Generalul a declarat că Rusia va profita de orice semn de slăbiciune din partea NATO şi se va folosi de orice „fisură” din Alianţă. Acesta susține că întărirea forţelor NATO în regiunea Mării negre este un aspect foarte important. „Aici Rusia este cea mai agresivă. Dacă Occidentul nu face nimic în ceea ce priveşte anexarea Crimeei, e foarte posibil ca apoi ruşii să ocupe Odessa şi poate chiar şi România”. Hodges spune că aliaţii joacă un rol de bază în NATO şi a cerut Germaniei să aloce mai mult pentru apărare. Generalul a criticat însă şi ritmul lent în care se construieşte infrastructura în Europa. Alianţa NATO s-a apropiat de respectarea angajamentului de alocare a 2% din PIB pentru apărare în fiecare an, înregistrând un procent mediu de 1,5%, cel mai ridicat din ultimii cinci ani. În timp ce cheltuielile Bulgariei, ţărilor baltice şi Olandei au crescut cu aproximativ 20% în 2018 comparativ cu 2017, doar Estonia, Grecia, Polonia, Letonia, Lituania şi Marea Britanie au atins pragul de 2% anul trecut. În schimb, Canada a cheltuit cu aproape 11% mai puţin pentru apărare în 2018. Deşi Germania a investit circa 1,5 milioane de euro în plus în 2018, procentul din PIB a rămas la nivelul la 1,23%. Acesta plasează Germania, ţara cu cea mai mare economie din UE, printre ultimele state din NATO la acest capitol, mult sub cele 3,39 procente alocate de SUA. Belgia şi Spania şi-au menţinut bugetele militare sub 1% din PIB, în timp ce Italia a depăşit cu puţin 1%. În total, statele din NATO au cheltuit pentru apărare în 2018 aproape 1.000 de miliarde de dolari, aproape 70% reprezentând cheltuielile SUA, deşi nu toate acestea sunt destinate apărării aliaţilor europeni. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a declarat că este în curs o modificare semnificativă în privinţa bugetelor destinate apărării, având în vedere tentativele de descurajare a Rusiei şi cea mai mare modernizare de echipamente întreprinsă de Alianţă în ultimele decenii. Potrivit Alianţei, între 2016 şi 2020, statele NATO din Europa, inclusiv Turcia, şi Canada vor realiza o creştere cumulată a cheltuielilor de apărare de 100 miliarde de euro.
Au mai rămas 500 de zile până la Jocurile Olimpice de vară din 2020
Au mai rămas 500 de zile până la Jocurile Olimpice de vară din 2020, cel mai mare eveniment sportiv mondial care are loc o dată la patru ani și, la ora actuală, ne place sau nu ne place, pregătim loturile care vor participa la acest eveniment, având în continuare salariați aflați la limita subzistenței, problemele celor care muncesc în Sport și Tineret fiind departe de a fi rezolvate.
70% din personal angajați în 74 de federații sportive naționale și în 118 unități din subordinea Ministerului Tineretului și Sportului muncesc pe o leafă de mizerie și reclamă încălcări grave ale drepturilor salariale
Deși anunță dublarea bugetului alocat domeniului, Guvernul amână soluțiile pentru angajații cărora li se cere performanță, dar sunt plătiți cu salariul minim pe economie. Cu toate acestea, România intră în competiția liderilor mondiali având pretenții de la cei mai prost plătiți bugetari din țară.
În Sport și Tineret continuă furtul din salarii, se încalcă drepturi și, treptat, se instaurează sclavia. Muncitorii sunt obligați să muncească „la negru” sâmbăta și duminica fără să fie plătiți, le sunt refuzate sporurile și nu le sunt recunoscute vechimea, studiile sau performanța.
Condițiile de muncă ale angajaților și cele de antrenament ale sportivilor sunt improprii, iar programele de pregătire profesională lipsesc cu desăvârșire, deși MTS este campion la fiecare rectificare, marcând cei mai mulți bani necheltuiți din buget.
Guvernul
s-a rezumat doar la a arunca pioni de sacrificiu la Ministerul
Tineretului și Sportului, pe care îi schimbă de fiecare dată când
presiunea crește. Acesta este respectul față de sportivi și tineri, de
rezultatele obținute la nivel internațional, iar obiectivul de
îmbunătățire prin sport a stării generale de sănătate a națiunii nu este
considerat de interes național.
După Raluca Prună, și Marius Bostan o critică pe comunista lui Cioloș
După Raluca Prună, un alt ministru din Cabinetul tehnocrat, Marius Bostan, o critică pe comunista lui Cioloș, Oana Bogdan, făcând o trimitere la Ion Iliescu și declarațiile sale din anii 90.
Marius Bostan a scris marți pe Facebook că a simțit ”un mare disconfort intelectual” când a văzut că „roata motrice” a Partidului PLUS, Oans Maria Bogdan, susține că vrea desființarea proprietății și a granițelor.
Fostul ministru a subliniat că, dacă acum mulți ani, Ion Iliescu spunea că “proprietatea este un moft”, ”acum văd că unii gândesc mult mai departe și sunt mai de stânga decât tătucul”. Marius Bostan a mai spus că ”poate cineva o să scrie o carte despre această imaginară Nouă Fermă – 2084”, iar aceasta ”cred că se va numi Ferma Proștilor cu Diplomă”.
”Ion Ilici Iliescu spunea că <proprietatea este un moft> cu mulți ani în urmă, într-un anumit context privind retrocedările. Acum văd că unii gândesc mult mai departe și sunt mai de stânga decât tătucul și spun că proprietatea se va desființa. Alături de agricultură. Și vom elibera toți porcii domesticiți care se vor sălbătici. Eu nu cred că acești porci se pot înmulți necontrolat și vor putea câștiga și alegerile în anumite teritorii, dar totuși poate cineva o să scrie o carte despre această imaginară Nouă Fermă – 2084. Fiind a doua carte pe subiect cred că se va numi Ferma Proștilor cu Diploma”, a scris Bostan în postarea sa pe Facebook.
Comunista lui Cioloș, acuzată de ”sexo-marxism”
Fostul ministru spune ”se pare că sexo-marxismul prinde din nou teren din ce în ce mai mult”, iar că în timpul vieții sale va încerca să ”nu ajungem să mâncam numai ce culegem și nu vom trăi în grupuri în loc de cupluri”.
În acest context, Bostan a mai scris că nimeni nu o proate opri pe Oana Bogdan și vrea să fie clar că nu împărtășește opinia acesteia. ”Nu vă spun cum va arăta arhitectura viitorului. Totul o fermă uriașă unde Guvernul va administra terenurile. Va fi totul sistematizat. Nu numai la noi ci pe tot teritoriul Uniunii. Oare cine va fi Komisar? Sunt siderat de explicațiile cu UBER, carsharing, AIRBNB care sunt foarte străvezii. Acestea sunt în fapt niște forme de închiriere mai avansată, bazate pe tehnologie și proprietate. Cineva este proprietarul mașinilor cu care ne plimbăm și caselor în care vrem să stăm și să plătim mai puțin. Postez acest text pentru prietenii mei, care mă tot sună, pentru a fi clar că nu împărtășesc aceste opinii ale Oanei Maria Bogdan. Ba din contră! Am simțit un mare disconfort intelectual când am văzut că <roata motrice> a Partidului PLUS continuă cu explicațiile savante. Nimeni nu o poate opri se pare. Ba mai mult explică cum Președintele nu a avut un proiect de țară. Oare ar fi dorit ca Președintele să desființeze proprietatea și să meargă în grupuri în loc de cupluri? Precizez că nu sunt membru al Partidului PLUS, am fost membru numai în PNȚ în anii 90, unde am militat pentru ordinea proprietății private, morală creștină, patriotism luminat, democrație, stat de drept și integrare euro-atlantică”, a încheiat Bostan postarea despre comunista lui Cioloș. Fostul ministru al Justiției din Cabinetul Cioloș, Raluca Prună, a luat marți distanță față de formațiunea acestuia, PLUS, criticând faptul că pică în capcana unor discursuri neserioase cum ar fi cel al renunțării la proprietatea privată.
Rareș Bogdan s-a înscris în partid: bine ai revenit!
Deputatul PNL, Florin Roman, are un mesaj care nu lasă loc de întors: acesta anunță că jurnalistul Rareș Bogdan s-a înscris în PNL. De fapt, Florin Roman susține că Rareș Bogdan s-a reînscris pentru el a mai fost în PNL în anii 90 fiind lider al Tineretului Liberal din Cluj. Postarea lui Roman a fost distribuită de mai mulți parlamentari ai PNL, semn că Rareș Bogdan chiar a semnat adeziunea.
Rareș Bogdan urmează să fie anunțat, cel mai probabil în urma ședinței liberalilor de joi, drept cap de listă pentru alegerile europarlamentare.
”Revenirea lui Rares Bogdan in PNL da fiori reci lui Liviu Dragnea și camarilei pesediste.
Spun revenirea întrucât Rares a fost in tinerețe liderul tinerilor liberali din Cluj Napoca. E un liberal autentic.
In timp ce Dragnea fura prin Teleorman, Rares făcea bani frumoși și cinstiti, fiind la un moment dat unul din cei mai importanți dealeri de telefonie mobila din Transilvania.
Născut la Ocna Mureș, cu tata director la UPSOM și mama, dascăl, cu bunici in Apuseni, Rares a învățat ce înseamnă sa fii patriot de mic copil, alături de moți, nu de hoți!
Rares Bogdan are o încredere imensa in rândul romanilor și este alături de președintele Klaus Iohannis, cea mai puternica voce anti-PSD!
Și mai mult decât orice: Rares iubește din suflet România!”, scrie Florin Roman.
Kelemen Hunor o susține pe Laura Codruța Kovesi pentru procuror european
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat marţi seară că Laura Codruţa Kovesi ar trebui să fie procuror european, dacă a ajuns până în acest punct al selecţiei şi dacă Parlamentul European consideră că este potrivită pentru funcţie.
”Doamna Kovesi cred că trebuie să fie procurorul general acolo unde candidează, asta cred eu. Fiindcă a fost plasată de Parlament pe primul loc şi dacă mergi pe această idee atunci trebuie să fie acolo” a spus Kelemen Hunor la Digi 24.
El afirmă că nu a urmărit audierea Laurei Codruţa Kovesi din Paramentul European, dar, dacă a ajuns până în această fază a selecţiei, ar trebui să ocupe funcţia pentru care candidează. ”Eu cred că dacă a ajuns până la această fază e bine să meargă acolo şi dacă are această expertiză, dacă ei au zis că e bine după audieri, după vot, eu nu am nimic împotrivă”, a mai spus Kelemen Hunor.
Totuşi, liderul UDMR consideră că parlamentele nu ar trebui implicate în procedurile de numire a şefilor de parchete. ”Îmi e greu să mă pronunţ în această chestiune, să intru în foarte, foarte multe detalii fiindcă eu sunt pentru neimplicarea parlamentelor, indiferent că e naţional, european în numirile şefilor de parchete. Nu sunt pentru. De aceea, mi-e greu să mă pronunţ. Dacă spun că nu e bine, atunci o să spună lumea că nu vrei pe Kovesi nu ştiu unde. Nu mă interesează până la urmă, fiindcă e o carieră profesională, e o instituţie europeană care încă nu funcţionează, va funcţiona probabil începând de anul viitor, ea s-a prezentat, oamenii au votat că astea sunt treburile acolo, să meargă”, a mai afirmat liderul UDMR. Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a transmis Guvernului român că Laura Codruţa Kovesi este candidatul susţinut de PE pentru postul de procuror-şef European.
Nuțu Cămătaru a fost eliberat condiționat din închisoare
Ion Balint, cunoscut drept Nuţu Cămătaru, a fost pus marți în libertate, după ce magistraţii Judecătoriei Găeşti, judeţul Dâmboviţa, au decis să admită propunerea de eliberare condiţionată formulată de Penitenciarul Găeşti, unde era închis pentru şantaj.
Nuţu Cămătaru a ieşit pe poarta Penitenciarului Găeşti în jurul orei 14.30. El a plecat cu un autoturism care îl aştepta chiar în faţa închisorii. Întrebat cum a fost în spatele gratiilor, Cămătaru a răspuns: “Lasă că vă spune altcineva”, după care s-a urcat în maşină şi a plecat.
Magistraţii Judecătoriei Găeşti, judeţul Dâmboviţa, au decis să admită propunerea de liberare condiţionată formulată de Penitenciarul Găeşti unde Cătămaru era închis pentru şantaj. Cămătaru a fost transferat de curând la Penitenciarul Găeşti de la cel din Ploieşti.
Potrivit portalului instanţelor, Judecătoria Găeşti „admite propunerea de liberare condiţionată formulată de Comisia de liberare condiţionată din cadrul Penitenciarului Găeşti pentru condamnatul Balint Ion, Dispune liberarea condiţionată a condamnatului Balint Ion”. El era închis din octombrie 2018 pentru şantaj, având o pedeapsă de cinci ani şi 11 luni de închisoare. La data de 8 octombrie 2018, magistraţii Curţii de Apel Ploieşti au admis cererea de contopire a pedepselor formulată de Ion Balint, cunoscut ca Nuţu Cămătaru.
Raluca Prună se desparte de Dacian Cioloș, din cauza Oanei Bogdan
Fostul ministru al Justiţiei Raluca Prună se desparte de Dacian Cioloș, din guvernul căruia a făcut parte, afirmând că nu poate fi de acord cu ideile promovate în numele PLUS de Oana Bogdan privitor la renunţarea la proprietate.
”În ultimele săptămâni am fost întrebată dacă sunt de acord cu cele susţinute de PLUS, prin Oana Bogdan. Evident că nu pot fi de acord. Mă despart categoric de PLUS, pe care nu îl înţeleg de ce intră captiv într-un subiect ales de Oana şi care nu e ceea ce trebuie rezolvat în România. Problema României nu este renunţarea la proprietate, ci în primul rând repararea efectelor naţionalizării – neterminată la aproape 30 de ani de post comunism. Asta aş fi vrut să aud de la PLUS în materia proprietăţii, ca jurist şi ca votant”, a scris pe Facebook Raluca Prună, fost ministru al Justiţiei în guvernul condus de Dacian Cioloş, liderul PLUS.
Raluca Prună se desparte de Dacian Cioloș și susţine că apelul la statistici din Occident unde din ce în ce mai mulţi oameni ar renunţa la proprietate este de neidentificat în vreo statistică.
”Ţara pe care Oana Bogdan şi cu mine o cunoaştem bine, fals invocată ca exemplu de schimbare de paradigma asupra proprietăţii, este una în care procentul de proprietari a crescut mereu în ultimii ani. Peste 70% din belgieni sunt proprietari. E păcat că PLUS se lasă târât într-un asemenea subiect. E păcat de sutele de oameni care fac imaginea PLUS în moduri discrete şi profesioniste, de tot efortul celor care am făcut cu putinţă PLUS şi care nu ne putem regăsi în noua lui arhitectură. E păcat că oamenii noi în politica nu înseamnă în primul rând să ne ocupam fiecare de ceea ce ne pricepem să facem. Un program politic este o ofertă electorală. Şi e bine să fie clară, cu o viziune pe termen lung, cu argumente care să ţină şi cu soluţii credibile. Chestia cu Uber şi belgienii care ar justifica un fel de renunţare la proprietate în România, printr-o altă manieră de a locui un spaţiu, e atât de inexactă că nu poate fi considerată o oferta serioasă. Colocuirea este mai degrabă despre respectul celor care locuiesc împreună un spaţiu, nu despre renunţarea la proprietate. Ba mai mult, colocuirea presupune ca toţi să ne purtam ca nişte ‘buni proprietari’ cu spaţiul pe care îl locuim împreună”, a adăugat Raluca Prună.
Ea precizează că postarea sa nu este un atac la persoană. ”A pune în discuţie idei emise de o persoană, nu înseamnă a ataca persoana. A arăta că argumente şi idei nu sunt fără fisură ţine de o gândire critică, de un mod de a dezbate pentru a sublima idei care să reziste criticii”, a conchis fostul ministru al Justiţiei. Reacţia fostului ministru vine după ce în presă a apărut o declaraţie a Oanei Bogdan, membru în conducerea PLUS, referitoare la renunţarea benevolă la proprietate. Acum, Raluca Prună se desparte de Dacian Cioloș.
Gabriela Firea anunță că va construi o sală polivalentă în București cu 20.000 de locuri
Primarul Capitalei, Gabrielea Firea, a anunţat luni dimineaţă că va construi o sală polivalentă în Bucureşti, cu o capacitate de 20.000 de locuri, costul estimat fiind de 138 milioane de euro.
„Vom avea în sfârşit o Sală Polivalentă în Bucureşti, după epopeea pe care a trăit-o acest proiect. După cum ştiţi a fost o licitaţie acum câţiva ani, care a avut nenumărate contestaţii şi în final a trebuit să o luăm de la capăt, pentru că acel contract a fost anulat. Avem astăzi de dezbătut indicatorii tehnico economici rezultaţi din studiul de fezabilitate realizat de Compania Durabilă a Municipiului Bucureşti pentru realizarea unei săli multifuncţionale cu o capacitate de 20.000 de locuri, pe o suprafaţă desfăşurată de 60.000 de mp, care va fi dotată şi cu o parcare subterană de 380 de locuri. În afară de sala în sine vor mai fi şi cinci terenuri de sport”, a declarat luni dimineaţă Gabriela Firea.
138 milioane de lei poentru noua sală polivalentă în București
Potrivit Gabrielei Firea, costul estimat este de 138 milioane de euro. „Nu pot fi comparate costurile cu alte săli similare, pentru că e o capacitate nemaiîntâlnită până acum în România. Am solicitat tuturor federaţiilor sportive să ne transmită necesarul de dotări, astfel încât să fie omologată la standarde internaţionale pentru toate sporturile. Costul estimat 138 de milioane de euro, timp de execuţie, maximum trei ani”, a precizat edilul Capitalei.
Înființarea Termoenergetica a fost aprobată din nou. Scandal în Consiliul General
Consiliul General al Municipiului Bucureşti a votat pentru a doua oară înfiinţarea Termoenergetica și a Companiei Municipale Energetică Servicii Bucureşti SA, care vor prelua atribuțiunile RADET. Votul a fost unul cu scandal, iar Gabriela Firea a fost acuzată de nepotism.
Consiliul General a reluat votul după ce primul a fost declarat nul de Prefectura Bucureşti pentru că unul dintre consilierii PSD, Mircea Ardelean, şi-a votat fiica în consilul de administraţie a uneia dintre cele două companii.
Luni, proiectul ce privea înfiinţarea Termoenergetica și a celeilalte companii municipale a primit 36 de voturi, iar preşedintele de şedinţă a susţinut că a primit numărul de voturi necesar pentru a intra în vigoare. Cvorumul a fost redus de la 55 de voturi, la 54 de voturi, după ce tot luni, Consiliul General a aprobat vacantarea unui post de consilier.
Pe 26 februarie, același Consiliu General vota și obținea cvorumul de două treimi (38 de voturi din 55) pentru înființarea acelorași două companii. Decizia reluării procedurii a fost luată de Gabriela Firea după ce consilierul PSD Orlando Culea a făcut plângere la Prefectura București, acuzând că întreaga hotărâre de consiliu este nulă pentru că unul dintre consilierii PSD, coleg cu Culea, Mircea Ardeleanu, a propus-o și votat-o pe fiica sa membră a Consiliului de Administrație al uneia dintre firme.
La şedinţa de luni, Mircea Ardelean şi-a cerut scuze pentru situaţia creată: „dintr-o greşeală, copilul meu a apărut pe această listă. Eu, când am primit buletinul de vot pe care era copilul meu, am tăiat, am anulat şi am semnat- Îmi cer scuze că din cauza mea s-a ajuns la asta şi că trebuie să mai votăm o dată.”
Nicușor Dan a contestat înființarea Termoenergetica
Deputatul Nicuşor Dan, fost consilier general, prezent şi el la şedinţa CGMB, a solicitat din nou respingerea proiectului. ”Soluţia este, ca şi acum trei ani, ca să plătim ceea ce am consumat, să transformăm apoi RADET în societate comercială şi apoi luăm bani europeni să modernizăm. Suntem un oras cu un buget de trei miliarde de euro pe an, Primăria Capitalei şi primăriiile de sector, şi ne comportam ca ultimii țepari care închidem firma cu probleme şi deschidem altele.”
Liberalul Ciprian Ciucu a acuzat-o pe Gabriela Firea că îşi pune arpopiaţii în funcţiile de conducere de la cele două companii: „Doamna Firea, l-aţi pus pe finul dumneavoastră Alexandru Burghiu director general care are experienţă doar ca poliţist” Replica Gabrielei Firea nu a întârziat să apară: ”Eu am înţeles că vreţi să fiu şi naşa dumneavoastră, de botez, de cununie, deci putem discuta, că nu am refuzat pe nimeni”.
Poziția Anei Ciceală despre înființarea Termoenergetica
La precedenta şedinţă, proiectul a trecut la limită. Consilierul USR Ana Ciceală anunţa încă de dimineaţă ce se va întâmpla” ”la punctul 1 de pe ordinea de zi s-a introdus acum vacantarea mandatului consilierului PMP Poșircaru, unul dintre consilierii care nu au votat pentru legalizarea companiei ilegale Energetica. Acesta și-a dat demisia din Consiliu, însă faptul că se vacantează înainte de votul Energetica mandatul lui înseamnă ca Firea va avea nevoie numai 5 voturi pentru de la PNL, nu de 6 voturi. Data trecută au fost însă chiar 6 voturi(din 8 totale ale lor).”
Sursa Cetateanul.net
Răzvan Popa, eurodeputat PSD: UE trebuie să însemne acces la dezvoltare, dar și respect pentru toate statele membre
Răzvan Popa a declarat, în plenul Parlamentului European, că europenii trebuie să simtă ca fac parte dintr-o familie, că au valori comune, dar că le sunt respectate și particularitățile. Răzvan Popa a făcut aceste declarații în contextul mesajului transmis cetățenilor statelor din Uniunea Europeană, de către președintele Franței.
”Cu toții suntem preocupați de viitorul Uniunii Europene, iar alegerile care vor avea loc în curând trebuie să fie o dovadă că acest proiect poate recâștiga încrederea primită din partea oamenilor.
Uniunea Europeană trebuie să însemne o viaţă mai bună pentru cetățenii ei, mai multă libertate, echitate și prosperitate. Nu frică şi teroare. Europenii trebuie să simtă ca fac parte dintr-o familie, că au valori comune, dar că le sunt respectate și particularitățile.
Privesc cu încredere semnalul preşedintelui Macron, care transmite că Uniunea Europeană este un proiect de care trebuie să beneficieze toți cetățenii europeni, iar toate statele membre trebuie să aibă aceleași drepturi.
Este un semnal care anunță o Uniune fără cercuri concentrice sau inegalități între țările membre. Și este foarte important că se repună pe tapet problema securității sociale a cetățenilor europeni.
Doar în felul acesta, ascultându-i pe toți, luând în considerare toate argumentele, fără a bloca sau amenința, putem pune capăt evoluțiilor nefericite pentru UE”, a afirmat eurodeputatul PSD.
A fost ales Guvernul ”din umbră” al PSD. Felix Stroe, la Transporturi
Biroul Permanent Național al PSD a votat luni lista cu cei 25 de noi lideri PSD de departamente, printre care se află și fostul ministru al Transporturilor Felix Stroe, președintele Organizației Constanța a partidului.
Refuzat de Klaus Iohannis la ministerul Dezvoltării, Ilan Laufer (PSD Neamț) va conduce Departamentul pentru mediul de afaceri din PSD, iar economistul Cristian Socol va coordona departamentul pentru politici fiscal-bugetare.
Justiția va fi coordonată de senatorul Robert Cazanciuc, fost ministru de resort și actual lider al comisiei juridice din Senat. Departamentele de specialitate ale PSD reprezintă o rezervă de cadre și sunt percepute ca fiind un „Guvern din umbră”. Alegerile s-au făcut odată cu reactivarea activității Consiliului Național PSD, condus de fostul ministru al Apărării, senatorul Mihai Fifor.
Majoritatea noilor lideri ai departamentelor PSD sunt senatori și deputați, însă printre ei se regăsesc și lideri județeni precum Felix Stroe (PSD Constanța), fost ministru al Transporturilor. Fratele fostului vicepremier Paul Stănescu, Alexandru Stănescu, va conduce și el departamentul pentru Ape și Păduri.
Lista completă a noilor șefi de departamente din PSD:
1. Departamentul pentru Muncă și Justiție Socială – Adrian Solomon, deputat
2. Departamentul pentru Educație Națională – Gavrilă Camelia, deputat
3. Departamentul pentru Sănătate Florian – Dorel Bodog, deputat, fost ministru
4. Departamentul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat – Ilan Laufer, fost ministru
5. Departamentul pentru politici fiscal-bugetare – Cristian Socol, economist, profesor la ASE
6. Departamentul pentru Justiție și Libertăți Cetățenești Robert – Marius Cazanciuc, senator, fost ministru
7. Departamentul pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală – Valeriu Steriu, deputat
8. Departamentul pentru Mediu Pană – Adriana-Doina, deputat, fost ministru și vicepreședinte național PSD
9. Departamentul pentru Administrație Publică si Dezvoltare Regională – Adrian Dragoș Benea, senator, liderul PSD Bacău
10. Departamentul pentru Infrastructură Și Transport – Felix Stroe, liderul PSD Constanța, fost ministru
11. Departamentul pentru Politica Externă – Titus Corlățean, senator, fost ministru
12. Departamentul pentru Afaceri Europene – Angel Tîlvăr, deputat, fost ministru
13. Departamentul pentru Apărare Dorel – Gheorghe Căprar, deputat
14. Departamentul pentru Afaceri Interne – Ionel-Daniel Butunoi, senator
15. Departamentul pentru Cultură si Identitate Națională – Lucian Romașcanu, senator, fost ministru
16. Departamentul pentru Tineret și Sport – Alexandra Presură, deputat
17. Departamentul pentru românii de pretutindeni – Lilla Debelka, Secretar de Stat Ministerul pentru Românii de Pretutindeni
18. Departamentul pentru Comunicații și Societate Informațională – Gemma Luminița Iosip, Director Programul ANCOM
19. Departamentul pentru Economie – Gheorghe Șimon, deputat, fost ministru
20. Departamentul pentru Ape și Păduri – Alexandru Stănescu, deputat
21. Departamentul pentru Energie – Iulian Iancu, deputat
22. Departamentul pentru Cercetare și Inovare – Mihnea – Cosmin Costoiu, senator
23. Departamentul pentru Turism – Rodica Paraschiv, deputat
24. Departamentul pentru Fonduri Europene – Roxana Mânzatu, deputat și vicepreședinte național PSD 25. Departamentul pentru Revoluționari și Eroii Martiri – Valentin Mărgineanu, lector universitar
Radu Mazăre contestă sentința din Dosarul retrocedării plajelor
Fostul primar al Constanţei Radu Mazăre a făcut contestație în anulare la condamnarea la nouă ani de închisoare în Dosarul retrocedării plajelor din Mamaia.
Mazăre, aflat în Madagascar, şi ceilalţi patru condamnaţi în acelaşi dosar au depus contestaţie în anulare, procesul aflându-de deocamdată în faza de cameră preliminară. Primul termen de judecată va fi stabilit ulterior. Au mai contestat decizia din 8 februarie a ICCJ, Paraschiva Barbu – condamnare cu suspendare, Marius Puşcaşi – condamnat la trei ani de închisoare, Carmen Puşcaşi şi Horaţiu Dima – şase ani de închisoare..
Radu Mazăre, aflat de peste un an în Madagascar, a fost condamnat la nouă ani de închisoare şi la pedeapsa complementară de interzicere a exercitării unor drepturi pe o durată de trei ani, după executarea pedepsei principale, pentru abuz în serviciu, în formă continuată, în Dosarul retrocedării plajelor. De fapt el a fost condamnat la șapte ani de închisoare pentru abuz în serviciu şi la șase ani pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, în urma contopirii pedepselor fiind stabilită o pedepsă de șapte ani de detenţie, căreia i s-a adăugat un spor de doi ani.
Fostul acţionar dinamovist Cristian Borcea a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată, la trei ani de închisoare pentru asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, al trei ani de interzicere a unor drepturi, precum şi la confiscarea echivlentului în lei al sumei de 957.107 euro.
Nicuşor Constantinescu a fost condamnat la patru ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată, cu un spor de un an, plus doi ani interzicerea unor drepturi. Fostul acţionar al clubului Dinamo Dragoş Săvulescu a fost condamnat la cinci ani şi șase luni de închisoare. În total, peste 30 de persoane au fost condamnate în Dosarul retrocedării plajelor, unele cu suspendare, altele cu executare.
Fostul primar Radu Mazăre a fost trimis în judecată de DNA pe 28 octombrie 2008, alături de 36 de persoane, între care foşti şi actuali funcţionari din Primăria Constanţa şi Oficiul de Cadastru, mandatari şi notari publici, în dosarul privind atribuirea nelegală a unor întinse suprafeţe de teren intravilan din municipiul Constanţa, Mamaia, plajă şi faleză. Prejudiciul în această cauză a fost estimat de DNA la aproximativ 114 milioane de euro, din care 77,77 milioane de euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi 36,16 milioane de euro prejudiciu în dauna municipiului Constanţa.
Ultimul articol
Acordul UE–Mercosur este expresia cea mai concretă a eșecului de guvernare și pare că...
Cristian Popescu Piedone, un actor-cheie în noua ecuație administrativă a Capitalei
