Laura Codruţa Kovesi a fost plasată sub control judiciar de către procurorii Secţiei de anchetare a magistraţilor. Fosta şefă DNA are rol de inculpat.
„Procurorul de caz mi-a interzis să vorbesc cu presa. Este o măsură de a-mi închide gura”, a declarat Laura Codruţa Kovesi, la ieşirea de la audieri.
Kovesi a fost audiată mai bine de 6 ore de către procurorii Secţiei de anchetă.
Soluție în dosarul lui Frans Timmermans (prim-vicepreședintele Comisiei Europene), a Angelei Cristea (șefa reprezentanței Comisiei Europene, în România), Verei Jourova (comisar european pentru justiție), și Augustin Lazăr (procurorul general al României), acuzați de abuz în serviciu, fals intelectual, comunicarea de informaţii false şi constituirea unui grup infracţional organizat. După mai bine de o lună de când procurorii Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie din cadrul PICCJ au încercat să adune probe în cauză, Ministerul Public a anunțat că indiciile că s-ar fi comis infracțiuni sunt zero.
„Procurorii Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus la data de 27 martie 2019, în dosarul penal denumit generic „Timmermans”, clasarea cauzei sub aspectul comiterii infracţiunilor de abuz în serviciu, prev. de art. 297 Cod penal, fals intelectual, prev. de art. 321 Cod penal, comunicarea de informaţii false, prev. de art. 404 Cod penal şi constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 Cod penal, întrucât s-a stabilit că nu s-a decelat niciun element/indiciu de natură să conducă la presupunerea rezonabilă că faptele reclamate ar exista în materialitatea lor”.
Cercetările în dosar au început după ce luju.ro a depus o plângere în care aceștia erau acuzați acuzaţi de constituire de grup infracţional organizat, abuz în serviciu, fals intelectual, comunicare de informaţii false, în legătură cu o presupusă falsificare a raportului MCV din 13 noiembrie 2018. Ulterior, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat oficial că autorităţile române nu au jurisdicţie asupra acestor chestiuni.
Avocatul Poporului a reacționat „rapid” în cazul scandalului din județul Botoșani, unde un copil de 11 ani ar fi fost agresat în clasă chiar de preotul care preda religia. Astăzi, AvP a anunțat că „s-a sesizat din oficiu”, în condițiile în care ieri organizația Salvații Copiii România îi solicitase să investigheze cazul și să monitorizeze ancheta penală.
„Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu referitor la posibilul caz de violență al unui profesor de religie asupra unui elev. Sesizarea din oficiu vizează posibila încălcare a art. 22 și art. 49 din Constituția României privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică și protecția copiilor și a tinerilor. Mass-media a relatat despre un posibil caz de violență, petrecut la Școala Primară Nr.2 Baranca – arondată Școlii Gimnaziale „Ioan Murariu” Cristinești, județul Botoșani, constând în faptul că un elev, de etnie romă, ar fi fost bătut de profesorul – preot, în cursul unei ore de religie, rănile rezultate în urma agresiunii suferite determinând internarea în regim de urgență a elevului la Secția de Pediatrie a Spitalului Județean de Urgență Mavromati Botoșani”, este comunicarea oficială oferită de Avocatul Poporului.
În acest caz ancheta se desfășoară pe mai multe paliere, de câteva zile deja: conducerea şcolii desfăşoară o anchetă disciplinară, iar poliţiştii fac cercetări într-un dosar penal pentru purtare abuzivă. Chiar și Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a venit cu un punct de vedere, arătând „este inadmisibilă folosirea violenţei, indiferent în ce grad”.
Înalta Curte și-a luat un răgaz de două săptămâni pentru a pronunța o soluție în dosarul fostului șef al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Sorin Blejnar. În cauză sunt judecate mai multe societăți comerciale și alte 15 persoane, printre care și Radu Nemeş, supranumit „Regele Motorinei”, şi soția sa. Cei doi au fost arestaţi în martie 2014 în Statele Unite ale Americii după o operaţiune spectaculoasă a FBI. Agerpres scrie că luarea unei decizii definitive a fost amânată pentru 9 aprilie, în condițiile în care la ultimul termen din apel procurorul DNA a cerut majorarea pedepselor aplicate inițial inculpaților.
Aceeași sursă menționează și că avocaţii inculpaţilor au solicitat eliminarea unor probe, „pe fondul deciziei Curţii Constituţionale privind obţinerea de probe pe baza mandatelor date în baza Legii siguranţei naţionale”. În aceste condiții, s-a pus în discuție fie achitarea inculpaților, fie condamnarea acestora cu suspendarea sau cu amânarea executării pedepsei.
Cei 16 inculpați persoane fizice și 17 societăți au fost trimiși în judecată în 2014 pentru infracţiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, infracţiuni de corupţie și constituirea unui grup infracţional organizat.
„În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: în perioada 2011 – 2012, inculpaţii Nemeş Radu, Nemeş Diana Marina, Guliu George, Chirvăsitu Dumitru, Buliga Mihai, Jugănaru Andrei Florin, Preda Dumitru, Moldovan Ovidiu Ioan şi Ghişe Pavel Dumitru au constituit un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni de evaziune fiscală prin sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale aferente unor tranzacţii cu aproximativ 90.000 de tone de motorină comercializate sub aparenţa unor produse petroliere inferioare.
Grupul a fost sprijinit în diferite modalităţi de Marta Codruţ Alexandru, Blejnar Sorin, Comăniţă Viorel, Secăreanu Florin, care reprezentau palierul de protecţie, precum şi de Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, Belba Nicolae, Ionescu Lucian, care se aflau în subordinea celorlalţi membri şi executau dispoziţiile acestora, cunoscând scopul urmărit.
Inculpaţii Nemeş Radu, Nemeş Diana Marina şi Guliu George, precum şi S.C. Excella Real Grup S.R.L. au ascuns sursa impozabilă corespunzătoare activităţilor reale pe care le desfăşura societatea, au înregistrat în contabilitate şi în declaraţiile fiscale cheltuieli fictive referitoare la achiziţii de ţiţei şi au omis înregistrarea operaţiunilor de comercializare a motorinei, în scopul de a se sustrage de la plata obligaţiilor fiscale, prejudiciind bugetul de stat cu suma de 242.642.205,44 lei (aproximativ 56 milioane euro).
Chirvăsitu Dumitru, Buliga Mihai, Jugănaru Andrei Florin, Preda Dumitru, Moldovan Ovidiu Ioan, Ghişe Pavel Dumitru, Vrînceanu (fostă Cozma) Mariana, Ionescu Lucian, precum şi persoanele juridice S.C. Inkasso Jobs S.R.L., S.C. Divers Zootehnic S.R.L., S.C. Partener Noblesse S.R.L., S.C. Romerom Group S.R.L., S.C. Accessing Perfect S.R.L., S.C. Millenium Energy S.R.L., S.C. Gabros Invest S.R.L., S.C. Cibin Distribution S.R.L., S.C. Agroline Expres S.R.L., S.C. Benz Oil S.R.L., S.C. Ana Oil S.R.L., S.C. Rad Trans Concept S.R.L., S.C. Crivas Logistic S.R.L., S.C. Delta Oil Logistic S.R.L., S.C. Energrom Supply Service S.R.L. S.C. Carpatic Division S.R.L., S.C. M&S Market S.R.L. și S.C. Optima Business S.R.L au ajutat la săvârşirea faptelor descrise anterior, punând la dispoziţia autorilor înscrisurile de care aveau nevoie sau realizând nemijlocit operaţiunile care urmau să fie ascunse”, se arăta în rechizitoriul întocmit de procurorii anticorupție.
Agenția Națională de Integritate face cunoscut că nu mai puțin de patru funcționari publici, printre care și unul cu statut special, au încălcat regimul privind incompatibilitatea. Funcționarul public cu statut special este chiar angajat al Poliției de Frontieră. Despre acest caz, inspectorii de integritate spun că, în ciuda interdicției legale, funcționarul din Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Timișoara a desfășurat și alte activități remunerate, în afară de aceea de polițist.
Potrivit ANI, Mariana Cenea, funcționar public cu statut special (polițist) în cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră Timișoara, s-a aflat în incompatibilitate încă din 2014. „Începând cu data de 11 iunie 2014 exercită simultan calitatea de funcționar public cu statut special (ofițer psiholog) și funcția de psiholog în cadrul Cabinetului Individual de Psihologie Firu Maria, încălcând astfel dispozițiile art. 96, alin. (1) din Legea nr. 161/2003, coroborate cu prevederile art. 45, alin. (1), lit. i) din Legea nr. 360/2002”, se arată într-un comunicat.
Alte persoane care potrivit ANI au fost găsite în stare de incompatibilitate sunt un angajat în Ministerul Energiei, precum și funcționari ai unor primării din județele Vaslui, Dolj.
„Dănuț Adrian Ciontea, funcționar public în cadrul Ministerului Energiei, fost funcționar public în cadrul Ministerului Economiei. În perioada 01 octombrie 2011 – 31 martie 2016 a exercitat simultan funcția publică în cadrul Ministerului Economiei și, ulterior, în cadrul Ministerului Energiei, simultan cu calitatea de membru în Consiliul de Administrație al unei societăți comerciale, funcție care are legătură directă sau indirectă cu atribuţiile funcţiei publice deținute, conform fișei postului. Astfel, persoana evaluată a încălcat dispozițiile art. 96, alin. (1) din Legea nr. 161/2003.
Anișoara Silitra, secretar al comunei Lunca Banului, Județul Vaslui: În perioada 05 mai – 06 iunie 2016, pe durata desfășurării campaniei electorale pentru funcția de primar la alegerile locale organizate la data de 05 iunie 2016, nu și-a încetat raporturile de serviciu din funcția publică de conducere, încălcând astfel dispozițiile art. 34, alin. (3) din Legea nr. 188/1999.
Florin Constantin Niță, inspector în cadrul Primăriei comunei Afumați, Județul Dolj. În perioada 15 martie 2011 – 18 octombrie 2016 a exercitat funcția publică de inspector în cadrul Primăriei comunei Afumați, județul Dolj, desfășurând simultan activități în cadrul Niță Florin Constantin Persoană Fizică Autorizată, care sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public, potrivit fișei postului, încălcând astfel dispozițiile art. 96, alin. (1) din Legea nr. 161/2003”, se detaliază în comunicat.
Colegiul director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării l-a amendat cu 1.000 de lei pe Darius Vâlcov, pentru discriminare şi încălcarea dreptului la demnitate în cazul unui protestatar căruia i-a publicat fişa medicală.
„Fapta domnului Darius Bogdan Vâlcov de a denumi o persoană prin termenul de <sandilău> şi publicarea fişei medicale a persoanei respective, protestatar de notorietate, constituie faptă de discriminare şi încalcă dreptul la demnitate pe criteriul de afecţiune medicală necontagioasă şi prin asociere pe baza criteriului de dizabilitate mentală, potrivit art. 2 alin. 1 coroborat cu art. 15 din OG137 O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, se arată în decizia Colegiului director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, întrunit miercuri în şedinţa de soluţionare a petiţiilor.
Consiliul a dispus aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale în valoare de 1.000 lei. „În individualizarea sancţiunii, Colegiul Director a avut în vedere gradul de pericol social al faptei, ce rezultă printre altele, din calitatea de demnitar a părţii reclamate, dar şi de faptul că, ulterior partea reclamată a şters de pe contul de Facebook afirmaţiile discriminatorii”, se mai arată în comunicatul de presă al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, postat pe site. Darius Vâlcov a publicat în septembrie 2018 fişa medicală a lui Sandu Matei, protestatar #rezist. Ulterior, postarea a dispărut, Vâlcov scriind: „Postarea prin care aratam ca un lider #rezist este sandilau cu acte mi-a fost stearsă”. Sandu Matei a anunţat atunci că-l va da în judecată pe consilierul premierului Viorica Dăncilă.
Astăzi, Tudor Chirilă a fost reclamat la Poliție de un bărbat, care acuza că interpretul l-a lovit. Incidentul a fost confirmat de oamenii legii, care au comunicat că în cauză se fac cercetări pentru lovire și alte violențe. Tudor Chirilă recunoaște incidentul într-o postare pe Facebook, dar afirmă că a fost provocat și nu s-a putut stăpâni.
„Cum ajungi “bătăuș” în presă? Stăteam pe o bancă astăzi împreună cu frate-miu în fața unui loc în care obișnuiesc să-mi beau cafeaua. Mă pregăteam să-mi încep ziua și vorbeam nimicuri. Pe lângă noi trece un individ pe care îl cunosc din cartier, cu trei câini după el. Ne cunoaștem tangențial, dar omul îmi e mai mult necunoscut. Se oprește în fața noastră și mă întreabă direct de care parte sunt, ce ideologii am. Tonul un pic agresiv și un zâmbet metalic pe față. Bună ziua, îi spun, înainte de toate. Se conformează, apoi reia chestionarul, care e treaba cu ideologiile, îi spun că nu mai cred în ideologii, răspunde că nu se poate așa ceva, ce sunt, progresist, gender free? Debitul începe să crească, îl întreb dacă nu i se pare că e cam agresiv, îmi răspunde că e, pentru că eu fac mult rău și prostesc multă lume și debitul crește. De aici eu nu mai pot reproduce decât frânturi de cuvinte, i-am zis să-și plimbe câinii, a început să înjure și să-mi spună că taică-miu a fost un securist, că așa sunt și eu.
Printre înjurături mi-am adus aminte că omul mă mai abordase nervos în perioada referendumului, apostrofându-mă tot ca militant gay sau mai știu eu ce. Atunci n-am răspuns. Acum însă injuriile și minciunile la adresa lui taică-miu au pus capac, nu m-am mai putut stăpâni și i-am tras două palme. Am avut sentimentul că le aștepta (nu pare genul de om care să stea să fie pălmuit) și chiar l-au bucurat pentru după aceea a continuat să fie agresiv. Am devenit și împuțit, jegos, nespălat, o scursură, mă trag din securiști, alte înjurături nedemne de a fi reproduse. Mi-a promis că merge la IML să-și scoată certificat, i-am răspuns că ar trebui să se dea cu capul de mulți pereți sau să se lovească singur ca să poată obține măcar o oră. M-a înjurat ca la ușa cortului, apoi l-am lăsat acolo așteptând poliția care cred că a și sosit.
Prima lecție pe care am învățat-o din chestia asta este că trebuie să mai lucrez un pic cu mine ca să fac față acestui gen de conflicte/provocări (pe Facebook e mai simplu, deși nu e o bucurie), adică să rămân calm în timp ce sunt terfelit. De data asta nu m-am putut controla și am pălmuit un om, iar lucrul ăsta nu i-a făcut dreptate nici lui taică-miu, nici mie. În ochii individului el rămâne un securist, iar eu rămân cu toate invectivele care au urmat și care cred că vor continua mult timp în mintea lui. În afara faptului că m-am simțit de căcat după ce l-am zgâlțâit un pic a trebuit să asist la o și mai mare avalanșă de mizerii. Prin urmare am greșit pe toate planurile: că am răspuns în prima fază, că am intrat în dialog cu unul care lătra la mine mai tare decât câinii lui, că mi-am pierdut cumpătul și am răspuns cu o palmă, că am răspuns și eu înjurăturilor lui (devenise de Stan și Bran la un moment dat). La scară mică am demonstrat, dacă mai era nevoie, că rezolvarea conflictelor în afara dialogului nu duce la nimic. Indiferent că am fost provocat cu un atac mizerabil la memoria tatălui meu care nu se mai poate apăra. Din păcate nici eu n-am putut s-o fac.
Astăzi, văd lipsa mea de control și din perspectiva scindării la care a ajuns societatea noastră încât pare că singurul mod în care mai putem să nu fim de acord este să dezlănțuim invective, jigniri și minciuni în fața unui om pe care nici nu ne-am propus să-l ascultăm. Cum am ajuns aici?”, scrie Tudor Chirilă.
Ziua și dosarul de abatere disciplinară pe numele Laurei Codruța Kovesi, fostul procuror șef al Direcției Naționale Aanticorupție, cercetată în mai multe dosare de către Inspecția Judiciară. Astăzi, Kovesi a fost prezentă din nou la Consiliul Superior al Magistraturii, acolo unde Secţia pentru procurori în materie disciplinară a discutat cu repetiție despre două rapoarte întocmite de Inspecţia Judiciară anul trecut. Până acum, aceeași secție a CSM a discutat de mai multe ori pe această temă, de fiecare dată cauzele fiind amânate. Acest lucru s-a întâmplat și astăzi, potrivit fostei șefe a DNA. „Eu nu îmi fac apărări publice. Există tendința de a fi judecată, nu îmi fac apărarea pe scările instituției, mi-am făcut înăuntru apărarea”, a spus aceasta astăzi, după ce ședința s-a terminat.
Chiar în această săptămână, LCK a avut două victorii la instanța supremă, legate tot de rapoartele întocmite de Inspecția Judiciară. Pe 25 martie, Înalta Curte a respins ca nefondat un recurs declarat de Inspecţia Judiciară „împotriva Hotărârii nr. 7P din 25 iulie 2018, pronunţată de Secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii în dosarul nr. 7/P/2018”. În aceeași zi, un complet de cinci judecători a pronunțat o soluție similară. „Cu majoritate, Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Inspecţia Judiciară împotriva Hotărârii nr.5P din 13 iunie 2018, pronunţată de Secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii în dosarul nr.5/P/2018. Definitivă. Cu opinia separată a doamnelor judecător Corina-Alina Corbu şi Maria Hrudei în sensul următor: Admite recursul declarat de Inspecţia Judiciară şi casează în parte hotărârea atacată. Admite, în parte, acţiunea disciplinară exercitată de Inspecţia Judiciară şi, în temeiul art.100 lit.a) din Legea nr.303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aplică doamnei procuror Kovesi Laura Codruţa – procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie la data săvârşirii faptei – sancţiunea disciplinară constând în „avertisment” pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit.m) teza a doua din aceeaşi lege. Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate în privinţa respingerii, ca neîntemeiată, a acţiunii disciplinare formulate de Inspecţia Judiciară împotriva pârâtei Laura Codruţa Kovesi – procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie la data săvârşirii faptei – sub aspectul săvârşirii abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit.g) din Legea nr.303/2004”.
În aceste două cazuri, Inspecţia Judiciară reținuse că fosta șefă a DNA a săvârşit abateri disciplinare în legătură cu desemnarea unui judecător să efectueze controale la două unităţi ale DNA, respectiv că nu s-a prezentat la Comisia parlamentară de anchetă pe tema alegerilor prezidenţiale din 2009. Inspecţia Judiciară solicitase sancţionarea acesteia.
Mogulul fugar Sebastian Ghiţă nu mai candidează la alegerile europarlamentare și acuză că membri ai familiei sale şi zeci de alţi oameni au fost iarăsi chemaţi la DNA de către „acoliţii lui Kovesi”.
„Am decis să mă retrag de pe lista PRU şi să nu candidez la alegerile euro-parlamentare. Din păcate… nimic nu s-a schimbat în România. Membri ai familiei şi zeci de alţi oameni au fost iarăsi chemaţi la DNA de către acoliţii lui Kovesi. Cercetează fapte din 2010 !!! Pe care le-au mai cercetat de 10 ori până acum. Şi unde au dispus expertize care au arătat că prejudiciul este ZERO”, scrie Ghiţă pe Facebook..
El susţine că procurorii „continuă să întrebe orice om dacă ştie ceva rău despre Sebastian Ghiţă şi continuă să promită celor care vor să „colaboreze” protecţie asigurată de DNA” şi să trimită adrese la sute de persoane fizice şi juridice pentru a intimida.
„Amestecul DNA în politică este nepermis! Voi sesiza procurorii de la SIIJ în legătură cu aceste fapte şi voi căuta metode să lupt împotriva acestor practici ilegale”, conchide el.
Pe 10 martie Ghiţă a anunţat că va candida la alegerile europarlamentare urmând a ocupa prima poziţie a listei pe care o va prezenta Alianţa PRM + PRU, ” indiferent de vehiculul politic cu care se va prezenta la alegeri”. ”O voce românească trebuie să se audă tare şi răspicat”, spunea el. ”Voi candida în faţa românilor, primul pe lista Alianţei PRM +PRU, indiferent de vehiculul politic cu care ne vom prezenta la alegeri. Cine vreţi să vorbească despre viitorul României, străinii? Voi candida pentru că o voce românească trebuie să se audă tare şi răspicat. Trăiască România mare, unită şi suverană! Campania această electorală nu este despre Europa, Bruxelles, şi ONG-urile lui Soros, campania aceasta este despre noi, despre români”, a declarat el atunci.
Fostul şef al statului Traian Băsescu candidează la europarlamentare și deschide lista candidaţilor PMP pentru Parlamentul European.
Colegiul Naţional al PMP a votat marţi seara lista celor 43 de candidaţi pentru Parlamentul European. Toţi cei care se află pe această listă sunt exclusiv membri ai PMP şi ocupă funcţii la nivel de partid.
Primele 10 locuri sunt ocupate de:
1. Traian Băsescu – senator, preşedinte de onoare al PMP
2. Eugen Tomac – profesor, deputat, preşedintele PMP
3. Ioana Constantin – consultant management şi comunicare, doctorand, secretar general adjunct al PMP
4. Marius Paşcan – lector universitar, deputat, preşedinte executiv al PMP
5. Simona Vlădica – lector universitar, doctor în psihologie, preşedinte PMP Călăraşi
6. Robert Turcescu – deputat PMP
7. Teodora Desagă –consilier parlamentar, consilier local oraş Bragadiru
8. Petru Movilă – deputat, vicepreşedinte PMP
9. Cătălina Bozianu – deputat, preşedinte al Organizaţiei de Femei a PMP
10. Cătălin Bulf – antreprenor, consilier judeţean, preşedinte PMP Argeş şi vicepreşedinte PMP la nivel naţional Traian Băsescu a refuzat în ultima perioadă să spună răspicat dacă va deschide lista PMP pentru alegerile europarlamentare de pe 26 mai.
O familie din Iași se luptă din vara anului trecut să demonstreze în justiție că locuința în care stă de-o viață îi aparține. Nervi, bani mulți și timp pierdut. Totul, într-o luptă în care unul din samsarii imobiliari ai Iașiului a demolat un monument istoric, cu binecuvântarea primarului Mihai Chirica și a celor din Direcția de Cultură. În locul monumentului pus la pământ apare un bloc uriaș, ridicat de prietenul primarului. Acum cu toții încearcă să-și acopere urmele, pentru că demolarea unui monument istoric înseamnă pușcărie. Un nou termen în acest proces va avea loc miercuri, 27 martie.
Actorul principal în toată această poveste este Costel Cristinel Bolobiță. El își spune, pompos, investitor, în timp ce presa susține că este unul dintre samsarii imobiliari ai Iașiului. Pașcaniul, locul din care provine, e neîncăpător pentru afacerile lui, așa că și-a găsit loc în Iași, unde de ani buni construiește fix cum îl taie capul, sub oblăduirea mai marilor primăriei.
La început au existat trei imobile pe strada Nicolae Bălcescu din Iași. Au fost așa: cel de la numărul 17, unde locuiește familia ANDRIAN, cel de la numărul 17 A, care este al lui Bolobiță acum, și cel de la 17 – Bis, unde proprietar a fost familia DUMBRAVĂ.
Soarta face ca cel de la numărul 17 A să fie și monument istoric, aflat în Lista Monumentelor Istorice, prezentată de Ministerul Culturii și Identității Naționale în 2016. Tot acest imobil, cu terenul aferent, aflat pe strada Nicolae Bălcescu, nr 17 A, este cumpărat de Costel Cristinel Bolobiță în anul 2014.
Însă omului nu-i pasă de casa cu valoare istorică, el vrea să facă bani mulți. Și ajunge, astfel, la a face tot felul de artificii pentru a dărâma imobilul care-l încurcă. Cum reușește? Prin complicitate cu funcționarii din Primăria Iași și cei de la Direcția Județeană de Cultură.
Mai exact, Costel Cristinel Bolobiță cere schimbarea adresei din str. N. Bălcescu nr. 17 A în str. O. Botez nr. 1A, cerere care i-a fost aprobată în cel mai scurt timp. Astfel, la noua adresă nu figura niciun monument istoric, iar în aprilie 2015 primește liber de la Primăria Iași pentru desființarea/demolarea imobilului aflat pe strada Octav Botez nr. 1 A. În concluzie, nu a fost nevoie de avizul special al Direcției Județene de Cultură, aviz absolut OBLIGATORIU în astfel de situații.
Însă în Monitorul Oficial al României, partea I, nr 113 bis, din data de 15.02.2016, la pagina 1689, la nr. 862, casa de la începutul secolului XIX, de pe strada Nicolae Bălcescu, nr 17A, din Iași, apare pe lista monumentelor istorice, incluse în patrimoniul național al României.
Foarte important de reținut! Pe aceeași listă nu apare NICĂIERI că pe strada Nicolae Bălcescu, nr. 17 B, ar exista vreun monument istoric. (vezi foto document)
De ce facem vorbire de imobilul aflat pe strada Nicolae Bălcescu nr. 17 B? Pentru că ilegalitățile au fost descoperite, iar demolarea monumentelor istorice se lasă cu pușcărie, potrivit legii. Ce au făcut funcționarii din Primăria Iași și cei de la Direcția Județeană de Cultură? Au căutat să găsească o clădire pe care s-o prezinte proștilor drept monument istoric: cea menționată anterior, aflată la numărul 17 B.
Virgil Băbîi este directorul executiv al Direcției Județene pentru Cultură Iași. Într-un document, datat cu 10.03.2014, se arată că pe strada Nicolae Bălcescu ar fi inclus în lista monumentelor istorice imobilul cu numărul 17 B. Niciunde nu se face referire la 17 A, cel care apare pe lista Ministerului Culturii.
Însă la începutul lui august, anul trecut, același Virgil Băbîi își amintește că ar fi existat la nr. 17 A un imobil care apare ca fiind monument istoric încă din anul 2004, ”adresă la care figurează și în listele republicate în anii 2010 și 2015”. Numai că ia-l de unde nu-i. Nimeni din primărie nu mai știe să îl arate, pentru simplul motiv CĂ NU MAI EXISTĂ!
Iar acum apare mârșăvia și mai mare. Apar actele de vânzare-cumpărare, prin care proprietara, Maria-Anca Rusescu îi vinde lui Bolobiță imobilul de pe strada Nicolae Bălcescu… nr. 17. Nr 17, da?
Care, de fapt, este al altei familii, Andrian, iar oamenii aceștia sunt nevoiți acum să demonstreze în instanță că ei locuiesc în casa lor de-o viață. Au făcut și asta. Au obținut de la Primăria Iași un certificat care le arată că ei locuiesc la adresa de pe Nicolae Bălcescu nr. 17, act semnat de Mihai Chirica, pe vremea când era viceprimar. Deci Bolobiță NU AVEA cum să cumpere și să demoleze imobilul ce apare în actul de vânzare-cumpărare!
Între timp s-a deschis un proces, pe rolul Tribunalului Iași, la începutul lunii august, anul trecut. La finele lui februarie, instanța a decis că, până la terminarea procesului, construcția lui Cristinel Bolobiță este suspendată.
O victorie mică, susține Demetra Andrian, care spune că nu își pune prea mari speranțe în faptul că lucrurile se vor îndrepta.
”Suspendarea a fost un punct foarte important pe care am reușit să-l obținem. Dar nu îndrăznesc să mă bucur. Sunt foarte puternici. Părerea mea este că sunt niște legături între instituții și acești domni care au venit să ne dezvolte Iașiul și noi nu vrem. Vreau să vă spun că, din luna iunie a anului trecut, noi nu mai trăim decât pentru mizeria asta. Mi se pare foarte interesantă treaba asta: cum plimbă ei monumentul pe trei case. Trecem prin clipe grele și pe asta mizează toți șmecherii ăștia ai Iașiului, că aceste procese nu sunt pentru punga oricărui om. Este foarte greu să ai acces la justiție. Este foarte scump și trebuie să ai nervi pentru asta. Își bat joc de noi golanii ăștia!”, a declarat, pentru Ziarul de Investigații, Demetra Andrian.
Cel care a făcut publică această poveste la vremea respectivă a fost deputatul ieșean Marius Bodea.
”Investitorul imobiliar, care face parte din categoria samsarilor, domnul Bolobiță, cumpără terenul cu tot cu casa respectivă, aflată în patrimoniul național. Prima mișcare, pentru a ajunge la ceea ce avem astăzi, schimbă adresa acelei case din Bălcescu 17 A, care figurează pe lista monumentelor istorice în Octav Botez 1A. Sigur, primește imediat de la primărie această aprobare, ca după aia să obțină autorizație de demolare pentru acel imobil, neatrăgând atenția, pentru că toți cei care sunt în domeniu știu că la 17A și în zona aceasta, Bălcescu, sunt multe monumente istorice. Ăsta a fost primul pas. În momentul în care vecinii au început să se revolte, au început să vină cu tot felul de petarde și ca să vedeți până unde merge tupeul acestor oameni, vin la fața locului și le spun vecinilor care locuiesc de o viață aici, că respectivul bloc este, de fapt, casa monument istoric”, precizează deputatul Marius Bodea.
Acesta mai vorbește și despre alte abuzuri și acte falsificate inclusiv de angajații Direcției de Cultură.
”Vorbim aici de o serie de abuzuri, de la demolarea ilegală a casei de patrimoniu, care înseamnă pușcărie. Povestea asta, începută pe Nicolae Bălcescu, trebuie să se termine sus pe Vicol, la penitenciar. Au schimbat adresa hoțește, ca lumea să nu se mai prindă, au falsificat actele de la Direcția de Cultură de la Primăria Iași, indicând că aceea este casa patrimoniu de care vă vorbeam, au distrus viața oamenilor și vă invit în curtea lor, să vedeți cum li se construiește bloc peste case, pun în pericol singura legătură între spitalul de infecțioase și sf spiridon, aici strada se blochează foarte des”, mai spune Bodea.
Alexandru Muraru este a fost directorul general al Institutului Național al Patrimoniului. El a explicat că ceea ce s-a întâmplat cu imobilul nr 17 A de pe strada Nicolae Bălcescu reprezintă un cumul de infracțiuni.
”Există două mari proceduri prin care un monument istoric dispare: fie fizic, fie este declasat, pentru că valoarea lui nu mai corespunde cu cea pe care specialiștii o dau ca fiind de categorie A, adică universală și națională sau de categorie B – locală. În cazul de față asta înseamnă un cumul de infracțiuni, ceea ce s-a petrecut aici, în sensul în care a fost încălcată și Legea 422/2001, privind protecția monumentelor istorice, a fost încălcată și legea construcțiilor, Legea 50/1991 și fapta corespunde cu un articol din Codul Penal, art 253 privind distrugerea, intervenția sau orice fel de lucrări fără autorizare pe un monument istoric. Timpul în care a fost achiziționată clădirea, momentul în care a fost depusă cererea la primărie pentru schimbarea adresei îți arată o rețea infracțională foarte bine pusă la punct, patronată de fostul viceprimar Chirica, actualul primar Chirica”, a precizat Alexandru Muraru.
În vară, Costel Cristinel Bolobiță susținea sus și tare că pe zona pe care el construiește acum nu a fost niciodată vreun monument istoric și că el nu face nimic ilegal. Ba, mai mult, o acuză pe Demetra Andrian (cea care s-a trezit că trebuie să umble prin sălile de judecată ca să demonstreze pe banii ei că locuiește în casa ei de ani buni) că urmărește doar scandal.
”Doar una dintre vecine are probleme cu acea construcție. Cea care a dorit pentru fiul ei un apartament. Ceilalți vecini nu au această problemă. Eu am toate actele ce stau la baza acestei construcții, inclusiv demolări. Toate actele. Nu avem nici cea mai mică problemă. În afară de acea vecină răuvoitoare, nu avem nici cea mai mică problemă. Nu facem nimic ilegal, nu construim ilegal, noi construim conform reglementărilor din acea zonă”, spunea Costel Cristinel Bolobiță.
„Toată acțiunea de imagine a celor doi membri de joasă speță ai PNL Iași s-a dovedit un circ ieftin, de doi bani, iar cei doi domni dovedesc că nu sunt decât niște afoni în materie de administrație, de funcționare a instituțiilor publice. Sunt doi mincinoși notorii care nu fac altceva decât o manipulare ieftină și bazată pe minciuni sfruntate. Condamn vehement cinismul cu care cei doi manipulează cetățenii onești din zona respectivă. Fac apel la ieșenii de bună credință să nu îi mai bage în seamă, să îi ignore cu desăvârșire. Este o vorbă care spune că proștii nu pot fi contraziși pentru că au convingeri puternice. Eu nu vreau să îi conving pe cei doi că se înșală, ci vreau să demonstrez ieșenilor care este adevărul. Iar documentele emise pentru respectiva investiție nu fac decât să demonstreze că legea a fost respectată și afirmațiile celor doi politruci nu sunt decât baliverne”, a declarat primarul Mihai Chirica.
Cert este că pe rolul Tribunalului Iași a fost înregistrat dosarul cu numărul 5447/99/2018, în care sunt dați în judecată Primăria Iași, primarul Chirica, Consiliul Local Iași, SC Auto Trans Com SRL și soții Bolobiță, în cadrul căruia se cere anularea autorizației de construire, iar instanța a decis suspendarea construcției până la finalizarea procesului.
Fostul premier Mihai Tudose a fost dus de urgenţă la spital, după ce ar fi suferit un infarct la o reuniune a Pro România, transmite Digi24.
Mihai Tudose se afla într-un restaurant din Bucureşti. El avea o întâlnire cu colegii din Pro România, în condiţiile în care partidul urma să-şi prezinte lista pentru alegerile europarlamentare din 26 mai.
Înaintea evenimentului de lansare, lui Mihai Tudose i s-ar fi făcut rău, iar colegii săi au sunat la 112. Fostul premier a fost dus Institutul pentru Boli Cardiovasculare C.C. Iliescu din Bucureşti. Potrivit unor colegi de partid, Mihai Tudose nu s-ar fi simţit bine în ultima perioadă. Mihai Tudose, în vârstă de 52 de ani, a fost premier în perioada iunie 2017 – ianuarie 2018.
