Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, cere sesizarea
Senatului pentru începerea urmăririi penale față de Gabriel Oprea, în
dosarul în care sunt cercetați foști șefi ai DIPI. Fostul vicepremier şi
ministru de Interne este acuzat că, din banii destinaţi luptei
anticorupţie, şi-a dotat biroul de la minister cu un jacuzzi şi a
achiziţionat o limuzină Audi A8.
„În conformitate cu prevederile legale și constituționale,
procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis
procurorului general al PÎCCJ referatul cauzei, în vederea sesizării
Senatului, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale
față de Gabriel Oprea, senator în Parlamentul României, la data faptei
viceprim-ministru pentru securitate națională și ministru al Afacerilor
Interne, în legătură cu săvârșirea unei infracțiuni de abuz în serviciu,
dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos
necuvenit”, se arată într-un comunicat al DNA dat publicităţii miercuri.
Procurorii
precizează că, la 13 iulie 2015, Gabriel Oprea, în calitate de ministru
de Interne și ordonator de credite, cu ajutorul lui Nicolae Gheorghe,
secretar de stat în cadrul Departamentului de Informații și Protecție
Internă, și Gabriel-Nicolae Pavel, șef al Serviciului juridic, a dispus
suplimentarea cu suma de 410.000 lei a fondurilor pentru cheltuieli
operative ale acestei structuri de poliție și a aprobat achiziția unui
autoturism Audi A8 în scopul declarat al asigurării protecției
demnitarilor.
„Acest lucru s-a realizat cu încălcarea prevederilor
legale care limitează achiziționarea autovehiculelor din fondurile
operative ale Ministerului Afacerilor Interne strict la situații legate
de folosirea lor în activități de urmărire penală a infracțiunilor de
corupție. Ca urmare a încălcării atribuțiilor de serviciu, bugetul de
stat a fost prejudiciat cu suma de 410.000 lei. În perioada 21 august —
octombrie 2015, ministrul de Interne a beneficiat de folosința exclusivă
a autoturismului Audi A8, achiziționat în modalitatea de mai sus”,
susțin procurorii.
Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii DNA, precum și copii ale dosarului de urmărire penală.
Un nou dosar penal pe numele lui Gabriel Oprea. Jacuzzi şi Audi A8 pentru fostul ministru de Interne
Fostul şef al DIPI Nicolae Gheorghe este urmărit penal pentru deturnare de fonduri şi complicitate la abuz în serviciu
Procurorii DNA au dispus efectuarea urmăririi penale față de
Nicolae Gheorghe, chestor principal de poliție, la data faptelor șef al
Departamentului de Informații și Protecție Internă (DIPI), cu rang de
secretar de stat, pentru complicitate la abuz în serviciu și două
infracțiuni de deturnare de fonduri.
Potrivit DNA, în sarcina lui Nicolae Gheorghe s-a reținut săvârșirea
infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul a
obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă
continuată, și două fapte de deturnare de fonduri, dintre care una în
formă continuată (11 acte materiale).
În același dosar, sunt urmăriți
penal Gabriel Nicolae Pavel, comisar șef de poliție, la data faptei șef
al Serviciului Juridic DIPI, pentru complicitate la abuz în serviciu,
în formă continuată, Marian Dănuț Iacob, comisar șef, la data faptei șef
al Diviziunii Administrative în DIPI, pentru deturnare de fonduri, în
formă continuată (trei acte materiale), și Nelu Zărnică, chestor
principal de poliție, la data faptei adjunct al șefului DIPI cu rang de
subsecretar de stat, pentru deturnare de fonduri, în formă continuată
(două acte materiale).
DNA precizează că, în vara anului 2015,
Nicolae Gheorghe și Gabriel Pavel, prin întocmirea documentației
aferente, au contribuit la achiziționarea unor bunuri din fondurile
operative ale MAI, fără ca ele să fie folosite la acest tip de
activități. „Acest lucru s-a realizat cu încălcarea prevederilor legale
care limitează achiziționarea bunurilor din fondurile operative, strict
la situații legate de folosirea lor în activități de urmărire penală a
infracțiunilor de corupție. Ca urmare a încălcării atribuțiilor de
serviciu, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 410.000 lei, iar
DIPI a beneficiat de dotarea cu bunurile respective, în valoare de
91.295,73 euro, folosul fiind necuvenit în raport cu destinația legală a
fondurilor operative. În perioada 21 august — octombrie 2015, Nicolae
Gheorghe, în aceeași calitate, a schimbat destinația folosinței
bunurilor respective, achiziționate în modalitatea de mai sus”, se arată
în comunicatul DNA.
Anchetatorii susțin că, în perioada 2014-2015,
Nicolae Gheorghe, în calitate de secretar de stat și ordonator de
credite în DIPI, în mod repetat a aprobat mai multe rapoarte prin care a
fost schimbată destinația sumei de peste 238.000 lei, alocată
instituției pentru fonduri operative, în scopul efectuării unor
cheltuieli de protocol ori pentru înzestrarea instituției, care nu au
fost circumscrise activităților, acțiunilor sau misiunilor cu caracter
informativ-operative.
Anchetatorii au constatat că, în aceeași
manieră, au procedat cu suma totală de aproape 14.500 lei și suspecții
Zărnică și Iacob, în calitate de ordonatori de credite în cadrul DIPI.
Celor patru li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și
acuzațiile.
Procurorii DIICOT au descins la casa de avocatură Ţuca Zbârcea şi Asociaţii, într-un dosar cu produse farmaceutice
Procurorii DIICOT au descins joi pentru percheziţii la o casă de
avocatură, pentru a ridica înscrisuri într-un dosar care vizează
prejudicierea unor firme care făceau comerţ cu produse farmaceutice.
Surse judiciare au declarat pentru Mediafax că percheziţiile au fost făcute la firma de avocatură Ţuca Zbârcea şi Asociaţii.
Procurorii
DIICOT fac cercetări faţă de „un grup infracţional organizat constituit
cu scopul de a prejudicia creditorii a două societăţi comerciale având
ca obiect de activitate comerţul cu produse farmaceutice, prin crearea
intenţionată a stării de insolvenţă iar mai apoi falimentul firmelor,
activele acestora fiind preluate de către o altă societate comercială
controlată de către aceleaşi persoane, prin intermediul unor societăţi
comerciale cu sediul în Olanda şi Cipru”, se arată într-un comunicat dat
publicităţii de DIICOT.
Conform comunicatului, procurorii DIICOT au
făcut o percheziţie la sediul unei case de avocatură „pentru ridicarea
de înscrisuri în baza cărora două dintre respectivele societăţi
comerciale au efectuat în contul acesteia un număr de 17 transferuri
bancare, în vederea stabilirii scopului pentru care au fost efectuate
aceste plăţi”.
În acest caz, a fost începută urmărirea penală „in
rem” pentru comiterea infracţiunilor constituire de grup organizat,
delapidare şi bancrută frauduloasă, din 18 mai 2015. În cele 17
tranzacţii bancare au fost transferaţi aproape 37 de milioane de lei.
La loc comanda! Curtea de Apel Braşov a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a omului de afaceri Ioan Neculaie
Magistrații Curții de Apel Brașov au decis luni arestarea
preventivă a omului de afaceri Ioan Neculaie, patronul FC Braşov şi al
fabricii de autocamioane Roman, infirmând decizia Tribunalului Brașov
din 30 ianuarie, care stabilise cercetarea acestuia sub control
judiciar.Ioan Neculaie a ieșit din sediul Curții de Apel cu cătușe la mâini, fiind urcat în mașină pentru a fi dus în arestul IPJ.
El
fusese reținut pe 28 ianuarie, după ce procurorii brașoveni au făcut
mai multe percheziții la sediile unor firme ale Grupului Prescon SA, la
SC Fotbal Club Brașov SA, patronate de acesta, dar și la locuința sa din
Brașov. El este cercetat pentru evaziune fiscală, fals în înscrisuri
sub semnătură privată, delapidare cu consecințe deosebit de grave și
spălare de bani.
„Din probele administrate până în acest moment al
urmăririi penale, a rezultat că în perioada martie 2013-mai 2015, în
calitate de acționar majoritar la S.C ICIM.S.A Brașov și S.C Fotbal Club
Brașov S.A, s-a asociat cu inculpatul Păunescu Stelian Florin (director
economic în cadrul grupurilor de firme PRESCON SA și ROMAN SA și
președinte al Consiliului de Administrație al SC ICIM S.A Brașov și SC
Fotbal Club S.A Brașov) și suspecta Slăvilă Corina Eugenia (jurist în
cadrul grupului de firme controlate de Neculaie Ioan) cu scopul de a
ajuta S.C Fotbal Club S.A Brașov să stabilească în mod fraudulos un TVA
deductibil în cuantum de 6.969.266,88 lei, prin înregistrarea în
contabilitatea SC Fotbal Club SA Brașov a unei operațiuni nereale,
respectiv a achiziției la data de 24.01.2014 de către aceasta din urmă
societate a unei presupuse investiții de la SC ICIM S.A Brașov constând
într-o bază sportivă situată în municipiul Brașov”, se arată într-un
comunicat de presă al Parchetului din 29 ianuarie.
Valoarea pretinsei
investiții atestată de înscrisurile înregistrate în contabilitatea SC
Fotbal Club S.A Brașov a fost stabilită la suma de 36.007.878, 88de lei
(din care 6.969.266,88 de lei TVA), deși în realitate SC Fotbal Club SA
Brașov nu a dobândit niciun drept concret și niciun bun în urma
respectivei tranzacții, această tranzacție neavând valoare economică. În
urma înregistrării acestor înscrisuri în evidențele SC Fotbal Club SA
Brașov, această societate a compensat până în luna februarie 2015 suma
de 6.969.266,88 lei, reprezentând TVA deductibil aferent pretinsei
investiții rezultată din documente ce atestă operațiuni nereale, mai
arată procurorii.
De asemenea, în calitate de acționar majoritar,
administrator de fapt al SC Fotbal Club SA Brașov și singura persoană cu
drept de semnătură în această firmă, la data de 27.12.2010, inculpatul
Ioan Neculaie a retras fără justificare legală din contul de casă al
acestei societăți, suma de 9.830.000 de lei, iar la data de 30.12.2011
suma de 3.900.000 de lei, iar pentru a da aparență de legalitate acestor
retrageri a înregistrat în evidențele societății antecontractul de
vânzare-cumpărare nr.1648 din 18.05.2012 încheiat între Ioan Neculaie și
SC Fotbal Club Brașov SA prin care primul s-a obligat în schimbul sumei
de 4.156.400 euro să transfere proprietatea asupra a două terenuri din
extravilanul comunei Sânpetru, județul Brașov, pe care acesta le
achiziționase în data de 20.09.2011 cu suma de 871.346,41 lei, bunul
fiind vândut astfel la un preț de peste 20 de ori mai mare față de
prețul de achiziție, se mai precizează în comunicatul de presă.
Master Planul Portului Constanţa, copy-paste de un million de euro. Operatorii portuari îi aduc acuzaţii grave proiectantului IPTANA
Operatorii portuari sunt la cuţite cu conducerea Companiei
Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa din pricina Master
Planului care prevede ca în portul vechi macaralele să fie înlocuite cu
tersase şi vile de vacanţă. La ultima dezbatere pe această temă,
proiectatului IPTANA, cel care a realizat studiile, i s-au adus acuzaţii
grave: raportul de mediu ar conţine date false.
Se încing din nou spiritele în Portul Constanţa. Administraţia
portului nu a reuşit să cadă la pace cu operatorii portuari care vor fi
afectaţi de noile prevederi ale Master Planului. Din contră, comunitatea
portuară şi ecologiştii au adus acuzaţii grave la adresa proiectantului
IPTANA.
“Se face o afirmaţie cum că în unele rapoarte că cele mai
recente date (impactul asupra florei şi faunei marine etc. – n.red.)
sunt furnizate de Institutul de Cercetări Marine. Facem precizarea că
aceste date (menţionate în Master Plan – n.red.) nu au fost furnizate
direct de ICMDM”, a precizat doctor inginer Tania Zaharia, directorul
ştinţific al Instititului de Cercetări Marine Grigore Antipa, în cadrul
dezbaterii publice pe tema Master Planului.
În replică,
reprezentanţii IPTANA au precizat că au utilizat datele pe care le- au
avut la dispoziţie, probabil din 2014, pentru că ICMDM nu a publicat
rapoartele pe 2015. Asta nu este însă singura problemă cu care se
confruntă Master Planul porturilor maritime. “Citind Master Planul,
spune că vom fi relocaţi fără despăgubire. Conform articolului 44 din
Constituţia României este interzis. Deci domnii au reuşit să modifice şi
Constituţia României”, a declarat Sorin Greavu, directorul Romned Port
Operator.
Mai mult decât atât, şase organizaţii ecologiste, printre
care Oceanic Club şi Mare Nostrum, au solicitat în mod official
respingerea documentaţiei aferente Master Planului Port Constanţa pentru
31 de deficienţe descoperite în documentul cu pricina. “Se constată că
la elaborarea Master Planului şi a Raportului de Mediu nu s- a şinut
cont şi de cerinţele HG 1076/2004, anexele 1 şi 2, de recomandările
legislaţiei europene şi de observaţiile făcute de organizaţiile
profesionale şi organizaţiile nonguvernamentale de mediu. În consecinţă,
lucrarea are multe deficienţe, conţine erori, este de o calitate slabă
şi neconformă cu HG 1076/2004, fapt pentru care cerem respingerea
întregii documentaţii aferente Master Planului Port Constanţa”, se arată
în adresa oficială a ONG- urilor de mediu.
Compania Naţională
„Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa şi Ministerul
Transporturilor în calitate de Autoritate de Management pentru POS-T
2014-2020 au semnat contractul nr.247/03.12.2014 pentru acordarea
finanţării nerambursabile a proiectului „Master Plan al Portului
Constanţa” din fonduri publice. Valoarea totală a contractului de
finanţare este 5.164.676,93 lei iar în luna februarie 2014 autoritatea
contractantă, CNAPMC a semnat contractul de servicii „Asistenţă tehnică
pentru elaborarea unui Master Plan al Portului Constanţa”, cu Asocierea
Asocierea SC Ernst&Young SRL – Inroslackner AG.
Master Planul
Portului Constanţa vizează realizarea unei planificări strategice a
portului pe termen mediu şi lung, în condiţiile asigurării unei
continuităţi a dezvoltări iportuare, cu exploatarea eficientă a
resurselor şi infrastructurii existente, orientate spre necesităţile
reale ale pieţei. Durata de implementare a proiectului a fost de 12 luni
şi cel puţin prin prisma deficienţelor semnalate, se pare că nu a făcut
toţi banii.
Aurel Simionescu, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile în dosarul modernizării Bulevardului Dorobanţilor
Tribunalul Galați a admis joi seară propunerea de arestare
preventivă pentru 30 de zile cerută de procurorii DNA Galați pentru
primarul municipiului Brăila, Aurel Simionescu, și pentru fostul
director economic în Primăria Brăila, Stoica Anghelescu, acum consilier
personal al primarului.
Hotărârea Tribunalului Galați nu este definitivă și poate fi atacată
cu recurs la Curtea de Apel Galați. Inculpații au fost deja duși în
arestul Inspectoratului de Poliție al Județului Galați. Cei doi sunt
acuzați de abuz în serviciu și schimbare, fără respectarea prevederilor
legale, a destinației fondurilor europene.
Potrivit unui comunicat
DNA, în cursul anului 2010, Aurel Simionescu, în calitate de ordonator
principal de credite și responsabil de controlul financiar preventiv,
beneficiind de sprijinul lui Stoica Anghelescu, în calitate de director
executiv al Direcției Finanțelor Publice Locale din cadrul Primăriei
municipiului Brăila, a schimbat, cu intenție, fără respectarea
prevederilor legale, destinația sumei de 2.642.179,91 lei, ce reprezintă
o parte din cei 15.703.464 lei primiți ca primă tranșă de prefinanțare
din fonduri europene, în cadrul proiectului „Modernizare Bulevardul
Dorobanților, municipiul Brăila”. Această sumă de bani a fost folosită
în alte scopuri decât pentru cheltuieli eligibile în cadrul proiectului
respectiv („Învățământ”, „Locuințe, servicii dezvoltare publică” etc.).
De
asemenea, cei doi inculpați au avizat și aprobat documentația de
atribuire a contractului de modernizare a bulevardului către asocierea
de firme care propusese suma de 99.992.906,29 lei pentru executarea
lucrărilor, cauzând prin aceasta vătămarea intereselor legitime ale
ofertantului clasat pe locul al doilea, care a acumulat cel mai mare
punctaj în urma aplicării algoritmului de calcul în evaluarea ofertelor
și care ofertase pentru lucrări suma de 65.648.502,88 lei.
Prin
acțiunile celor doi inculpați a fost produs Primăriei Brăila un
prejudiciu de 39.829.735,31 lei, din care 24.985.162,27 lei reprezentând
finanțare nerambursabilă primită de la Ministerul Dezvoltării în cadrul
Fondului European de Dezvoltare Regională și 14.844.572,66 lei
prejudiciu adus bugetului local al municipiului Brăila.
Nereguli grave la Transelectrica. Fostul director Adrian Băicuşi încheia contracte cu Siemens, companie pentru care lucrase
Compania Națională de Transport a Energiei Electrice
Transelectrica a încheiat, între 2009 și 2013, mai multe contracte care
ridică suspiciuni, iar angajații au beneficiat în aceeași perioadă de
sporuri, indemnizații și alte beneficii în valoare totală de peste 300
milioane de lei, potrivit concluziilor unui raport al Corpului de
Control al premierului. Ce bate la ochi este faptul că directorul de la
acea vreme al Transelectrica, Adrian Băicuşi, încheia pe bandă rulantă
contracte cu Siemens, a cărei filială în România o coordonase anterior.
Având în vedere faptul că unele dintre aspectele constatate indicau
posibilitatea săvârșirii unor infracțiuni, Corpul de Control al
premierului a sesizat organele de urmărire penală.
„Având în vedere
că în urma acțiunii de control au rezultat indicii privind implicarea
reprezentanților Transelectrica în acte și operațiuni care pot întruni
elementele constitutive ale unor posibile fapte de natură penală, Corpul
de control al primului-ministru, ca organ cu atribuții de control, va
sesiza organele de urmărire penală, respectiv Direcția Națională
Anticorupție, urmând ca organul de urmărire penală sau, după caz,
instanța de judecată să hotărască asupra existenței sau inexistenței
infracțiunilor și asupra vinovăției”, se precizează în raport.
Unul
dintre aspectele urmărite în timpul controlului a fost achiziționarea
sistemului informatic DAMAS al Dispecerului Energetic Național. Sistemul
a fost achiziționat la un preț de peste şapte milioane de lei fără TVA
și a fost utilizat începând cu 1 septembrie 2012. În urma controlului
s-a constatat că sistemul DAMAS nu identifică operațiunile de tranzit de
energie electrică și nu permite participanților la piața de energie să
notifice la Dispeceratul Energetic Național operațiunile de tranzit,
deși aceasta era o cerință prevăzută în specificațiile tehnice. În
această situație, participanții la piața de energie electrică din
România trimit în continuare notificări prin e-mail, și nu prin sistemul
DAMAS.
„În concluzie, Transelectrica nu dispune de mijloace proprii
corespunzătoare pentru a verifica realitatea operațiunilor de tranzit de
energie electrică, reprezentanții Dispecerului Electric Național luând
în considerare doar datele declarate de către participanții la piața de
energie electrică”, se arată în raport. Corpul de Control al premierului
a depistat unele nereguli și în ceea ce privește declararea la
Dispecerul Energetic Național a tranzacțiilor transfrontaliere cu
energie electrică, tot ca urmare a unor deficiențe în funcționarea
sistemelor informatice.
De asemenea, în urma unor verificări prin
sondaj s-a constatat că reprezentanții Transelectrica au avut deficiențe
în exercitarea atribuțiilor de serviciu în legătură cu verificarea și
confirmarea tranzacțiilor transfrontaliere cu energie realizate de trei
societăți. În urma nerespectării procedurilor, Transelectrica nu ar fi
facturat celor trei societăți contravaloarea unor servicii prestate,
prejudiciul fiind estimat la peste 2 milioane de lei.
Un alt aspect
menționat în raport este excesul de sporuri, indemnizații, beneficii și
alte avantaje bănești acordate personalului societății în perioada
2009-2013, în baza contractului colectiv de muncă. Este vorba despre 20
de sporuri și indemnizații, la care se adaugă 23 de adaosuri și alte
beneficii, suma totală alocată pentru plata lor în perioada vizată fiind
de aproape 312 milioane de lei.
Posibil conflict de interese în cazul lui Adrian Băicuşi
Raportul menționează și un posibil caz de conflict de interese,
în care s-ar fi aflat Adrian Băicuși, director general al Transelectrica
din ianuarie 2009 până în noiembrie 2010.
„În
perioada în care a deținut funcția de director general al
Transelectrica, Băicuși Adrian a reprezentat compania la încheierea unor
contracte cu societatea Siemens SRL București, societate în cadrul
căreia a ocupat funcția de director general până la data de 30
septembrie 2008”, se menționează în document. Între cele două societăți
au fost încheiate, în perioada respectivă, trei contracte de furnizare
în valoare totală de peste 32 de milioane de euro, precum și un act
adițional care majora un contract cu 735.000 de lei.
Potrivit
raportului Corpului de Control al premierului, semnarea de către Băicuși
a unor contracte cu o societate cu care s-a aflat în raporturi de muncă
înainte de a prelua conducerea Transelectrica poate reprezenta o
situație de conflict de interese.
Judecătoarea Geanina Terceanu a fost trimisă în judecată alături de Ioan şi Victor Becali şi Cristi Borcea
Procurorii DNA au trimis-o în judecată pe judecătoarea Geanina
Terceanu, aflată în arest la domiciliu, pentru luare de mită în legătură
cu pronunțarea unei soluții favorabile în Dosarul transferurilor. În
dosar au fost deferiţi Justiţiei și foștii impresari Ioan și Victor
Becali, precum și Cristian Borcea, fost președinte executiv al Clubului
de fotbal Dinamo, pentru dare de mită, toți aflați la puşcărie, în
executarea unor pedepse cu închisoarea.
De asemenea, au fost trimişi în judecată doi avocați —
George-Antonie Iorgovan și Daniel-Costel Petre, pentru mărturie
mincinoasă. DNA precizează că, în februarie 2009, Geaninei Terceanu, în
calitate de judecător la Tribunalul București, i-a fost repartizat
Dosarul transferurilor, în care frații Becali și Cristian Borcea,
alături de alți inculpați, fuseseră trimiși în judecată pentru
înșelăciune și de evaziune fiscală.
Pe 3 aprilie 2012, magistratul a
pronunțat în dosarul respectiv o hotărâre de achitare față de toți
inculpații în temeiul dispozițiilor art. 10 lit. a din Codul de
procedură penală din anul 1968 (‘fapta nu există’). Potrivit
rechizitoriului, pentru a pronunța această soluție de achitare, Terceanu
a primit, în intervalul aprilie 2009 – mai 2012, o sumă totală de
195.000 de euro.
„Din acest total, suma de 185.000 de euro a fost
dată inculpatei Terceanu de către inculpații Becali, iar suma de 10.000
de euro de către inculpatul Borcea. În cursul anului 2009, o parte din
banii primiți în modalitatea de mai sus, respectiv 56.000 de euro, au
fost folosiți de Terceanu la achiziționarea unei locuințe (al cărei preț
total a fost de 93.000 euro). Ulterior, la 12 noiembrie 2012, hotărârea
de achitare pronunțată de către Geanina Terceanu a fost desființată
printr-o decizie penală a Curții de Apel București — Secția a II-a
Penală, instanța de control judiciar pronunțând condamnarea inculpaților
la pedepse privative de libertate”, susțin procurorii.
DNA
menționează că, pe 8 decembrie 2015, fiind audiat în calitate de martor,
în legătură cu infracțiunile de corupție comise de către Terceanu și
Borcea, George-Antonie Iorgovan a făcut afirmații mincinoase și nu a
spus ceea ce știe cu privire la fapte și împrejurări esențiale asupra
cărora a fost întrebat. Pe 24 noiembrie 2015, fiind și el audiat în
calitate de martor, Daniel-Costel Petre a făcut, la rândul său,
afirmații mincinoase și nu a spus ceea ce știa cu privire la fapte și
împrejurări esențiale asupra cărora a fost întrebat.
În cauză, a fost
dispusă măsura asigurătorie a sechestrului asupra bunurilor mobile și
imobile ce aparțin Geaninei Terceanu. Dosarul a fost trimis spre
judecare Curții de Apel București, cu propunere de a se menține măsurile
asigurătorii dispuse în cauză.
Solomon Wigler-Moni, a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă
Solomon Wigler, fost consilier personal al lui Sorin Oprescu la
Primăria Capitalei, a fost condamnat definitiv joi de Curtea de Apel
București la patru ani de închisoare cu executare, pentru săvârșirea
infracțiunii de trafic de influență.
CAB a respins joi apelul declarat de Solomon Wigler și a menținut decizia dată în noiembrie 2015 de Tribunalul București.
De
asemenea, instanța a dispus confiscarea de la Solomon Wigler a sumei de
154.000 de euro, fiind menținut sechestrul asigurător asupra unui
imobil din Sectorul 1 al Capitalei, două spații comerciale din Sectorul
3, un apartament și două autoturisme BMW X3 și Audi Q5.
Potrivit DNA,
în perioada iunie 2012 — mai 2015, Solomon Wigler a pretins suma de
230.000 de euro de la Alexandru Claudiu Buciu, administrator la BMC
INVEST SRL Lugoj, și a primit de la acesta 204.000 de euro, în schimbul
intervenției sale în vederea aprobării în Consiliul General al
Municipiului București a unor autorizații pentru construirea a trei
supermarketuri în Capitală. În timpul anchetei, Solomon Wigler a
declarat că l-a cunoscut în anul 2012 pe Alexandru Buciu, despre care
știa că lucrează la o firmă cu acționariat german, ce are ca obiect de
activitate dezvoltarea imobiliară și se ocupa cu achiziția terenuri și
construirea magazinelor pentru Kaufland.
În cursul anului 2012, Buciu
a venit la el în birou și i-a spus că de foarte mult timp așteaptă o
rezoluție la o documentație depusă pentru un PUZ, în vederea edificării
unui magazin Kaufland în B-dul Bucureștii Noi. În acest context, Solomon
Wigler a verificat și a constatat că documentația respectivă a primit
toatele avizele necesare în vederea aprobării, după care a discutat cu
un consilier din cadrul CGMB, pentru a susține proiectul în Consiliul
General.
„Potrivit înțelegerii pe care am avut-o, tot în perioada
respectivă, Buciu Alexandru a revenit și i-am transmis în ce condiții
poate fi aprobată documentația PUZ. Mai exact, i-am spus că pentru a
sensibiliza consilierii, aceștia pretind suma de 50.000 euro. Acesta a
fost de acord cu cererea mea și, la o dată ulterioară, mi-a adus suma de
50.000 euro. La rândul meu, am remis suma de bani consilierului
contactat. Tot în perioada respectivă, Buciu Alexandru a venit în biroul
meu și mi-a pus un plic în dulap, constatând ulterior că în plicul
respectiv era suma de 50.000 euro”, a spus Wigler.
Ulterior, la
sfârșitul anului 2013, Alexandru Buciu l-a căutat din nou și i-a spus că
are probleme cu o documentație legată de un PUZ pentru un magazin
Kaufland, care urma a fi edificat pe B-dul 1 Mai. Solomon Wigler a făcut
din nou verificări și a luat legătura cu un consilier general pentru a
sprijini adoptarea în Consiliu a acestui proiect, după care i-a cerut
lui Buciu suma de 35.000 euro, din care a primit 15.000 euro.
În vara
anului 2013, Buciu i-a transmis că are o problemă cu obținerea unei
autorizații pentru construirea unui sens giratoriu la intersecția
străzilor Preciziei cu Valea Cascadelor. „După ce am făcut aceste
verificări am luat legătura cu inculpatul Buciu Alexandru și i-am spus
că documentația este blocată la direcțiile de specialitate. De asemenea,
i-am precizat că în vederea obținerii acestei autorizații o să vorbesc
cu primarul general sau să-l informez pe acesta din urmă, întrucât era o
lucrare de interes public, pentru a debloca situația. În sensul celor
arătate, în toamna anului 2013, nu-mi aduc aminte cu exactitate ziua sau
luna, am informat pe primarul general al Capitalei cu privire la
această lucrare. Ulterior acestei discuții pe care am avut-o cu primarul
general, a fost deblocată situația și a fost eliberată autorizația de
construire nr. 348/25.10.2013. După ce a primit autorizația de
construire, inculpatul Buciu Alexandru mi-a oferit un plic în care am
găsit suma de 25.000 euro. Din această sumă nu i-am remis nicio parte
primarului general sau vreunei alte persoane. De asemenea, menționez că
nici eu și nici o altă persoană nu am condiționat eliberarea acestei
autorizații de remiterea vreunei sume de bani de către Buciu Alexandru.
Consider că suma pe care mi-a remis-o Buciu Alexandru a fost o atenție a
acestuia”, a mai declarat Solomon Wigler.
Interesul naţional a fost lăsat fără imunitate de plenul Senatului. Gabriel Oprea ajunge pe mâna procurorilor DNA
Cererea privind încuviințarea începerii urmăririi penale a
fostului vicepremier și ministru de Interne Gabriel Oprea a fost
aprobată miercuri de plenul Senatului, cu 102 voturi „pentru” şi 31
„împotrivă”. Votul senatorilor a fost secret cu bile.
Ședința plenului Senatului în care s-a dezbătut și votat cererea DNA
privind încuviințarea urmăririi penale în cazul lui Gabriel Oprea a
început în jurul orei 10,30. Acesta a sosit la Senat cu aproximativ
jumătate de oră înainte de ședința de plen.
Senatorii juriști
avizaseră favorabil marți cererea DNA de încuviințare a urmăririi penale
în cazul senatorului Gabriel Oprea, cu nouă voturi „pentru”, o abținere
și un vot „împotrivă”. El le-a cerut colegilor parlamentari să voteze
cererea de urmărire penală transmisă de DNA, pe motiv că nu ar trebui
prelungită perioada necesară stabilirii adevărului.
Fostul ministru
Gabriel Oprea le-a trimis în acest sens o scrisoare președintelui
Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, și președintelui Comisiei juridice,
Cătălin Boboc. Oprea spune că se consideră nevinovat și spune că nu a
beneficiat de nimic în plus față de ceilalți miniștri de Interne.
Procurorul
șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a cerut sesizarea Senatului pentru
formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de Gabriel
Oprea, fost viceprim-ministru pentru Securitate Națională și ministru al
Afacerilor Interne, în legătură cu săvârșirea a două infracțiuni de
abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau
pentru altul în perioada în care a deținut funcția ministerială.
Conform
DNA, una dintre infracțiunile de abuz în serviciu constă în folosirea
resurselor umane și materiale ale Ministerului Afacerilor Interne pentru
a asigura, în mod nelegal, însoțirea deplasărilor efectuate de ministru
cu echipaje ale Poliției Rutiere. Cea de a doua infracțiune de abuz în
serviciu are legătură cu încheierea unui protocol pe baza căruia
procurorul general ar fi beneficiat în mod nelegal de coloană oficială.
Mitrea vrea acasă. Fostul ministru al Transporturilor a depus o cerere de eliberare condiţionată
Fostul ministru al Transporturilor Miron Mitrea a depus la
Judecătoria Medgidia o cerere prin care solicită să fie eliberat
condiționat din închisoare, după ce a ispășit aproape jumătate din
pedeapsa de doi ani primită pentru luare de mită în dosarul referitor la
renovarea casei mamei sale.
Miron Mitrea a depus cererea în instanță pe data de 28 ianuarie, iar
primul termen al procesului a fost stabilit pentru 10 februarie. Fostul
ministru este încarcerat la Penitenciarul Poarta Albă.
Purtătorul de
cuvânt al penitenciarului, Gabriel Botezan, a declarat pentru Agerpres
că Miron Mitrea nu a făcut obiectul analizei în comisia de eliberări
condiționate din penitenciar, fostul ministru depunând cererea direct în
instanță. În lista prezentată recent de Ministerul Justiției, Miron
Mitrea apărea cu două cărți scrise în detenție pentru a i se scădea 60
de zile din condamnare, respectiv „Amintiri… Subiective. Moment de
istorie imediată” și „Noi nu facem politică! Sindicate 1990-1994”.
Cărțile au fost publicate la Editura „Muntenia”, coordonator științific
fiind prof. univ. dr. Marian Cojoc de la Universitatea „Ovidius”
Constanța.
Miron Mitrea a fost condamnat pe 13 februarie 2015 de
Înalta Curte de Casație și Justiție la doi ani de închisoare cu
executare și plata sumei de 327.000 lei, pentru săvârșirea infracțiunii
de luare de mită. În același dosar, fosta șefă a Inspectoratului de Stat
în Construcții Irina Jianu a fost condamnată la cinci luni închisoare
cu executare.
Potrivit DNA, în perioada 2001-2002 Miron Mitrea ar fi
primit de la Irina Jianu foloase necuvenite în valoare de 927.420 de lei
în schimbul numirii și menținerii acesteia în funcția de inspector-șef
al ISC. Foloasele necuvenite au constat în efectuarea unor lucrări de
construcții la casa mamei sale din Voluntari.
Crinuţa Dumitrean, urmărită penal de DNA pentru abuz în serviciu şi luare de mită
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au dispus efectuarea
urmăririi penale față de Crinuța Dumitrean, fost președinte al
Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) și
președintele Comisiei Centrale de Despăgubiri, la data faptelor, cu
privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și luare de
mită.
DNA a precizat joi că procurorii anticorupție au dispus, de
asemenea, efectuarea urmăririi penale față de Cristian Sebastian Mihai,
Remus Virgil Baciu, Oana Vasilescu, Dragoș Bogdan și Cătălin Florin
Teodorescu, membri în aceeași comisie din cadrul ANRP, la data faptelor,
cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, față de
Florentina Savu — consilier în cadrul ANRP — Secretariatul Comisiei
Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, la data faptelor, cu privire
la săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu.
Totodată,
s-a dispus efectuarea urmăririi penale față de „baronul cuprului” Horia
Simu pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, dare de
mită (două infracțiuni) și spălarea banilor, în formă continuată, precum
și față de Alin Horațiu Dima, expert evaluator, pentru complicitate la
infracțiunea de abuz în serviciu și luare de mită.
Conform DNA, pe 22
octombrie 2009, suspectul Horia Simu, printr-un intermediar, a
achiziționat drepturile litigioase ce priveau o suprafață de teren
situată în municipiul Constanța, prețul cesiunii fiind de 700.000 de
euro. De la acea dată, suspectul Horia Simu a inițiat un complex de
demersuri prin intermediul unor angajați ai firmelor sale și prin
intermediul unor persoane cu funcții de conducere din cadrul unor
instituții publice, cu sprijinul cărora să urgenteze obținerea
despăgubirilor prin intervenția acestora la nivelul autorităților
implicate în procedura de retrocedare.
Urmare a acestor demersuri,
potrivit procurorilor, la data de 26 mai 2011, suspecții Crinuța
Nicoleta Dumitrean, Cristian Sebastian Mihai, Remus Virgil Baciu, Oana
Vasilescu, Florentina Savu, Dragoș Bogdan, Cătălin Florin Teodorescu și o
altă persoană, în calitate de președinte, respectiv membri ai Comisiei
Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, prin exercitarea abuzivă a
atribuțiunilor de serviciu cu încălcarea dispozițiilor Legii nr.
247/2005 (privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum
și unele măsuri adiacente) și a altor prevederi legale, au aprobat, în
unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Alin
Horațiu Dima, prin care valoarea unui teren în suprafață de 25 hectare
situat în municipiul Constanța (zona Brătianu — Anadalchioi) a fost
stabilită la suma de 8.750.000 euro (35 euro/mp), echivalentul a
37.243.500 lei.
„Aceasta reprezintă o supraevaluare a terenului
respectiv cu suma de 7.875.000 euro, ceea ce a provocat un prejudiciu
echivalent cu această sumă în dauna bugetului de stat concomitent cu
obținerea unui avantaj patrimonial de către suspectul Horia Simu și alte
persoane, beneficiare ale drepturilor litigioase”, precizează
comunicatul DNA.
Ultimul articol
USR, noi propuneri de miniștri: Radu Miruță la Apărare, Irineu Darău la Economie
Director ANPC, după trimiterea sa în judecată: „Dacă am greșit, voi avea puterea să...
