Telenovela Dan Şova continuă. Colegii senatori l-au scăpat
marţi, pentru a doua oară, de ameninţarea puşcăriei, respingând cererea
DNA de reţinere şi arestare preventivă a fostului ministru al
Transporturilor, apropiat al premierului Victor Ponta.
Cererea ministrului Justiției privind încuviințarea reținerii și
arestării preventive a senatorului social-democrat Dan Șova a fost
respinsă marți de Senat. Camera superioară a Parlamentului a reluat
votul în urma deciziei CCR care a declarat neconstituțională hotărârea
Senatului privind votul exprimat în 25 martie pe acest caz.
Senatorii
s-au pronunțat prin vot secret cu bile, în favoarea cererii fiind
exprimate 66 de voturi, iar 72 de senatori au votat împotriva
încuviințării cererii ministrului Justiției. Două voturi au fost
anulate.
„Senatul nu încuviințează reținerea și arestarea preventivă a
senatorului Șova Dan Coman în dosarul nr. 122/P/2012 al Parchetului de
pe lângă ÎCCJ-DNA și în consecință respinge cererea ministrului
Justiției”, se arată în proiectul de hotărâre adoptat de Senat în urma
votului exprimat.
PNL a anunţat imediat după vot, că nu va lăsa lucrurile aşa şi că va ataca şi această decizie la Curtea Constituţională.
Senatorii l-au scăpat din nou pe Dan Şova de puşcărie.
Percheziţii la CL Giurgiu. Lucian Iliescu este suspectat de corupţie
Procurorii DNA au făcut vineri dimineaţă percheziţii în
Bucureşti, Giurgiu şi Ilfov, la Consiliul Local Giurgiu, la firme şi la
locuinţele unor persoane suspectate de corupţie şi infracţiuni de
serviciu. Acestea ar fi fost comise în perioada 2010-2012, când la
conducerea Primăriei Giurgiu era Lucian Iliescu, în prezent senator PNL.
Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat că se fac cercetări
„într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor
infracţiuni asimilate celor de corupţie şi infracţiuni de serviciu,
comise în perioada 2010-2012”.
În acest caz, procurorii fac 12
percheziţii în Bucureşti şi judeţele Giurgiu şi Ilfov, din care una este
sediul unei instituţii publice, restul fiind sediile unor firme şi
domiciliile unor persoane, a precizat DNA. Surse judiciare citate de
Mediafax au declarat că instituţia publică unde au loc percheziţii este
Consiliul Local Giurgiu.
Ancheta vizează modul în care a fost
achiziţionată Piaţa centrală din Giurgiu, în perioada în care la
conducerea Primăriei era Lucian Iliescu, în prezent senator PNL.
Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Serviciul Român de
Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.
Lucian
Iliescu a fost primar al municipiului Giurgiu din 1996 până în 2012,
când a obţinut un mandat de senator. În perioada august – decembrie
2012, Lucian Iliescu a fost secretar de stat la Ministerul
Transporturilor.
Lucian Iliescu este vicepreşedinte al PNL,
preşedinte al filialei teritoriale PNL Giurgiu şi prim-vicepreşedintele
Ligii aleşilor locali PNL.
CNADNR a câştigat procesul la Curtea de Apel.
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din
România a câştigat la Curtea de Apel Bucureşti procesul cu asocierea
Romair Consulting SRL – Dongbu Engineering Co.Ltd. referitor la
procedura de atribuire a contractului de revizuire a studiului de
fezabilitate pentru autostrada Piteşti-Sibiu.
Prin decizia civilă pronunţată de a Curtea de Apel București,
instanța „Respinge excepţia nulităţii plângerii formulate de CNADNR.
Admite plângerile conexe. Modifică în parte decizia CNSC, în sensul că:
respinge contestaţia ca nefondată şi admite cererea de intervenţie în
favoarea autorităţii contractante. Menţine soluţia de respingere a
excepţiilor lipsei de interes şi inadmisibilităţii contestaţiei.
Definitivă.”.
În consecință, în perioada imediat următoare, CNADNR va
semna contractul de lucrări „Revizuire/Actualizare Studiu de
fezabilitate pentru Autostrada Sibiu – Pitești” cu asocierea Spea
Ingineria Europea S.A. Milano Italia Sucursala Bucuresti – Tecnic
Consulting Engineering Romania SRL
Constantin Hogea reţinut de procurorii DNA pentru corupţie
Procurorii DNA au făcut joi dimineaţă percheziţii la Primăria
Tulcea, la locuinţa primarului Constantin Hogea şi la mai multe firme,
într-un dosar privind fapte de corupţie care ar fi fost comise anul
trecut.
UPDATE Constantin Hogea a fost reţinut pentru corupţie de procurorii DNA
Primarul din Tulcea, Constantin Hogea, a fost reţinut joi seara
în urma percheziţiilor făcute la sediul Primăriei, la locuinţa sa şi la
mai multe firme, într-un dosar vizând fapte de corupţie care ar fi fost
comise anul trecut.
Primarul Hogea a fost audiat timp de aproximativ
şapte ore de procurorii anticorupţie, care ulterior au emis o ordonanţă
de reţinere pentru 24 de ore pe numele edilului, care a fost scos cu
cătuşe la mâini din sediul DNA Galaţi.
Primarul municipiului Tulcea,
Constantin Hogea, şi soţia acestuia au fost duşi joi după-amiază la
sediul DNA Galaţi, pentru audieri. Anterior, la audieri fusese adusă şi o
angajată a Primăriei. Întrebat de jurnalişti despre presupusele fapte
de corupţie de care este acuzat, primarul Constantin Hogea a răspuns
sugubăţ: „Sunteţi drăguţi”.
Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat că au loc percheziţii la
opt adrese din municipiul Tulcea, dintre care una este sediul unei
instituţii publice, restul fiind sediile unor firme şi domiciliile unor
persoane fizice.
Percheziţiile au loc într-un dosar în care
procurorii DNA Galaţi fac cercetări privind săvârşirea unor infracţiuni
de corupţie, care ar fi fost comise anul trecut, a precizat DNA. Surse
judiciare citate de Mediafax au declarat că instituţia publică unde au
loc percheziţii este Primăria Tulcea. Anchetatorii fac percheziţii şi la
locuinţa primarului municipiului Tulcea, Constantin Hogea, dar şi la
firme care ar fi încheiat contracte cu Primăria.
Potrivit surselor
judiciare, printre persoanele vizate în acest caz ar fi primarul
Constantin Hogea şi un om de afaceri din judeţul Tulcea, care ar fi
obţinut ilegal contracte cu Primăria. Procurorii sunt sprijiniţi în
această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de
Intervenţie a Jandarmeriei.
Constantin Hogea este la al treilea mandat consecutiv de primar al municipiului Tulcea.
Alfredo Foods, evaziune fiscală de 56 milioane de lei
Procurorii DIICOT București au făcut marți dimineață 22 de
percheziții într-un dosar de evaziune fiscală în care prejudiciul este
de peste 56 milioane lei.
Potrivit unor surse judiciare citate de Agerpres, percheziții au loc
și la sediul a două firme, Alfredo Fresh și Alfredo Foods, ai căror
reprezentanți sunt suspectați că au creat circuite financiare fictive,
prin care s-au sustras de la plata TVA aferentă comercializării pe piața
internă a produselor alimentare achiziționate din spațiul
extracomunitar.
Acuzațiile din acest dosar sunt de evaziune fiscală,
spălare de bani și constituire de grup infracțional organizat. Alfredo
Fresh și Alfredo Foods fac parte din grupul de firme Alfredo, unul
dintre cei mai importanți distribuitori de produse alimentare din
România.
Procuror prins în flagrant când lua şpagă 2.000 de euro.
Unul dintre cei mai vechi procurori criminalişti din Bucureşti
riscă să înfunde chiar el puşcăria. Procurorul de la Parchetul de pe
lângă Tribunalul București, prins în flagrant în timp ce primea mită, a
fost reținut de procurorii Direcției Naționale Anticorupție.
Ștefan Crișu a fost prins duminică în timp ce primea 2.000 de euro
de la o persoană inculpată într-un dosar la o altă unitate de parchet și
căreia îi promisese că va interveni pentru rezolvarea favorabilă a
dosarului său.
Dar şpaga urma să continue. Procurorul ar fi pretins
3.000 de euro și un telefon mobil. Duminică Ştefan Crişu s-a întâlnit
cu persoana respectivă pe terasa unei cafenele din București pentru a
primi prima tranşă de 2.000 de euro, când s-a realizat flagrantul.
Procurorul
a fost reținut deoarece, fiind cazul de un flagrant, nu este necesară
încuviințarea Consiliului Superior al Magistraturii pentru luarea
acestei măsuri.
Consiliile locale nu mai pot reglementa ridicarea maşinilor staţionate neregulamentar
Procedura pentru ridicarea maşinilor staționate neregulamentar
pe partea carosabilă nu poate fi reglementată prin hotărâri ale
consiliilor locale, a decis luni Înalta Curte de Casație și Justiție,
care a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului.
„În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.128 alin.(1)
lit.d), art.134 alin.(2) și art.135 din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportate la
dispozițiile art.3 alin.(1), art.5, art.36 alin.(1), alin.(2) lit.d) și
alin.(6) lit.a) pct.13 din Legea administrației publice locale
nr.215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
art.21 lit.b) și art.24 lit.d) din Legea-cadru a descentralizării
nr.195/2006, procedura de aplicare a măsurii tehnico-administrative
constând în ridicarea vehiculelor staționate/oprite neregulamentar pe
partea carosabilă, prevăzută de art.64 și art.97 alin.(1) lit.d) și
alin.(6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002, nu poate fi
reglementată prin hotărâri ale consiliilor locale”, se arată în decizia
instanței supreme.
Decizia judecătorilor privind ridicarea maşinilor
este obligatorie, potrivit art.517 alin.(4) din Codul de procedură
civilă. Avocatul Poporului a formulat la Curtea Supremă un recurs în
interesul legii privind legalitatea hotărârilor adoptate de consiliile
locale în vederea reglementării procedurii privind ridicarea vehiculelor
staționate neregulamentar.
„Vă solicităm să constatați că problema
de drept prezentată a primit o soluționare diferită din partea
instanțelor judecătorești și, printr-o decizie obligatorie, să stabiliți
modul unitar de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale
incidente”, se arată în recursul formulat de Avocatul Poporului.
Potrivit
unei orientări jurisprudențiale majoritare, hotărârile consiliilor
locale adoptate în vederea reglementării procedurii privind ridicarea
maşinilor staționate neregulamentar, constatarea și aplicarea
contravențiilor sunt lovite de nulitate, întrucât stabilesc și
sancționează contravenții în domeniul circulației rutiere. Opinia
instanțelor judecătorești a fost în sensul că hotărârile consiliilor
locale având ca obiect ridicarea maşinilor staționate neregulamentar au
fost adoptate cu depășirea competenței ce revine consiliilor locale.
Într-o
altă orientare de jurisprudență, instanțele de judecată au avut o
abordare diferită, apreciind că posibilitatea reglementării procedurii
ridicării vehiculelor staționate neregulamentar prin acte administrative
cu caracter normativ emise de autoritățile publice locale rezultă din
interpretarea unor dispoziții din Ordonanța de urgență nr. 195/2002 și
ținând seama de faptul că regulamentul în cazul specific al ridicării
vehiculelor staționate neregulamentar poate fi adoptat și prin alte acte
normative decât prin Hotărâre de Guvern.
Poteraş opt ani la puşcărie pentru combinaţii cu retrocedări.
Fostul primar PDL al Sectorului 6 al Capitalei Cristian Poteraș a
fost condamnat definitiv vineri de magistrații Curții de Apel București
la opt ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu în formă
calificată și continuată, într-un dosar privind retrocedarea ilegală a
unor terenuri.
În același dosar, au fost condamnați și alți funcționari ai
Primăriei Sectorului 6, și anume, Gheorghe Floricică — cinci ani,
Dumitru Vultur — cinci ani, Moise Daniel — trei ani și şase luni, Petre
Boncea — cinci ani, toate pedepsele fiind cu executare.
Funcționarii
publici Cristina Popescu și Dorina Pitfor au primit câte trei ani cu
suspendare. Pe de altă parte, judecătorii au respins ca nefondate
acțiunile formulate de părțile civile Institutul de Cercetare-Dezvoltare
pentru Chimie și Petrochimie ICECHIM București, Academia Română –
Institutul de Biologie și Clubul Sportiv Rapid.
Mai mult, instanța a
dispus desființarea titlurilor de proprietate emise abuziv (inclusiv
procesele-verbale de punere în posesie aferente) și a actelor de
înstrăinare subsecvente, o parte din documente fiind autentificate de
notarul public Manuela Mitrea, soţia fostului ministru al
Transporturilor Miron Mitrea, aflat şi el după gratii pentru corupţie.
Judecătorii
au mai dispus confiscarea sumei de 19,9 milioane de euro de la Marian
Jean Căpățînă (prețul obținut din vânzarea terenului de 16.831,03 mp din
București, sector 6, str. Valea Oltului 195-197 și a terenului de
3.053,68 mp din București, sector 6, str. Valea Oltului nr.141A) și suma
de 810.000 de euro de la Nicolae Ion Berendea (prețul obținut din
vânzarea terenului de 1.054,70 mp din București, sector 6, str. Lt. Av.
Gheorghe Caranda nr.42).
Instanța a dispus ridicarea sechestrului
asigurător instituit până la concurența sumei de 58.230.034 de euro
(205.306.570 de lei) asupra bunurilor mobile și imobile aparținând lui
Cristian Poteraș și celorlalți condamnați, precum și punerea
sechestrului, în vederea confiscării speciale, asupra tuturor bunurilor
mobile și imobile aparținând lui Marian Jean Căpățînă și Nicolae
Berendea.
Curtea de Apel București a admis apelul declarat de DNA,
după ce fostul primar Cristian Poteraș și ceilalți inculpați fuseseră
achitați în aprilie 2014 de Judecătoria Sectorului 6.
Pe 2 martie
2011, primarul de la acea vreme al Sectorului 6 al Capitalei, Cristian
Poteraș, a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru abuz în
serviciu contra intereselor publice, cu consecințe deosebit de grave, în
formă continuată.
Radu Mazăre şi-a dat demisia de la Primăria Constanţa
Nici nu ieşise bine din puşcărie, pentru a fi plasat în arest la
domiciliu, că Radu Mazăre și-a depus demisia din funcția de primar al
municipiului Constanța, după mai bine de un deceniu şi jumătate de
„domnie”. Documentul olograf a fost scris în arestul central al Poliției
Capitalei și înregistrat la Primăria Constanța vineri, 22 mai.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei Constanța, Liviu
Tramudana, demisia, transmisă către Consiliul Local Municipal și
Primăria Municipiului Constanța, a fost înregistrată oficial și adusă la
cunoștință prefectului județului Constanța, urmând să fie prezentată,
formal, și în proxima ședință a Consiliului Local.
„Vreau să
mulțumesc sutelor de mii de oameni care m-au votat pe perioada celor 15
ani cât am fost primar. Constanța și constănțenii au fost sufletul meu
și datoria mea în tot acest timp. Chiar dacă uneori am fost prea verbal
sau nonconformist, toată priceperea și energia mea mi-am dedicat-o
comunității. Pentru greșelile făcute îmi cer iertare în fața tuturor.
Dorința mea de a face bine orașului și locuitorilor săi nu justifică
însă nedreptățile, stresul și chinul la care sunt supus de atâta vreme,
drept pentru care demisionez din funcția de primar al municipiului
Constanța. Colegilor și prietenilor le sunt dator cu mult respect și
considerație. Începând de astăzi nu-mi mai doresc o viață publică
politică — Radu Ștefan Mazăre”, se arată în textul demisiei.
Înalta
Curte de Casație și Justiție a decis joi ca primarul municipiului
Constanța, Radu Mazăre, să fie cercetat în arest la domiciliu, într-un
dosar în care este acuzat de DNA de fapte de corupție, însă decizia
instanței nu este definitivă. Curtea supremă a admis o cerere a lui Radu
Mazăre de înlocuire a arestului preventiv cu măsura arestului la
domiciliu. Mazăre era în arest preventiv din 2 aprilie.
Potrivit DNA,
în perioada 2006-2009, Radu Mazăre, beneficiind de ajutorul omului de
afaceri Sorin Strutinsky, a solicitat și primit aproximativ două
milioane de euro de la reprezentanții a două firme, în scopul
facilitării emiterii documentațiilor de urbanism necesare dezvoltării
unor proiecte imobiliare de tip mall, pe care aceste firme intenționau
să le deschidă în Constanța.
Andrei Rudeanu, ginerele lui Vasile Blaga, reţinut de DNA
Andrei Rudeanu, ginerele co-președintelui PNL Vasile Blaga, a
fost reținut joi de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel
București, sub acuzația de evaziune fiscală.
Reţinerea a survenit după ce, în cursul dimineţii, procurori și
polițiști de la Direcția de Investigare a Criminalității Economice au
făcut cinci percheziții la domiciliile și sediile comerciale ale mai
multor persoane din București, Deva și Buftea, într-un dosar penal având
ca obiect săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.
Percheziții
au avut loc și la sediul firmei de pază și protecție Axis Corporate
Security, deținută de Ioan Andrei Rudeanu, acesta fiind apoi ridicat de
procurori și dus la audieri. Potrivit datelor de la Registrul
Comerțului, Axis Corporate Security are sediul central în municipiul
Deva, iar ca asociați apar Mariana Aurora Rudeanu (50%) și Ioan Andrei
Rudeanu (50%), acesta având și funcția de administrator.
Procurorii
susțin că, din datele și probele administrate în cauză rezultă că, în
perioada 2010 — 2014, persoanele vizate, printre care și reprezentanții
firmei de protecție și pază, ar fi desfășurat tranzacții comerciale
fictive cu scopul de a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale.
Prejudiciul
creat bugetului de stat, calculat pe baza datelor și probelor
administrate în cauză, se ridică la aproximativ 2,5 milioane de lei.
Sevil Shhaideh năşită şi de Nicuşor Constantinescu
Premierul Victor Ponta i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis
propunerea ca Sevil Shhaideh să fie numită ministru al Dezvoltării
Regionale şi Administraţiei Publice, în locul lui Liviu Dragnea.
Sevil Shhaideh are 50 de ani şi este fina lui Liviu Dragnea, dar şi a
preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, Nicușor Constantinescu.
Ea
a fost director al Direcţiei Sisteme Informatice din Consiliul Judeţean
Constanţa în perioada 1993-2007, apoi, până în 2012, a condus Direcţia
Proiecte din aceeaşi instituţie. Sevil Shhaideh a devenit secretar de
stat în MDRAP în 2012, după ce Liviu Dragnea a fost numit ministru.
Postul
de ministrul al Dezvoltării a rămas vacant după ce Liviu Dragnea a
demisionat pe 15 mai, în ziua în care a fost condamnat la un an de
închisoare cu suspendare în dosarul Referendumul.
În urmă cu câteva
zile, pentru postul de ministru al Dezvoltării erau vehiculate două
propuneri – Sevil Shhaideh şi Rovana Plumb. Liviu Dragnea a declarat,
luni, că a discutat cu premierul Victor Ponta şi cu comisarul UE pentru
politici regionale, Corina Creţu, despre succesorul său la minister,
astfel încât persoana care va fi nominalizată să aibă susţinerea
tuturor.
Aurel Bucur, „omul lu’ Hrebe’” dat afară de la Salrom.
La finele lunii martie, o ştire trecea aproape neobservată –
directorul Companiei Naţionale a Sării Salrom SA, Aurel Bucur, era dat
afară de Consiliul de Administraţie. Lui Bucur i s-a reproşat la vremea
respectivă că a semnat de capul lui un contract de 10 milioane de euro
cu Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.
După demitere, a fost trimis înapoi la sucursala din Târgu Ocna, dar a
fost dat afară şi de acolo. Bucur nu s-a împăcat cu ideea şi a povestit
pentru Ziarul de Investigaţii cum a fost săpat el din interiorul
companiei, dar şi pe plan politic. O adevărată telenovelă.
„Pe 23 octombrie 2014, Bursa Română de Mărfuri a anunţat o licitaţie
prin care CNADNR intenţiona să cumpere 250.000 de tone de sare, pentru
deszăpezire. Oferta era valabilă doar cinci zile, timp în care era
imposibil să convoc şi Consiliul de Administraţie, şi Adunarea Generală a
Acţionarilor, aşa că am semnat contractul. Imediat au început şi
primele livrări, pentru că în anumite zone din ţară începuse deja să
ningă”, îşi aminteşte Bucur cum a început totul.
El a precizează că,
imediat, a sesizat Consiliul de Administraţie, care s-a întrunit pe 5
noiembrie, prilej cu care membrii acestuia nu au ridicat niciun fel de
obiecţii, spunând că iau act de semnarea contractului. Cât despre AGA,
aceasta s-a întrunit abia la începutul lui ianuarie, pentru că până
atunci nu fuseseră întrunite condiţiile statutare.
Schimbarea de gardă de la Palatul Victoria
Între timp, la Palatul Victoria se instalase, la finele lui
decembrie, Guvernul Ponta 4, în care ministrul Economiei (în coordonarea
căruia se află Salrom) nu
mai era Constantin Niţă, ci Mihai Tudose. „Cred că mi s-a tras şi de la
această schimbare de Guvern. Au fost poliţe care trebuia plătite”,
spune Bucur. El i-a indicat în acest sens atât pe ministru cât şi pe
secretarul de stat Marcel Popa.
Şi totuşi, la acea vreme nu bănuia
ce avea să i se întâmple doar câteva luni mai târziu. „Ba chiar, în
iarnă, m-a sunat ministrul personal, să mă mobilizez, să livrez sarea la
timp, ca să nu fie probleme cu deszăpezirea. Deci nu mi-a reproşat
nimic în legătură cu semnarea contractului”, spune Bucur.
„Nu mi-e ruşine să fiu remarcat de domnul Hrebenciuc”
În acest timp, deputatul Viorel Hrebenciuc începuse să aibă serioase probleme cu legea. Bucur, denumit de presă „omul lui Hrebenciuc”, nu se dezice de legătura sa cu fostul deputat şi eminenţă cenuşie a PSD: “Bănuiesc că mi se trage şi de la legătura cu domnul Hrebenciuc. Domnia sa a fost deputat ales în colegiul Târgu Ocna. Or, eu sunt consilier local la Târgu Ocna. Nu mi-e ruşine să fiu remarcat de domnul Hrebenciuc, dar numirea mea la Salrom nu a fost una politică”. Aurel Bucur spune că predecesorii săi au fost numiţi politic – Lucian Duţă, chirurg de meserie (acelaşi care a condus şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate), şi Gabriel Muraru, ofiţer de carieră.
Vorbe grele la şedinţa Consiliului de Administraţie
Dar să revenim la telenovela lui Bucur. La finele lunii martie
s-a convocat intempestiv o şedinţă a Consiliului de Administraţie al
Salrom, care a durat aproape opt ore. La final, s-a decis revocarea lui
Aurel Bucur din funcţia de director general şi numirea ca director
general interimar pentru o perioadă de maxim trei luni a lui Adrian
Voicu (directorul economic al companiei).
Motivul revocării invocat
de administratorii Salrom în şedinţa CA a fost încălcarea repetată a
actului constitutiv de către directorul general şi, în special, semnarea
contractului cu CNADNR. În statut se prevedea faptul că directorul
general nu poate semna în numele companiei contracte cu o valoare mai
mare de 500.000 de euro. Aurel Bucur se apără, spunând că şi în anii
precedenţi tot el a semnat contractele cu CNADNR pentru sarea livrată la
deszăpezire şi atunci nu a fost nicio problemă: „Era o cutumă. Se
întâmpla aşa pentru că în fiecare an CNADNR anunţa licitaţia pe ultima
sută de metri, cu câteva zile înainte să vină ninsoarea”.
Microfoanele „perverse” de la Târgu Ocna
Zis şi făcut. Demiterea lui Bucur devenise efectivă. Prin
contractul de mandat, la încheierea perioadei în care este director
general, compania se obliga să-i pună la dispoziţie un „post pe măsura
competenţei” şi cu un salariu de director. Aşa că a fost trimis director
la Târgu Ocna, salină la care lucrase 20 de ani.
Aici,
juriştii i-au spus că nu pot să încalce Codul Muncii, care prevede o
perioadă de probă de trei luni de zile şi l-au asigurat că este o simplă
formalitate. Nici nu se instalase bine la Târgu Ocna, când, după o lună
şi ceva, a aflat că un salariat al salinei plasase microfoane în biroul
său de director.
„Am vrut să sesizez organele competente, pentru
ascultare neutorizată. M-am trezitr însă de la Bucureşti cu o dispoziţie
potrivit căreia niciun director de sucursală nu poate face nicio
sesizare fără aprobarea directorului general”, povesteşte Bucur. Zis şi
făcut – a cerut aprobarea directorului general şi imediat a fost chemat
la Bucureşti. „Ajuns la Bucureşti, am fost notificat că, aflându-mă în
perioada de probă, societatea nu mai are nevoie de serviciile mele. Pur
şi simplu”.
Aurel Bucur spune că nu se lasă şi că va da în judecată
Salrom, pentru concedierea sa, pe care o consideră abuzivă. Privind în
urmă, spune că a realizat că, tot timpul cât a fost director, a fost
„săpat” de şeful Corpului de Control al Salrom, Alexandru Duca. Actualul
director general al Salrom este nimeni altul decât Alexandru Duca.















