După o noapte de proteste ample în toată ţara, premierul
Victor Ponta şi-a dat demisia. Asta după ce agenţii internaţionale de
presă, televiziuni şi ziare europene dedicaseră spaţii ample
megaprotestului de marţi seara prin care peste 25.000 de manifestanţi au
cerut demisia premierului Victor Ponta, a vicepremierului Gabriel Oprea
şi a primarului Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone. De la Reuters
la France Presse, de la Rossia 24 la BBC, presa internaţională a acordat
spaţii ample protestului nocturn de la Bucureşti. Principalele mass media internaţionale au relatat despre protestele
desfăşurate marţi seară la Bucureşti, în urma tragediei din Clubul
Colectiv, notând că mii de oameni au cerut demisia lui Ponta, a lui
Oprea şi a lui Piedone. „Mii de oameni protestează la Bucureşti, după
incendiul din club soldat cu 32 de morţi”, titrează agenţia britanică
de presă Reuters. „Mii de oameni au participat marţi la un marş prin
Bucureşti, oprindu-se în faţa Guvernului, pentru a cere demisii după
incendiul produs într-un club de noapte, soldat cu 32 de morţi şi zeci
de răniţi aflaţi în stare critică”, relatează jurnaliştii de la Reuters. „Manifestanţii
cer demisia premierului Victor Ponta, a vicepremierului Gabriel Oprea
şi a primarului sectorului în care este situat Clubul Colectiv. Ignorând
apelurile la demisie, primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a
anunţat că va construi un monument în faţa Clubului Colectiv”, mai
notează agenţia Reuters. „România: manifestaţie antiguvernamentală
după incendiul din club”, titrează la rândul ei Agenţia France Presse.
„Peste 13.000 de manifestanţi s-au adunat în faţa Guvernului pentru a
cere demisia premierului social-democrat Victor Ponta şi a ministrului
de Interne”, scrie Agenţia France Presse, explicând că incendiul soldat
cu 32 de morţi este o „dramă naţională”. „Mulţi români percep
Guvernul ca fiind corupt, iar incendiul de vineri nu a făcut decât să
pună paie pe foc”, notează şi Associated Press. Associated Press a
analizat cauzele care au dus la atmosfera tensionată din capitala
României şi a constatat că furia împotriva Guvernului crescuse deja de
ceva timp în România, guvern pe care mulţi îl percep ca fiind corupt,
iar incendiul de vineri nu a făcut decât să pună paie pe foc.
Piedone şi Ponta, subiecte de reportaj la BBC
După durere, a venit furia. Aproximativ 20.000 de români au mărşăluit
prin Bucureşti şi au cerut demisia Guvernului, ca urmare a celui mai
mare dezastru care a afectat ţara în zeci de ani. Aşa a început postul
britanic BBC relatarea protestului de noaptea trecută din Capitală. Jurnaliştii
britanici spun că oamenii au ieşit în stradă pentru că nu mai suportă
corupţia din administraţie. Demonstranţii, spun cei de la BBC, cred că
tragedia de la Clubul Colectiv s-a produs din cauza modului fraudulos în
care s-au realizat inspecţiile. Și postul de ştiri Rossia 24 a
transmis un reportaj despre mitingul de la Bucureşti. Jurnaliştii ruşi
au reţinut că participanţii s-au organizat prin intermediul reţelelor
sociale şi că oamenii au cerut demisiile premierului Victor Ponta, a
ministrului de Interne, Gabriel Oprea, şi a primarului Sectorului 4,
Cristian Piedone. Protestele anti Ponta, Oprea şi Piedone s-au auzit
şi peste Prut. Postul Publika TV a relatat că românii au scandat
„dreptate” şi „asasinii”, în timp ce cereau demisia celor responsabili
pentru dezastrul din club.
Un incendiu devastator izbucnit vineri seara în Clubul
Colectiv din Bucureşti, în timpul unui concert, s-a soldat cu moartea a
27 de persoane şi rănirea altor 146. Victimele au fost transportate la
mai multe spitale din Capitală, 146 fiind în continuare internate,
dintre care nouă în stare foarte gravă la Spitalul Universitar de
Urgenţă Bucureşti şi 14 la terapie intensivă la Floreasca. Autorităţile
intenţionează să decreteze trei zile de doliu naţional. UPDATE 30 de morţi în incendiul de la Clubul Colectiv
Bilanțul incendiului de la Clubul Colectiv din Bucureşti a ajuns
duminică la 30 de morți. Peste 140 de persoane sunt internate, cele mai
multe în stare gravă și critică. Secretarul de stat în MAI Raed Arafat
spune că este posibil să se dubleze numărul actual al deceselor. Parchetul
Tribunalului Bucureşti anchetează cauzele incendiului din Clubul
Colectiv, urmând să facă cercetări pentru ucidere din culpă şi apoi să
stabilească cine ar fi vinovaţii pentru această tragedie.
Prioritatea anchetatorilor în acest moment, în cazul incendiului din
Clubul Colectiv este identificarea victimelor, urmând ca apoi să fie
audiaţi răniţii care pot vorbi cu anchetatorii. La Institutul Naţional
de Medicină Legală vor ajunge ofiţeri ai Serviciului Omoruri, care vor
participa la identificarea celor decedaţi, în timp ce alţi poliţişti vor
încerca să vorbească cu victimele care pot relata ce s-a întamplat în
club după terminarea concertului. Totodată, urmează ca poliţiştii şi
procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti să-i audieze şi
pe organizatorii spectacolului din Clubul Colectiv, precum şi pe
patronii localului.
Prima ambulanţă a ajuns la Clubul Colectiv la 11 minute de la primul apel la 112
Secretarul de stat Raed Arafat a declarat, sâmbătă, la Palatul
Victoria, că prima ambulanţă a ajuns la Clubul Colectiv din Bucureşti
după 11 minute de la primul apel primit la numărul de urgenţă 112. „Apelul
a intrat la 22:32, au fost mobilizate primele forţe şi au început
deplasarea către locul incendiului, sosind acolo la 22:43. Deci, de la
primirea primului apel la 112 până la sosirea la faţa locului 11
minute”, a spus Arafat. „Constatând situaţia de acolo, a fost solicitată
declanşarea planului roşu, care este planul pe care îl declanşăm
automat când vedem că avem un număr mare de victime la faţa locului şi
unde este necesară mobilizarea unui număr mare de echipaje şi inclusiv a
unor echipaje suplimentare speciale pentru intervenţie la dezastre sau
accidente colective”, a precizat secretarul de stat. La rândul lui,
ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a anunţat că sâmbătă, la ora
12,30, va avea loc o şedinţă de Guvern, iar Comitetul Naţional pentru
Situaţii de Urgenţă va propune declararea a trei zile de doliu naţional. „La
ora 12.30 va fi şedinţă de Guvern, condusă de premierul Victor Ponta,
iar la propunerea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă se vor
propune trei zile de doliu naţional, începând de astăzi”, a spus
Bănicioiu. El a menţionat că doliul naţional se declară prin hotărâre de
Guvern.
Fostul președinte al Consiliului de Administrație și director
general al Companiei Naționale Poșta Română Dan Mihai Toader a fost
condamnat definitiv la opt ani și şase luni de închisoare, în urma unei
decizii luate joi de Curtea de Apel București. Magistrații au redus
pedeapsa lui Mihai Toader, Emanoil Lepădatu, Andrei Marinescu și Vasile
Bărbuleț, condamnați de Tribunalul Bucureşti la 10 ani și şase luni, la
câte opt ani și şase luni fiecare. „Admite apelurile declarate de inculpații Mihai Toader, Emanoil
Lepădatu, Andrei Marinescu și Vasile Bărbuleț împotriva sentinței penale
nr.204/9.02.2015 a Tribunalului București – Secția I Penală pe care o
desființează în parte și rejudecând: Reduce pedepsele aplicate
inculpaților de la 10 ani și şase luni închisoare la câte opt ani și
şase luni închisoare pentru fiecare. Menține celelalte dispoziții ale
sentinței penale apelate. (…) Definitivă”, se arată în minuta deciziei
CAB. Pe 9 decembrie 2014, procurorii Direcției Naționale
Anticorupție au dispus trimiterea în judecată a lui Dan-Mihai Toader,
fost director general al CN Poșta Română SA, în funcție la data
faptelor, într-un dosar în care era acuzat de abuz în serviciu contra
intereselor publice. Alături de el au mai fost deferiți Justiției
Emanoil Lepădatu, director executiv economic al CN Poșta Română SA la
data faptelor, Andrei Marinescu, director executiv dezvoltare
strategică, și Vasile Bărbuleț, șef Departament IT. În rechizitoriu,
anchetatorii au reținut că, în 2008, cei patru inculpați și-au
îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu în contextul
organizării și a derulării achiziției și implementării unor produse
informatice de la firma Data Tech Business Solutions Ltd Cipru. „Ca
urmare, produsele au fost cumpărate la un preț supraevaluat de 12 ori,
în lipsa fondurilor proprii aferente și fără îndeplinirea în totalitate a
obligațiilor contractuale de către furnizor. Prin aceasta, a fost adusă
patrimoniului CN Poșta Română o pagubă de aproximativ 6,6 milioane
euro. Prin activitatea lor, cei patru inculpați au contribuit la
obținerea, de către firma Data Tech, a unui avantaj patrimonial constând
în diferența dintre prețul de achiziție al produsului de la
producătorul Computer Associates și prețul de vânzare către Poșta
Română, respectiv suma de peste şase milioane euro”, se arată într-un
comunicat al DNA. Cu intenţie, inculpații au contribuit la adoptarea
unei proceduri de achiziție publică nelegale, sens în care au propus,
respectiv au avizat și aprobat achiziția produselor software cu
încălcarea prevederilor OUG 34/2006. Asta deoarece s-a recurs la
negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, deși
nu erau întrunite condițiile specifice acestei proceduri, iar pe piața
IT existau mai multe produse realizate de diverse companii care
îndeplineau cerințele CN Poșta Română și, astfel, se impunea ca
achiziția să fie făcută prin licitație. Poșta Română a precizat că
paguba suferită este de aproximativ 6,6 milioane de euro și că se
constituie parte civilă. În vederea recuperării prejudiciului, s-a
dispus indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului, asupra
bunurilor imobile și asupra sumelor de bani existente în conturile
bancare aparținând inculpaților până la concurența sumei aproximativ 6,6
milioane de euro.
Nici după pagubele imense suferite de statul român în cei 14
ani în care a fost restricționată navigația pe Canalul Sulina din cauza
epavei navei ucrainene „Rostock”, autoritățile noastre nu au înțeles că
trebuie evitată repetarea unui asemenea dezastru care a sărăcit
porturile de la Dunăre. O nouă epavă, cea a navei „Fortuna S”, eșuată pe
în urmă cu un an lângă digul de sud, riscă să blocheze navigația la
Bara Sulina. Deși Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați a
semnat cu o firmă din Turcia contractul pentru scoaterea epavei și
firma a adus scafandrii și echipamentele pentru începerea lucrărilor,
ranfluarea a fost oprită de Direcția Regională Vamală Galați, care cere
îndeplinirea formalităților fiscale. În urmă cu un an, mai exact pe 8 octombrie 2014, eșua la intrarea pe
Canalul Sulina, în zona digului de sud, cargoul „Fortuna S”, o navă de
3.450 tone dead weight, care naviga sub pavilionul Republicii Moldova. Vaporul
era încărcat cu 2.650 de tone de sare și naviga spre Galați. „Membrii
echipajului au încercat dezeșuarea cu mijloace proprii, însă încercările
nu au avut succes, motiv pentru care s-a intervenit cu remorcherul
Administrației Fluviale a Dunării de Jos <Gheorghieni 2>.
Condițiile meteorologice s-au înrăutățit însă, iar corpul navei
<Fortuna> s-a izbit de dig, apa intrând în tancul acesteia”,
descria situația șeful Căpităniei Portului Sulina, Radu Andricencu. Din
cauza furtunii și a vizibilității reduse, nicio navă a autorităților
portuare nu s-a putut apropia de vaporul eșuat. A doua zi dimineață, în
urma SOS-ului comandantului „Fortunei S”, s-a intervenit cu un elicopter
pentru salvarea celor 12 membri ai echipajului.
„Fortuna S”, măcinată de valuri și furtuni
Epava cu lungimea de 81 de metri și lățimea de 14 metri a rămas
înfiptă în nisip, în preajma digului de sud. După ce apa a pătruns în
magaziile cargoului, marfa, cele peste două mii de tone de sare, nu mai
valorează nimic. Vânturile
din est lovesc nava în pupa, împingând-o în dig. Furtunile și valurile
macină blocul de metal și în anul care a trecut s-au desprins mai multe
bucăți din puntea principală și din castel, cabinele navei. Orice
întârziere complică situația. Există pericolul iminent ca din cauza
furtunilor nava să/și schimbe poziția și să pună în pericol navigația pe
Canalul Sulina. Încă din toamna trecută, AFDJ Galați a început
demersurile pentru operațiunile de ranfluare, de scoatere a epavei.
Printre firmele consultate a fost Grupul de Servicii Petroliere
Constanța, ai cărui reprezentanți confirmau în februarie că schimbă
„informații de ordin tehnic cu cei de la AFDJ, pentru a identifica o
soluție potrivită în acest caz”. În urma procedurilor de selectare a
firmei care urmează să fac[ ranfluarea, pe 17 august AFDJ a încheiat
contractul cu firma Aras Limited, din Turcia, agreată atât de armator,
cât și de asiguratorul navei. De altfel, lucrările de ranfluare, în
valoare de aproximativ 3,5 milioane de dolari, sunt plătite de firma de
asigurări. Imediat după semnarea contractului, cei de la Aras Limited au
debarcat la Sulina pentru începerea ranfluării, dar lucrările au fost
oprite, culmea!, de statul român, principalul beneficiar al scoaterii
epavei. „Nava este scoasă pe banii asiguratorului, nu sunt bani de
la buget. Pe 17 august am semnat cu Aras Limited, au venit cu scafandri,
cu echipamente, dar i-a oprit Vama”, a declarat pentru Ziarul de
Investigaţii directorul general al AFDJ, Valerică Anghel.
Vama se opune scoaterii epavei
La
câteva săptămâni de la semnarea contractului, blocajul părea de
nerezolvat. Directorul adjunct al AFDJ, Dorian Dumitru, acuza Direcția
Regională Vamală Galați, că tergiversează operațiunile de ranfluare,
care în condițiile continuării blocajului ar putea să fie plătite de
statul român. „Avem probleme cu Vama, că Vama e stat în stat în
România. Ne țin pe loc, că vor nu știu ce formalități și ne pun piedici.
Avem contract, avem aprobarea Administrației Rezervației Biosferei
Delta Dunării, a Căpităniei, a AFDJ, a Gărzii de Coastă. N-am putut să
începem lucrările pentru că Vama nici nu vrea să spună scris <uite
asta vă trebuie>. Că vor să discute numai cu armatorul. Vine iarna,
n-o să facem nimic, ăștia se retrag și o să dăm bani de la buget, 3,5
milioane de dolari, că avem bugetul mare”, spune Dumitru. De
cealaltă parte, directorul executiv al Direcției Regionale Vamale
Galați, Mihail Bucur, susține că armatorul trebuie să-și desemneze un
reprezentant fiscal în România, iar problema este complicată de faptul
că armatorul a optat pentru tăierea epavei, însă proprietarul mărfii a
pus sechestru asigurator și nu dorește distrugerea vaporului:
„Proprietarul navei trebuie să depună declarație, să solicite un regim,
dar problema este mult mai încurcată decât credeți. E un sechestru
asigurator, cu un anumit drept de dispoziție, pentru că nu știm cine
este proprietarul – fostul armator al navei sau asigurătorul. Nu știm
nici noi, nu avem o hârtie care să ne demonstreze. E firmă din afara
comunității (europene – n.red.), trebuie să își aleagă un reprezentant
fiscal în România, să poată depune declarație vamală, să probeze cu
niște acte. La momentul ăsta e pus sechestru. Cel care a pus sechestru e
cel care avea marfa în vapor. Nu vrea ca nava să se taie bucăți.
Trebuie să vedem documente întâi”, a declarat Bucur.
Dezastru live: Furtuna a dezmembrat castelul „Fortunei S”
În timp ce autoritățile se ceartă, dezastrul de la Bara Sulina se
amplifică. Duminică, 11 octombrie, furtuna puternică a dezmembrat
cabinele navei „Fortuna S”, blocul de metal prăbușindu-se sub ape. „S-a
mai dus o parte din suprastructură, cabinele navei. Nu știu dacă au
rămas catargul și coșul de fum. Vizibilitatea era foarte redusă. Abia
mâine, când se va opri furtuna, vom merge și vom vedea care este
situația. Oricum, era <zburată> deja o o mare parte din
suprastructură. Deocamdată nu împiedică navigația, dar trebuie scoasă,
pentru că există pericolul ca vântul din est să o deplaseze”, ne-a
declarat directorul general al AFDJ Galați, Valerică Anghel. Între
timp proprietarul mărfii, SC Mondisalt SRL Galați, a primit garanții de
la compania de asigurări că după ce se va pronunța decizia Arbitrajului
de la Londra va încasa cei 192.000 de euro, contravaloarea „drobului de
sare” și și-a dat acordul pentru tăierea epavei. În cursul acestei
săptămâni vor fi rezolvate și formalitățile vamale și fiscale. Firma
Aras Limited va primi autorizația pentru începerea lucrărilor și, fiind
o companie dintr-o țară extracomunitară, va primi și aprobarea pentru
export temporar, adică aducerea echipamentelor în România fără plata
taxelor vamale, TVA etc. Cu o întârziere de două luni, va începe
ranfluarea epavei „Fortunei S”. Această întârziere ar putea fi decisivă,
pentru că acum lucrările depind de cum va fi vremea. O perioadă cu
furtuni ar putea amâna scoaterea epavei până la primăvară și până atunci
nu se știe ce s-ar mai putea întâmpla. Este posibil ca epava să
blocheze Canalul Sulina și să asistăm la transferarea pe Canalul Bîstroe
a navigației către porturile de la Dunărea Maritimă?
SC Cotroceni Park SA, firma care deține AFI Mall Cotroceni din
București, dar și directorul economic și contabilul șef al societăţii,
au fost trimiși în judecată pentru evaziune fiscală, prejudiciul fiind
de aproximativ 20 milioane de lei (4,6 milioane de euro). Procurorii
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București (PCAB) i-au trimis în
judecată pe Laura Croitoru, director economic la SC Cotroceni Park SA,
Daniel Cristian Pohaci, contabil șef, Gabriela Alexe, dar și persoana
juridică SC Cotroceni Park SA, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de
evaziune fiscală. Potrivit procurorilor, în perioada septembrie 2009-decembrie 2013,
în calitate de director economic la SC Cotroceni Park SA, Laura Croitoru
a ascuns sursa impozabilă, respectiv valoarea reală a clădirii în care
funcționează complexul comercial AFI Mall Cotroceni, în scopul de a se
sustrage de la plata impozitului pe clădire. Laura Croitoru este acuzată
că a declarat o valoare nereală în declarația depusă la Direcția de
impozite și taxe Sector 6 București, în luna septembrie 2009, pentru
clădirea în care funcționează complexul comercial, înscriind suma de
528.232.597 lei, deși valoarea impozabilă reală era de 643.208.482 lei. Ea
nu a declarat la Direcția de impozite și taxe locale Sector 6
București, în cursul anului 2010, noua valoare de inventar pentru
clădirea în care funcționează mall-ul, valoare majorată prin realizarea
unor lucrări de construire suplimentare, respectiv valoarea din data de 9
iulie 2010, în cuantum de 805.882.280 lei, care trebuia declarată până
la data de 1 august 2010, precum și valoarea din data de 5 august 2010
în cuantum de 805.896.272 lei, care trebuia declarată până la data de 1
septembrie 2010. Anchetatorii mai susțin că Laura Croitoru a declarat o
valoare nereală în declarația fiscală înregistrată la Direcția de
impozite și taxe locale Sector 6 București în anul 2011, prin care a
declarat o valoare a clădirii în care funcționează complexul comercial
în cuantum de 353.925.118 lei, deși valoarea impozabilă reală a clădirii
era de 547.971.932 lei. În plus, ea a încălcat reglementările
contabile în materie, întrucât, la momentul recepției lucrărilor,
respectiv la datele de 18 septembrie 2009 și 9 iulie 2010, nu a
înregistrat în contul 212 — Construcții sumele înregistrate inițial în
contul 231 — Imobilizări corporale în curs, prejudiciind astfel bugetul
local al Sectorului 6 București cu suma de 11.845.162 lei, la care se
adaugă majorări de întârziere calculate până la data de 26 iunie 2014,
în cuantum de 7.287.355 lei, rezultând astfel o datorie totală cu titlu
de impozit pe clădire în cuantum de 19.132.517 lei. Parchetul mai
susține că Daniel Cristian Pohaci, în calitate de contabil șef la SC
Cotroceni Park SA, împreună cu Laura Croitoru, a ascuns sursa
impozabilă, respectiv valoarea reală a clădirii în care funcționează
complexul comercial AFI Mall Cotroceni, în scopul de a se sustrage de la
plata impozitului pe clădire, prin aceea că a declarat o valoare
nereală în declarația fiscală înregistrată la Direcția de impozite și
taxe locale Sector 6 București în anul 2011, prin care a declarat o
valoare a clădirii de 353.925.118 lei, deși valoarea impozabilă reală a
clădirii era de 547.971.932,93 lei, prejudiciind prin aceasta bugetul
local al Sectorului 6 cu suma de 8.688.285,97 lei, la care se adaugă
majorări de întârziere în cuantum de 4.173.563,76 lei, rezultând astfel o
datorie totală de 12.861.849,73 lei (reprezentând impozit pe clădire
suplimentar și majorări de întârziere). La rândul ei, Gabriela Maria
Alexe este acuzată că, în luna august 2010, a ascuns sursa impozabilă,
respectiv valoarea finală a lucrărilor de construire, în scopul de a se
sustrage de la plata taxei de autorizare a lucrărilor de construire,
prin aceea că a întocmit și semnat nota contabilă anexată la declarația
privind valoarea reală a lucrărilor de construcție, înregistrată la
Primăria Sectorului 6 București, prin care a fost declarată o valoare
finală a lucrărilor de construire în cuantum de 658.789.146 lei, deși
valoarea reală era de 729.714.505 lei, prejudiciind prin aceasta bugetul
local al Sectorului 6 București cu suma de 709.253 lei, la care se
adaugă majorări de întârziere în cuantum de 822.734 lei calculate până
la data de 17 iunie 2015, rezultând astfel o datorie totală cu titlu de
taxă de autorizare a lucrărilor de construire în cuantum de 1.531.987
lei. Anchetatorii mai spun că SC Cotroceni Park SA, în perioada
septembrie 2009-decembrie 2013, a ascuns sursa impozabilă, respectiv
valoarea reală a clădirii în care funcționează complexul comercial AFI
Mall Cotroceni, precum și valoarea finală a lucrărilor de construire.
Parchetul arată că prejudiciul creat bugetului local al Sectorului 6 de
către inculpați a fost stabilit la suma totală de 20.664.505 lei, compus
din impozit pe clădire suplimentar — debit principal și accesorii
calculate până la data de 10 iunie 2014 și o taxă suplimentară de
autorizare a lucrărilor de construire — debit principal și majorări de
întârziere.
S-a făcut anul de când Ministerul Economiei face ochi dulci
corporaţiei China General Nuclear Power, fără să se întâmple mai nimic.
Ministrul Energiei, Andrei Gerea, spune că luna viitoare va fi semnată o
bază contractuală, însă statul român are mari probleme în asigurarea
fondurilor şi a combustibilului nuclear. Să vezi şi să nu crezi. Chiar când cântam prohodului programului
nuclear românesc, Andrei Gerea, ministrul Energiei a scos porumbelul pe
gură: memorandumul cu investitorii chinezi, care stă la baza
contractului pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, ar
putea fi semnat în luna noiembrie. „Bine că am reuşit să ajungem la o
înţelegere şi vom semna acel memorandum. Este o investiţie extraordinar
de mare şi greu mai vezi astfel de investiţii în perioada asta. A
trebuit să trecem nişte bariere, pretenţiile au fost mari şi de o parte
şi de alta, bariere venite şi din legislaţia europeană. Important este
că anul acesta le-am depăşit. Partea investiţională trebuie pregătită,
prezentată, trebuie să asigurăm noi cadrul la Comisie (Comisia Europeană
– n.red.), trebuie să obţinem aprobarea pentru contractele de
diferenţă, este extrem de important”, a declarat ministrul. Potrivit
acestuia, construcţia celor două unităţi ar trebui să înceapă în termen
de doi ani. Asta însă numai pe hârtie, pentru că, în lipsa unui
investitor dispus să scoată din buzunar 6,4 miliarde de euro, problemele
s- au agravat la Cernavodă.
Nu avem combustibil nuclear
Un studiu asupra sectorului energetic, întocmit recent de
Departamentul pentru Energie, pune mari semne de întrebare asupra
viitorului proiectului nuclear românesc. „Pentru a atrage noi investiţii
în sectorul energetic, România trebuie să asigure existenţa unei pieţe
stabile, previzibile şi transparente, prin
strategii şi politici publice şi înlăturarea unor potenţiale bariere în
atragerea investitorilor. Considerăm că necesarul de investiţii în
sectorul energetic românesc este, pentru perioada 2015 – 2035, de
aproximativ 100 miliarde de euro (… ) Printre obiectivele de
investiţii necesare sau strategice se numără dezvoltarea reactoarelor
nucleare 3 şi 4 ale centralei din Cernavodă, dezvoltarea infrastructurii
smart metering şi smart grid, precum şi modernizarea centralelor pe
cărbune. Necesarul de combustibil nuclear pentru reactoarele 1 şi 2, de
aproximativ 200 de tone de echivalent uraniu anual, este asigurat din
producţia internă, dar pentru funcţionarea unităţilor 3 şi 4 resursele
interne sunt insuficiente, fiind luată în calcul varianta importului de
octoxid de uraniu, care poate fi procesat intern”, se arată în raport. Deşi
oficialii statului roman nu au recunoscut-o niciodată, eneria nucleară a
pierdut serios teren în faţa investiţiilor în energie regenerabilă.
“Tehnologiile în energie verde au scăzut din punct de vedere al
costurilor la jumătate comparativ cu ultimii patru ani. În domeniul
eolian preţul pe megawat instalat a scăzut undeva la două milioane
euro”, a explicat Iulian Gropoşilă, preşedintele Patronatului
Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (PIMM) Constanţa. Şi cum megawatul
instalat în domeniul nuclear este estimat acum la patru milioane de
euro, este clar de ce nimeni nu doreşte să arunce cu banii la Cernavodă
Telenovela indiană EnergoNuclear: au venit, au dansat, au plecat
În
urmă cu şapte ani, Nuclearelectrica avea şase investitori străini
interesaţi să construiască reactoarele 3 şi 4 de la centrala de la
Cernavodă. EnergoNuclear SA a fost înfiinţată în anul 2009, după o
structură de acţionariat în care Nuclearelectrica urma să deţină o cotă
de participare de 51% din capitalul social, RWE, GDF Suez, ENEL şi CEZ,
câte 9,15%, iar ArcelorMittal şi Iberdrola, câte 6,2%. CEZ a fost
primul dintre acţionarii EnergoNuclear care a anunţat, pe 9 septembrie
2010, că se retrage din proiect. Pe 19 ianuarie 2011, încă trei
investitori – GDF Suez, Iberdrola şi RWE Power România – au notificat
statul că părăsesc proiectul. În aceste condiţii, statul a fost nevoit
să răscumpere acţiunile, iar în prezent Nuclearelectrica deţine 85% din
EnergoNuclear. În present, o singură companie, China General Nuclear
Power Corporation, este în discuţii cu Ministerul Energiei pentru
dezvoltarea acestei investiţii, estimată la 6,4 miliarde euro. În aceste
consdiţii cele două reactoare au rămas la acelaşi grad de finalizare
din momentul 1989: reactorul 3 este construit în proporţie de 50%, iar
unitatea 4, doar 30%.
Agenția Națională de Integritate susține că fostul primar al
municipiului Constanța Radu Mazăre, nu poate justifica suma de 779.057
euro, reprezentând mai multe depozite într-un cont deschis la bancă din
Israel. Potrivit unui comunicat al ANI, inspectorii de integritate au
solicitat Comisiei de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel
Constanța extinderea acțiunii de control cu privire la diferența
nejustificată între averea dobândită și veniturile realizate de către
Radu Mazăre, având în vedere suma identificată, în cuantum de 779.057
euro, reprezentând mai multe depozite într-un cont deschis de către
acesta la o unitate bancară de pe teritoriul statului Israel, sucursala
Netanya. Mai mult, depozitele bancare în cuantum de 779.057 euro nu
au fost menționate în declarațiile de avere completate de Radu Mazăre,
în perioada 2008-2012. ANI precizează că această sumă cu caracter
nejustificat a fost identificată în același dosar în care Agenția
Națională de Integritate a solicitat, pe 23 iunie, Comisiei de cercetare
a averilor de pe lângă Curtea de Apel Constanța, începerea acțiunii de
control cu privire la o diferență nejustificată în cuantum de 137.570
euro și 143.818 lei, între averea dobândită și veniturile realizate în
perioada exercitării mandatelor de primar (iunie 2008 — mai 2015) de
către Radu Mazăre. Astfel, în urma datelor și a informațiilor
transmise de instituțiile competente până în prezent, diferențele cu
caracter nejustificat raportate la averea dobândită și veniturile
realizate de către Radu Mazăre totalizează 916.627 euro și 143.818 lei.
Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat vineri cererea
DNA de redeschidere a urmăririi penale pe numele foștilor miniștri ai
Educaţiei Ecaterina Andronescu şi Alexandru Athanasiu. „În baza art. 335 alin. 4 C. proc. pen. confirmă redeschiderea
urmăririi penale în dosarele nr. 19/P/2006 al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție,
Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție
și nr. 90/P/2007 al aceleiași secții, dispusă prin Ordonanța nr.
102/C1/2015 din 22 iunie 2015 emisă de procurorul șef adjunct al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția
Națională Anticorupție”, se arată în decizia instanţei Sspreme. Procurorii
DNA au solicitat judecătorilor să confirme redeschiderea urmăririi
penale într-un dosar în care sunt vizați Alexandru Athanasiu și
Ecaterina Andronescu, pentru abuz în serviciu și achiziții publice
făcute în timpul mandatelor lor de ministru al Educației. Cererea DNA a
fost depusă pe 22 iunie, are ca obiect „confirmare redeschidere urmărire
penală (art. 335. alin. 4 NCPP)”. Potrivit unor surse judiciare
faptele din acest dosar sunt similiare cu cele reținute în dosarul
„Microsoft”, în care Alexandru Athanasiu și Ecaterina Andronescu au fost
deja puși sub acuzare.
Reprezentanţii unui birou de executori judecătoreşti au intrat
joi, cu spijinul jandarmilor, în locuinţa din sectorul 2 a prinţului
Paul Lambrino şi a prinţesei Lia, condamnaţi de o instanţă din regatul
Unit să-i returneze o datorie de 1,8 milioane de lire sterline unui
cetăţean britanic. Executarea silită se face pe baza unei decizii
definitive pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti pe 16 iunie 2015. Joi dimineaţă, executorul judecătoresc a mers la locuinţa prinţului
Paul pentru a evalua bunurile astfel încât să se stabilească dacă
acestea pot fi valorificate ca să poată fi recuperat prejudiciul. Înalta
Curte de Justiţie – Divizia Queen’s Bench a decis pe 2 iunie 2010, ca
prinţul Paul Lambrino şi prinţesa Lia a României să-i plătească lui
Marco Houston 1,8 milioane de lire sterline. Decizia a fost luată în
urma acţiunii introduse în instanţă de Marco Houston, editorul
publicaţiei Royalty Magazin , care îi împrumutase pe prinţul Paul şi
prinţesa Lia cu suma de 1,8 milioane de lire, pe care aceştia nu au mai
înapoiat-o. Pe 14 octombrie 2014, Tribunalul Bucureşti a recunoscut
decizia instanţei din Regatul Unit şi a încuviinţat executarea acesteia
pe teritoriul României. Curtea de Apel Bucureşti a menţinut, pe 16 iunie
2015, decizia Tribunalului, dând o decizie definitivă în sensul punerii
în executare a hotărârii Curţii britanice. Prinţul Paul a susţinut,
într-un comunicat transmis prin biroul său de presă, că nu are
cunoştinţă despre procesul de la Londra, unde nu ar fi fost citat. Ca la
Radio Erevan, el a mai afirmat că Marco Houston este cel care îi
datorează suma de 2.018.568 de lire sterline, pe baza unui contract de
împrumut autentificat de notarul public John Bower din Londra, la data
de 8 octombrie 2007 şi garantat cu o ipotecă instituită asupra unui
imobil al lui Houston din Londra. Paul Lambrino este un mai vechi
„client” al Ziarului de Investigaţii, care a dezvălui cum acesta, fără
să aibă un titlu de proprietate valabil, fără să facă dovada deposedării
abuzive de către statul comunist şi fără să aibă calitatea legală de
moştenitor, a luat cu japca 47 de hectare din pădurea Snagov, deşi
aceasta fusese declarată domeniu public de Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie a României, încă din anul 1941.
Vicepreşedintele ANAF Romeo Florin Nicolae, şeful Direcţiei
Generale Antifraudă, este urmărit penal pentru trafic de influenţă, după
ce, în 2010, ar fi pretins şi primit o şpagă de 5.000 de euro de la
reprezentantul unei firme penru soluţionarea favorabilă a unei
contestaţii împotriva unei decizii de impunere. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial
Ploieşti au dispus începerea urmăririi penale pentru trafic de influenţă
faţă de Romeo Florin Nicolae, la data faptelor consilier superior în
cadrul ANAF – Direcţia Generală de Coordonare Inspecţie Fiscală, în
prezent vicepreşedinte ANAF şi director general al Direcţiei Generale
Antifraudă Fiscală. În ordonanţa de începere a urmăririi penale se
arată că în vara anului 2010 Romeo Florin Nicolae a pretins şi primit
echivalentul în lei al sumei de 5.000 euro de la un denunţător,
reprezentant al unei firme, lăsând să se înţeleagă că are influenţă
asupra factorilor de decizie din ANAF pentru soluţionarea favorabilă a
unei contestaţii formulate de societatea respectivă împotriva unei
decizii de impunere. Aceasta din urmă, privind obligaţii fiscale
suplimentare de plată la bugetul statului în valoare totală de
13.034.043 lei, fusese emisă ca urmare a unei inspecţii fiscale făcute
de către reprezentanţii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Prahova . Ulterior,
decizia de impunere a fost desfiinţată parţial de ANAF – Direcţia
Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, în sensul diminuării
obligaţilor de plată de la bugetul statului, de la suma de 13.034.043
lei la suma de 1.097.923 lei. De 13 ori mai puţin! Romeo Florin Nicolae a
ajuns la DNA Ploieşti în jurul orei 14,40, însoţit de avocatul
Alexandru Chiciu, cel care-l reprezintă şi pe primarul general al
Capitalei, Sorin Oprescu, arestat preventiv pentru luare de mită. Cum
îi stă bine unuia care a lucrat tot timpul la stat, averea lui Nicolae
nu este deloc de neglijat. Şeful Direcţiei Antifraudă Fiscală are două
apartamente şi o casă, patru terenuri, două autoturisme, depozite
bancare de aproximativ 32.000 de euro şi venituri declarate de circa
100.000 lei. Nicolae este vicepreşedinte ANAF cu rang de sectretar de
stat şi coordonează Direcţia Generală Antifraudă şi Direcţia Generală
Vamală. Potrivit celei mai recente declaraţii de avere a lui Nicolae,
din iunie 2015, acesta deţine în Ploieşti un apartament de 115,9 metri
pătraţi, din anul 2004, împreună cu soţia, o casă de 142 metri pătraţi
primită ca donaţie de la părinţi în 2012, iar pe numele soţiei mai
figurează un apartament de 50,36 metri pătraţi, tot din 2012, dobândit
în urma unei succesiuni. Tot ca donaţie de la părinţi, Nicolae mai
deţine în judeţul Prahova, din 2012, un teren intravilan de 899 mp şi
jumătate din altul de 537 mp. Soţia lui, Adriana Nicolae, are în urma
unei succesiuni din 2012 un teren intravilan de 1.260 mp şi un teren
extravilan de 5.933 mp, ambele în Prahova. Vicepreşedintele ANAF are
două autoturisme – un Peugeot cumpărat în 2007 şi un BMW achiziţionat în
leasing în 2011. Totodată, are un contract de leasing de 20.500 euro la
Porsche Leasing, pentru perioada 2013-2017. Nicolae figurează cu
depozite bancare de aproape 25.000 de euro şi aproximativ 29.500 de lei,
în posesia cărora a intrat prin succesiune, dar şi cu un depozit bancar
de 1.000 lei deschis în acest an.
Statul contra stat, totul pe banii statului. Administratorii companiei constănţene Oil Terminal vor să apeleze la o casă de avocatură pentru procesele pe care compania le are cu instituţiile statului, propriii angajaţi şi acţionari. Încurcate sunt căile managementului la Oil Terminal. Deşi dispune de propriii jurişti, plătiţi pentru a reprezenta compania în raporturile juridice cu clineţii şi terţii, compania Oil Terminal, sau mai exact administratorii săi, ţin morţiş să contracteze o casă de avocatură pentru reprezentarea în instanţă. Şi nu oricum, ci împotriva autorităţilor statului roman. “Societatea intră în raporturi cotidiene cu autorităţile acţionând în Portul Constanţa (autoritatea vamală, navală, portuară, poliţia de frontieră etc) intrând astfel frecvent în sfera dreptului public administrativ şi putând face obiectul unor controale, verificări etc., de natură a-i stabili eventuale responsabilităţi contravenţionale, fiscale etc (…) Deşi societatea are actualmente încadraţi jurişti, lipsa unor specializări punctuale (…) precum şi volumul de muncă existent nu asigură pe deplin nevoile societăţii în protejarea cât mai eficientă a intereselor sale…”, arată directorul general Sorin Ciutureanu în răspunsul Oil Terminal în urma solicitării pe Legea 544 a Ziarului de Investigaţii. Dar asta nu e totul.
Un alt motiv pentru care şefii Oil Terminal vor avocaţi de anvergură
este păruiala în AGA cu fondul de investiţii cipriot Broadhurst
Investments Limited.
Fondul a intrat în acţionariat după listarea parţială a Oil Terminal
la bursă şi a uzat de toate mijloacele legale pentru a se opune unor
decizii AGA pe care nu le-a considerat oportune şi legale. De aici o
mulţime de procese, bătăi de cap la oficiul juridic al Oil Terminal.
Ultimul scandal a vizat majorarea capitalului social al companiei,
decizie atacată de fondul de investiţii la tribunal. Reacţia
administratorilor Oil Terminal nu a întârziat să apară. “Având în vedere
etapele complexe ce trebuie parcurse în vederea majorării capitalului
social, în conformitate cu legislaţia în vigoare, considerăm că este
necesară asistenţa unui avocat specializat cu o vastă experienţă în
acest domeniu, cu o înţelegere a piţei de capital şi cu o privire în
ansamblu asupra tendinţelor juridice, care să ne asiste şi să ne îndrume
în procedura majorării capitalului social şi care să reprezinte
interesele societăţii în eventuale litigii ce pot apărea pe parcursul
derulării procedurii”, arată compania.
Un administrator acuză
Deşi Oil Terminal a înştiinţat oficial Ziarul de Investigaţii
referitor la faptul că “şedinţele Consiliului de Administraţie nu sunt
publice, astfel încât nu vă putem comunica modul în care a votat fiecare
administrator în parte în şedinţa la care faceţi referite (majorarea
capitalui social – n.red.)”, în demersul jurnalistic pentru aflarea
adevărului vom prezenta poziţia unui administrator, altul decât cei care
reprezintă interesele statului român. O prezentă integral, pentru a nu
apărea interpretări ulterioare: Către: Autoritatea de Supraveghere Financiară Str. Foişorului nr.2, sector 3, Bucureşti, 031178, Bucureşti, Sector 3 În atenţia: Domnului Mişu Negriţoiu, preşedinte ASF, Spre ştiinţă Domnului Adrian Vascu, preşedinte ANEVAR Consiliului de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti Domnului Daniel Crişan, preşedinte CA Oil Terminal
Bună ziua,
În calitate de administrator al Oil Terminal SA, societate listată la
Bursă de Valori Bucureşti vă sesizez următoarele nereguli din
situaţiile financiare ale Oil Terminal: 1- Deşi conform art 27 alin 2
din Legea petrolului 238/2004, durata acordurilor de concesiune
petrolieră este de 30 ani, Consiliul de Administraţie al Oil Terminal
consideră în mod eronat că pentru acordul de concesiune dintre societate
şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale încheiat în 2002, durata
este nelimitată, probabil în scopul reducerii costurilor cu
amortizarea. 2- Evaluarea acordului de concesiune la numai 3 mil ron
este profund eronată, deoarece pe baza acestuia se generează 40% din
veniturile societăţii dar valorează doar 1,5% din total active. Valoarea
anuală a redeventei plătită pentru acordul concesiune este de 3,7
milioane ron (10% din veniturile generate prin utilizarea concesiunii)
ceea ce indică discrepanţa dintre realitate şi înregistrările contabile
ale Oil Terminal.Pe scurt un activ „inchiriat” cu 1 mil usd care
generează venituri anuale de 10 milioane usd nu poate să valoreze sub 1
million de usd (în niciun standard de evaluare) La pagina 32 din raportul anual Oil Terminal http://actionariat.oil-terminal.com/cache/9711-raport-anual-2014–p3.pdf găsiţi următoarea notă care probeaăa sesizarea prezentă: „Imobilizările
necorporale înscrise în evidenţa contabilă a S.C. OIL TERMINAL SA
Constanţa constau în programe informatice/licenţe aferente acestora,
achiziţionate de la terţi şi concesiunea activităţii de exploatare a
rezervoarelor, conducetelor de transport al ţiîeiului şi produselor
petroliere, a instalaţiilor de pompare şi a celorlalte instalaţii şi
echipamente aferente acestora, încheiat cu Agenţia Naţională pentru
Resurse Minerale. Ca urmare a analizei contractului de concesiune,
aprobat prin H.G. 886/16.08.2002, se constată că sunt îndeplinite
condiţiile de recunoaştere a concesiunii că şi imobilizare necorporală
potrivit IAS 38 – imobilizări necorporale şi clarificărilor date prin
IFRIC 12. În acest fel a fost recunoscută imobilizarea necorporală –
concesiune, la valoarea ei justă de 3.034.941 lei, înregistrată în
contabilitate la 31.12.2012, pe baza Raportului de evaluare întocmit de
evaluator autorizat, membru titualar al ANEVAR. Durata de viaţă utilă a
concesiunii este nedeterminată, conform punctului 88 din IAS 38 –
Imobilizări necorporale, prin urmare aceasta nu se supune amortizării. Imobilizările
necorporale sunt prezentate în situaţiile financiare la valoarea
reevaluată, mai puţin amortizările şi ajustările pentru depreciere sau
pierderea de valoare, în conformitate cu IAS 38 – imobilizările
necorporale şi IAS 36 – deprecierea imobilizărilor. La data de 31
decembrie 2014 nu au fost identificate indicii cu privire la deprecierea
imobilizărilor necorporale. Reevaluarea la valoare justă la 31.12.2014,
a fost înregistrată pe baza unei Raport de evaluare întocmit de către
un evaluator autorizat, membru titular al ANEVAR. Valoarea justă astfel
determinată, evidenţiată prin metodă valorii reevaluate, se prezintă
astfel: – concesiune Acord Petrolier 3.133.762 lei – programe
informatice/ licenţe aferente acestora 540.883 lei”. Având în vedere
impactul semnificativ asupra situaţiilor financiare a unei corecturi
faţă de cele publicate şi atribuţiile dvs de supraveghere, vă rog să
luaţi măsuri pentru informarea corectă a acţionarilor cu privire la
situaţia financiară şi economică a societăţii Oil Terminal, inclusiv
prin impunerea societăţii să publice opiniile separate ale
administratorilor care nu au aprobat situaţiile financiare aferente
anului 2014.
Te-ai fript cu sindicatul? Suflă în iaurt
Şi pentru ca telenovela avocaţilor să fie completă, Oil Terminal se
urcă cu cizmele pe propriii angajaţi. “Menţionăm că litigiile de muncă
în care este reprezentată societatea necesită administrarea unui
probatoriu complex, pentru care se impune influxul expertizei uni
avocat, cu pregătire vastă şi cu un portofoliul amplu în gestionarea
conflictelor de muncă. Necesitatea angajării unui apărător ales derivă
şi din faptul că societatea are calitate procesuală de pârât în litigii
împotriva Sindicatului Oil Terminal, litigii care au impact social
deosebit şi demers sinuos”, a comunicat compania Oil Terminal Ziarului
de Investigaţii.
În toiul nopţii de sâmbătă spre duminică, atunci când cei mai
mulţi români dormeau sau se uitau la meciul Simonei Halep, primarul
general al Bucureştilor, Sorin Oprescu, lua şpagă 25.000 de euro. Numai
că nici procurorii DNA nu dormeau şi nici nu se uitau la tenis, aşa că
l-au prins pe edil în flagrant şi l-au reţinut pentru 24 de ore. UPDATE Sorin Oprescu a fost arestat preventiv
Judecătorii Tribunalului București au decis duminică noapte
arestarea preventivă a primarului general Sorin Oprescu pentru o
perioadă de 30 de zile. Decizia nu este definitivă, însă este
executorie. Sorin Oprescu a contestat decizia privind arestarea
preventivă. „În perioada 2013-2015, un grup bine organizat, la care a
aderat şi inculpatul Oprescu Sorin Mircea, a înființat în administrația
locală din Municipiului București un sistem prin care operatorii
economici care doreau să primească contracte din partea instituțiilor
publice aflate în subordinea Primarului trebuia să remită o parte din
profitul brut realizat din execuția acelor contracte, cu titlul de mită,
unor factori de decizie din cadrul aparatului Primarului Municipiului
București. Astfel, executantul păstra pentru sine între 30% şi 33% din
profitul brut, iar diferența era remisă funcționarilor din cadrul
aparatului primarului Municipiului București, cu titlul de mită, un
procent de 10% din valoarea contractului fiind cerut pentru inculpatul
Oprescu Sorin Mircea”, se arată în referatul procurorilor. Aceştia
explică faptul că membrii grupului, persoane cu funcţii de conducere din
cadrul a două instituţii publice din subordinea Primarului Municipiului
București, facilitau câștigarea contractului, vorbeau cu angajaţii din
subordine astfel încât aceştia să accepte documentația de atribuire,
precum și să aprobe și dispună efectuarea plății facturilor emise de
firmele respective, foarte repede față de momentul facturării. Totul era
„asezonat” cu solicitarea de sume de bani pentru persoane cu funcții de
conducere în aparatul Primarului Municipiului București, precum și
pentru primar. „La data de 05.09.2015, în baza unei înțelegeri
prealabile cu conducătorul unei instituții publice din subordinea sa și o
persoană de încredere a primarului, inculpatul Oprescu Sorin Mircea, a
primit de la primul suma de 25.000 euro din totalul de 60.000 euro
pretinși de cei doi de la un număr de patru denunțători pentru edilul
municipiului Bucureşti”, se mai arată în referatul citat.
În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...
Un moment de tranziție pentru administrația Bucureștiului
Depunerea jurământului de către Ciprian Ciucu în funcția de primar general al Capitalei marchează începutul unei etape administrative...
După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
