După îndelungi tergiversări, Consiliul Autorității de
Supraveghere Financiară a decis marți să retragă autorizația de
funcționare a societății Forte Asigurări Reasigurări SA, ca urmare a
constatării stării de insolvență a societății.
Totodată, ASF a aprobat promovarea cererii de deschidere a
procedurii de faliment, potrivit Legii 85/2014 și a respins proiectul de
achiziție prezentat de societatea BBP Bandenia PLC în vederea
dobândirii, în mod direct, a unei participații calificate din capitalul
social al Forte Asigurări Reasigurări S.A.
În luna noiembrie a anului
trecut, ASF anunța că Forte Asigurări se află printre cei cinci
asigurători care nu îndeplinesc cerințele minime de solvabilitate în
vigoare, conform regimului de supraveghere Solvency I. Ulterior, în luna
aprilie a acestui an, ASF avertiza că Forte Asigurări Reasigurări și
LIG Insurance nu au realizat, până la termenul limită de 31 martie 2016,
măsurile asumate prin planurile transmise în urma exercițiilor de
evaluare a activelor și pasivelor companiilor din domeniu, derulate de
ASF în prima jumătate a anului 2015.
Ziarul de Investigații a
dezvăluit încă din luna august a anului trecut neregulile comise de
FORTE Asigurări și modul în care ASF asista pasiv la acestea. Auditorul
independent al FORTE Asigurări, multinaţionala Deloitte, refuzase să
formuleze o opinie referitoare la bilanţul FORTE Asigurări pe anul 2014.
Refuzul de opinie este cea mai gravă constatare a unui raport de audit,
ca urmare a neregulilor constatate şi a lipsei (sau insuficienţei
crase) de informaţii pertinente şi corecte din partea companiei
auditate.
Adina Simona Plopeanu, soţia fostului secretar general al
ASF, controversatul Fănel Plopeanu, cel care a fost acuzat în trecut că
are contracte de consiliere cu societatea FORTE prin interpuşi, lucrează
în cadrul Autorităţii, pe funcţia de responsabil supraveghere, având
din această calitate posibilitatea de a influenţa poziţia instituţiei
referitoare la unele societăţi de asigurare. Conducerea FORTE Asigurări
este asigurată de Gabriel Ţutu, Gabriel Olteanu si Marin Dragomir,
persoane care până de curând au lucrat la Omniasig şi care, spun surse
din piaţă, au legături de prietenie cu familia Plopeanu.
Cronica unei morți anunțate de Ziarul de Investigații. ASF a retras autorizația de funcționare a societății Forte Asigurări
Puiu Popoviciu, condamnat la nouă ani de închisoare în dosarul terenurilor de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară
Omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat joi la nouă ani
de închisoare cu executare de către Curtea de Apel București, în dosarul
în care este acuzat de fapte de corupție în legătură cu asocierea
firmei sale, SC Băneasa Investments SA, cu Universitatea de Științe
Agronomice și Medicină Veterinară din Capitală, pentru un teren de 224
de hectare.
Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. În dosar,
fostul șef al DGIPI Cornel Șerban a fost condamnat la doi ani și șase
luni de închisoare cu executare, Ioan Alecu, rectorul USAMV București,
la șase ani de închisoare, Petru Pitcovici, fost șef în Direcția
Generală Anticorupție din MAI, la doi ani de închisoare, iar Mihai
Luican, fost prefect al Capitalei, la un an în spatele gratiilor.
Suspiciuni de spălare de bani la BCR, cea mai mare bancă de pe piața românească. Curtea de Apel București a sesizat DIICOT
Curtea de Apel Bucureşti a sesizat DIICOT pentru efectuarea unor
verificări privind potenţialele infracţiuni de spălare a banilor comise
de Banca Comercială Română SA (BCR), în legătură cu dobândirea unor
imobile din Snagov şi a unui complex turistic din Poiana Braşov.
„Sesizează organul de urmărire penală în privinţa efecuării unor
verificări privind potenţialele infracţiuni de spălare a banilor de
către Banca Comercială Română SA, constând în dobândirea imobilelor
active situate în satul Tâncăbeşti, comuna Snagov, judeţul Ilfov compus
din 15 loturi de teren adiacente cu o suprafaţă totală de 59.679 m.p,
conform procesului verbal de licitaţie publică nr.1870/23.05.2014 şi
respectiv a activului Silver Mountain, situat în Poiana Braşov, judeţul
Braşov, compus din 171 apartamente, 176 locuri de parcare, 2 spaţii
comerciale, clădire multifuncţională – Restaurant, Club, Spa &
Fitness), drumuri de acces, spaţii verzi şi teren excedentar în
suprafaţă de 206.500 m.p şi bunuri mobile care deservesc activul. Copie a
prezentei precum şi a dosarului de instanţă se va înainta şi
parchetului competent, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
casaţie şi Justiţie- DIICOT”, a decis Curtea de Apel Bucureşti
Instanța
a luat decizia în urma unei plângeri pe care a făcut-o o firmă de
insolvenţă, împotriva unei ordonanţe de clasare, dispusă de procurorii
DNA, într-un dosar privind suspiciuni de corupţie în legătură cu Remus
Borza şi firma de insolvenţă deținută de acesta.
Percheziţii la sediul UTI din Aeroportul Otopeni. Ion Obloja, vicepreşedinte al grupului, va fi cercetat sub control judiciar
Ion Obloja, vicepreședinte al UTI Grup, a fost ridicat miercuri dimineaţă de anchetatori și dus la sediul DIICOT. El este acuzat că a înființat un grup infracțional organizat pentru săvârșirea infracțiunilor de spălare de bani și evaziune fiscală.
UPDATE Ion Obloja, cercetat sub control judiciar
Ion Obloja va fi cercetat de procurorii DIICOT în libertate sub
control judiciar, în dosarul în care este acuzat că a înființat un grup
infracțional organizat pentru săvârșirea infracțiunilor de spălare de
bani și evaziune fiscală. Tot sub control judiciar vor fi cercetate și
alte patru persoane implicate în acest dosar, printre care se află și
membri ai familiei lui Obloja.
Procurorii DIICOT au făcut
miercuri dimineaţă şapte percheziții în București și în localitățile
limitrofe, la sediul UTI Grup din aeroportul Otopeni și la domiciliile
unor suspecți, printre care și la locuința lui Ion Obloja, în cadrul
unui dosar de spălare de bani și evaziune fiscală.
Din primele date
ale anchetei rezultă că, în perioada 2009-2011, Ion Obloja,
vicepreședinte al UTI, a inițiat un grup infracțional la care au aderat
ulterior și alte persoane, prin care s-a urmărit eludarea plății
obligațiilor fiscale datorate bugetului statului și obținerea unor
venituri ilegale. Ion Obloja a constituit grupul infracțional împreună
cu tatăl său, fratele său, Dorel Obloja, și soția sa, Sorina Luminița
Obloja, care dețineau la aceea dată și calitatea de
asociați/administratori în mai multe firme, ce aveau ca obiect de
activitate prestări servicii.
Procurorii spun că Obloja a cooptat și
alte persoane, care dețineau calitatea de administrator în cadrul unor
firme, deoarece acestea urmau a fi utilizate fie pentru emiterea unor
facturi fiscale ce atestau relații comerciale fictive, care să justifice
majorarea artificială a cheltuielilor și implicit deducerea de TVA, fie
pentru a retrage sume importante de bani provenite din lichidarea unor
societăți aflate în insolvență ori a bunurilor acestora.
De asemenea,
Obloja era interesat în atragerea unor persoane care aveau cunoștințe
contabile, respectiv Cristian Demostene Marulis, Rozalia Ionescu, Ariton
Stan, Ioan Cristian Manole și Florin Gabriel Stroe. Beneficiind de
cunoștințele economice ale unor angajați din grupul de firme UTI
(Cristian Demostene Marulis și Rozalia Ionescu), Ion Obloja a conceput
un mecanism foarte elaborat în care fiecare membru al grupului avea
atribuții specifice, acționând în mod concertat și coordonat.
Astfel,
membrii grupului cunoșteau foarte bine practica organelor de control
fiscal că, în majoritatea cazurilor, verificările în cazul societăților
comerciale se extind doar cu privire la firmele de la care au fost
înregistrate facturile de achiziție, fără a se continua aceste
verificări pe lanțul achizițiilor spre a se stabili realitatea acestora.
Pornind de la aceste considerente, Ion Obloja a creat un sistem de
firme care funcționa pe trei paliere, fapt ce a necesitat înființarea și
administrarea unor societăți comerciale de tipul „fabrici de facturi”.
Acest tip de societate comercială este situată pe ultimul palier
infracțional și se caracterizează prin aceea că nu își declară toate
veniturile ce provin în mod exclusiv din prestări de servicii și emit
facturi fiscale către firmele situate pe palierul doi infracțional,
facturi fiscale pe care, de asemenea, nu le înregistrează în
contabilitate.
Prin aplicarea acestor mecanisme, firmele controlate
de Ion Obloja, Sorina Luminița Obloja și Dorel Obloja au produs un
prejudiciu bugetului de stat în valoare totală de 21.099.858 lei.
Procurorii cer 14 ani de închisoare pentru Puiu Popoviciu în dosarul terenurilor subevaluate de la Ferma Băneasa
Procurorii au cerut luni magistraţilor de la Curtea de Apel
Bucureşti o pedeapsă de 14 ani de închisoare pentru Gabriel „Puiu”
Popoviciu în dosarul terenului subevaluat în care au fost trimişi în
judecată şi foştii şefi de la DGIPI şi DGA Cornel Şerban şi Petru
Pitcovici.
„Pentru Popoviciu dispuneţi având în vedere aceleaşi argumente,
pedeapsa de 14 ani de închisoare. Pentu că are concurs de infracţiuni
aplicaţi o pedeapsă complementară”, au spus procurorii în faţa
instanţei.
În acelaşi dosar, procurorii au mai cerut pedepse de 12
ani pentru Ioan Niculae Alecu, rector al Universităţii de Ştiinţe
Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti (USAMV) la data comiterii
faptelor, pentru Andrei Mihai Bejinaru, 12 ani de închisoare, ca şi
pentru Ştefan Diaconescu, secretar ştiinţific şi rector în cadrul USAMV
Bucureşti la data comiterii faptelor. Pentru Ilie Cornel Şerban,
director al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă din
MAI la data comiterii faptelor, procurorii au solicitat magistraţilor o
pedeapsă de cinci ani de închisoare, iar pentru Mihai Ion Florin Luican,
prefect al Capitalei şi preşedinte al Comisiei municipiului Bucureşti
de aplicare a Legii 1/2000 la data comiterii faptelor au solicitat opt
ani de puşcărie.
Omul de afaceri Gabriel „Puiu” Popoviciu şi foştii
şefi de la DGIPI şi DGA Cornel Şerban şi Petru Pitcovici au fost trimişi
în judecată, în decembrie 2012, pentru fapte de corupţie în legătură cu
tranzacţionarea la un preţ subevaluat a unui teren de 224 de hectare de
la Universitatea de Ştiinţe Agronomice Bucureşti. Procurorii Direcţiei
Naţionale Anticorupţie (DNA) i-au trimis în judecată pe Gabriel Aurel
Popoviciu pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor
publice, în formă calificată şi continuată, precum şi dare de mită, pe
Ilie Cornel Şerban, director al Direcţiei Generale de Informaţii şi
Protecţie Internă din MAI la data comiterii faptelor, şi pe Petru Daniel
Pitcovici, şef sal Diviziei Operaţiuni din cadrul Direcţiei Generale
Anticorupţie la data comiterii faptelor, ambii fiind acuzaţi de
complicitate la dare de mită şi favorizarea infractorului.
Procurorii
arată în rechizitoriul trimis instanţei că, în perioada 2000 – 2004,
Ioan Niculae Alecu, beneficiind de sprijinul interesat al lui Gabriel
Aurel Popoviciu, „în baza unui contract încheiat cu încălcarea
prevederilor legale”, a făcut posibilă aducerea unui teren de 224
hectare, aparţinând domeniului public al statului, ca aport în natură la
capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de
Popoviciu.
Anchetatorii au mai stabilit că Popoviciu, în înţelegere
cu rectorul Ioan Niculae Alecu, ar fi creat posibilitatea încheierii
unui contract de asociere în participaţiune în condiţii nelegale,
introducând în acest mecanism societatea SC Log Trans SA, devenită
ulterior Băneasa Investments SA şi pe Andrei Mihai Bejenaru, care ar fi
acţionat potrivit indicaţiilor omului de afaceri. Potrivit contractului,
trebuia dezvoltate activităţi de pomicultură, viticultură, creşterea
animalelor pe terenurile fermei Băneasa.
Procurorii cer 14 ani de închisoare pentru Puiu Popoviciu în dosarul terenurilor subevaluate de la Ferma Băneasa
Procurorii au cerut luni magistraţilor de la Curtea de Apel
Bucureşti o pedeapsă de 14 ani de închisoare pentru Gabriel „Puiu”
Popoviciu în dosarul terenului subevaluat în care au fost trimişi în
judecată şi foştii şefi de la DGIPI şi DGA Cornel Şerban şi Petru
Pitcovici.
„Pentru Popoviciu dispuneţi având în vedere aceleaşi argumente,
pedeapsa de 14 ani de închisoare. Pentu că are concurs de infracţiuni
aplicaţi o pedeapsă complementară”, au spus procurorii în faţa
instanţei.
În acelaşi dosar, procurorii au mai cerut pedepse de 12
ani pentru Ioan Niculae Alecu, rector al Universităţii de Ştiinţe
Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti (USAMV) la data comiterii
faptelor, pentru Andrei Mihai Bejinaru, 12 ani de închisoare, ca şi
pentru Ştefan Diaconescu, secretar ştiinţific şi rector în cadrul USAMV
Bucureşti la data comiterii faptelor. Pentru Ilie Cornel Şerban,
director al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă din
MAI la data comiterii faptelor, procurorii au solicitat magistraţilor o
pedeapsă de cinci ani de închisoare, iar pentru Mihai Ion Florin Luican,
prefect al Capitalei şi preşedinte al Comisiei municipiului Bucureşti
de aplicare a Legii 1/2000 la data comiterii faptelor au solicitat opt
ani de puşcărie.
Omul de afaceri Gabriel „Puiu” Popoviciu şi foştii
şefi de la DGIPI şi DGA Cornel Şerban şi Petru Pitcovici au fost trimişi
în judecată, în decembrie 2012, pentru fapte de corupţie în legătură cu
tranzacţionarea la un preţ subevaluat a unui teren de 224 de hectare de
la Universitatea de Ştiinţe Agronomice Bucureşti. Procurorii Direcţiei
Naţionale Anticorupţie (DNA) i-au trimis în judecată pe Gabriel Aurel
Popoviciu pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor
publice, în formă calificată şi continuată, precum şi dare de mită, pe
Ilie Cornel Şerban, director al Direcţiei Generale de Informaţii şi
Protecţie Internă din MAI la data comiterii faptelor, şi pe Petru Daniel
Pitcovici, şef sal Diviziei Operaţiuni din cadrul Direcţiei Generale
Anticorupţie la data comiterii faptelor, ambii fiind acuzaţi de
complicitate la dare de mită şi favorizarea infractorului.
Procurorii
arată în rechizitoriul trimis instanţei că, în perioada 2000 – 2004,
Ioan Niculae Alecu, beneficiind de sprijinul interesat al lui Gabriel
Aurel Popoviciu, „în baza unui contract încheiat cu încălcarea
prevederilor legale”, a făcut posibilă aducerea unui teren de 224
hectare, aparţinând domeniului public al statului, ca aport în natură la
capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de
Popoviciu.
Anchetatorii au mai stabilit că Popoviciu, în înţelegere
cu rectorul Ioan Niculae Alecu, ar fi creat posibilitatea încheierii
unui contract de asociere în participaţiune în condiţii nelegale,
introducând în acest mecanism societatea SC Log Trans SA, devenită
ulterior Băneasa Investments SA şi pe Andrei Mihai Bejenaru, care ar fi
acţionat potrivit indicaţiilor omului de afaceri. Potrivit contractului,
trebuia dezvoltate activităţi de pomicultură, viticultură, creşterea
animalelor pe terenurile fermei Băneasa.
Tăriceanu este urmărit penal pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului. A minţit pentru Remus Truică şi „prinţ”
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au anunţat marţi începerea urmăririi penale faţă de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, acesta fiind acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.
DNA precizează că, în cadrul actelor de cercetare efectuate pentru
lămurirea cauzei referitoare la retrocedarea presupus ilegală a unei
suprafețe din Pădurea Snagov și a Fermei Băneasa s-a dispus citarea lui
Călin Popescu-Tăriceanu, pentru a fi audiat ca martor.
„Această
citare a fost necesară în condițiile în care existau indicii că el ar
avea cunoștință despre activitatea infracțională a grupului sus
menționat, prin prisma relațiilor de afaceri sau de prietenie avute cu
membrii acestui grup. Fiind audiat în 15 aprilie, în depoziția luată sub
jurământ, acesta a făcut declarații necorespunzătoare adevărului cu
privire la aspecte esențiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat și
nu a spus tot ce știe în legătură cu împrejurări esențiale, urmărind
prin aceasta împiedicarea/îngreunarea cercetărilor și a tragerii la
răspundere penală a inculpaților cercetați în dosarul trimis în
judecată”, susțin procurorii.
Potrivit DNA, Călin Popescu-Tăriceanu a
menționat în mod nereal că nu a avut cunoștință de achiziționarea
drepturilor succesorale ale prințului Paul de către Tal Silberstein,
Remus Truică și alții și că nu a discutat cu cel din urmă despre taxele
notariale.
„Acesta a mai declarat că nu are relații apropiate și nu a
păstrat legătura cu inculpații Dan Andronic și Tal Silberstein, cu care
s-a întâlnit doar sporadic, aflând din presă, ca urmare a comunicatelor
DNA despre acest dosar. A precizat, de asemenea, că nu l-a
prezentat/introdus pe Tal Silberstein altor politicieni din România. A
mai precizat că nu a avut o relație apropiată cu inculpatul Marius
Marcovici, ascunzând totodată că are cunoștință de relația acestuia din
urmă cu Silberstein. Aceste declarații sunt aspecte necorespunzătoare
adevărului, fiind contrazise de probatoriul administrat în cauză
(declarații ale martorilor, suspecților și alte mijloace de probă)”, se
mai arată în comunicatul DNA.
Moarte suspectă a patronului de la Hexi Pharma, Dan Condrea
În plin scandal al dezinfectanţilor diluaţi din spitale,
patronul firmei Hexi Pharma, Dan Condrea, se pare că ar fi murit
duminică în condiţii suspecte. Condrea ar fi decedat în urma unui
accident rutier, însă nu se poate spune cu exactitate că este vorba
despre el, deoarece bărbatul de la volan este desfigurat.
Un procuror de la Parchetul Buftea a făcut duminică seara cercetarea
la locul accidentului rutier, iar anchetatorii au ridicat probe.
Dosarul va fi preluat de procurorul care investighează și cazul
dezinfectanților diluați din spitale, în care Hexi Pharma a fost pusă
sub acuzare.
Mașina în care s-ar fi aflat Condrea mergea cu o viteză
de aproximativ 150 de kilometri pe oră, potrivit unei declarații făcute
de un martor la fața locului. De asemenea, un martor în cazul
accidentului a fost audiat duminică de polițiști. Potrivit Claudiei
Burada, purtător de cuvânt al IPJ Ilfov., mașina implicată în accident a
fost sigilată și urmează să fie supusă unei expertize. Ea a susținut că
accidentul s-a produs pe drumul dinspre Corbeanca spre Buftea. Șoferul a
pierdut controlul volanului și a ieșit în afara părții carosabile, iar
pe șosea oamenii legii nu au găsit urme de frânare.
”Luăm în calcul
orice ipoteză. Autoturismul a fost sigilat. Este vorba de un bărbat de
39 de ani, conform documentelor găsite în afara autoturismului. Nu putem
confirma identitatea acestuia, urmează proba ADN. Șoferul era decedat
când au ajuns polițiștii la fața locului. O femeie a venit pentru a-l
identifica. Există doi martori, un biciclist și un șofer care a fost
depășit de victimă. A fost audiată o persoană, urmează cealaltă
persoană. Evenimentul a fost sesizat la 18,47. S-a efectuat cercetarea
la fața locului. Expertiza auto urmează să stabilească viteza cu care
rula și alte detalii care ar putea duce la cauza accidentului. Luăm în
calcul și varianta sinuciderii”, a adăugat oficialul IPJ Ilfov.
Moartea
lui Dan Condrea pare să aducă aminte de „sinuciderea” patronului
Regiotrans, Costel Comana, în toaleta unui avion din Costa Rica, la
începutul anului trecut. Şi Comana era anchetat de oamenii legii şi ar
fi avut tot interesul să dispară. În plus, nimeni nu a putut explica în
ce fel se poate sinucide cineva, prin spânzurare, în toaleta unui avion.
Kovesi: în corupţia din sistemul de sănătate sunt implicate şi companii străine. Cum se dă şpaga
Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat luni că
în corupția din sistemul de sănătate sunt implicate și firme și companii
străine. Mita ar fi achitată în conturi special deschise în
străinătate.
”Investigațiile actuale ale DNA în dosarele pe care acum le avem în
lucru ne arată că faptele de corupție se manifestă prin aceleași
acțiuni repetitive. În lipsa unor măsuri clare de prevenire și control,
tipologia faptelor investigate și mecanismele care au permis săvârșirea
faptelor se repetă. Este necesară o abordare strategică de prevenire a
corupției, mai ales când vorbim de domenii care afectează direct viața
cetățenilor, așa cum este domeniul sănătății”, a spus Kovesi.
Ea a
dat ca exemplu o acțiune a DNA de săptămâna trecută când un manager de
spital – Spitalul Judeţean Constanţa – care a pretins și primit mită
pentru încheierea unui contract de achiziții publice la un spital
județean a fost prins în flagrant. ”În anul 2014, același director a
mai fost trimis în judecată pentru același gen de fapte. Acest exemplu
ne arată că nu se rezolvă corupția în sănătate doar arestând și
investigând persoane. Dacă acest efort investigativ al organelor de
aplicare a legii nu este dublat de măsuri preventive de schimbare a unor
proceduri, de introducere a unor mecanisme de management și control,
atunci cetățenii vor fi în continuare afectați”, a subliniat procurorul
șef al DNA.
Laura Codruţa Kovesi a pledat pentru pierderea
funcțiilor în cazul celor anchetați și condamnați pentru corupție.
”Dacă cei anchetați și condamnați pentru corupție nu-și pierd funcțiile
publice de care s-au folosit pentru a obține foloase ilicite, vom avea
în continuare funcționari care vor primi mită pentru a încheia contracte
în domeniul achizițiilor publice. Cu siguranță corupția în sănătate
este rezultatul unei modalități netransparente de folosire a bugetului
public. Cât timp planificarea unei achiziții publice nu va fi
transparentă se va folosi bugetul pentru achiziții supraevaluate. În
continuare se vor folosi banii publici pentru achiziții de aparatură
scumpă de la firme de apartament, în timp ce spitalele nu pot asigura
minime condiții pentru pacienți”, a adăugat Laura Codruța Kovesi.
Potrivit
acesteia, investigațiile au dezvăluit că, uneori, sumele primite cu
titlu de mită sunt achitate prin conturi deschise la bănci în
străinătate, de cele mai multe ori în centre off-shore. ”În corupția
din sistemul de sănătate sunt implicate și firme sau companii străine,
de aceea pentru DNA constituie o prioritate tragerea la răspundere
penală atât a persoanelor juridice române, dar și străine, care se ocupă
de comercializarea medicamentelor și echipamentelor medicale. (…)
Este important că avem în lucru cauze în care cooperăm cu parteneri
instituționali din alte țări, care investighează și ei companiile, (…)
iar schimbul de informații este esențial”, a arătat șefa DNA.
Remus Truică, „prinţul” şi Dan Andronic s-au trezit cu sechestru pe conturi, autoturisme, imobile şi terenuri
Peste 80 de terenuri cu suprafețe cuprinse între câteva sute de
metri pătrați și câteva zeci de mii de metri pătrați, dar și imobile,
autoturisme, conturi și acțiuni au fost puse sub sechestru de procurorii
DNA în dosarul „Ferma Băneasa”.
Este vorba de peste 80 de terenuri intravilane și extravilane
încadrate ca suprafețe arabile sau pădure care ajung până la câteva zeci
de mii de metri pătrați și depășind, în unul dintre cazuri, chiar
110.000 mp.
Cele mai multe astfel de terenuri se află la Snagov,
fiind încadrate ca arabile sau pădure, și la Răcari, în județul
Dâmbovița, clasificate ca terenuri arabile. De asemenea, au fost dispuse
măsuri asigurătorii și în ce priveşte zece imobile, patru autoturisme, o
autoutilitară și o motocicletă.
Procurorii DNA au dispus instituirea
măsurii asigurătorii a popririi conturilor inculpaților Remus Truică,
„prințul” Paul, Robert Mihăiță Roșu, Dan Andronic, Marius Marcovici,
Lucian Mateescu, Nela Păvăloiu, Apostol Mușat (fost primar la Snagov),
Niculae Dima, Nicolae Jecu, Theodor Chiriac și SC Reciplia SRL
București. Totodată, părți sociale, dar și aproximativ 700 de acțiuni au
fost puse sub sechestru în acest dosar.
Omul de afaceri Remus
Truică, fost şef al cancelariei lui Adrian Năstase, „prințul” Paul
Lambrino și Dan Andronic au fost trimiși în judecată, alături de alte
persoane, de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, în dosarul
”Ferma Băneasa”. Procurorii DNA Brașov i-au trimis în judecată, în
stare de arest la domiciliu, pe Remus Truică, pentru constituire de grup
infracțional organizat, trafic de influență și spălare de bani, ambele
în formă continuată, complicitate la abuz în serviciu și dare de mită,
și pe prințul Paul, pentru cumpărare de influență și spălare de bani,
ambele în formă continuată, și complicitate la abuz în serviciu.
În
dosar au mai fost deferiți justiției, sub control judiciar: Dan
Andronic, Marius Andrei Marcovici, Lucian Claudiu Mateescu, Gheorghe
Sin, Niculae Dima, Theodor Chiriac, Nicolae Jecu, Nela Păvăloiu și
Valentin Delcea. În stare de libertate vor fi judecați, în același
dosar, Robert Mihăiță Roșu, Tal Silberstein, Benyamin Steinmetz, Moshe
Agavi, SC Reciplia SRL, Apostol Mușat, Corina Teodora Dicu, Dragomira
Gheorghiță, Ion Stoian, Caterina Popa, Gheorghe Olteanu și Marin Gostin.
ANAF a publicat lista marilor datornici la bugetul statului, pe persoană fizică. Primul pe listă, Robert Negoiţă
ANAF a publicat luni seara lista cu 187.230 de contribuabili
persoane fizice, care au restanţe fiscale mai mari de 1.500 de lei la 31
martie 2016, primii zece datornici la stat persoane fizice având
fiecare obligaţii fiscale restante între 12 milioane de lei şi 232
milioane de lei. Pe primul loc este primarul Sectorului 3, Robert
Negoiţă.
Din total, ANAF poate recupera la această dată aproximativ 2,3
miliarde de lei. Situaţia juridică a restului de creanţe de 1,1 miliarde
de lei (insolvabilitate fără bunuri sau venituri urmăribile, existenţa
unor hotărâri judecătoreşti de suspendare a executării silite etc)
opreşte ANAF de la iniţierea sau continuarea măsurilor de executare
silită.
Pe primul loc este Sorin Robert Negoiţă, primarul Sectorului 3
al Capitalei şi candidat pentru un nou mandat, cu obligaţii fiscale
necontestate de 232 milioane de lei, urmat de Florin Mateiu din oraşul
Victoria cu obligaţii fiscale de 94 milioane de lei, însă contestate.
George Becali are datorii la stat de 3,9 milioane de lei pe care le-a
contestat, Silviu Prigoană are obligaţii de 3,9 milioane de lei.
Omul
de afaceri Daniel Guzu figurează cu datorii de două milioane lei,
contestate integral. Cristian Ţânţăreanu are şi el 2,7 milioane de lei
obligaţii fiscale necontestate. Sunt publicate restantele din
obligaţiile fiscale pentru care s-a împlinit scadenţa sau termenul de
plată, precum şi diferenţele de obligaţii fiscale principale şi
accesorii stabilite prin decizie de impunere, chiar dacă pentru acestea
nu s-a împlinit termenul de plată.
Percheziţii la patronii magazinelor Auchan, Decathlon şi Leroy Merlin, bănuiţi de fraudă fiscală.
Nu numai în România milionarii sunt călcaţi de mascaţi. Familia
franceză Mulliez, care deține lanţurile de magazine Decathlon, Auchan și
Leroy Merlin, este bănuită de fraudă fiscală, astfel că mai multe sedii
au fost percheziționate de inspectorii fiscali.
Mai multe sedii ale miliardarilor francezi au fost percheziţionate
de inspectorii fiscali care cred că patronii ar fi încercat să scape de
taxele mari din Hexagon prin înfiinţarea unor firme intermediare în
Belgia, Olanda şi Luxemburg.
Presa locală relatează că investigaţia a
fost începută după o plângere depusă chiar de un membru al familiei
Mulliez, a cărei avere ajunge la 23 miliarde de euro. Creat în 1961,
consorţiul cuprinde peste 50 de societăţi, are o jumătate de milion de
angajaţi, 80 miliarde de euro cifră de afaceri şi este deţinut de 650 de
membri ai familiei Mulliez, toţi milionari în euro.
Auchan România a
deschis primul hipermarket în noiembrie 2006, în cartierul Titan din
București. În prezent, Auchan România are în portofoliu 33 de
hipermarketuri și o cifră de afaceri de un miliard de euro, ocupând
locul trei în piață.
Decathlon a intrat în România în 2009, când a
deschis magazinul din cartierul Militari din București. În prezent,
compania are în România o rețea de 17 magazine, dintre care patru sunt
în București. Cifra de afaceri a retailerului de echipamente sportive în
România a ajuns anul trecut la circa 500 milioane de lei (112 milioane
de euro), în creștere cu 60% față de 2014.
Retailerul de bricolaj
Leroy Merlin este prezent pe piața românească din 2011, atunci când a
deschis primul magazin în Chitila, judeţul Ilfov. În 2014, Leroy Merlin a
preluat 15 magazine din România ale rețelei bauMax. În prezent,
retailerul are 11 magazine pe piața locală.
Ultimul articol
Acordul UE–Mercosur este expresia cea mai concretă a eșecului de guvernare și pare că...
Cristian Popescu Piedone, un actor-cheie în noua ecuație administrativă a Capitalei
