Octavian Bitu, directorul Sălii Polivalente din Bucureşti, a fost reţinut miercuri seară de procurorii DNA, fiind acuzat că a cerut şpagă 10.000 de euro şi cedarea unei construcţii în valoare de 180.000 de euro de la un denunţător pentru a stinge un litigiu şi pentru a prelungi un contract de închiriere. Octavian Bitu este vicepreşedinte în cadrul Organizaţiei Sectorului 4 Bucureşti a PSD, filială condusă de ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu. Mai mult, acesta din urmă i-a botezat şi copilul lui Bitu.
Directorul Complexului Sportiv Naţional – Sala Polivalentă din Bucureşti, aflat în subordinea Ministerul Tineretului şi Sportului, Octavian Bitu, a fost reţinut de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru şantaj şi luare de mită, după ce a a fost prins în flagrant de procurori în timp ce primea de la un denunţător 10.000 de lei.
Potrivit ordonanţei de reţinere, în perioada aprilie- august 2015, Octavian Bitu, în calitate de director al Complexului Sportiv Naţional- Sala Polivalentă din Bucureşti, a cerut de la un om de afaceri, denunţător, suma de 10.000 euro şi cedarea unei construcţii deţinute de firma acestuia către o societate la care asociat, cu o cotă de 50%, să fie o persoană apropiată lui Bitu, în vederea valorificării construcţiei în activităţi comerciale.
„Despre valoarea construcţiei, din care Bitu Octavian a solicitat practic jumătate pentru derularea de activităţi comerciale, denunţătorul a afirmat că este de minimum 180.000 euro, conform actelor contabile ale firmei. În schimbul banilor şi foloaselor materiale pretinse, Bitu Octavian l-a asigurat pe denunţător că va stinge procesul civil aflat în derulare între CSN Sala Polivalentă şi firma denunţătorului şi va prelungi contractul de închiriere a terenurilor pe care se află construcţia firmei”, preciziează procurorii DNA în ordonanţa de reţinere.
Procurorii mai spun că, Bitu s-a angajat faţă de acelaşi denunţător, în schimbul mitei cerute, ca la viitoarea licitaţie pentru închirierea terenurilor, câştigătoarea să fie o firmă la care denunţătorul şi un apropiat al lui directorului Sălii Polivalente să fie asociaţi. „Pe terenurile pe care le închiriase de la Complexului Sportiv Naţional – Sala Polivalentă, firma denunţătorului construise o clădire pentru care, în cursul anului 2013, avea un contract de închiriere cu un restaurant”, se arată în document.
Mai mult, în aprilie 2013, directorul Sălii Polivalente a ameninţat o denunţătoare „că îi vor fi reziliate contractele de închiriere pentru terenuri, dacă nu va renunţa la contractul de închiriere a construcţiei, astfel încât construcţia să fie închiriată unei firme indicate de inculpat”.
Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, s-a declarat ”şocat” de reţinerea lui Octavian Bitu, numit director al Sălii Polivalente Bucureşti în mandatul său de ministru al Sportului. Ministrul spune că i-a botezat un copil şi că au avut o ”relaţie onestă”. „Dacă e vinovat, să plătească! Am avut o relaţie de bună-credinţă! Sunt şocat de acest caz! I-am botezat un copil, am avut o relaţie onestă cu acest om, dar nu am avut cunoştinţă de astfel de activităţi şi susţin demersurile Justiţiei pentru ca astfel de fapte să fie demascate”, a declarat Nicolae Bănicioiu.
Octavian Bitu, directorul Sălii Polivalente, a fost reţinut pentru şpagă.
Alina Bica s-a întors la puscarie, alături de fostul şef al ANAF Şerban Pop
Abia ce se obişnuise cu viaţa în libertate, după ce petrecuse
cinci luni în arest, de unde a fost eliberată în primăvară, că Alina
Bica a ajuns din nou la Beciul Domnesc. Fosta şefă a DIICOT a fost
reţinută marţi de procurorii anticorupţie, într-un nou dosar, ea fiind
acuzată că a luat mită pentru soluţionarea unui dosar al DIICOT în
favoarea omului de afaceri Horia Simu. Tot marţi, fostul şef al ANAF
Şerban Pop a fost reţinut pentru complicitate la dare de mită, în
acelaşi dosar.
Noul dosar al Alinei Bica a fost întocmit în urma unui denunţ
formulat de fostul consilier al acesteia, Ionuţ Mihăilescu, inculpat în
dosarul fostei şefe DIICOT privind acordarea unei despăgubiri ilegale ca
membră în comisia ANRP, a spus avocata fostului magistrat, Laura Voicu.
Potrivit avocatei, denunţul este unul mincinos şi a fost făcut de
Mihăilescu pentru a scăpa de acuzaţiile ce îi sunt aduse de procurorii
DNA în dosarul ANRP.
Voicu a mai spus că Bica este acuzată în acest
nou dosar de luare de mită şi că nu deţine alte informaţii despre caz.
Avocata a precizat că Alina Bica nu a dat nicio declaraţie în faţa
anchetatorilor şi că nu va mai face nicio declaraţie în faţa unui organ
de anchetă, ci doar în faţa judecătorilor, pentru că, în opinia sa,
modul în care este cercetată este abuziv.
Alina Bica a ajuns marţi,
în jurul orei 11.00, la sediul DNA, fiind citată ca suspectă într-un nou
dosar. Potrivit unor surse judiciare, ar fi vorba de un dosar de luare
de mită pentru favorizarea omului de afaceri Horia Simu, cercetat
într-un dosar al DIICOT. După aproximativ o oră, Bica a fost scoasă din
sediul DNA cu cătuşe la mâini, fiind reţinută. Ea le-a spus
jurnaliştilor că a cerut să fie scoasă prin faţa sediului DNA pentru că
este „om de onoare”.
La rândul lui, Şerban Pop s-a prezentat marţi
dimineaţă la sediul DNA. Ulterior, el a fost scos din clădire cu cătuşe
la mâini, după aproximativ o jumătate de oră de audieri. El nu a făcut
declaraţii jurnaliştilor. Pop urmează să fie dus în Arestul Poliţiei
Capitalei, poreclit „Beciul Domnesc” de fostul primar de Constanţa Radu
Mazăre.
Surse judiciare au precizat că Pop şi Bica au fost citaţi
într-un dosar de mită pentru soluţionarea unui dosar DIICOT în favoarea
lui Horia Simu. Mita dată în acest caz ar fi fost de aproximativ 230.000
de euro, potrivit surselor citate. „Suma de 230.000 de euro a fost
luată de Pop de la Horia Simu, iar la Bica au ajuns 17.500 de euro,
pentru clasarea dosarului lui Simu”, au precizat sursele citate.
Klaus Iohannis aruncă bomba: Mohammad Munaf a fost adus în ţară şi va merge la închisoare.
Mohammad Munaf, condamnat definitiv în 2008, de Curtea de
Apel București la zece ani de închisoare, pentru acte de terorism
împotriva unor cetățeni români, se află în prezent în custodia Poliției
Române, a anunțat joi președintele Klaus Iohannis.
„Autoritățile statului român au finalizat astăzi demersurile în
cazul lui Mohammad Munaf, cetățean irakian și american, cu aducerea în
țară a acestuia. Mohammad Munaf, condamnat definitiv, în anul 2008, de
Curtea de Apel București la zece ani de închisoare, pentru acte de
terorism împotriva unor cetățeni români, se află în prezent în custodia
Poliției Române”, se arată în declarația președintelui referitoare la
acțiunea autorităților statului român de aducere în țară a lui Mohammad
Munaf.
Șeful statului a precizat că acest lucru a fost posibil ca
urmare a cooperării tuturor instituțiilor statului român, sub
coordonarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării. „Felicit Serviciul
Român de Informații, Ministerul Afacerilor Interne, precum și celelalte
instituții din cadrul sistemului național de prevenire și combatere a
terorismului, care și-au adus contribuția pe dimensiunea externă, pentru
ampla operațiune desfășurată în această perioadă, în cooperare cu
parteneri interni și externi. Efortul autorităților române a făcut
posibil ca unul dintre principalii vinovați în dosarul răpirii celor
trei jurnaliști români în Irak, în anul 2005, să își ispășească pedeapsa
în România, conform sentinței judecătorești”, a spus Iohannis.
Traian Băsescu: „Bine ai venit, Mohammad Munaf!”
Epopeea răpirii ziariștilor din 2005 în Irak pare să se fi
terminat, scrie fostul președinte Traian Băsescu, într-o postare pe
pagina sa de socializare.
„Bine
ai venit, Mohammad Munaf! În sfârșit, epopeea răpirii ziariștilor din
2005 în Irak pare, repet, pare să se fi terminat. Omar Hayssam, cu
cetățenie română și siriană, principalul organizator al răpirii, a fost
recuperat în 2013 și adus în țară pentru a-și ispăși condamnarea de 20
ani de închisoare pentru terorism dată în 2007 de ICCJ. Astăzi și
cetățeanul american și irakian Mohammad Munaf, complicele lui Omar
Haysam, a fost adus în țară pentru a ispăși condamnarea la 10 ani de
închisoare dată de Curtea de Apel București în 2007 (bagă mare,
Abraham). Mi-am dorit mult să se întâmple așa, pentru că am tratat
răpirea celor trei jurnaliști ca pe un atentat la siguranța națională”,
scrie Băsescu pe Facebook.
Cristian Constantinescu, atac la Mişu Negriţoiu: Astra Asigurări trebuia să rămână fără autorizaţie de funcţionare încă din 2013
Expertul în asigurări Cristian Constantinescu, fost președinte
al Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din
România (UNSAR), a criticat joi în termeni duri modul în care
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), condusă de Mişu Negriţoiu,
a procedat în cazul în cazul Astra Asigurări. El a declarat că decizia
ASF este tardivă pentru că autorizația de funcționare ar fi trebuit
retrasă la finalul lui 2013, când societatea raportase o marjă de
solvabilitate sub 1.
Potrivit legii, asiguratorii trebuie să aibă o marjă de
solvabilitate supraunitară. „Decizia ASF este tardivă. Trebuia luată de
foarte mult timp. De asemenea, de foarte mult timp trebuia să i se
interzică activitatea normală acestei societăți, pentru că lucra în
afara legii, neavând marja de solvabilitate și de lichiditate potrivit
legii. Nu știu pe baza cărei legi a funcționat această societate.
Potrivit raportărilor oficiale ale societății, care erau oricum
incorecte, în vară s-au împlinit doi ani de când societatea nu avea
marja de solvabilitate adecvată. Situația societății astăzi, când i s-a
declarat falimentul, e mai rea decât în momentul în care a fost preluată
în administrare specială’, a declarat Constantinescu pentru Agerpres.
El
a adăugat că, la sfârșitul anului 2013, societatea raportase o marjă de
solvabilitate subunitară. „Raportările erau total greșite, primele erau
umflate. Astra avea un obicei: emitea polițe fără acordul clientului
și, odată emisă polița, prima era subscrisă. Clientul primea oferta, o
punea în coșul de gunoi, dar prima rămânea acolo…. Erau câteva sute de
milioane, ca volum de prime în această situație. Această situație
fusese constatată de ASF în urma controalelor”, a adăugat fostul
președinte al UNSAR.
În ceea ce privește despăgubirile, Cristian
Constantinescu susține că Astra are activ net negativ, motiv pentru care
Fondul de Garantare a Asiguraților va fi afectat în proporție de
70-80%: „Astra are un activ net negativ… Nu are rezerve. Se vor vinde
probabil sedii… În opinia mea, Fondul va fi foarte serios afectat, în
proporție de 70-80%”.
Consiliul Autorității de Supraveghere
Financiară (ASF) a solicitat miercuri intrarea în faliment a societății
Astra Asigurări, care se află în administrare specială, și a decis
retragerea autorizației de funcționare a companiei. Președintele ASF,
Mișu Negrițoiu, a declarat că impactul despăgubirilor în cazul Astra
Asigurări, calculat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF),
este de 700 milioane de lei, iar Fondul de Garantare a Asiguraților are
aproape un un miliard de lei.
Adamescu a oprit procedura de majorare a capitalului social la Astra Asigurări.
Cu toate că societatea se află într-o acută criză de
lichidităţi, acţionarii Astra Asigurări, companie controlată de omul de
afaceri Dan Adamescu şi aflată în administrare specială, au aprobat
marţi suspendarea procedurii de majorare a capitalului social. Procedura
ajunsese în cea de-a treia etapă, destinată investitorilor
instituţionali.
Astfel, acţionarii Astra au decis suspendarea procesului de majorare
a capitalului până la suspendarea efectelor deciziei ASF nr. 999 din 26
mai.
Societatea de asigurări a atras, după primele două etape ale
majorării de capital, doar 134.000 de lei, din totalul de 425 milioane
de lei necesare. Din 6 august a început etapa destinată investitorilor
instituţionali, care urma să se deruleze până la 19 august. Autoritatea
de Supraveghere Financiară purta discuţii în ultima perioadă cu mai
multe fonduri de investiţii, în special din China.
Astra se află
înntr-un proces de redresare financiară din februarie 2014, având ca
administrator special firma KPMG Advisory. Conform reprezentanţilor
administratorului special, au avut loc negocieri cu o serie de
investitori strategici interesaţi în procesul de majorare a capitalului
social al Astra, iar rezultatele acestor negocieri urmau să fie
cunoscute la încheierea operaţiunii de majorare a capitalului.
SC Neptun Olimp vinde terenurile pentru ca să-și acopere găurile financiare.
Societatea Neptun Olimp încearcă sa facă bani din orice,
numai din cazarea turiştilor nu. După ce au aprobat deschiderea unei
spălătorii, acționarii sunt convocaţi să voteze vânzarea terenurilor
companiei.
Acționarii SC Neptun Olimp sunt convocați pe 14 septembrie în cadrul
Adunării Generale Extraordinare pentru aprobarea vânzării a două
terenuri, unul de 143,8 metri patrați, situat lângă Vila 7, iar celălalt
de 327,9 metri patrați, situat la intrarea hotelului Sulina. Deciziile
vin într-o perioadă nu tocmai fericită pentru companie. Dacă ne raportăm
la un preţ mediu pe metrul pătrat în intravilanul staţiunii, respectiv
100 de euro, rezultă că toată afacerea este de peste 47.000 de euro,
adică 200.000 de lei.
Vânzarea este pe undeva logică, date fiind
rezultatele financiare negative din ultima perioadă, însă suntem în plin
sezon estival, camerele sunt (sau aşa ar trebui) cu turişti iar
afacerea ar trebui să mergă unsă. Nu este însă aşa. Potrivit
raportărilor contabile, Neptun-Olimp a înregistrat în primul trimestru
din acest an venituri totale de 38.859 de lei. În perioada de referinţă
de anul trecut, acestea au fost aproape duble, de 65.699 de lei.
La
fel s-a comportat şi cifra de afaceri, de la un nivel de 4.242 de lei,
în intervalul de referinţă de anul trecut, la doar 2.752 de lei, la 31
martie 2015. În acelaşi timp, Neptun-Olimp a avut, în primul trimestru
din acest an, cheltuieli totale de 432.166 de lei, mai bune comparativ
cu perioada de raportare de anul trecut, atunci când acestea au fost de
455.808 lei. Dar asta nu a contat prea mult, pentru că la sfârşitul
exerciţiului financiar trimestrial pe 2015 Neptun-Olimp a bifat o
pierdere netă de 393.307 lei, mai mult decât în 2014, atunci când
compania a avut pierderi de 390.110 lei.
Pierderile, de trei ori mai mari decât cifra de afaceri
Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri mai mare
decât în 2013, respectiv 590.693 de lei, în condiţiile în care, în urmă
cu doi ani, afacerile s-au cifrat la 546.908 lei. Din păcate pentru
managerii companiei, veniturile au scăzut, iar cheltuielile au crescut.
Astfel,
de la venituri totale de aproape 1,8 milioane de lei şi cheltuieli de
1,75 milioane de lei în 2013, societatea a ajuns la încasări totale de
1,24 milioane de lei şi cheltuieli totale de peste 2,67 milioane de lei
anul trecut. Când s-a tras linie la sfârşit de an, situaţia nu a arătat
deloc roz: o pierdere netă de 1,42 milioane de lei, în condiţiile în
care în 2013 firma a avut un profit de 47.931 de lei.
În raportul pe
anul trecut, conducerea societăţii a precizat că Neptun Olimp a avut o
concurenţă serioasă pe piaţa turistică, mai ales din partea rivierei
vecine. „Produsele turistice ale societăţii se adresează turiştilor cu
venituri medii şi ridicate, care preferă un loc de vacanţă care poate fi
completat cu servicii diverse de agrement. Litoralul bulgăresc aflat în
vecinătatea staţiunii reprezintă o concurenţă reală atât prin servicii,
cât şi prin politica tarifară“, au precizat managerii. Cum s-ar zice,
dacă bulgarii nu ar fi existat, Neptun Olimp ar fi făcut profit. Ghinion
curat.
Acţionarii au aprobat deja în cadrul precedentei Adunării Generale Extraordinare, următoarele puncte de pe ordinea de zi: „1. Avizarea contractelor de colaborare încheiate în sezonul estival 2014, 2. Avizarea încheieii unor contracte de colaborare pentru sezonul Estival 2015, 3. Aprobarea realizării unei Spălătorii în incinta spaţiului Pizzeria Internaţional“.
Statul român, prin Ministerul Economiei, controlează 52,2% din acţiunile SC Neptun-Olimp SA, în timp ce SIF Transilvania deţine 41,1% din portofoliul de acţiuni, iar restul revine unor persoane fizice.
Călin Mitică, patronul Transferoviar Grup, a fost trimis în judecată de DNA
Direcţia Naţională Anticorupţie l-a trimis în judecată pe omul
de afaceri Călin Mitică, ce controlează companiile Remarul 16 Februarie
SA Cluj Napoca și Transferoviar Grup, pentru că a mituit directori de la
CFR Călători în scopul obţinerii unor contracte. Alături de el, a fost
trimis în judecată şi directorul Remarul 16 Februarie, Dumitru
Barbacuti.
În dosar au mai fost trimise în judecată și alte persoane fizice și
juridice implicate, printre care Teodor Gavris, șef Serviciu Automotoare
și, ulterior, director de tracțiune în cadrul SNTFC CFR Călători SA, și
Laurențiu Seceleanu, director al Sucursalei Regionale de Căi Ferate
SRCF Galați.
Potrivit procurorilor, în perioada 28 ianuarie 2013-16
iunie 2014, Călin Mitică a dispus remiterea cu titlu de mită, în 12
tranșe succesive, a sumei totale de 414.392 lei, inculpatului Gavris
Teodor Alexandru, pentru ca acesta din urmă să sprijine interesele de
afaceri ale societăţii Remarul 16 Februarie SA Cluj Napoca. Mai exact,
Călin Mitică voia ca firma sa să obțină contractul de servicii Revizie
tip R 7 la Automotoarele Desiro, cunoscute sub numele de „Săgeata
Albastră”, în valoare maximă de 220.990.260 lei. Un alt contract vizat
de omul de afaceri era Revizia tip R8 la automotoarele Desiro (ambele
contracte fiind atribuite de autoritatea contractantă SNTFC CFR Călători
SA).
Şpaga a fost dată indirect, într-o formă disimulată, prin
decontarea de către Remarul 16 Februarie SA a unor facturi fictive,
emise de firma Tevpag Plan SRL București (societate comercială
controlată de Gavris Teodor Alexandru), pe baza unor acte de recepție
fictive și prin organizarea unui circuit de decontare bancară cu un
titlu fictiv, susţin procurorii Direcției Naționale Anticorupție.
SIE:dosarul răpirii jurnaliştilor români în Irak nu îndeplineşte condiţiile pentru declasificare
Traian Băsescu poate sta liniştit, Mihai Răzvan Ungureanu şi-a
făcut datoria. Documentele Serviciului de Informaţii Externe din
acţiunea de recuperare a ziariştilor români în Irak au fost clasificate
„secret de stat, nivelul strict secret”. Mai mult, criteriile avute la
clasificare „subzistă”, nefiind îndeplinite condiţiile declasificării, a
precizat vineri SIE, la solicitarea Mediafax.
„Documentele SIE din acţiunea de recuperare a ziariştilor români în
Irak au fost clasificate secret de stat, nivelul strict secret, în
strictă conformitate cu prevederile legale, în speţă Legea nr. 1/1998,
art. 9, alin. (2), Legea nr. 182/2002, art.17, lit. f) şi g) şi H.G. nr.
1209/2002 (actualmente H.G. nr. 223/2013). Criteriile avute în vedere
la clasificare subzistă şi în prezent, astfel că nu sunt îndeplinite
condiţiile prevăzute de H.G. nr. 585/2002 art. 20, alin. (1) pentru
declasificarea informaţiilor”, se arată în precizările SIE, trimise
agenţiei MEDIAFAX.
Fostul preşedinte Traian Băsescu declarase joi la
B1TV că ar „vrea” ca dosarul răpirii ziariştilor români în Irak să fie
desecretizat, pentru a se vedea „o acţiune strălucită a unui stat care
şi-a apărat cetăţenii”. Întrebat dacă crede că dosarul va fi
desecretizat de preşedintele Klaus Iohannis, Traian Băsescu a declarat:
”Iohannis nu poate să o facă, poate să o facă SRI şi SIE”. De asemenea,
fostul şef al statului a precizat că, în opinia sa, pentru a fi judecat,
dosarul răpirii jurnaliştilor în Irak trebuie declasificat.
Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus joi retrimiterea cererii
procurorilor de la Parchetul General de confirmare a urmăririi penale în
dosarul jurnaliştilor români răpiţi în Irak la Judecătoria Sectorului
5, după ce a constatat că fostul preşedinte Traian Băsescu nu mai are în
prezent vreo calitate oficială.
Băsescu şi Vasile Blaga, audiaţi la Înalta Curte în cazul răpirii jurnaliştilor români în Irak.
Fostul şef al statului Traian Băsescu şi copreședintele PNL
Vasile Blaga s-au prezentat joi la Înalta Curte de Casație și Justiție,
unde se judecă o cerere a Parchetului General de confirmare a
redeschiderii urmăririi penale împotriva lor în legătură cu răpirea
jurnaliștilor români în Irak de acum zece ani. De dosar nu este străin
nici fostul jurnalist Petre Mihai Băcanu.
La intrarea în sediul instanței, Vasile Blaga a spus că nu are
emoții și că va da o declarație în acest caz, dacă magistraţii îi vor
cere acest lucru. Blaga a spus că nu știe ce conține plângerea depusă de
Corneliu Vadim Tudor și că a primit miercuri o citație pentru a veni în
instanță.
Pe 28 mai, magistrații de la Judecătoria Sectorului 5 au
decis că nu este de competența acestei instanțe să judece cererea
Parchetului General de confirmare a redeschiderii urmăririi penale
împotriva fostului președinte Traian Băsescu în legătură cu răpirea
jurnaliștilor români în Irak. Judecătoria Sectorului 5 și-a declinat
competența în acest caz și a trimis dosarul la Înalta Curte de Casație
și Justiție.
„Admite excepția necompetenței personale a Judecătoriei
sectorului 5 București invocată de instanță din oficiu. În baza art. 50
N. C.p.p. rap. la art. 40 și art. 48 alin. 1 lit. a C.p.p. declină
competența de soluționare a cererii de redeschidere a urmăririi penale
formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
în dosarul nr. 1543/P/2009, în favoarea Înaltei Curți de Casație și
Justiție — Secția penală. În baza art. 275 al. 3 C.p.p., cheltuielile
judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia. Definitivă”,
se arată în decizia instanței.
Corneliu Vadim Tudor a depus o
plângere penală la Parchetul General în care îi acuza pe Traian Băsescu
și pe ministrul de Interne de la acea vreme, Vasile Blaga, că și-au
însușit o parte din răscumpărarea plătită de statul român pentru
eliberarea celor trei jurnaliști români răpiți în Irak în anul 2005. În
plângerea penală depusă la Parchet, Vadim Tudor aducea ca argumente cele
scrise într-o carte de fostul procuror DIICOT Ciprian Nastasiu și anume
că din suma plătită de statul român pentru eliberarea jurnaliștilor ar
fi dispărut patru milioane de dolari.
Potrivit lui Nastasiu,
autoritățile de la București ar fi trimis la Bagdad, prin intermediul
SIE și cu implicarea lui Traian Băsescu, aproximativ 12-13 milioane de
dolari, însă răpitorii ar fi primit doar nouă milioane. El îl acuza pe
Traian Băsescu că a clasificat pentru 50 de ani documentele despre
negocierile din Irak și suma reală plătită răpitorilor.
„Știam că
banii veniseră dintr-un fond special administrat de SIE român. Eu însumi
l-am văzut pe maiorul SRI Coldea (în prezent general și director
adjunct al SRI) la Bagdad, atunci când ostaticii au fost eliberați,
asumându-și o mare responsabilitate pentru deznodământul crizei. Știam
cu toții că președintele era implicat în fiecare detaliu. Așadar, nu
mi-am putut imagina că vreun ofițer escroc putea pierde pur și simplu
3-4 milioane de dolari pe drumul unde trebuia plătită răscumpărarea.
Poate că Grupul de criză estimase costurile Guvernului român, care dura
deja de aproape două luni și implicase o muncă intensă, suplimentară, la
3-4 milioane de dolari, astfel încât i le-au rambursat Guvernului din
fondul special… sau poate că anumite persoane, care au avut acces și
au participat la acțiunea de eliberare, au scos acești bani din suma
totală de răscumpărare și i-au împărțit între ele”, scria Nastasiu în
cartea „Prădarea României”, lansată în 2009.
Implicarea lui Petre Mihai Băcanu
Poate că procurorii de la Parchetul General ar trebui să audieze
şi alte persoane implicate adânc în acest dosar. Este vorba în primul
rând de fostul şef al
secţiei Sport a cotidianului România liberă Ion Bocioacă, în prezent
pensionar şi stabilit în Spania, unde şi-a cumpărat o vilă. În 2005, Ion
Bocioacă era bun prieten cu Omar Hayssam (acum condamnat în dosarul
răpirii jurnaliştilor), care livra publicitate cotidianului amintit.
De
aceste lucruri nu era străin nici directorul de la acea vreme al
ziarului, Petre Mihai Băcanu. Acesta a stabilit împreună cu Bociooacă şi
Hayssam ca în Irak să fie trimis Ovidiu Ohanesian, pe atunci reporter
la secţia Investigaţii de la România liberă. Restul poveştii îl lăsăm în
seama procurorilor.
GlaxoSmithKline, acuzat de corupţie în România.
Compania multinaţională producătoare de medicamente GlaxoSmithKline, care a primit anul trecut în China o amendă record de trei miliarde de yuani (483 milioane de dolari) pentru corupție, se confruntă cu noi acuzații de dare de mită, de această dată în România.
Compania este deja suspectată de dare de mită în Polonia, Emiratele Arabe Unite, Liban, Iordania, Siria și Irak. Ultimele acuzații se referă la faptul că GSK a plătit unor medici români sute și într-unul din cazuri mii de euro între 2009 și 2012 pentru prescrierea medicamentelor sale, inclusiv tratamente de prostată Avodart și Duodart și medicamentul Requip pentru boala Parkinson.
Potrivit unui e-mail demascator trimis luni conducerii companiei (o copie a acestui mail a fost obținută de Reuters), medicii au fost plătiți pentru prescrierea cu predilecție a produselor companiei. Unii dintre doctori au fost plătiți chiar de mai multe ori. Totodată, GSK le-a oferit medicilor mai multe deplasări în străinătate și le-a plătit sub acoperirea unor participări la consilii consultative, potrivit acestui email.
Conducerea companiei a declarat ca va examina „foarte atent” aceste acuzații, care acoperă o perioadă dinainte de a se angaja, în decembrie 2013, să nu mai plătească medici pentru a vorbi în numele ei sau pentru a participa la conferințe internaționale. „Primim scrisori de acest gen din când în când. Salutăm și sprijinim posibilitatea ca oamenii să vorbească dacă au dubii”, au declarat oficialii GSK, într-un comunicat dat publicităţii la Londra. „Uneori găsim unele lucruri și acționăm în consecință, alteori descoperirile noastre nu fundamentează problemele ridicate”, adaugă GSK.
Expeditorul e-mail-ului din România a declarat că informaţiile vor fi trimise Departamentului Justiției din Statele Unite și Securities and Exchange Commission, care investighează GSK pentru posibile încălcări ale Foreign Corrupt Practices Act (Legea privind practicile de corupție în străinătate).
Mişu Negriţoiu a încălcat embargoul impus de SUA Iranului.
Deşi conducea subsidiara unei bănci occidentale în România,
ING Bank, actualul şef al Autorităţii pentru Supraveghere Financiară
(ASF), Mişu Negriţoiu, a apelat la metode mai puţin ortodoxe, mai
degrabă balcanice, pentru a rotunji afacerea olandezilor. El nu s-a dat
în lături să mijlocească o tranzacţie dubioasă prin care compania
aviatică naţională Iran Air a cumpărat un motor de avion. Asta în ciuda
faptului că Iranul se afla sub embargou comercial impus de Statele Unite
şi comunitatea occidentală.
Din postura de şef al ING România, Mișu Negrițoiu a încuviințat o
tranzacție ilegală, care încălca la acel moment embargoul economic impus
de SUA Iranului. ING România a jucat un rol esențial ca bancă de
tranzit pentru un transfer ilegal de bani prin care o instituţie
financiară iraniană a achiziționat un motor de avion pentru compania
aeriană Iran Air. Motorul era produs în SUA, astfel că achiziționarea
lui de către o entitate din Iran încălca flagrant embargoul.
Mișu
Negrițoiu a apelat la o metodă pe care banca-mamă ING o mai utilizase și
pe alte piețe supuse embargoului – Cuba, Myanmar, Coreea de Nord,
Sudan, Siria – și a falsificat documentele bancare pentru a ascunde
originea americană a motorului și destinația lui, şi anume piața
iraniană, informează realitatea.net
.
Tranzacția a avut loc în 2003-2004 şi a încălcat codul
penal american, afirmă OFAC (Office of Foreign Assets Control),
instituţie a Ministerului american de Finanțe al cărei rol este de a se
asigura că embargoul impus de SUA pe diverse piețe este respectat. Pe
cale de consecinţă, Mișu Negrițoiu s-ar afla pe lista neagră a
Departamentului de Stat american și ar putea primi interdicție de a
intra în SUA pentru o perioadă de timp.
Falsificări de documente
Nu numai că a făcut tranzacţia, însă Mişu Negriţoiu a recurs şi
la falsificarea unor documente. Actualul şef de la ASF a încuviințat la
acea vreme modificarea conținutului unor documente bancare pentru a
ascunde că ING România s-a implicat în încălcarea embargoului. Numai că
jongleria a fost depistată de OFAC.
Scandalul
iscat de ancheta OFAC a precipat într-o primă fază înlăturarea lui Mișu
Negrițoiu din eșalonul executiv și mutarea lui în Consiliul de
Administrație. Faza a doua a însemnat plecarea lui Negrițoiu din ING
România, anul trecut, şi numirea sa în fruntea ASF.
Dar să vedem ce
se arată în documentul MUL-565595 al OFAC, datat iunie 2012, an în care
Mișu Negrițoiu era director ING România, și din care reiese că, în urma
unei anchete asupra activității din mai multe țări, ING, inclusiv ING
România a încalcat embargourile americane cu diverse țări:
„II.11 În
noiembrie 2013, în plin embargou instaurat de președintele Bill Clinton
spre sfârșitul anilor `90 și care interzicea toate tranzacțiile
comerciale și investițiile în Iran făcute de către persoane fizice și
juridice americane, oriunde s-ar afla în lume și orice export de
elemente destinate industriei aeriene iraniene, Banca Tejarat din Iran a
emis o scrisoare de credit pe suma de 1,55 milioane de dolari în numele
companiei iraniene Iran Air pentru finanțarea achiziției unui motor de
avion de la o companie românească. Până aici, nimic în neregulă. Dar
scrisoarea de credit stipula ca motorul respectiv să fie de origine
americană, importat de la un fabricant american. Motorul trebuia
transportat la Teheran pe aeroportul de la Mehrabad prin Germania”.
Investigatorii
americani continuă, dezvăluind că, în noiembrie 2013, exportatorul
român a contactat ING România pentru a primi sprijinul băncii în vederea
transferului scrisorii de credit către compania USA Partner, furnizorul
motorului de avion, pentru ca firma românească să poată respecta
cerința originii americane a motorului, formulată de importatorul
iranian.
ING trebuia să verifice legalitatea tranzacţiei
„Responsabilitatea
băncii ING era să verifice legalitatea tranzacției și să informeze atât
importatorul, cât și exportatorul, că aceasta încalcă embargoul
american și nu poate fi efectuată, chiar în această configurație cu o
firmă intermediară în România. În consecință, pentru a putea trece de
embargoul american, ING România, condusă de Mișu Negrițoiu, fără
aprobarea căruia era exclus să poată fi operate astfel de mișcări, și
Banca Tejarat au modificat continutul scrisorii de credit pentru a o
face să fie transferabilă de către compania românească către furnizorul
american. Au fost schimbate descrierea mărfii (pentru a eluda originea),
destinația finală a bunurilor (din Teheran în Germania). A fost șters
certificatul de origine american din documentele originale și orice
referire la Iran. Schimbările făcute de banca Tejarat în colaborare cu
ING România au avut ca efect înlăturarea oricărei referiri la Iran și
ascunderea originii americane a bunurilor”, se arată în document.
Autorii
acestuia precizează că ING România nu a stopat tranzacția, nu a refuzat
girarea acestei scrisori de credit, ci a continuat procedura,
transferând scrisoarea de credit către o bancă americană, apoi suma de
1,2 milioane de dolari exportatorului american.
Conform documentului,
OFAC „are argumente să creadă că, felul în care s-a comportat ING în
această tranzacție, a dus la încălcarea Codului Penal American (IEEPA,
50 U.S.C., §§ 11701-06 și TWEA, 50 U.S.C., App. §§ 1-44)”.
În martie
2004, o banca americană care trebuia să facă plata către furnizor a
observat o discrepanță într-o cerere de rambursare legată de această
scrisoare de credit și a informat ING România că din această cauză nu e
autorizată să plătească. Banca americană s-a adresat ING Amsterdam
pentru a rezolva problema. În același timp, un angajat al ING România a
informat banca americană că această scrisoare de credit era emisă de
Bank Tejerat din Iran. Banca americană a raportat tranzacția către OFAC.
OFAC
a tras concluzia, din acest incident, că ING România, sub conducerea
lui Mișu Negrițoiu, a acționat de mai multe ori folosind același modus
operandi în mai multe tranzacții care încălcau embargoul american asupra
Iranului, că un asfel de setup era unul pus la punct cu aprobarea și cu
buna știință a conducerii băncii.
Investigaţie pe piaţa asigurărilor, declanşată de inspectorii Consiliului Concurenţei.
Consiliul Concurenței a declanșat, din oficiu, o investigație
privind posibila încălcare a regulilor naționale și comunitare de
concurență de către Media Xprimm, UNSAR, societățile de asigurare membre
ale UNSAR, precum și alte societăți de asigurare.
Investigația are ca obiect un posibil schimb de informații sensibile
din punct de vedere comercial între concurenții de pe piața serviciilor
de asigurare, potrivit Consiliului Concurenţei.
În cadrul
investigației declanșate, Consiliul Concurenței precizează că a făcut
inspecții inopinate la sediile Uniunii Naţionale a Societăţilor de
Asigurări din România (UNSAR), Media Xprimm și la sediile unor societăți
de asigurare membre ale UNSAR. Documentele ridicate în cadrul acestor
inspecții se află în analiza autorității române de concurență, în cadrul
procedurilor specifice investigației.
Consiliul Concurenței
menționează că inspecțiile inopinate reprezintă o etapă preliminară în
cadrul procedurilor de investigare a unui posibil comportament
anticoncurențial. Efectuarea acestor inspecții nu reprezintă o
antepronunțare a Consiliului Concurenței în ceea ce privește vinovăția
întreprinderilor investigate și nici în ceea ce privește rezultatul
final al investigației declanșate.
Ultimul articol
Acordul UE–Mercosur este expresia cea mai concretă a eșecului de guvernare și pare că...
Cristian Popescu Piedone, un actor-cheie în noua ecuație administrativă a Capitalei
