Primărie, dar sindicaliștii susțin că nu au nici un contract
de închiriere încheiat cu Primăria Galați. Litigiul face obiectul unui
proces aflat pe rolurile instanțelor gălățene și care este departe de a
se fi încheiat. După ce Primăria Galați a câștigat la Judecătorie,
sindicaliştii au făcut recurs și instanța Tribunalului Galați ar urma să
se pronunțe pe data de 16 iunie. „Inițial am primit o somaţie să
evacuăm în opt zile, după care, în week end ne-au mai dat trei zile, ca
să nu putem face nicio hârtie, nicăieri. Le-am cerut un termen mai mare,
am spus că suntem de 25 de ani aici, că avem arhivă, că reprezentăm
nişte instituţii de stat, nu suntem locatari într-un apartament, să
scoatem mobila şi frigiderul afară şi gata. Nu am plătit chirie pentru
că nu ni s-a tăiat nicio factură, neavând contract cu Primăria.
Contractul pe care îl avem este cel din 1990, cu fosta IJGCL şi de
atunci nu a mai venit nimeni să ne demonstreze că este proprietarul
clădirii şi să-i plătim chirie”, a declarat Cosmin Apostol, vicelider al
Sindicatului Navigatorilor „Farul”, care face din CNSLR-Frăția.
Executorul și jandarmii sfidează legea
Președintele
filialei Galaţi a CNSLR-Frăţia şi al Federaţiei Unitrans, Ștefan
Frunză, susține că în 2013, când mai mulți lideri sindicali au înființat
Federația Unitrans au prezentat instanței de la Judecătoria Galați
dovada de sediu, iar magistrații au admis acel document, care este
valabil până în 2016 și, potrivit dreptului civil, nu poate fi anulat
printr-o acțiune în forță: „Codul de procedură civilă spune în la art.
1270: contractul valabil încheiat are putere de lege pentru părţi.
Uitaţi-vă, acolo este sediul Federaţiei Unitrans-UE, am o hotărâre a
unei instanţe, care stabileşte clar că am un contract încheiat legal
pentru un sediu aici, în Domnească, federaţia este înregistrată în
Registrul persoanelor juridice, iar dl. executor judecătoresc cu
jandarmii sfidează acest contract şi această lege a părţilor. Avem un
contract încheiat în 2013, care nu a fost atacat de instanţă şi care
produce efecte până la data expirării lui, adică până în iunie 2016. Am
avertizat şi executorul judecătoresc şi Jandarmeria că aici este sediul
Federaţiei Unitrans, am făcut dovada cu cartea de identitate că sunt
preşedintele Federaţiei Unitrans, am arătat că sediul declarat,
recunoscut şi de instanţă în baza unui contract devenit lege, este aici,
în Domnească 58, însă dânşii, în mod abuziv, au zis că nu recunosc
acest contract, ei nu recunosc art 1270 din Codul de procedură civilă”.
Avocatul CNSLR-Frăția, dus cu duba Jandarmeriei la Secția 1 Poliție
Avocatul sindicaliștilor, Nicuşor Teodorescu, s-a opus executării
silite, acuzându-i pe reprezentanții Primăriei Galați de comiterea unor
falsuri pe care le-a și denunțat printr-o plângere depusă la DNA Galați:
„Sentinţa nu este executorie şi este făcut recurs. Este un fals grosier
şi executarea este vădit ilegală.
Am sunat la 112 să vină Poliţia să constate falsul şi să-l încătuşeze.
Am fost la DNA, am înregistrat plângere penală pentru falsuri. Nu are
nimeni act de proprietate aici, Primăria nu are acte pe spaţiu. Este
inadmisibil într-un stat de drept. Deci, recursul este pe rol, pe
hotărâre nu scrie executorie, ce se întâmplă astăzi aici e criminal, e
penal! Prin lege, în 1991 şi în 2003, i-a obligat pe primari, dacă au
spaţii, să încheie contracte. Nu a încheiat nimeni nimic. Au dormit?”, a
întrebat retoric avocatul. Pentru că s-a opus executării, avocatul
sindicaliștilor a fost „umflat” de jandarmi și urcat în duba cu care a
fost dus la Secția 1 Poliție. Se pare că agenții de poliție nu prea au
avut ce să-i facă, i-au dat drumul și după jumătate de oră avocatul și-a
reluat locul în „dispozitiv”, dar fără prea mult succes. Sub protecția
jandarmilor, angajații de la salubrizare au scos din sediu mobilele
sindicaliștilor și le-au dus la un depozit al Primăriei.
Primăria acuză: profiturile din subînchiriere sunt de 54 de ori mai mari decât chiria
Potrivit
purtătoarei de cuvânt a Primăriei Galați, Emanuela Turcu, acțiunea în
forță a municipalității s-ar baza pe o sentință care permite executarea
silită a CNSLR-Frăția: ”Evacuarea se face pe baza unei hotărâri
judecătorești definitive și executorii. Este vorba despre un debit
restant de peste 99.000 de lei. Acești chiriași nu și-au mai plătit
obligațiile către Primărie din anul 2007, în condițiile în care au
stabilită o chirie lunară de un leu pe metrul pătrat, iar valoarea
contractului era de 337 de lei pe lună”. Reprezentanta
municipalității acuză sindicaliștii că prin subînchirierea spațiilor au
obținut profituri de zeci de ori mai mari decât sumele pe care ar fi
trebuit să le plătească la Primărie: „Mai mult de atât, spațiile pe care
le-au închiriat de la Primărie cu un leu pe metrul pătrat le-au
subînchriat mai departe pentru unele activități profitabile, cu sume
cuprinse între 6 euro/mp și 12 euro/mp lunar, obținând profituri de la
27 până la 54 de ori mai mari decât ar fi trebuit să plătească la
primărie”, a adăugat Emanuela Turcu.
Un proces tardiv „câștigat” anticipat
În 2011, Primăria Galați a deschis acțiune în instanță împotriva
Uniunii Județene CNSLR-Frăția, a Sindicatului Lucrătorilor de la Dunăre
„Farul”, Sind România, Asociației SMURD și Asociației Grupul de
Producători „Lotca”, obiectul acțiunii civile fiind „reziliere
contract”. Fostul primar Dumitru Nicolae voia să obțină în instanță
anularea unui contract încheiat în 1990 între Uniunea Județeană a
Sindicatelor Libere (UJSL) Galați și Întreprinderea Județeană de
Gospodărire Comunală și Locativă (IJGCL) pentru închirierea imobilului
de pe strada Domnească nr 58. După ce în 1994 a avut loc fuziunea dintre
CNSLR şi CSI Frăţia, spațiul din imobil a fost ocupat de CNSLR-Frăția
Galați. La
acel moment, contractul încheiat în 1990 nu mai era valabil, pentru că
dispăruseră ambele semnatare, și UJSL, dar și ÎJGCL. Atunci, Primăria
Galați, care a preluat patrimoniul regiei locative de stat ar fi trebuit
să se revendice ca proprietar al imobilului de str Domnească nr 58 și
să cheme CNSLR-Frăția la negocierea unui contract de închiriere. Nu s-a
întâmplat asta. După 11 ani, prin 2005 primarul Dumitru Nicolae a trimis
o notificare către CNSLR-Frăția că ar trebui încheiat un nou contract
de închiriere. A urmat o altă „pauză” de șase ani și în 2011, Dumitru
Nicolae a deschis acțiune în instanță pentru rezilierea contractului din
1990. Devenit primar al Galațiului în 2012, Marius Stan a continuat
procesul, care între timp fusese suspendat. Pe 30 octombrie 2014,
Judecătoria Galați a admis acțiunea Primăriei și a reziliat contractul
de închiriere nr. 1.185/25.06.1990, dispunând totodată „evacuarea
pârâtului CNSLR-Frăția Galați și a celorlalți pârați ocupanți din
imobilul situat în Galaţi, str. Domneasca nr. 58, precum şi a bunurilor
acestora”. Instanța a obligat „pârâtul” CNSLR-Frăția – Filiala Galați să
plătească Primăriei 75.394 lei, din care 28.636 lei este chiria
restantă din perioada ianuarie 2003 – decembrie 2012 şi 44.958 lei
majorări de întârziere. Sindicaliștii mai trebuie să plătească
cheltuieli de judecată în valoare de 5.230 lei, dar și taxe de timbru și
onorariul avocatului Primăriei Galați, de 5.208 lei! CNSLR
Frăția-Galați a făcut recurs, cerând și suspendarea executării până la
pronunțarea unei sentințe definitive. Vineri, 15 mai, instanța
Tribunalului Galați a respins ca nefondată cererea de suspendare a
executării provizorii a sentinţei civile nr 10.914/30.10.2014 a
Judecătoriei Galaţi, fără cale de atac. Tot vineri, primarul Marius Stan
a trimis CNSLR-Frăția o notificare și o somaţie de evacuare pentru
neplata chiriilor, iar luni a avut loc evacuarea. Însă procesul nu s-a terminat, Tribunalul Galați urmând să se pronunțe în acest caz la viitorul termen, pe 16 iunie 2015.
Final în coadă de pește?
Președintele
CNSLR-Frăția susține în continuare că, neavând contract, nu poate plăti
acei bani: „Nu ştim cine este proprietarul clădirii. Actualul primar
mi-a trimis o notificare şi o somaţie de evacuare că n-aş fi plătit nu
ştiu ce chirii. Dar dacă nu am contract, nu ştiu cui să plătesc şi nici
nu am cum, i-am zis să-mi facă dovada că primăria este proprietar”, a
declarat Ştefan Frunză. Imobilul de pe str Domnească nr 58 are o
istorie bogată și este cunoscut sub denumirea „Casa E.I. Guechoff” după
numele fiului unui premier al Bulgariei care a fost o vreme proprietarul
său. A fost construită în 1872, atunci fiind sediul Prefecturii
Judeţului Covurlui, până în 1906. La începutul secolului XX a ajuns în
proprietatea unei societăţi bancare din București, de la care a fost
cumpărată chiar de fiul primului ministru al Bulgariei din perioada
primului război balcanic. În anii 60, în clădirea respectivă a
funcţionat „Casa Pionierilor”, care a fost ulterior mutată, în imobilul
de str Domnească nr 58 având sediul înainte de 1989 mai multe
organizații sindicale și de aceea în 1990 a fost clădirea a fost
„moştenită” de Uniunea Judeţeană a Sindicatelor Libere.
Casa Sindicatelor, moștenită din tată-n fiu
La Galați există o Casă de Cultură a Sindicatelor Galaţi, care nu
prea mai are nicio legătură cu sindicatele. Directorul acesteia este
Ovidiu Manole, fiul fostului director, Ioan Manole, între timp decedat,
care a condus instituţia ani la rând. În vara lui 2006, Ioan Manole a
parafat o asociere între Casa de Cultură a Sindicatelor şi Galmopan SA,
firma omului de afaceri Petrică Herăscu, care voia să transforme Casa
Sindicatelot într-un mall. Iniţial se spunea că este o asociere cu
durata de şapte ani, care ar fi trebuit să se încheie în 2013, dar
actualul director, Ovidiu Manole, susține că asocierea funcţionează în
continuare. Conform înţelegerii, Galmopan urma să susţină financiar
lucrările de consolidare şi reparaţii ale faţadelor, să monteze o
centrală termică, să înlocuiască instalaţiile de încălzire şi să
reamenajeze sala de spectacole. La schimb, Galmopan dobândea 70% din
drepturile de administrare a casei. Din toate astea, Casa Sindicatelor
s-a ales cu reamenajarea sălii de spectacole. În Casa de Cultură a
Sindicatelor funcționează o filală a bibliotecii județene, sub
ferestrele acesteia, la parterul clădirii, fiind înființată pizzeria
„Per Voi”. În sala de discotecă a funcționat o vreme clubul de noapte
„Scena Cafe”, în aceste zile spațiul fiind reamenajat pentru deveni
sediul „Jackpot”.
Anchetele procurorilor DNA Galați urmăresc pas cu pas
labirintul afacerilor pe bani publici ale lui Gheorghe Bunea Stancu,
fostul președinte al Consiliului Județean Brăila. În prezent, Bunea
Stancu se află în Penitenciarul Galați, unde își ispășește condamnarea
la trei ani de închisoare din dosarul „Mită la PSD”. Până acum nu a
primit nicio pedeapsă pentru tunurile date banului public prin
contractele atribuite firmei sale de construcții, Concivia SA și
companiilor abonate la contractele CJ, Tancrad SRL Galați și Tancrad
Construct SRL Brăila. După ce zilele trecute DNA Galați a
început urmărirea penală a lui Stancu într-un nou dosar, referitor la
finanțarea din banii CJ Brăila a două cluburi sportive controlate chiar
de el, vor urma și dosarele grele, cu tunuri de zeci de milioane de lei.
Numai contractele firmei Concivia cu CJ, Primăria Brăila, primăriile
din județ și alte instituții aflate sub influența baronului Bunea, se
ridică la 65,8 milioane de lei, adică 14,6 milioane de euro.
Vârful aisbergului
Până acum, anchetele DNA s-au concentrat pe două cazuri în care
Agenția Națională de Integritate (ANI) l-a acuzat pe Bunea Stancu de
incompatibilitate. În
2011, inspectorii ANI au descoperit că Stancu, în calitate de
preşedinte al CJ Brăila, a semnat cu firma sa de construcţii Concivia SA
cinci contracte, în valoare de 638.000 de euro. Baronul de Brăila a
contestat raportul ANI, dar în dosarul 8.586/2/2011, contestația i-a
fost respinsă și de Curtea de Apel București, și de Înalta Curte de
Casație și Justiție. Pe 7 august 2014, procurorii DNA au descins
acasă la Bunea Stancu și la sediul CJ Brăila, în urma perchezițiilor
fiind adunate probele pentru acordarea clientelară a unor contracte
către Concivia și Tancrad. A doua zi au fost reținuți și arestați la
domiciliu Gheorghe Bunea Stancu, dar şi vicepreședintele CJ Florin Mija,
șeful compartimentului achiziții din cadrul CJ, Nicolae Moisoiu, alți
opt funcționari CJ fiind cercetați în libertate. Sunt cercetați în
libertate și directorul general al Concivia SA, Vasile Soare, și
administratorul Tancrad SRL, Cătălin Stăncic. Procurorii DNA au început
ancheta pornind de la cinci contracte din perioada 2009-2010, dintre
care două acordate Tancrad SRL, și alte trei contracte, de 1.434.500
lei, acordate de Bunea Stancu chiar firmei sale, Concivia SA. Ulterior,
în ancheta DNA s-a vorbit de zece contracte din perioada 2009-2010 și un
prejudiciu de 2,7 milioane de lei.
Obsesia lui Bunea Stancu: „patron de fotbal, ca Becali”
Procurorii
DNA Galați au început cercetarea penală a lui Bunea Stancu într-un nou
dosar, iscat din pasiunea baronului pentru fotbal. Un apropiat al
fostului preşedinte al CJ ne-a relatat că acestuia îi plăcea postura de
„aristocrat al tranziției”, juca tenis de câmp și își dorea să fie
„patron de fotbal, ca Becali”. A și ajuns să controleze FC Brăila, club
din Liga a 2-a. În 2012, inspectorii ANI au descoperit că Bunea
Stancu a sponsorizat cu 7,5 milioane de lei două cluburi sportive în
spatele cărora erau firmele sale. Stancu a contestat raportul ANI, dar
în dosarul 6.647/2/2012, a pierdut procesele și la Curtea de Apel
București, și la Înalta Curte. La sfârșitul lunii aprilie, procurorii
DNA Galați au început urmărirea penală și în acest dosar, în care Stancu
e acuzat de obținere de foloase necuvenite, abuz în serviciu și
conflict de interese, toate în formă continuată. Potrivit DNA, și în
acest caz a funcționat „caracatița” baronului. Bunea Stancu deţine 62%
din acţiunile Bursagrirom SA Brăila, firmă pe care a înfiinţat-o în
1995, obiectul de activitate al acesteia fiind “comerţul cu ridicata al
cerealelor, seminţelor, furajelor şi tutunului neprelucrat”. Cunoștea
domeniul, pentru că înainte de 1989 fusese gestionarul unui aprozar din
Brăila. Bursagrirom este acționar majoritar la trei foste
întreprinderi de stat, deţinând 53% din acţiunile firmei de construcții
Concivia SA, 62% din acţiunile Portului Hercules SA Brăila şi pachetul
majoritar la fosta reţea de restaurante Istru SA Brăila. Concivia SA
este acționar majoritar la SC Fotbal Club Dunărea Brăila și membru
fondator la Asociația Handbal Club „Dunărea” Brăila. În ordonanţa
procurorilor de la DNA Galați se arată că în perioada 28 martie 2006 – 8
martie 2012, în calitate de președinte al CJ Brăila, Bunea Stancu a
iniţiat hotărârile de consiliu şi a semnat contractele de asociere între
CJ Brăila şi SC Clubul de Fotbal „Dunărea” Brăila SA, respectiv cu
Asociaţia Sportivă Handbal Club „Dunărea” Brăila. Ulterior, pe baza
contractelor de asociere, din fondurile CJ Brăila au fost virați banii
către cele două cluburi. În conturile Fotbal Club a ajuns suma de
2.300.000 de lei, iar la Handbal Club 5.192.000 de lei. Odată ajunși
banii în conturile cluburilor, o sumă de 247.122 lei a fost virată
către Istru SA Brăila, pentru că sportivii lui Bunea erau obligați să ia
masa la restaurantele lui Bunea Stancu. Profitul net al restaurantelor a
fost estimat de DNA la 61.686 de lei. Bani de buzunar, din fondurile
CJ, pentru fiul baronului, care este președintele CA la Istru SA.
Tupeu nemărginit de baron
Un capitol aparte este cel al contractelor pe care președintele CJ
Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, le-a atribuit firmei Concivia, aparţinând
„omului de afaceri” Gheorghe Bunea Stancu. Unul
dintre ele este cel pentru lucrările de reabilitare a Ambulatoriului
Spitalului de Pneumoftizilogie. Baronul a răbdat doar o lună de la
preluarea în administrarea CJ, de la Ministerul Sănătății, a trei
spitale și până la primul tun dat banilor alocați unităţilor sanitare.
Spitalul de Pneumoftiziologie a fost preluat în administrare pe baza
Hotărârii CJ Brăila nr 80/06.07.2010. La mai puţin de o lună,
preşedintele CJ Brăila semna cu Concivia SA contractul nr
138/04.08.2010, pentru „lucrări de reabilitare, amenajare şi modernizare
spaţii medicale la Spitalul de Pneumoftiziologie Brăila”. Valoarea
nesemnificativă, de numai 63.284 lei fără TVA, marca doar începutul
afacerilor pe banii spitalelor „descentralizate”. Printre
contractele atribuite direct de Bunea firmei lui Bunea mai e contractul
nr 192/15.12.2009, în valoare de 794.112 lei, pentru „întreţinerea
curentă pe timp de iarnă a drumurilor judeţene în sezonul 2009-2010, Lot
II”. Stancu i-a dat firmei sale şi lucrările de amenajare a palatului
din care conducea CJ, respectiv contract nr 23/05.02.2010, în valoare de
565.000 de lei, fără TVA, pentru „execuţie închidere terasă cabinet
etaj I Corp D Palatul Administrativ”. Cele trei contracte de 1,4
milioane lei atribuite de președintele CJ Brăila firmei sale, fără
licitație, îi demonstrează tupeul fără margini.
Directorul economic al Concivia, șef al Comisiei de Buget a CJ
Un
alt eșantion de tupeu este faptul că Bunea Stancu l-a pus președinte al
Comisiei de Buget-Finanțe a CJ pe directorul economic al Concivia,
Ionel Avram, care este consilier județean PSD din 2004, de când este și
Bunea Stancu președinte al CJ Brăila. Potrivit declarației sale de
avere nr 7/31.03.2014, Avram este director executiv economic al Concivia
SA, de la care a încasat un salariu anual de 45.722 lei. Ocupa aceeași
funcție la Concivia și în 2004, numai că salariul era mai mic, de 30.791
lei. În toți acești ani, Bunea Stancu – președinte CJ și patron al
Concivia, și Ionel Avram – președintele Comisiei de Buget –Finanțe a CJ
și director economic al Concivia, au discutat de multe ori despre cum să
împingă fondurile CJ în conturile firmei private.
Alt izvor de bani: obediența primarului Simionescu
Un capitol important din tunurile date banului public la Brăila este
cel al contractelor de 33 milioane de lei încheiate cu Concivia SA de
Primărie, condusă de Aurel Simionescu (PSD), subordonatul preşedintelui
Județenei PSD Brăila Gheorghe Bunea Stancu. Un
episod din vara anului 2014 dovedește obediența cu care Simionescu i se
subordona lui Bunea. Atunci era previzibil că Stancu va pierde
procesele cu ANI și, implicit, ar fi pierdut și mandatul de președinte
al CJ. S-a pus la punct planul după „precedentul Mircea Diaconu” ca și
Simionescu să demisioneze din funcția de primar, la alegerile anticipate
care ar fi avut loc, urmând ca Bunea Stancu să fie candidat al PSD la
Primărie, devenind astfel primarul Brăilei în locul lui Simionescu. În
compensație, Simionescu urma să candideze la președinția CJ. Dacă era
în stare de astfel de sacrificii pentru confortul politic al lui Bunea, e
evident că pentru Simionescu nu era o problemă să atribuie contracte
firmei baronului.
Contractele Primăriei Brăila cu Concivia – 34 milioane de lei
Primăria lui Simionescu a încheiat cu Concivia lui Stancu contracte în valoare de peste 30 de milioane de lei. Este
vorba de contractul nr 17/25.05.2010, în valoare de 2.700.012 lei fără
TVA, pentru construirea a două blocuri ANL în Cartierul Lacu Dulce. După
ce Primăria a preluat spitalele de la Ministerul Sănătății, a atribuit
către Concivia contractul nr 7.116/02.09.2009, de 4.625.411 lei, pentru
lucrări de reabilitare la Spitalul „Sf Pantelimon” și contractul nr
47/24.03.2010 pentru Reabilitarea Ambulatoriului la „Maternitatea” din
Brăila”, contract în valoare de 535.361 lei, la care au mai fost
adăugate alte trei contracte pentru lucrări suplimentare, valoarea
totală a lucrărilor ajungând la 916.958 lei, aproape dublu. Primăria
Brăila a mai atribuit Concivia, în asociere cu subcontractorul Confort
2000 SRL, contractul nr 42.452/03.12.2009, de 2.315.940 de lei, pentru
reabilitarea a trei corpuri de clădire de la Centrul „Sf Maria”, iar
pentru reabilitarea Școlii nr 18, asocierea Concivia SA cu
subcontractorul Egeria SRL a primit contractul 43.484/12.10.2010, în
valoare de 2.030.104 lei. În total, pentru reabilitări de școli și
spitale, Primăria Brăila alocat Concivia SA contracte în valoare totală
de 11.425.000 lei, fără TVA. La acestea se adaugă contractul pentru
reabilitarea clădirii Teatrului „Maria Filoti”, în valoare de
15.663.310, fără TVA, pe care Primăria Brăila l-a atribuit firmei
Concivia și subcontractorilor Pancronex SA Brăila şi LEN Co Electronic
SRL Brăila. În total, valoarea contractelor încheiate de Primăria Brăila
cu Concivia este de 27.188.300 lei, fără TVA. Cu TVA, valoarea acestor
contracte ajunge la 33.713.500 lei.
„Cotizațiile” primarilor din județ: 22 milioane de lei
Nici primarii din judeţ nu au rămas indiferenţi faţă de interesele de afaceri ale Concivia. Odată
obținute aceste finanțări prin pixul lui Bunea Stancu, o parte din
contractele de lucrări edilitare erau atribuite Concivia SA. Unii dintre
acești primari, cei pesediști, îi erau subordonați politic
președintelui PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu. Contractele încheiate
de primăriile din județul Brăila cu Concivia SA în perioada 2009 – 2012
sunt în valoare de 17.626.657 lei, fără TVA. Cu TVA, valoarea
contractelor cu primăriile din județ ajunge la 21.857.000 lei.. Firma
lui Bunea Stancu a încheiat un contract de cinci milioane de lei cu
Casa Judeţeană de Pensii şi Asigurări Sociale (CJPAS) Brăila. Este vorba
de lucrările de consolidare şi restaurare a Palatului Asigurărilor
Sociale, imobil de patrimoniu aflat în administrarea CJPAS Brăila.
Directorul Sorin Enache, numit de PDL la conducerea CJPAS, nu a
organizat o licitaţie, ci doar o depunere de oferte, din care cea
câştigătoare urma să fie stabilită pe baza criteriului “oferta cea mai
avantajoasă dpv economic”. A fost depusă o singură ofertă, cea a
firmei controlate de Bunea Stancu, şi între CJPAS şi Concivia SA a fost
semnat contractul nr 18.157/18.06.2012, în valoare de 5.875.436 lei fără
TVA. Prin semnarea acestui contract, la o săptămână după alegerile
locale din 2012, când Bunea Stancu a câștigat al treilea mandat de
președinte al CJ, directorul CJPAS Brăila, Sorin Enache, şi-a câştigat
protecţia preşedintelui PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, acesta fiind
cel care îl poate menţine la conducerea instituţiei după ieșirea PDL de
la guvernare. Lucru care s-a şi întâmplat în cei trei ani trecuți de
atunci.
Afaceri și pe banii Agenției de Dezvoltare
Concivia
lui Bunea Stancu a obținut contracte și de la Agenția pentru Dezvoltare
Regională Sud-Est (ADRSE), care are sediul la Brăila și a cărei
directoare, Luminița Mihailov, era în subordonarea lui Stancu. Ca
președinte al CJ Brăila, Bunea Stancu era membru al Consiliului de
Dezvoltare Regională (CDR), sub autoritatea căruia funcționează ADRSE.
CDR Sud-Est este condus de un președinte ales prin rotație dintre şefii
celor șase consilii județene (Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea,
Vrancea). Așadar a fost condus și de Bunea Stancu. La un moment dat, el a
declarat că ar vrea să o schimbe pe Mihailov, pentru că nu știa cum
cheltuie aceasta cotizația anuală a CJ Brăila la ADRSE, de 200.000 de
lei. Mihailov i-a demonstrat „practic” cum cheltuie banii și a
atribuit către Concivia SA contractul 7917/16.07.2010, în valoare de
128.502 lei fără TVA pentru lucrări de renovare la birourile ADRSE.
Procedura a fost “negociere fără anunţ de participare”, combinată cu o
singură ofertă depusă. Cea a Concivia SA. După doi ani, ADRSE a mai
atribuit Concivia SA și contractul nr 15.903/15.10.2012, în valoare de
857.924 de lei, pentru „lucrări de constructii pentru sediu ADRSE”. Cu
TVA, ADRSE a atribuit firmei lui Bunea Stancu contracte în valoare de
1.223.000 lei. Cât cotizația CJ Brăila pe șase ani.
Contracte cu statul de 14,6 milioane de euro
În total, într-o perioadă de numai trei-patru ani, instituțiile
aflate direct sau prin interpuși sub influența baronului Bunea Stancu
i-au atribuit firmei Concivia contracte în valoare de 65.800.000 de lei,
adică de 14,6 milioane de euro. Metodele de atribuire au fost
diverse, de la „atribuire fără publicarea prealabilă a unui anunț de
participare” sau „oferta cea mai avantajoasă” la organizarea unei
licitații la care se mai prezentau și firme „prietene”, cum ar fi
Confort 2000 SRL Brăila, firma lui Corneliu Alexandru Pipera, bun
prieten al lui Bunea Stancu. Firma cu pricina a mimat concurența la
contractul de 15 milioane de lei obținut de Concivia pentru reabilitarea
clădirii Teatrului „Maria Filoti”. Confort 2000 fusese
subcontractorul Concivia SA la contractul de 2,3 milioane de lei pentru
reabilitarea Centrului „Sf Maria”. După ce în 2011 Bunea Stancu a fost
acuzat de incompatibilitate, se observă că din 2012 au fost atribuite
către Concivia SA mai puține contracte, dar mai consistente, de la cinci
la 15 milioane de lei. În prezent, cu Bunea aflat în Penitenciarul
Galați, Concivia derulează în continuare contractele obținute
clientelar. Baronul Bunea Stancu își construise un imperiu al
tunurilor date banului public, un mecanism greu de oprit. În toamna
trecută, el a tras sforile din arestul la domiciliu și la un moment dat
reușise să-l impună ca președinte interimar la CJ Brăila exact pe Ionel
Avram, directorul economic al Concivia SA. Dar, de frica DNA, pesediștii
brăileni au renunțat la această variantă.
Nici achitare, nici executare. Judecătorii de la Înalta Curte
de Casație și Justiție l-au condamnat vineri pe ministrul Dezvoltării,
Liviu Dragnea, la un an de închisoare cu suspendare în Dosarul
Referendumul. Decizia nu este însă definitivă, aşa că Dragnea nu a
scăpat încă de ameninţarea puşcăriei, pentru că procurorii pot face
recurs.
UPDATE Liviu Dragnea a demisionat din Guvern şi din conducerea PSD
Liviu Dragnea a anunţat vineri că a demisionat din postul de
ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, iar luni,
în şedinţa Biroului Permanent al PSD, îşi va depune mandatul de
preşedinte executiv al partidului. Instanța a dispus în cazul lui
Dragnea un termen de încercare de trei ani. Ceilalți 74 de inculpați din
dosar au fost fie achitați, fie condamnați la închisoare cu suspendare. Liviu
Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 7 octombrie
2013, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței sau
autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere
într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de
foloase necuvenite. Potrivit procurorilor, în calitate de secretar
general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării
referendumului din 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian
Băsescu, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul
obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite,
pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea reprezentată de
inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul
voturilor obținute în alte condiții decât cele legale. În acest sens,
potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex,
în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în
virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea
rezultatelor privind participarea la vot. „Ca un prim pas, Liviu
Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl
reprezenta, dar și de coordonator al campaniei electorale, a emis două
adrese, la 12 și 13 iulie 2012, destinate organizațiilor județene de
partid, respectiv președinților și directorilor de campanie, dar și
primarilor din țară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obținerea
participării la vot a alegătorilor, în proporție de 60%, li se solicita
să ia măsuri incriminate de Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de
foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) și, de
asemenea, să propună prefecților înființarea de secții de votare în
stațiunile turistice, care nu sunt ele însele unități
administrativ-teritoriale”, arată DNA. În paralel, el a coordonat un
sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje,
ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la
vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de
campanie/ primarii/ activiștii de partid, mai precizau anchetatorii.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au descins joi
dimineaţă, pentru percheziţii, la sediul Consiliului Judeţean
Caraş-Severin, în biroul preşedintelui instituţiei, Sorin Frunzăverde,
precum şi la vila acestuia din Reşiţa. Sorin Frunzăverde, vicepreşedinte PNL la nivel naţional, nu a fost
găsit la locuinţa din municipiul Reşiţa, percheziţiile fiind făcute în
absenţa sa. Coincidenţă sau nu. percheziţiile de joi dimineaţă au loc
la doar două zile după ce procurorii DNA au percheziţionat şi biroul
vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Ionesie
Gheorghioni, un apropiat al lui Sorin Frunzăverde. În cursul zilei de
miercuri, acesta a fost arestat pentru 29 de zile pentru trafic de
influenţă de către judecătorii Tribunalului Timiş, decizia fiind
contestată la Curtea de Apel Timişoara. Potrivit anchetatorilor,
vicepreşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Ionesie
Ghiorghioni, a pretins 10% din valoarea unor contracte de întreţinere de
drumuri de la CamandImpex Reşiţa, firma cu care CJ avea contracte din
2013, tranşele de bani fiind date nepotului lui Ghiorghioni de către
reprezentanţii firmei.
În toamnă candida la
preşedinţia României, în prag de vară a intrat în colimatorul oamenilor
legii. Fostul deputat William Brînză a fost ridicat joi de procurorii
DIICOT și dus la audieri în legătură cu un dosar în care este acuzat de
evaziune fiscală și sprijinire a unui grup de infracțional organizat. Se
pare că procurorii au urmat îndemnul din campania electorală a lui
Brînză – „Să le spargem gaşca”. Potrivit DIICOT, prejudiciul reținut în
sarcina lui William Brînză este de aproximativ un milion de euro, iar
procurorii au instituit sechestru pe averea acestuia.Audierea
lui William Brînză are loc într-un dosar mai vechi, deschis în decembrie
2014 de procurorii DIICOT, în care au fost făcute la acea vreme mai
multe percheziții, inclusiv la sediul Ministerului Fondurilor Europene.
În dosar a fost audiată atunci și mama lui William Brînză, existând
informații că pe numele ei ar fi fost înființată o firmă care înregistra
operațiuni fictive privind achiziția de carne. Dosarul viza
destructurarea unei grupări specializate în evaziune fiscală și spălare
de bani, prin folosirea de firme fantomă pentru prestări servicii
fictive și livrări de mărfuri, în special produse din carne. De
asemenea, gruparea folosea documente ori declarații false pentru a
obține fonduri europene nerambursabile. Anchetatorii susțineau că, în
perioada 2010-2014, pe teritoriul României (zona București-Ilfov și
Moldova) a acționat o grupare ce funcționa pe mai multe paliere, cu
structură piramidală. La această grupare au aderat mai multe persoane,
din medii diferite, fiecare având atribuții clar determinate. Gruparea
a înfiinţat și utilizat firme în scopul sustragerii de la plata
obligațiilor fiscale către bugetul de stat, societăți care erau trecute
pe numele unor persoane sărace și cu un nivel minim de educație, în
special din zonele rurale din Moldova și din Republica Moldova,
manipulabile, dar controlate în fapt de membrii grupării. Prin
intermediul acestor firme, au fost săvârșite infracțiuni de evaziune
fiscală, prin efectuarea de livrări fictive de bunuri și servicii către
societăți comerciale controlate de diverse structuri infracționale. De
asemenea, gruparea se ocupa cu spălarea de bani, prin preluarea de sume
de bani cash de la diverși „clienți”, care erau depuse în conturi
bancare aparținând firmelor controlate de membrii grupării, urmată de
repunerea banilor la dispoziția „clienților”. În plus, membrii grupării
au fraudat instituții bancare, prin contractarea de diferite tipuri de
credite în baza unor acte falsificate și nerambursarea acestora.
Casa omului de afaceri timişorean Georgică Cornu, fostul amant
al Marinei Almăşan, a fost călcată din nou de anchetatori. Mai multe
percheziţii au loc miercuri dimineaţă la Timişoara, între care una la
locuinţa lui Georgică Cornu, într-un dosar de evaziune fiscală cu un
prejudiciu de trei milioane de euro. Poliţiştii de la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate
Mehedinţi au descins la locuinţa lui Georgică Cornu din Timişoara, dar
şi la alte patru adrese din municipiu, între care şi vila fostei soţii a
omului de afaceri. Conform unor surse judiciare citate de Mediafax,
percheziţiile au loc într-un dosar de evaziune fiscală cu un prejudiciu
de trei milioane de euro. Înainte de a le deschide oamenilor legii
poarta de la vila sa, Georgică Cornu şi-ar fi făcut cruce. Nu este
pentru prima oară când omul de afaceri se confruntă cu anchetatorii. La
jumătatea lunii martie, locuinţa lui Georgică Cornu a fost
percheziţionată, el fiind ulterior reţinut de Parchetul Tribunalului
Mehedinţi, pentru evaziune fiscală şi spălare de bani, apoi arestat la
domiciliu, măsura fiind înlocuită în final cu controlul judiciar. Percheziţiile
de atunci au fost făcute în Bucureşti şi în zece judeţe – Mehedinţi,
Timiş, Arad, Bihor, Hunedoara, Gorj, Caraş-Severin, Vâlcea, Dolj şi
Dâmboviţa – la locuinţele unor persoane suspectate de evaziune fiscală
şi spălare de bani cu un prejudiciu de nouă milioane de euro, precum şi
la sediile sociale ale firmelor administrate de acestea, între adresele
vizate numărându-se şi firme ale omului de afaceri Georgică Cornu, dar
şi locuinţa acestuia din Timişoara. Potrivit anchetatorilor, în
perioada 2008-2014, 101 persoane, în calitate de asociaţi,
administratori sau împuterniciţi ai 88 de firme, ar fi eludat
obligaţiile fiscale. De asemenea, aceştia sunt suspectaţi că ar fi
dispus înregistrarea în contabilitate a mai multor facturi fiscale emise
în baza unor operaţiuni comerciale fictive, reprezentând cheltuieli cu
achiziţia de material de construcţii, piese şi componente auto, în
valoare totală de peste 22,5 milioane de euro, pentru care ar fi dedus
ilegal TVA şi ar fi diminuat artificial impozitul pe profit. Prin aceste operaţiuni fictive, suspecţii ar fi prejudiciat bugetul cu peste nouă milioane de euro. Omul
de afaceri Georgică Cornu, numit şi „regele asfaltului din Banat”,
deţine grupul de firme Confort şi are afaceri şi în comerţ. El mai are
şi un centru de echitaţie la Herneacova, proprietate care se întinde pe
12.000 ha.
Curtea de Apel București a decis marți arestarea preventivă
pentru 30 de zile a șefului Regiei Autonome – Administrația
Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), Gabriel Surdu. Decizia
este definitivă. În cauză este urmărit penal și Cristinel Bîgiu,
președinte al Consiliului Județean Buzău la data faptei, pentru trafic
de influență. Pe 30 aprilie, Tribunalul București a decisese ca șeful RA-APPS,
Gabriel Surdu, să fie cercetat sub control judiciar, având printre
obligații și pe cea de a nu părăsi țara, însă hotărârea a fost atacată
de DNA. Gabriel Surdu, director al RA-APPS, este anchetat de DNA pentru
cumpărare de influență. „În vara anului 2013, în contextul unei
întâlniri pe care au avut-o într-un restaurant din București, Gabriel
Surdu Georgian i-a solicitat interlocutorului său, în calitate de
președinte al CJ Buzău, să-i faciliteze obținerea unor contracte de
lucrări publice în județul Buzău pentru o firmă pe care primul o
administra prin intermediar. Cristinel Bîgiu a fost de acord cu cererea
lui Surdu și i-a promis că-l va sprijini să obțină un contract de
lucrări pentru firma respectivă într-o comună de pe raza județului
Buzău. La rândul său, Gabriel Surdu i-a promis președintelui CJ Buzău
că-i va remite 8% din valoarea contractului în schimbul intervenției
sale pe lângă primarul localității respective, în vederea câștigării
licitației”, susțin procurorii DNA. Cei doi, susțin anchetatorii, au
convenit ca o primă tranșă, de 75.000 de euro, să fie dată la câteva
zile de la momentul discuției, lucru care s-a și întâmplat, banii fiind
remiși lui Bîgiu printr-un intermediar. DNA a precizat că, pe 1
noiembrie 2013, conform celor stabilite de Bîgiu, între primăria comunei
respective și o firmă a fost încheiat un contract de prestări servicii,
având servicii de consultanță constând în: îndrumarea metodologică
privind aplicarea de către primărie a procedurii de atribuire a
contractelor de achiziție publică/acordurilor cadru; informarea
primăriei respective asupra prevederilor legale și schimbărilor
survenite la nivel legislativ în domeniul achizițiilor publice;
verificarea documentațiilor aferente procedurilor de atribuire, inițiate
de către primărie, precum și a documentelor care au fost întocmite pe
parcursul respectivelor proceduri și care au fost puse la dispoziția
prestatorului de către instituția publică, din punct de vedere al
conformității acestora cu prevederile legale; asistență în vederea
întocmirii de către primărie a punctelor de vedere în legătură cu
contestațiile depuse în fața instituțiilor abilitate prin care se atacau
acte ale acesteia. Anchetatorii au arătat că, pe 21 mai 2014, tot în
baza celor stabilite de Bîgiu, între primăria comunei respective și
firma controlată de Surdu a fost încheiat un contract de lucrări având
ca obiect ”Modernizare drumuri de interes local și rețea publică de
canalizare și stație de epurare”, în valoare de aproximativ 11 milioane
de euro.
„Procentul de 8% din valoarea contractului, promis suspectului Bîgiu
de Gabriel Surdu, se ridica la suma de cca. 878.222,47 euro, din care
acesta din urmă achitase o primă tranșă de 75.000 euro”, mai susțin
procurorii.
Trai pe vătrai la centrala nucleară de la Cernavodă. După ce
că au venituri grase, şefii Nuclearelectrica s-au propus la câştiguri
suplimentare pentru că fac parte din Consiliul de Administraţie. Dacă
acţionarii vor vota punctele de pe ordinea de zi, de luna viitorare
Daniela Lulache & Co vor încasa lunar venituri de zeci de mii de
lei. Şefii centralei nucleare o duc mai bine ca preşedintele României şi
alţi înalţi demnitari. Cu puţin noroc, de luna viitoare o vor duce şi
mai bine. Consiliul de administraţie al SN Nuclearelectrica a convocat
pentru 29 aprilie Adunările Generale Extraodinare şi Ordinare a
Acţionarilor, unde, pe lângă punctele obişnuite de pe ordinea de zi care
vizează activitatea societăţii, a fost introdusă o prevedere
interesantă: „Proiect Hotărâre pentru Punctul 15- Aprobarea modificării
art. 16 din Contractul de Administrație aprobat prin hotărârea Adunării
Generale Ordinare a Acționarilor societăţii nr. 19 din data de
24.07.2013 după cum urmează: Administratorul beneficiază de o
indemnizație fixă lunară brută pentru executarea mandatului încredințat
în valoare de maxim 4.023 lei, după cum urmează: – președintele
Consiliului de Administrație și membrii Consiliului de Administrație
care sunt de asemenea membri în cadrul a cel puțin două (2) comitete
consultative constituite la nivelul Consiliului de Administrație
beneficiază de o indemnizație fixă brută lunară egală cu valoarea maximă
de 4.023 lei; – membrii Consiliului de Administrație care sunt membri
în cadrul unui singur comitet consultativ constituit la nivelul
Consiliului de Administrație beneficiază de o indemnizație fixă brută
lunară egală cu 90% din valoarea maximă de 4.023 lei; – membrii
Consiliului de Administrație care nu sunt membri în cadrul unor comitete
consultative constituite la nivelul Consiliului de Administrație
beneficiază de o indemnizație fixă brută lunară egală cu 85% din
valoarea maximă de 4.023 lei”. Astfel, funcţia de administrator al
centralei nucleare devine una dintre cele mai bine plătite din ţară.
De la stat, 8.000 de lei pentru statul pe scaun
Şi asta nu e totul. Potrivit unui document intitulat „Politica şi
criteriile de remunerare ale administratorilor şi directorilor din
cadrul SN Nuclearelectrica SA”, aceiaşi administratori îşi pot dubla
indemnitaţia. Şi asta graţie unei prevederi care stipulează că
„membrii neexecutivi ai Consiliului de Administrație beneficiază și de o
indemnizație variabilă, care are două subcomponente: Subcomponenta
variabilă 1 va avea un cuantum anual maxim brut egal cu valoarea anuală a
câștigurilor salariale medii brute pe ramura energie pentru perioada
pentru care se achită această subcomponentă variabilă (… )
Subcomponenta variabilă 2 va avea un cuantum anual maxim brut de 0,4%
aplicat la diferența dintre profitul efectiv realizat și profitul net
estimat pentru fiecare exercițiu financiar (… ). În echivalent lunar,
subcomponenta variabilă 2 are un cuantum maxim brut lunar egal cu
valoarea indemnizației fixe brute lunare, respectiv suma de 4.028 lei
brut lunar”. Mai pe româneşte, administratorii îşi pot dubla
veniturile până la 8.000 (peste 1.700 de euro), depăşind astfel
veniturile preşedintelul României, ale miniştrilor şi chiar ale
apropiaţilor lui Ponta numiţi pe funcţii similare în companiile din
industrie. Preşedintele
în exerciţiu al României câştigă 1.500 de euro pe lună. Dacă ne
raportăm la nivelul maxim pe care îl poate câştiga un administrator la
centrala nucleară, rezultă un venit anual de 96.000 lei, respectiv peste
21.000 euro, atenţie, numai pentru participarea la şedinţele CA. Spre
exemplu Vlad Ştefan Stoica, cel care ocupă una dintre cele mai bine
plătite funcţii publice de stat respectiv şeful cancelariei primului
ministru, a avut anul trecut venituri de 57.362 lei. Şi cum în
majoritatea companiilor de stat, CA nu este convocat mai mult de două
ori pe lună, rezultă că funcţia de administrator la centrala nucleară
este visul oricărui român. Dacă personalul de exploatare a
reactoarelor, bine remunerat dar nu degeaba pentru că se expune
pericolul radiaţilor la Cernavodă şi participă efectiv la profitul SNN,
administratorii stau bine mersi în Capitală, în fotolii călduţe.
Potrivit Nuclearelectrica, în prezent sunt în CA şapte administratori:
Alexandru Săndulescu – preşedinte CA, Alexandru Alexe – vicepreşedinte,
Daniela Lulache – membri executivi. Sebastian G. Tcaciuc, Carmen Radu şi
Dan Popescu – membri neexecutivi şi Ioana Alina Drăgan- administrator
provizoriu.
Reducerea TVA, de la 1 iunie, pentru produsele alimentare ar
trebui să însemne o ieftinire a alimentelor pentru fiecare român. Logic –
plăteşti mai puţin la stat, ai de unde să cobori preţul. Ei bine, se
pare că logica funcţionează doar în teorie. Atât sindicatele cât şi patronatele din industria alimentară au
denunţat vineri o „conspiraţie” a marilor lanţuri de magazine pentru
a-şi băga în buzunarul propriu diferenţa care va rezulta din scăderea,
de la 1 iunie, a taxei pe valoarea adăugată aplicată alimentelor. „Am
semnale că hipermarket-urile au trecut deja la scumpiri, unele chiar
semnificative, cum ar fi de aproximativ 30% la cotletul de porc, dar şi
la unele sortimente de lapte”, a declarat preşedintele Federaţiei
Sindicatelor din Industria Alimentară, Dragoş Frumosu, cu ocazia
conferinţei aniversare ce a marcat 25 de ani de la înfiinţarea
organizaţiei sindicale. El a precizat că, atunci când au avut loc
negocierile tripartite Guvern – patronate – sindicate pe tema reducerii
TVA la alimente, reprezentanţii marilor retaileri s-au angajat (verbal,
ce-i drept, pentru că au refuzat să semneze ceva în acest sens) că
diminuarea taxei se va reflecta integral în preţurile produselor. Ei
bine, nu s-a întâmplat aşa, susţine Frumosu, pe baza a ceea ce se
întâmplă deja pe rafturile magazinelor. În aceste condiţii,
consumatorului îi va părea că are loc o reducere, care va fi însă falsă,
având în vedere că ea a fost precedată de o scumpire substanţială la
alimente. În discuţie a intrat şi Aurel Popescu, preşedintele
asociaţiei patronale Rompan şi vicepreşedinte al Romalimenta, care a
denunţat alte practici, de această dată punctuale, ale marilor
retaileri. „Nu ştiu dacă au avut loc scumpiri ale produselor alimentare,
însă pot să vă spun altceva. Există două lanţuri de magazine care fac
presiuni pentru majorarea taxelor de raft plătite de producători. Acest
lucru se va reflecta, evident, în creşterea preţurilor la consumatorii
finali”, a spus, Popescu, fără a indica însă care sunt cele două lanţuri
de magazine. Abordat de reporterul Ziarului de Investigaţii, după
ce şi-a terminat discursul „oficial”, Aurel Popescu a mărturist că este
vorba de Kaufland şi Lidl. Cu alte cuvinte, compasnia germană care
deţine aceste două lanţuri de magazine vrea să profite din plin de
oportunitatea oferită de Guvernul de la Bucureşti tocmai pentru a-şi
rotunji profiturile. „Diferenţa e în buzunarul tău”, aşa sună sloganul
concurenţilor francezi de la Auchan.
Un sfert de veac de luptă sindicală
Federaţia Sindicatelor din Industria Alimentară a marcat vineri la Bucureşti împlinirea unui veac de luptă sindicală. În
urmă cu 25 de ani, la Conferinţa din 21 – 22 aprilie 1990, s-au pus
bazele constituirii în ramura industriei alimentare a unei structuri
sindicale puternice, de tip federativ. 200 de delegaţi din 149 de
sindicate ce cuprindeau aproximativ 60.000 de membri au hotărât
constituirea Federaţiei Sindicatelor Libere din Industria Alimentară. Totul
a început de fapt pe 4 ianuarie 1990, în cadrul unei întâlniri care s-a
desfăşurat la Ministerul Agriculturii, unde s-a pus problema
reorganizării mişcării sindicale la nivelul ramurii, reprezentanţii
salariaţilor din industria alimentară susţinând înfiinţarea a ceea ce
avea să devină FSIA. În aceeaşi zi, un comitet de iniţiativă format
din Radu Colceag, Valeriu Loţan, Dumitra Marinescu şi Amalia Tănăsescu a
trecut la materializarea ideii. Cinci zile mai târziu, pe 9 ianuarie
1990, a fost constituit comitetul provizoriu lărgit pentru înfiinţarea
federaţiei, format din 19 persoane, al cărui preşedinte a fost ales
regretatul Radu Colceag. Comitetul provizoriu a elaborat apelul la
unitate către toate sindicatele libere constituite în industria
alimentară, platforma-program a federaţiei, a dat formă primului statut
şi a întocmit dosarul pentru dobândirea personalităţii juridice, pe care
l-a depus la judecătorie în ziua de 7 februarie 1990. La data de 2
martie 1990, prin Sentinţa Civilă nr.535, Judecătoria Sector 1 Bucureşti
a acordat personalitate juridică Federaţiei Sindicatelor Libere din
Industria Alimentară. Conferinţa de constituire a organizaţiei s-a
desfăşurat în zilele de 21 – 22 aprilie 1990. Aceasta a aprobat statutul
şi a ales organele de conducere. Preşedintele Consiliului federaţiei a
fost ales Radu Colceag.
După mai bine de un deceniu de tăcere pe acest subiect, fostul
preşedinte Ion Iliescu a confirmat, într-un interviu acordat publicaţiei
germane Der Spiegel, că a aprobat „în principiu”, în perioada
2002-2003, o solicitare a SUA privind crearea unui centru al CIA în
România. El a precizat însă că nu ştia că urma să fie vorba de vreo
unitate pentru detenţie, detaliile proiectului stabilindu-le Ioan
Talpeş, la acea vreme şef al Administraţiei prezidenţiale. În perioada 2002-2003, Statele Unite au formulat o cerere privind
găzduirea de către România a unui centru al Agenţiei Centrale de
Informaţii. „Aliaţii americani ne-au cerut să oferim un loc”, afirmă
Ion Iliescu într-un interviu acordat Der Spiegel, explicând că a aprobat
solicitarea „în principiu”, detaliile fiind stabilite de Ioan Talpeş,
care fusese director al Serviciului de Informaţii Externe, iar atunci
era şef al Administraţiei prezidenţiale şi şef al Departamentului
prezidenţial pentru Securitate Naţională. Ion Iliescu a precizat că el a
aprobat doar „un loc” destinat CIA, fără a avea cunoştinţă că era vorba
de vreun centru special pentru detenţie. „Am considerat că era un
gest de acomodare înaintea aderării noastre la NATO”, a explicat
Iliescu, care a fost preşedinte în perioada 1989-1992, 1992-1996 şi
2000-2004. „Noi nu am avut nicio interferenţă asupra activităţilor
desfăşurate de Statele Unite în acel loc”, a explicat fostul şef al
statului. „În acel moment, mie, ca preşedinte, acea solicitare nu mi s-a
părut mare lucru. Eram aliaţi, nu am intrat în detalii. Dacă aş fi
ştiut ce se putea face acolo, răspunsul nu ar fi fost pozitiv”, a
subliniat Iliescu. Ioan Talpeş a confirmat pentru Der Spiegel
afirmaţiile lui Ion Iliescu despre centrul CIA, explicând că a fost
oferit un sediu în Bucureşti, utilizat între 2003 şi 2006, şi că
autorităţile române nu au ştiut ce activităţi desfăşurau americanii.
Ioan Talpeş, care în 2003 era şef al Administraţiei prezidenţiale şi şef
al Departamentului prezidenţial pentru Securitate Naţională, a
confirmat că preşedintele de la acea vreme, Ion Iliescu, i-a dat „mână
liberă” să se ocupe de problema oferirii unui sediu destinat CIA. Talpeş
a precizat că sediul a fost oferit în Bucureşti, fiind utilizat în
perioada 2003-2006, ţinând să precizeze că acest sediu nu mai există în
prezent. Potrivit fostului consilier prezidenţial, autorităţile române
ar fi transmis CIA că nu aşteptau informaţii despre activităţile
desfăşurate în acel sediu. „Nu am văzut personal locul. Eram conştienţi
că puteau fi lucruri periculoase”, a spus Talpeş, potrivit Der Spiegel. Ce
nu au explicat însă cei doi este de ce au tăcut mai bine de un deceniu,
în condiţiile în care scandalul închisorilor CIA din Europa Centrală şi
de Est a izbucnit de ceva vreme.
Pe principiul orice naş îşi are naşul, şefa executorilor
judecătoreşti a ajuns să fie „executată” de Curtea de Apel București.
Magistraţii au decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a Dorinei
Gonț, președintele Camerei Executorilor Judecătorești, acuzată într-un
dosar de evaziune fiscală în care prejudiciul se ridică la trei milioane
de euro.
În acelaşi dosar au mai fost trimişi în arest preventiv, tot
pentru 30 de zile, Radu Abagiu, Adrian Mihai și omul de afaceri Ciprian
Nistor. Cei patru pot contesta decizia în termen de 48 de ore de la
comunicare.
„Dispune arestarea preventivă a inculpaților Dorina Gonț, Radu Abagiu,
Adrian Mihai și Ciprian Nistor pe o perioadă de 30 de zile, începând de
la data punerii în executare a mandatelor de arestare. În baza art. 229
Cod procedură penală încunoștiințează de îndată Direcția de Asistență
Socială din cadrul Primăriei Voluntari, în vederea luării măsurilor
legale de ocrotire față de minorul (…), aflat în întreținerea
inculpatului Ciprian Nistor. Pronunțată în camera de consiliu azi,
22.04.2015, ora 09,00”, se arată în minuta deciziei CAB.
În acest dosar, polițiștii au făcut luni 15 percheziții în București,
Ilfov și Ialomița. „Activitățile sunt efectuate într-o cauză penală ce
vizează activitatea infracțională a lucrătorilor unui birou de executor
judecătoresc și a reprezentanților a 10 de societăți comerciale, ce sunt
bănuiți de comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală, săvârșită prin
sustragerea de la plata taxelor și impozitelor către bugetul de stat,
prin evidențierea unor operațiuni comerciale fictive”, preciza, la
vremea respectivă, Poliția Română.
Polițiștii și procurorii au pus sechestru pe mai multe conturi ale
unor firme și pe unele imobile. Biroul executorilor judecătorești la
care s-au făcut perchezițiile aparține lui Lucian și Dorina Gonț iar
imobilele vizate în vederea instituirii sechestrului aparțin familiei
Gonț. Trei firme foloseau servicii fictive ale unor firme din domeniul
IT, consultanță și marketing, iar banii erau transferați prin
intermediul a șapte societăți fantomă în Cipru, ulterior banii
întorcându-se în țară în conturile societăților menționate.
Bugetul statului ar fi fost prejudiciat cu aproximativ trei milioane de
euro prin comiterea acestor infracțiuni, în perioada 2011-2014.
S-ar părea că, dincolo de declarațiile referitoare la o eventuală demisie, ministrul Educației, Daniel David, ia totuși în calcul să își depună mandatul.
Nu „pe...
Președintele Nicușor Dan a revenit în țară și anunță că a citit sesizările primite din partea magistraților, așa cum au fost transmise după documentarul...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
