31.6 C
București
luni, 22 iunie 2026
Acasă Blog Pagina 1331

Ministrul Justiției din Madagascar confirmă extrădarea lui Mazăre

Publicația lexpress.mg abordează astăzi subiectul Radu Mazăre și extrădarea acestuia, sub titlul „Corupție – Radu Mazăre va fi extrădat”. Jurnaliștii din Madagascar îl citează în articol pe Jean-Jacques Randrianasolo, ministrul Justiţiei, care a confirmat că procedura de extrădare a fostului primar al Constanței va fi îndeplinită.

Cu toate acestea, L’Express de Madagascar scrie și că Mazăre a depus o cerere pentru ca autoritățile să îi acorde azil politic, cerere care va fi analizată abia la anul în ianuarie. În acest context, jurnaliștii de la
L’Express citează surse judiciare, conform cărora Mazăre nu poate fi obligat să părăsească Madagascarul până când cererea sa de azil nu va fi soluționată.

Cine erau magistrații care se ocupau îndeaproape de respectarea protocoalelor SRI-PÎCCJ. Procurorii care refuzau să se supună erau amenințați

scrisoare ambasade

Verificările Inspecției Judiciare referitoare la modul în care au fost aplicate protocoalele încheiate între SRI și Parchetul General a fost finalizat. Potrivit Știri pe Surse, raportul Inspecţiei Judiciare a fost trimis la parchetele din ţară, pentru observaţii, iar abia apoi va ajunge pentru analiză la Consiliul Superior al Magistraturii.

Știri pe Surse citează postul Antena 3, potrivit căruia „au existat procurori anume desemnaţi de procurorul general, în perioada 2008-2018, pentru acest domeniu al securităţii naţionale. Printre aceştia se afla şi un judecător, consiliera lui Kovesi, Dana Tiţian, cea care a fost desemnată să facă astfel de cereri la Înalta Curte şi să autorizeze mandatele de siguranţă naţională. Alţi procurori responsabili de acest domeniu au fost Horia Valentin Şelaru (ajuns între timp judecător la ÎCCJ), Marius Iacob, Codruţ Olaru, Marius Bulancea, Gabriela Scutea, Camelia Sutiman, Romulus Dan Varga”.

Totodată, sursa citată scrie că procurorii care refuzau colaborarea cu SRI sau respingeau sugestiile ofiţerilor în instrumentarea dosarelor erau presați și amenințați cu pierderea postului, în prezența ofiţerilor SRI. „Printre ofiţerii menţionaţi se află şi generalul (r) Dumitru Dumbravă, autorul celebrei formule justiţia – câmp tactic. Un exemplu oferit de jurnalista Berta Popescu de la Antena 3 este procurorul Elena Iordache, de la Parchetul General. Elena Iordache le-a povestit inspectorilor că ofiţerii SRI şi îi spuneau unde trebuie să facă percheziţii.

…Doru Ţuluş le-a spus inspectorilor că ofiţerii SRI erau singurele persoane care intrau în sediul DNA fără să fie vreodată controlate. Potrivit lui Ţuluş, deşi a fost încheiat în 2009, protocolul SRI-PÎCCJ a fost implementat ca atare în cadrul DNA abia în perioada imediat după mai 2013, odată cu numirea noii echipe de conducere a DNA, iar modalitatea de lucru s-a schimbat radical”.

150 de percheziții în România, Italia, Spania, Franța și Ungaria privind pește procurat ilegal

perchezitii peste

Peste 150 de percheziţii au loc în România, precum şi în Italia, Spania, Franţa şi Ungaria, la o grupare formată din sute de persoane care procurau ilegal cantităţi mari de peşte şi le vindeau în România.

Potrivit IGPR, poliţiştii români, precum şi cei din Italia, Spania, Franţa şi Ungaria pun în aplicare peste 150 de mandate de percheziţie domiciliară, în vederea documentării activităţii infracţionale a unui grup organizat, care se ocupa cu activităţi ilegale din domeniul pescuitului, achiziţiei, transportului şi comercializării peştelui impropriu consumului.

În România, poliţiştii pun în aplicare 115 astfel de mandate de percheziţie domiciliară, pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Constanţa, Călăraşi, Dâmboviţa, Argeş, Ilfov, Tulcea, Prahova, Braşov, Brăila, Buzău, Vâlcea, Giurgiu şi Maramureş. Alături de ei sunt şi reprezentanţi ai Poliţiei Naţionale din Spania.

La rândul lor, poliţiştii români participă la acţiunile similare care au loc pe teritoriul Italiei, Spaniei, Franţei şi Ungariei. Dosarul este instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa şi, având în vedere complexitatea cauzei, precum şi caracterul transfrontalier, cazul a fost deschis la nivelul Eurojust, fiind făcute anchete în Italia, Spania, Franţa, Ungaria şi Portugalia.

Gruparea, formată din sute de persoane (români, francezi, italieni şi maghiari), ar fi creat un adevărat mecanism pentru procurarea ilegală a peştelui, din afara ţării, pentru transportul acestuia şi, ulterior, pentru comercializarea lui în România. Produsele piscicole erau obţinute din apele teritoriale ale Italiei, Spaniei şi Franţei, unde pescuitul era interzis, peştele din acele zone fiind impropriu consumului. Ulterior, cantitatea rezultată în urma braconajului piscicol era depozitată şi transportată fără a avea autorizaţie sanitar-veterinară, aşa cum impune legislaţia europeană şi română în domeniu.

„Aducerea în România a peştelui s-ar fi realizat prin folosirea unor documente falsificate, membrii grupării efectuând achiziţii intracomunitare, prin intermediul unor societăţi româneşti cu obiect de activitate în domeniul comercializării produselor piscicole, special înfiinţate pentru a servi activităţii infracţionale”, arată IGPR. În urma cooperării internaţionale dintre Poliţia Română cu autorităţile poliţieneşti din Spania, Ungaria, Franţa, Italia şi Portugalia, a fost documentată activitatea grupării infracţionale, iar toate informaţiile existente s-au valorificat prin blocarea accesului pe piaţa românească a 30 de tone de peşte, impropriu consumului, a cărui valoare s-ar fi ridicat la aproximativ 600.000 de lei. Cu sprijinul Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a fost distrusă întreaga cantitate de peşte confiscată.

Barometrul de opinie al Academiei Române: prezență la vot de 39% la europarlamentare

alegeri europarlamentare 2019

Barometrul de opinie al Academiei Române, realizat de INSCOP Research, arată că la alegerile europarlamentare de pe 26 mai vom avea o prezență la vot de 39%.

Barometrul, realizat în perioada 12 aprilie – 3 mai, arată că PSD şi PNL se află într-o luptă strânsă pentru primul loc în clasamentul intenţiei de vot la alegerile pentru Parlamentul European. Volumul eşantionului a fost de 1.050 persoane.

Potrivit sondajului, peste 39% din cei intervievaţi au precizat că vor merge la vot. De asemenea, 11% dintre respondenţi au spus că sigur nu vor merge la vot, 19,4% dintre cei intervievaţi au spus că nu s-au hotărât cu cine vor vota, iar 6,5% nu ştiu sau aleg să nu răspundă la această întrebare. Respondenţii au precizat că ar vota cu: PSD – 26,4 %, PNL – 26,1%. Totodată, ceilalţi respondenţi au precizat că vor vota după cum urmează: Alianţa 2020 USR PLUS – 20,1%; Pro România – 8,5%; ALDE – 8,2%; UDMR – 4%; PMP – 3,5%; UNPR – 1%.

„Dintre românii care îşi exprimă o opţiune de vot, ceea ce reprezintă 63,1% din eşantion, 27,6% intenţionează să voteze cu PNL (faţă de 26,3% în martie), iar 25,5% cu PSD (faţă de 26,9% în martie). Urmează Alianţa 2020 USR-PLUS cu 16,5% (faţă de 15,3% în martie 2019), ALDE cu 9,2% (9,3% în martie) şi Pro România cu 9,1% (acelaşi scor ca în sondajul precedent). UDMR înregistrează o intenţie de vot la limita pragului electoral de 4,8% (faţă de 5% în martie). Pentru PMP şi-au exprimat intenţia de vot 3,9% dintre respondenţi (faţă de 4,4% în martie). 1,1% dintre cei chestionaţi au ales UNPR, 0,6% PSR, 0,5% PRU, 0,3% PSDI, 0,2% BUN, PRO DEMO 0,2%. Cei doi candidaţi independenţi, Gregoriana Tudoran şi George Simion, sunt cotaţi cu o intenţie de vot de 0,3%”, se arată în sondaj.

Potrivit barometrului, la ultimele alegeri europarlamentare (25 mai 2014), nivelul prezenţei la vot în România a fost de 32,4% dintre alegătorii înscrişi pe listele electorale. În privinţa referendumului pe justiţie organizat de Klaus Iohannis, 59% dintre respondenţi au precizat că sunt de acord cu decizia de a fi convocat, în vreme ce 23,8% au spus că dezaprobă decizia.

Sorin Oprescu, condamnat la patru ani și patru luni de închisoare cu executare

Fostul primar general al Capitalei Sorin Oprescu a fost condamnat luni de Tribunalul Bucureşti la patru ani şi patru luni de închisoare cu executare. Sentinţa nu este definitivă.

Tribunalul Bucureşti l-a achitat pe Sorin Oprescu pentru infracţiunile prevăzute de art 29 lit. a din Legea nr 656/2002.

„În baza prevederilor art 289 alin 1 cod penal cu aplic. art 6 si art 7 lit. a din Legea nr 78/2000 condamnă pe inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 3 ani interdicţia drepturilor prev. de art 66 alin 1 lit. a b k cod penal. În baza prevederilor art 289 alin 3 cod penal dispune confiscarea sumei de 25.000 euro. În baza prev art 367 alin 1 cod penal condamnă pe inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare şi 3 ani interdicţia drepturilor prev. de art 66 alin 1 lit. a b si k cod penal. În baza art 297 cod penal cu ref la art 13/2 din Legea nr 78/2000 mai condamnă pe inculpat la pedeapsa de 3 ani inchisoare şi 3 ani interdictia drepturilor prev. de art 66 alin 1 lit., a b k cod penal”, se arată în decizia instanţei.

Magistraţii Tribunalului Bucureşti mai arată că, în baza art 39 alin 1 lit. b cod penal, inculpatul va executa pedeapsa de patru ani de închisoare la care adaugă sporul de 1/3 din totalul celorlalte pedepse de un an și patru luni. „În final, inculpatul execută pedeapsa de 4 ani şi 4 luni inchisoare si 3 ani interdictia drepturilor prev. de art 66 alin 1 lit. a b k cod penal. În  baza prev. art 65 cod penal interzice inculpatului drepturile prev. de art 66 alin 1 lit. a b k  cod penal executabilă de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare la momentul când pedeapsa principala a fost considerata ca fiind executată”, mai scrie în decizia instanţei.

De asemenea, instanţa a constatat că Oprescu a fost reţinut/arestat preventiv în perioada 6 septembrie 2015 – 27 noiembrie 2015 (arestat la domiciliu) – 14 ianuarie 2016 (control judiciar). Totodată, Tribunalul Bucureşti a respins cererea privind aplicarea măsurii confiscării extinse prevăzute de art 112/1 cod penal pentru martora Adriana Nica. „În baza prevederilor. art 403 lit. c cpr pen ridică măsura sechestrului asigurător asupra imobilului situat în Bucureşti, sector 1 str Herăstrău, nr 42 aparţinând martorei Nica Adriana. În baza prevederilor art 112 /1 cod penal confiscă de la inculpatul Oprescu suma de 695.871 lei (perioada 2013 – septembrie 2015). În baza prevederilor art 403 lit. c cpr pen menţine măsura sechestrului asigurător asupra cotei indivize de 5/6 din imobilul situat în Bucureşti, str Popa Savu nr 42, parter sectorul 1 format din apartament patru camere de locuit şi dependinţe cu o suprafaţă utilă de 172,34 mp, loc de parcare demisol şi boxa demisol şi cota parte indiviza de 101,64 mp teren identificate cu nr cadastrale 6627-2, 6627/2/3 intabulate in cartea funciara 27192 sector 1 până la concurenţa sumei de 1.264.531,8 lei. În baza prevederilor art 403 lit. c c pr pen ridică măsura sechestrului asigurător asupra imobilului situat în sat Ciolpani, comuna Ciolpani în suprafaţă de 526 mp şi teren cu suprafaţa de 895 mp. În baza prevederilor art 403 lit. f c pr pen dispune restituirea către a inculpat a sumelor de 31.350 lei, 9000 euro, 31.050 lei, 40.000 lei, 500 euro, ridicate cu ocazia percheziţiilor domiciliare”, mai arată sursa citată.

DIICOT nu a găsit niciun dosar privind tentativa de asasinare asupra lui Liviu Dragnea

dragnea la spital liviu dragnea aprozare
Foto: Facebook

Președintele PSD Liviu Dragnea a afirmat aseară la România TV că la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ar exista un dosar în care se fac cercetări cu privire la tentativa de asasinare asupra sa. Povestea este din vara anului trecut, când Liviu Dragnea a povestit la Antena 3 că în aprilie 2017 patru cetățeni străini au vrut să îl omoare.

Azi, jurnaliștii au solicitat DIICOT să clarifice situația și să elucideze care este stadiul dosarului. Însă, potrivit răspunsurilor venite din partea DIICOT, în arhivele unității nu se regăsește așa ceva. „Pe rolul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism nu există înregistrată vreo cauză care să facă obiectul soclitării dumneavoastră”, se arată în răspunsul DIICOT primit și publicat de G4Media.ro.

Dragnea a adus în discuție dosarul DIICOT în emisiunea televizată în contextul în care una dintre persoanele care ar fi dat declarații a primit amenințări. „La DIICOT e o declarație care vorbește despre așa ceva. Nu e a mea. A cuiva care a spus cu subiect și predicat. Dacă vreodată, sper să ajungem în țara asta să iasă la iveală adevărul, o să considerați că tot ce a fost în emisiunea dumneavoastră au fost glumițe. Dacă o să iasă la iveală o să vă îngroziți”, sunt câteva dintre afirmațiile lui Liviu Dragnea de duminică, de la România TV.

Răsturnare de situație în dosarul lui Viorel Hrebenciuc

Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) nu mai dorește judecarea procesului în care mai mulți demnitari sunt acuzați de retrocedări ilegale de pădure, după ce a preluat toate dosarele în care sunt implicaţi magistraţi. În 2015, printre inculpații trimiși în judecată se numărau Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam și Tudor Chiuariu, precum și judecătorii Lorand Andras Ordog şi Anca Roxana Adam, aceștia fiind acuzați că au contribuit la retrocedarea ilegală a zeci de hectare de pădure în județul Bacău. Cauza s-a judecat pe fond iar azi, în apel, procurorul şef al SIIJ, Gheorghe Stan, a trimis instanței o adresă prin care anunţă că retrage calea de atac.

Potrivit Hotnews, procurorul de şedinţă a solicitat în acest context amânarea discuției privind cererea șefului SIIJ, până când procurorul general va da un punct de vedere asumat al instituției.

Procurorul şef al SIIJ este subordonat procurorului general, iar procurorul general nu a luat o decizie cu privire la retragerea acestui apel. Decizia şefului SIIJ a fost una intempestivă, această adresa este supusă verificării. Procurorul general efectuează un control ierarhic şi se verifică atitudinea procurorului şef al SIIJ. Apelul în acest dosar a fost declarat de către un procuror DNA, iar procurorul ierarhic superior al acestuia este şeful DNA şi procurorul general, nu şeful SIIJ. Procurorul şef al SIIJ nu participă la judecarea căii de atac şi nu are de unde să ştie problemele care se discută”, a spus procurorul de şedinţă, citat de Hotnews.

Ministrul Justiției anunță că dosarul de extrădare a lui Mazăre a fost trimis în Madagascar

dosarul retrocedarii plajelor

Ana Birchall a susținut în urmă cu câteva momente o conferință de presă, în cadrul căreia a dat câteva informații de ultimă oră privind extrădarea fostului primar al Constanței. Săptămâna trecută, Radu Mazăre a fost reținut în Madagascar, acolo unde se află de la finele anului 2017, iar autoritățile române aveau termen până azi pentru a îndeplini formalitățile legate de extrădare.

Ministrul interimar al Justiției a precizat că astăzi au fost predate personal toate actele necesare autorităților din Madagascar, însă anterior au fost urmați și alți pași. Astfel, a precizat aceasta, dosarul a fost predat reprezentanților MAE pentru a fi transmim autorităților din Madagascar, fiind transmis totodată și în format electronic către Ministerul Justiției din această țară. Ulterior, Interpol a confirmat că întreaga documentație a fost primită și transmisă.

Documentele au fost predate personal în această dimineață reprezentanților MAE și Ministerului Justiției din Republica Madagascar. Rămânem în contact cu autoritățile din Republica Madagascar pentru orice informație. Dosarul de extrădare a fost transmis complet, cu toate documentele primite de la instanțele din România”, a explicat ministrul Birchall.

Călin Popescu Tăriceanu spune că Dacian Cioloș era securist și că o păzea pe Doina Cornea

Călin Popescu Tăriceanu susține că Dacian Cioloş a fost militar în trupele de Securitate şi paznic la poarta disidentei anticomuniste Doina Cornea, iar la un an de la moartea acesteia şi-a lansat alianţa politică tocmai a Cluj Napoca.

„Pe 4 mai, anul acesta s-a împlinit un an de când doamna Doina Cornea nu mai este printre noi Sunteţi printre aceia care i-au fost aproape, aşa cum şi ea v-a fost alături. S-a solidarizat cu voi în 15 noiembrie 1987, motiv pentru care apoi a fost aspru pedepsită de Securitate. Doamna Doina Cornea ne-a lăsat moştenire o lecţie extraordinară, o lecţie a solidarităţii şi a curajului. Dar, la un an de la trecerea ei în nefiinţă, confuzia şi dezinformarea, semănate de moştenitorii Securităţii, au făcut din România un stat captiv”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu, la Braşov.

El l-a acuzat pe Dacian Cioloş că i-a fost gardian disidentei anticomuniste, dar şi-a lasant alianţa politică tocmai a Cluj Napoca. „Pe de o parte, îl vedem pe Dacian Cioloş, fost militar în trupele de Securitate şi paznic la poarta dizidentei anticomuniste în 1987, lansându-şi alianţa politică tocmai la Cluj, tocmai exact la un an de la moartea ei”, a spus Tăriceanu. „Atunci când am semnat, fără să ezit, actul legislativ prin care cei care aţi fost în vârful protestelor din 15 noiembrie 1987, atunci când aţi primit o indemnizaţie egală cu a revoluţionarilor din decembrie 1989, am avut în minte ceea ce-mi spusese fostul meu consilier Marius Oprea şi anume că pensia doamnei Doina Cornea nu-i ajunge nici cât să-şi acopere factura la gaze. Dar, dincolo de orice compensaţie, ştiu că ceea ce vă doriţi cel mai mult este aflarea adevărului în legătură cu actele de teroare la care aţi fost supuşi.Situaţia voastră, a muncitorilor care v-aţi ridicat împotriva dictaturii lui Nicolae Ceauşescu şi care nici până acum nu aţi aflat numele celor care v-au anchetat şi torturat în beciurile Securităţii, este una simptomatică pentru complicitatea între instituţii ale statului român aşa-zis democratic şi fosta poliţie politică. Este indiscutabil că securiştii au fost protejaţi de acest stat paralel, într-o largă complicitate. Ştiu că, exact când se marcau 30 de ani de la revolta din 1987, aţi primit promisiuni ferme din partea directorului SRI, că dosarele voastre de anchetă vor fi predate la CNSAS. Ştiu şi că acest lucru nu s-a petrecut, iar peste dosarul de anchetă, deschis la Parchetul General s-a aşternut praful. Se aşteaptă probabil o nouă marcare a revoltei, pentru că, probabil, alte noi şi neonorate promisiuni vor trebui să vă stârnească revolta”, a mai spus Tăriceanu.

Liviu Dragnea spune că la DIICOT există un dosar privind tentativa de a fi asasinat

Liviu Dragnea susține că la DIICOT există un dosar care nu este făcut pe numele lui, însă în care apare numele său, bazat pe declaraţia mai multor persoane care au vorbit despre cine finanţează mişcărilor de stradă, cât şi despre tentativa sa de asasinare.

„La DIICOT e o declaraţie care vorbeşte despre aşa ceva. Nu e a mea. A cuiva care a spus cu subiect şi predicat. Dar nu se va întâmpla nimic. Cât timp e acest regim vorbim degeaba. Dacă vreodată, sper să ajungem în ţara asta să iasă la inveală adevărul o să consideraţi că tot ce a fost în emisiunea dumneavoastră au fost glumiţe. Dacă o să iasă la iveală o să vă îngroziţi. Nu mai sunt la aceeaşi intensitate, dar încă mai e”, a declarat Liviu Dragnea duminică seara la România TV.

Liderul PSD a explicat că una dintre persoanele care a făcut declaraţii în dosarul de la DIICOT a fost ameninţată, precizând că toată povestea ridică semne de întrebare. El a adăugat că nu ştie totuşi dacă informaţia este reală. „Nu dosarul meu. Da, apare numele meu. E un dosar generat de o declaraţie a cuiva, cred că sunt doi sau trei, care au spus lucruri dovedite despre toate aceşte mişcări. Cine finanţează, cum au fost finanţate pentru toate aceste mişcări în România. Şi spunea ce se intenţiona să se facă. Am înţeles că ar fi fost şi puţin ameninţat. Şi stai şi te întrebi. În dosarul cu Doina Pană nu se întâmplă nimic. Dosarul acesta. Nu se întâmplă nimic. Altfel cum. Bun. Poate toată lumea e de bună credinţă şi suntem noi suspicioşi. Dar dacă nu e aşa. Nici măcar nu ştiu dacă e reală”, a conchis Dragnea. În august 2018, Liviu Dragnea a declarat că a existat o tentativă de asasinat la adresa sa, patru cetăţeni străini venind în România cu acesta scop, la iniţiativa unui om celebru în lume.

Asociația comunelor condusă de primarul Emil Drăghici organizează evenimente, primăriile sar cu încredințări directe către firma înființată de acesta

Emil Drăghici este un nume cunoscut mai ales printre primarii de comune din țară, ca fiind cel care conduce Asociația Comunelor din România (ACoR). Primar din anii 90, al aceleiași comunei Vulcana-Băi, Dâmbovița, Drăghici a candidat mai tot timpul independent, însă în 2016 PSD și-a arătat susținerea față de acesta. După atâția ani de mandat, Drăghici a fost ales să fie vocea primarilor de comune în 2004, însă înainte de aceasta primarul a cochetat și cu afacerile. În 2003 a înființat o firmă care în prezent câștigă încredințări directe de la colegii primari ai domnului Drăghici, pentru a se ocupa de o seamă de „lucrări”, inclusiv pentru evenimentele organizate de AcoR!

FAXMEDIA CONSULTING SRL a fost înființată în 2003, iar în prezent îi are ca asociați pe Mircea Alexandru Matei, Adelina Mihaela Matei și Valeriu Stoicescu. Până în 2008, Emil Drăghici deținea 40% din acțiuni, pe care i le-a cedat în acel an lui Matei. Site-ul Faxmedia pare atrăgător, ni se prezintă echipa de profesioniști, printre care și soții Matei, care – împreună sau separat au și alte societăți.

Astfel, la aceeași adresă care se regăsește pe site-ul Faxmedia – Str. Gheorghe Grigore Cantacuzino 25 C Ploiești, Prahova, au sediul social, pe lângă FAXMEDIA CONSULTING și FAXMEDIA TOUR, FAXMEDIA INFO, FAXMEDIA FEST, FAXMEDIA CURSURI, FAXMEDIA LEARNING NET, CONTROL ARHISOFT MANAGEMENT, BIG MEDIA RELATII PUBLICE, ADELINA DESIGN FASHION și AGRODEZ DANRO. Aceasta din urmă este legată de Faxmedia Consulting și altfel decât prin asociații săi. Pe lângă familia Matei, asociat persoană juridică al Agrodez Danro, societatea înființată în 2011 și care se ocupă de cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase, este chiar Faxmedia Consulting!

Practic, fără nicio legătură, dacă ne uităm la activitatea Faxmedia Consulting. După cum se poate deduce din nume, societatea se ocupă de consultanță. Și, ocupându-se de consultanță, este considerată cea mai potrivită de către colegii domnului Drăghici pentru a-i încredința contracte directe pentru programe de formare profesională a bugetarilor din primării.

Și nu doar atât. Dacă pe de o parte primăriile cumpără servicii de formare profesională de la Faxmedia Consulting, după cum se poate vedea mai sus, se merge în paralel și cu încredințări directe către Faxmedia Tour, care oferă serviciile de cazare în locațiile unde urmează a se instrui respectivii funcționari publici.

Acestea sunt doar câteva exemple. Mai avem în desfășurare o încredințare directă de la comuna Slătioara – Vâlcea, 1.000 lei pentru program de formare profesională cu tema: „Primarul și problemele administrației publice locale: registru agricol, cadastru, urbanism, impozite și taxe, achiziții, legalitatea actelor administrative”, plus de la comuna Jurilovca (Consiliul Local Jurilovca) – Tulcea, 830 de lei pentru „Conferința prilejuită de sesiunea extraordinară a Adunării Generale a Asociației Comunelor din România, perioada 21-26.07.2019, Poiana Brașov, Hotel Alpin, conform Dispoziției președintelui A.Co.R., nr. 14/21.03.2019”.

După cum am arătat, contracte importante câștigă și Faxmedia Tour care, fără a fi avut vreo legătură directă cu Drăghici, este condusă de aceeași familie Matei. Faxmedia Tour a fost înființată în 2004, însă inițial s-a numit SUNTOUR – până în 2013.

Klaus Iohannis atacă din nou dur PSD. Liviu Dragnea este ”infractorul șef”

Foto: presidency.ro

Preşedintele Klaus Iohannis atacă dur PSD. Șeful statului a răspuns sâmbătă, la Forumul Educaţiei de la Iaşi, atacului lansat de liderul PSD, Liviu Dragnea, pe care l-a numit „infractor şef”.

”Aud, aşa, că PSD-istii vorbesc prostii despre summit. Nici nu-i de mirare. Nu înţeleg nimic şi nu i-a invitat nimeni, pe bună dreptate. Actuala guvernare are alte priorităţi decât românii”, a afirmat  Iohannis.

El a comentat şi acuzaţiile făcute de Liviu Dragnea la mitingul PSD de la Glaţi, conform cărora ar reprezenta interese străine. „Apropo de interese…Dau eu drumul unui post de ştiri şi aflu acolo că un infractor şef sau şeful infractorilor, nu ştiu cum e mai bună combinaţia. Zice aşa, că Iohannis reprezintă interese străine. Nasol! Hai să vedem un pic cum este cu interesele astea. Dacă vorbim despre educaţie, interesul românilor este să aibă o educaţie de calitate. Este şi interesul meu şi îl reprezint. Recunosc, eu reprezint interesul românilor care vor educaţie de calitate. Tot aşa, se aude că sunt români care vor autostrăzi. Şi eu! Eu reprezint interesul românilor care vor autostrăzi. Se aude că sunt români care vor spitale. Da, şi eu îmi doresc spitale noi, moderne pentru România. Şi da, recunosc, este interesul meu şi al majorităţii românilor să avem spitale noi. Dar pe PSD educaţia nu-i interesează, despre autostrăzi nici măcar nu se mai vorbeşte, spitalele regionale au fost bune până a fost campania electorală în 2016, de atunci s-a terminat. Acestea – educaţia, autostrăzile, spitalele – nu sunt interesele PSD, dar sunt interesele românilor, interesele mele. Cred că formularea corectă ar fi fost: Iohannis reprezintă interese străine PSD, dar reprezintă interesele românilor”, a mai declarat şeful statului.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
nori împrăștiați
31.6 ° C
32.2 °
31.1 °
40 %
0.9kmh
49 %
lun
32 °
mar
31 °
mie
28 °
J
30 °
vin
30 °

Ultimul articol

Au început audierile miniștrilor propuși în Guvernul Veștea

Adrian Veștea nu pierde timpul și se pregătește de funcția de premier. După ce ieri a depus în Parlament lista cabinetului și programul de...

Marea Britanie, fără premier; Keir Starmer și-a anunțat demisia

Demisie anunțată de premierul britanic Keir Starmer, într-o declarație în fața clădirii de pe Downing Street nr. 10. Premierul demisionar a explicat că fiecare decizie...

Bolojan, reconfirmat președinte al PNL; repercusiuni pentru cei care susțin Guvernul Veștea

Liberalii s-au întâlnit ieri, într-un congres, pentru a decide atât numele viitorului președinte al PNL, cât și măsurile care vor fi luate împotriva membrilor...