Update: Trei inculpați în Dosarul Revoluției. Iliescu, Voiculescu și Rus sunt acuzați de infracţiuni contra umanităţii

Autor

-

8 aprilie 2019

Ministerul Public a anunțat oficial cine sunt inculpații din Dosarul Revoluției și care sunt acuzațiile pentru care vor fi judecați. Rechizitoriul poartă data de 5 aprilie și este intitulat generic „Revoluţia Română din decembrie 1989”. La Înalta Curte vor fi judecați Ion Iliescu – fost preşedinte al României, Voican Gelu Voiculescu – fost viceprim-ministru al Guvernului României şi general (rtr.) Iosif Rus – fost şef al Aviaţiei Militare, toți acuzați de infracţiuni contra umanităţii.

„Pentru întocmirea rechizitoriului Secției Parchetelor Militare au fost administrate, în principal, probe obţinute după data de 13.06.2016, dată la care, prin Încheierea nr. 469 din dosarul 1483/1/2016, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a confirmat redeschiderea urmăririi penale. Procurorii militari au obținut prin ancheta desfășurată probe noi, iar în urma declasificării documente esențiale, care au contribuit la cunoașterea împrejurărilor comiterii faptelor și la aflarea adevărului.

În urma cercetărilor și probatoriului administrat s-a constatat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum și Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general maior(r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar și numit ministru al apărării) și Gelu Voican Voiculescu a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit și legitimarea politică în fața poporului român.

Ancheta a relevat că pentru atingerea acestor scopuri, începând cu seara zilei de 22.12.1989 ar fi fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea C.F.S.N.), acceptată şi asumată de factorii decizionali ai C.F.S.N. Din Consiliul Militar Superior au făcut parte general locotenent Atanasie Victor Stănculescu, general de armată Nicolae Militaru şi şefi de direcţii militare. Pentru a evita tragerea la răspundere penală ca urmare a represiunii existente până la 22 decembrie 1989, vârfurile decizionale ale M.Ap.N. (persoanele care au îndeplinit funcţia de ministru al apărării, şefii direcţiilor militare şi şeful aviaţiei militare) ar fi declanşat şi coordonat inducerea în eroare, în virtutea unei înţelegeri cu noua forţă politică a ţării. Acest veritabil pact ar fi fost benefic ambelor părţi, pentru factorii de decizie ai M.Ap.N. a însemnat impunitatea dorită, iar pentru factorii de decizie ai C.F.S.N. a însemnat garantarea preluării puterii politice, menţinerea la putere, dar şi legitimarea în faţa poporului român.

Cercetările au vizat faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc.

Din cercetări a rezultat că psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22.12.1989, un număr de 862 de decese, 2150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00).

Totodată, ancheta a stabilit că aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.

Probatoriul administrat în cauză relevă că inculpaţii Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor.

Totodată, inculpatul Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane. La 23.12.1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste.

Urmarea imediată a acestor conduite a fost complexă, a presupus producerea unor rezultate multiple asupra unui număr mare de persoane şi ar fi generat o stare de pericol pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile de pe întregul teritoriu al României”, se arată într-un comunicat al parchetului general.

Tot aici se arată că a fost clasată cauza în ceea ce îl privește pe Nicolae Ceaușescu, cercetat pentru infracțiuni contra umanității „pentru conduitele constatate în intervalul 16.12.1989 (orele 12.06), întrucât există autoritate de lucru judecat”. Clasare a fost dispusă și în cazul fostului șef al Departamentului Securității Statului – Iulian Vlad – și a fostului ministru de interne Tudor Postelnicu, „pentru conduitele constatate în intervalul 16.12.1989 – 22.12 1989”. Clasare s-a mai dispus însă și față de alte persoane:

„Cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, de către Eftimescu Nicolae – fost şef al Direcţiei Operaţii din Marele Stat Major al Armatei şi Hortopan Ion – fost comandant al Comandamentului Infanterie şi Tancuri (C.I.T.), pentru conduitele constatate în intervalul 22.12.1989-31.12.1989, întrucât a survenit decesul acestora, cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale.

Cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, de către Brucan Silviu – fost factor decizional al C.F.S.N., pentru conduitele acestuia, constatate în intervalul 22.12.1989-31.12.1989, întrucât a survenit decesul acestuia, cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale.

Cu privire la conduitele numiţilor Mocanu Mircea – fost comandant al Comandamentului Apărării Antiaeriene a Teritoriului (C.A.A.T.) şi Dinu Ştefan – fost şef al Direcţiei Informaţii din Marele Stat Major (D.I.A.), întrucât nu există probe concludente în sarcina acestora cu privire la existenţa infracţiunilor contra umanităţii.

Cu privire la conduitele numiţilor Roman Petre – fost prim-ministru al Guvernului României, Brateş Teodor – fost redactor şef în cadrul T.V.R. şi Toma Ioan – fost ministru al tineretului, deoarece în urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că nu există în sarcina acestora probe concludente cu privire la săvârşirea infracțiunilor contra umanităţii.

Cu privire la săvârşirea infracţiunii de omor calificat, de către Igreţ Viorel – fost prim secretar al Comitetului Judeţean de Partid Mureş, având în vedere că în sarcina acestuia nu există probe concludente pentru săvârşirea acestei infracţiuni sau a altei infracţiuni prevăzută de legea penală.

Cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, de către Milea Vasile – fost ministru al apărării, pentru conduitele constatate în intervalul 17.12.1989-22.12.1989, întrucât a survenit decesul acestuia, cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale.

Cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, de către Militaru Nicolae – fost ministru al apărării, Stănculescu Atanasie Victor – fost ministru al apărării şi Dumitrescu (Cico) Emil – fost membru al C.F.S.N. şi ministru, pentru conduitele constatate în intervalul 22.12.1989-31.12.1989, întrucât a survenit decesul acestora, cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale”, se mai arată în comunicat .

Dosarul Revoluției, trimis în instanță. Augustin Lazăr își cere scuze pentru „durata excesivă” a anchetei

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

8 aprilie 2019

Procurorul general a anunțat astăzi că rechizitoriul din Dosarul Revoluției a fost trimis în instanță. Din primele informații, Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus au fost puşi sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii. Pe 21 decembrie 2018, procurorii militari anunțau punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva acestora.

Augustin Lazăr a ținut să își ceară public scuze pentru „durata excesivă a anchetei penale”. „Cred că soluția emisă este o dovadă de respect pentru memoria eroilor și o dovadă de responsabilitate pentru educația generațiilor viitoare”, a spus procurorul Lazăr.

„Rechizitoriul Secției Parchetelor Militare însumează 12 volume, în total 3280 de file. Dosarul cauzei cuprinde 3330 de volume, dintre care 2030 de volume au fost administrate după 13 iunie 2016, cifre ilustrative pentru volumul impresionant de muncă efectuat de către colegii noștri.

Doresc să subliniez faptul că pentru întocmirea rechizitoriului au fost administrate, în principal, probele obţinute după 13 iunie 2016, dată la care judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a confirmat redeschiderea urmăririi penale în prezenta cauză.

Este un moment deosebit pentru justiția militară în special și pentru justiția română în general, un moment care marchează îndeplinirea unei datorii profesionale, dar și a unei datorii de onoare față de istorie și față de patrie.

Astăzi, juriștii încheie această provocare, prezentând “adevărul juridic”, ca parte componentă a unei investigații complexe, care a pornit de la ideea că responsabilitatea pentru victimele Revoluției din decembrie 1989 nu este una instituțională, ci este o responsabilitate directă, individuală.

Datorăm soluționarea, temeinică și legală, a acestui dosar istoric unei echipe de procurori militari, din elita Ministerului Public, cu experiență, știință și conștiință. În această echipă, experiența generației care la Revoluție avea 30 – 33 de ani s-a unit cu energia generației mai tinere”, a mai spus procurorul general.

Totodată, acesta a ținut să sublinieze că ancheta este și rezultatul unei „bune colaborări interinstituționale” cu Ministerul Apărării Naționale, Senatului României, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului de Telecomunicații Speciale.

Sorina Pintea:”dezastru, mizerie, debandadă, o lipsă de organizare totală”

Autor

Dănilă Chirovici

-

8 aprilie 2019

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a cerut demiterea asistentei şefe de la Secţia de neurologie şi a celei de la Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU) în urma unei vizite pe care a efectuat-o inopinat, în noaptea de duminică spre luni, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) „Sf. Apostol Andrei” din Constanţa.

„Am fost pe secţiile de neurologie, cardiologie şi pediatrie. Secţia pediatrie este cea mai în regulă, din punct de vedere a colectării deşeurilor periculoase, a aspectului general de curăţenie, existenţa dezinfectanţilor la intrare şi la ieşire din secţie. Dezastru este în Secţia neurologie. Dezastru, mizerie, debandadă, o lipsă de organizare totală. De remarcat că în toate cele trei secţii lipsesc la intrare materialele de protecţie, echipamentele de protecţie, dar, repet, Secţia neurologie nu este în regulă.În primul rând, la intrarea în secţie nu există dezinfectanţi, în toate saloanele pe care le-am văzut, în sălile de tratament erau nişte prosoape în loc de prosoape de hârtie, care pe lângă că erau prosoape din material, erau şi murdare. Într-un salon care era gol, deci ar fi trebuit să fie curat, aşteptând să primească bolnavii, pardoseala era mizerabilă, era un suport pentru perfuzie, era cu pete de sânge, necurăţat, astea sunt chestiuni care ţin de siguranţa pacientului şi de calitatea îngrijirilorAm propus schimbarea asistentului şef de pe Secţia neurologie. Dar, în general, directorul de îngrijiri al spitalului are nevoie de un avertisment, pentru că trebuie să supravegheze aceste aspecte. (…) Povestea cu merge şi aşa eu nu o mai tolerezVom grăbi puţin deschiderea secţiei exterioare de la Năvodari, pentru a putea crea un debuşeu acolo, camera de gardă şi cu siguranţă vom detaşa câţiva medici astfel încât să putem acoperi câteva linii de gardă aici, la UPU. Este inuman ce se întâmplă vara, cu siguranţă este nevoie de spaţiu până se va construi o nouă Unitate de Primiri Urgenţe sau, mă rog, extinderea şi va trebui să găsim altfel de soluţii. Şi soluţiile sunt debuşeul, Năvodariul, eventual încă un centru de permanenţă în Mangalia. Până la începerea sezonului estival va trebui să găsim soluţii. Faţă de Ploieşti e mai bine, din punct de vedere al curăţeniei, parcă un pic mai bine (la SCJU Constanţa – n.r.). Dar am vizitat în weekend două spitale mici, care m-au surprins. E adevărat, nu era afluxul de pacienţi, iar unul era nerenovat, dar atât de curat şi atât de bine organizat, atât de bine etichetat şi aranjat totul, că nu mi-a venit să cred. Este spitalul din Gherla!

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Constanţa, Horia Ţuţuianu, prezent la SCJU în timpul vizitei ministrului Sănătăţii, l-a criticat pe managerul unităţii medicale, Cătălin Grasa, că deşi a fost anunţat, nu a ajuns la spital în timpul controlului.

„Sunt trei aspecte care au fost sesizate în seara aceasta, majore din punctul meu de vedere. Lipsa managerului la acest control, care nu a binevoit până la această oră să apară şi cred că nu binevoieşte nici acum să apară. Doi, am cerut impetuos ca doamna de la Secţia de neurologie să aibă demisia pe masa managerului şi doamna de la triaj de la UPU, care şi-a permis cu trei minute înainte de a ajunge noi să dea oamenii afară din triaj, că vezi Doamne nu sunt locuri, la fel i-am cerut demisia. Referitor la managerul spitalului, o să fac o analiză mai competentă pentru că are trei termene de îndeplinit, Casa Soarelui, Radioterapia şi Secţia exterioară – Centrul multifuncţional de la Năvodari. Dacă nu respectă cele trei termene, poate să vină cu demisia pe masă. Mai am puţină răbdare”, a spus Ţuţuianu.

Operațiune de amploare pe litoral. Peste 130 kg de droguri au fost ridicate de pe plaje

Autor

Adrian Bărbulescu

-

7 aprilie 2019

Poliţiştii şi jandarmii, sub coordonarea DIICOT, au găsit şi ridicat vineri şi sâmbătă peste 130 kg de droguri pe plajele de pe litoralul românesc, anunţă Poliţia Română.

131 de kilograme de droguri au fost găsite şi ridicate în ultimele două zile de poliţişti, poliţişti de frontieră şi jandarmi, sub coordonarea DIICOT, pe litoralul Mării Negre. Căutările de pachete susceptibile de a conţine droguri continuă şi duminică.

Poliţiştii au reiterat avertismentul către oameni să nu deschidă pachetele pe care le găsesc pe plajă şi să anunţe cel mai apropiat poliţist sau să sune la 112, dacă găsesc astfel de colete, deoarece acestea pot conţine droguri cu o concentraţie foarte mare (peste 90%), ce pot pune în pericol viaţa. Pe 29 martie 2019, procurorii DIICOT au adus la sediul central din Capitală saci întregi de cocaină găsiţi într-o şalupă din Delta Dunarii, drogurile având o valoare estimată pe piaţă de 300 de milioane de euro. Anchetatorii au fost sesizaţi după ce, pe raza unei localităţi din judeţul Tulcea, dintr-o dubiţă înmatriculată în România a căzut un pachet ambalat conţinând un kilogram de cocaină, cu puritate de 90%. Apoi ancheta poliţiştilor şi a procurorilor a dus la descoperirea a aproape o tonă de cocaină, în interiorul unei bărci de pe malul Mării Negre, la Sfântu Gheorghe. Întreaga captură de cocaină avea o puritate de 90%, anunţa atunci procurorul-şef DIICOT Felix Bănilă, care preciza că, pe piaţa drogurilor, la momentul vânzării, această cantitate urma să fie triplată, prin combinarea cu diferite substanţe.

Lui Kelemen Hunor i-a fost interzisă intrarea în Ucraina. Scandal diplomatic

Autor

Adrian Bărbulescu

-

7 aprilie 2019

kelemen hunor ucraina — Kelemen Hunor (Foto: Facebook)

Ministerul maghiar de Externe l-a convocat pe ambasadorul ucrainean la Budapesta într-o întâlnire specială care va avea loc luni, după ce preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a fost împiedicat sâmbătă să intre în Ucraina.

Kelemen a informat pe reţelele de socializare online că i-a fost interzisă intrarea în Ucraina timp de un an şi jumătate, fără nicio explicaţie, în timp ce se pregătea participe la a 30-a aniversare de la înfiinţarea Uniunii Culturale Maghiare din Ucraina Subcarpatică.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului maghiar de Externe, Tamas Menczer, a declarat pentru MTI că această interdicţie este „inacceptabilă” şi „împotriva Ungariei”. Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, susţine că nu a folosit paşaport maghiar la punctul de frontieră cu Ucraina, aşa cum a spus ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, şi îi cere acestuia să prezinte documentele care au interzis, în trecut, accesul său în Ucraina. Potrivit unei postări, sâmbătă, pe Facebook, Kelemen Hunor consideră reacţia ambasadorului Ucrainei la incident ca fiind una „nepotrivită”. „Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Oleksandr Bankov, printr-o apreciere nepotrivită a incidentului de astăzi afirmă că am încercat să intru în Ucraina cu paşaport maghiar. Nu am fost în Ucraina în ultimii douăzeci de ani şi nu am folosit niciodată paşaport maghiar. Pot prezenta documentele incidentului de astăzi. Cer Ambasadorului Ucrainei la Bucureşti, Oleksandr Bankov, să prezinte, la rândul său, documentele care au interzis, în trecut, accesul meu pe teritoriul Ucrainei”, a arătat Kelemen.

Toader, mesaj sfidător la adresa lui Dragnea: o ordonanţă de urgenţă nu poate fi adoptată în lipsa urgenţei

Autor

Adrian Bărbulescu

-

7 aprilie 2019

tudorel toader ordonante — Foto: Facebook

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, precizează sâmbătă seară, pe Facebook, că o ordonanţă de urgenţă nu poate fi adoptată în lipsa urgenţei și reia post-script-umul potrivit căruia va şterge postarea respectivă în termen de o oră.

„O simplă precizare! În lipsa urgenței, nu poate fi adoptată o Ordonanță de Urgență!”, a scris pe Facebook Tudorel Toader.

Ulterior, ministrul a mai venit cu o precizare. „O simplă… clarificare ! Afirmaţia din ultima postare este valabilă, după cum, valabilă a fost şi afirmaţia din 2 aprilie. Deosebirea: Astăzi mă refeream la cerinţa generală pentru adoptarea unei OUG. Pe data de 2 aprilie mă refeream la urgenţa modificării Cp şi a Cpp, în acord cu numeroasele decizii de neconstituţionalitate a unora dintre prevederile în vigoare, precum şi pentru transpunerea Directivelor privind confiscarea extinsă, respectiv, consolidarea prezumţiei de nevinovăţiei ! PS: acest mesaj va fi şters peste 30 de minute !”, a scris Toader. Întrebat de un internaut de ce şterge mesajele, ministrul Justiţiei a replicat: „Am mai răspuns la această intrebare: Există riscul înțelegerii mesajului !!!”.

Reacţia vine în condiţiile în care preşedintele PSD Liviu Dragnea l-a avertizat pe Tudorel Toader că nu mai poate continua aşa, anunţând de luni bune ordonanţe, dar fără să facă nimic. „Pentru ce era acest teatru? Domnul Toader să înţeleagă că nu mai poate continua aşa. Să înceteze cu atitudinea. Intenţia era să intre în dezbatere din ianuarie şi să discutăm 3 luni şi a tot anunţat că va da ordonanţe. Şi nu le-a dat şi cred că nu are intenţia să le dea. Să termine cu asta. Parlamentul începuse finalizarea după decizia CCR, a fost greşeala PSD că a crezut că vor da unii aceste coduri prin ordonanţe”, a declarat vineri Liviu Dragnea, la Călăraşi. Liderul PSD a mai spus că decizia este la premier. „Să meargă la Bruxelles cu 7-8 articole, într-o mare umilinţă. În ceea ce priveşte codurile, Parlamentul să îşi urmeze cursul. Aceste legi trebuie să fe finalizate. Guvernul trebuie să se ocupe de programul de guvernare.Nu putem să lăsăm să se discute despre teme parazit luni de zile”.

UPDATE Fiul lui Andrei Pleșu a fost plasat sub control judiciar într-un dosar de trafic de droguri

Autor

Adrian Bărbulescu

-

6 aprilie 2019

Fiul lui Andrei Pleşu, Mihai Pleşu, implicat într-un dosar de trafic de droguri, a fost reţinut pentru 24 de ore. În această cauză, au mai fost reţinute alte cinci persoane.

Surse judiciare au declarat pentru Mediafax că Mihai Pleşu avea în Bucureşti o plantaţie de cannabis, pe care o creştea împreună cu un alt bărbat, vizat şi el în dosar. Comercializarea drogurilor era făcută de regulă la el în apartament, iar cannabisul era ascuns fie în casă, fie în maşină.

UPDATE Fiul lui Andrei Pleșu a fost plasat sub control judiciar

Fiul lui Andrei Pleşu, Mihai Pleşu, implicat într-un dosar de trafic şi consum de droguri, a fost eliberat şi va fi cercetat sub control judiciar. Măsura a fost dispusă pentru 60 de zile. Judecătorii au respins măsura arestului preventiv pentru toate cele opt persoane implicate în dosar.

Codul pentru fiecare gram de cannabis era „1 minut”, spun sursele judiciare. De exemplu, când Mihai Pleşu era sunat de consumatori, aceştia spuneau că vin la el „pentru 15-20 de minute”, ceea ce însemna că vor să cumpere 15-20 de grame de cannabis. Potrivit sursei citate, iubita lui Mihai Pleşu s-a prezentat la DIICOT Bucureşti, însă nu a fost audiată. Femeia a venit cu copilul pe care-l are cu Mihai Pleşu, urmând să dea declaraţii la o dată ulterioară.

În aest dosar, procurorii DIICOT Iaşi au făcut opt percheziţii domiciliare în Bucureşti, Iaşi şi în comuna Probota, judeţul Iaşi, căutând suspecţi vizaţi de infracţiuni de trafic de droguri de risc în formă continuată şi trafic de droguri de mare risc în formă continuată. Anchetatorii s-au sesizat încă din 17 septembrie 2018, cu privire la faptul că mai multe persoane din judeţul Iaşi vând droguri de risc – cannabis (skunk) şi droguri de mare risc – comprimate de ecstasy (MDMA) mai multor consumatori din oraş.

Procurorii arată faptul că o suspectă comercializa cannabis pentru 60-70 lei/gram, iar în perioada când în municipiul Iaşi se organizau, în diferite cluburi, evenimente muzicale, în principal cu specific tehno, ea se aproviziona şi cu cantităţi de comprimate ecstasy (MDMA) pentru a le vinde. Potrivit cercetărilor, unul dintre suspecţii care domiciliază pe raza judeţului Iaşi a mers periodic în Capitală, de unde s-a aprovizionat, de la un alt suspect, cu diferite cantităţi de droguri pe care mai apoi le-a transportat în Iaşi, pentru a le vinde. „S-a reţinut faptul că suspectul care locuieşte pe raza municipiului Bucureşti a reprezentat principala sursă de aprovizionare cu droguri pentru dealer-ul din judeţul Iaşi, acesta întreprinzând totodată demersuri pentru înfiinţarea unei culturi de ilicite de cannabis de tip in-door sprijinit fiind în aceste activităţi şi de către concubina sa care cunoaştea toate detaliile legate de activităţile infracţionale derulate, sprijinindu-l şi implicându-se în mod direct prin intermedierea unora dintre tranzacţii, suport financiar, comunicarea anumitor aspecte persoanelor din legătura infracţională, aceasta fiind la rândul său consumatoare de droguri”, arată DIICOT.

Asociaţia 15 Noiembrie 1987 despre Augustin Lazăr: acţiunea actualului procuror general -neîndoielnic, în mod direct şi nemijlocit una de poliţie politică

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

6 aprilie 2019

O nouă filă în scandalul din jurul procurorului general Augustin Lazăr, pe marginea activității acestuia ca magistrat în timpul Comunismului. Asociaţia 15 Noiembrie 1987 cere Societăţii Timişoara să îi retragă lui Lazăr premiul „Speranţa”, în ideea în care procurorul general nu ar fi un erou, ci un torționar. Reprezentanţii Asociaţiei spun că acţiunea de atunci a actualului procuror general ar fi fost una „neîndoielnic, în mod direct şi nemijlocit una de poliţie politică, incompatibilă cu principiile Societăţii Timişoara”.

„A respins de două ori cererile de liberare condiţionată a disidentului român Iulius Filip. Domnul Filip fusese condamnat pentru transmiterea unui mesaj către congresul de înfiinţare a „Solidarităţii” poloneze, care a făcut atunci, în 1981, ocolul lumii şi a arătat că în România demnitatea nu a murit. …Aflat însă în anii ’80 în penitenciarul Aiud, condamnat pentru actul său de curaj, lui Iulius Filip i-a fost refuzată atât în 1985, cât şi în 1986 eliberarea condiţionată chiar de către procurorul Augustin Lazăr, pe atunci un executat al ordinelor Securităţii, care îl consindera pe dizidentul roman drept un „anticomunist nereeducabil”.

Înţelegem că i-aţi acordat Premiul „Speranţa” lui Augustin Lazăr fără a cunoaşte trecutul său întunecat (aşa cum a făcut cu Iulius Filip, poate că a procedat şi cu alţi dizidenţi anticomunişti, încarceraţi pe atunci la Aiud). Acesta este şi temeiul solicitării noastre, care nu priveşte doar retragerea unei distincţii acordate unei persoane, ci respectarea propriilor dumneavoastră principii, care vă definesc activitatea şi vă caracterizează propria istorie instituţională. De aceea, în numele crezului nostru comun în valorile democraţiei şi ale bunului simţ, sperăm că vă veţi respecta principiile. Sunteţi primii datori să îndepliniţi aceste norme de moralitate. Sperăm că, respectîndu-vă Statutul, care îşi are rădăcinile în „Proclamaţia de la Timişoara”, veţi retrage neîntârziat premiul „Speranţa”, care nu poate onora un fost procuror care s-a dovedit unealtă obedientă a Securităţii”, se arată în scrisoarea citată de Mediafax, care este semnată de preşedintele Asociaţiei 15 Noiembrie 1987 – Marius Boeriu, vicepreşedintele Dănuţ Iacob, dar şi de către Lucia Hossu Longin, realizator TV, autoarea serialului „Memorialul Durerii”, în care apare şi disidentul Iulius Filip.

Primarul Piteștiului a obținut o victorie în instanță: își poate relua mandatul după nici o lună de la demitere

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

5 aprilie 2019

Cornel Ionică va fi în continuare primar al Piteștiului, grație unei prime decizii favorabile a instanței. Acesta fusese demis pe 19 martie, ca urmare a faptului că a pierdut procesul prin care contesta raportul de incompatibilitate întocmit de ANI. Primarul PSD a introdus acțiune pentru a-și păstra totuși postul, a doua zi după ce Prefectura Argeș emisese ordinul prin care se constată încetarea de drept înainte de termen a mandatului de primar. Astăzi, Tribunalul Argeș a decis că Ionică se poate întoarce, vremelnic, pe funcție. „Admite cererea. Suspendă executarea Ordinului Prefectului nr. 87/19.03.2019, până la soluţionarea definitivă a acţiunii în anulare. Cu recurs în 5 zile de la comunicare”, se arată în hotărârea instanței.

Cornel Ionică solicitase Tribunalului Argeş anularea ordinului, repunerea în situaţia anterioară, dar și „plata drepturilor salariale cuvenite începând cu data emiterii ordinului şi până la reluarea funcţiei de primar”. Procesul pe fond nu a primit încă termen.

Prefectura Argeș avea la baza ordinului de demitere raportul de evaluare al ANI. Tot în martie, dar 2016, ANI spunea despre acesta că „în perioada exercitării mandatului 2008-2012, a participat la deliberarea și adoptarea a două hotărâri ale Consiliului Local al municipiului Pitești din data de 24 septembrie 2009 având ca obiect validarea unor protocoale încheiate între Centrul Cultural al municipiului Pitești cu societăți comerciale la care ginerele său, este asociat și administrator (prin validarea protocoalelor, societățile comerciale au beneficiat de folosința unor spații puse la dispoziție de Centrul Cultural).

De asemenea, acesta a participat la deliberarea și adoptarea unei hotărâri a Consiliului Local al municipiului Pitești din data de 08 iulie 2010 în baza căreia a fost încheiat un contract de asociere între Serviciul Public de Exploatare a Patrimoniului municipiului Pitești și S.C. D&D GENERAL INVEST S.R.L., societate comercială la care ginerele său este asociat unic și administrator (prin încheierea contractului de asociere, societatea comercială a beneficiat de folosința unor suprafețe de teren aparținând domeniului public în vederea exploatării neîngrădite pentru publicitate)”.

Augustin Lazăr asigură că nu a dispus ca vreun condamnat să fie sancționat disciplinar. „Drama unor foști deținuți politici este folosită de persoane interesate pentru denigrarea mea”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

5 aprilie 2019

Procurorul general Augustin Lazăr iese la rampă în legătură cu noul scandal în care este implicat, vizavi de comportamentul său ca procuror în perioada comunistă. Procurorul general explică într-un comunicat de presă care era procedura în acei ani în ceea ce privește liberările condiționate.

„Resping orice afirmații potrivit cărora, în calitate de procuror delegat la Comisia de liberare condiționată a Penitenciarului Aiud, aș fi dispus sancționarea disciplinară a vreunei persoane condamnată penal, deținută în penitenciar, prin emiterea de rapoarte de pedepsire, solicitarea de astfel de rapoarte sau în orice altă modalitate. Sancționarea disciplinară a condamnaților, emiterea acelor rapoarte de pedepsire așa cum erau denumite, se realiza …exclusiv de către administrația penitenciarului, la acea dată unitate militară în subordinea Ministerului de Interne.

Nu pot să nu constat cu amărăciune cum drama unor foști deținuți politici este folosită de persoane interesate pentru denigrarea mea, evident în contextul în care mi-am depus candidatura pentru un nou mandat de procuror general. Prin astfel de acțiuni se urmărește influențarea desemnării pentru următorii trei ani a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Nu am fost lucrător sau colaborator al Securității așa cum am mai arătat și cum Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a și stabilit.

Procurorul delegat al procuraturii județene în a cărui rază teritorială se afla penitenciarul era de drept președintele comisiei de propuneri în vederea liberării condiționate. Ca atare, participarea procurorului în aceste comisii era o obligație de serviciu, instituită prin lege şi aceasta nu atrage calitatea de lucrător al Securității. Noțiunile de lucrător al Securității și colaborator al Securității sunt clar definite în art. 2 lit. a) și b) teza I și teza finală din OUG nr. 24/2008 , ceea ce presupune: calitatea de ofițer sau subofițer al Securității sau Miliției, cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit care a desfășurat activități prin care a suprimat sau îngrădit drepturile fundamentale; adică: trei condiții cumulative: apartenență instituțională (Securitate sau Miliție); o anumită calitate (ofițer, subofițer sau ofițer acoperit) şi anumite activităţi de suprimare/îngrădire a drepturilor fundamentale; calitatea de colaborator o poate avea orice persoană care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor.

Liberarea condiţionată este o vocaţie pe care o au, prin voinţa legiuitorului, toţi condamnaţii care, după ce au executat fracţiile de pedeapsă stabilite de lege, după criteriile arătate, îndeplinesc, de asemenea, şi condiţia de a fi disciplinaţi şi de a da dovezi temeinice de îndreptare, inclusiv atunci când nu prestează muncă, ţinându-se seama şi de antecendentele lor penale. Așadar, executarea fracției legale impunea în continuare şi îndeplinirea celorlalte condiții prevăzute de lege. Aprecierea comisiei de liberare se fundamenta în trecut, ca şi în prezent, pe existența sau inexistența rapoartelor de sancționare disciplinară în dosarul condamnatului, iar exercitarea acestui drept de apreciere în privința vocației era şi este suspus examinării instanței. Aceste activităţi nu constituie acte de colaborare cu fosta Securitate, ci se circumscriu unei competențe specifice fazei de executare a pedepselor”, se arată în comunicat.

Fiul lui Andrei Pleșu, suspect într-un dosar de trafic de droguri

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

5 aprilie 2019

Numele fiului cunoscutului filosof Andrei Pleșu este implicat într-un dosar de drafic de droguri. Informația a apărut astăzi, după ce Mihai Pleșu ar fi fost una dintre persoanele ridicate de polițiștii antidrog, în urma a opt percheziții.

Polițiștii au percheziționat opt imobile, atât în București, cât și în Iași unde, potrivit Digi24, au fost găsite 500 de grame de canabis, ecstasy și ciuperci halucinogene. Aceeași sursă menționează că cei opt suspecți sunt bănuiți că ar fi cultivat plante de canabis, la percheziții fiind găsite și ustensile folosite la cultivare, cântare electronice și grindere pentru mărunțit canabisul.

Lucian Onea, audiat în dosarul de represiune nedreaptă

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

5 aprilie 2019

Astăzi, Secţia de Investigare a Infracţiunilor din justiţie ar urma să îl audieze pe Lucian Onea, în legătură cu unul dintre dosarele în care este cercetată și fosta șefă a DNA. Potrivit Realitatea TV, procurorii urmează să verifice înregistrările din dosarul în care Laura Codruța Kovesi este cercetată pentru represiune nedreaptă, alături de Lucian Onea și Mircea Negulescu.

În luna ianuarie, Secţia pentru procurori a CSM a admis cererea DNA privind revocarea din funcţia de procuror a fostului şef al DNA Ploieşti Lucian Onea. Ulterior, aceeași secție a decis ca Onea să își continue activitatea „la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina (unitate de parchet de la care provine), începând cu data de 16.01.2019, ca urmare a revocării sale din funcţia de procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti”.

Ziarul de Investigații

Update: Trei inculpați în Dosarul Revoluției. Iliescu, Voiculescu și Rus sunt acuzați de infracţiuni contra umanităţii

Dosarul Revoluției, trimis în instanță. Augustin Lazăr își cere scuze pentru „durata excesivă” a anchetei

Sorina Pintea:”dezastru, mizerie, debandadă, o lipsă de organizare totală”

Operațiune de amploare pe litoral. Peste 130 kg de droguri au fost ridicate de pe plaje

Lui Kelemen Hunor i-a fost interzisă intrarea în Ucraina. Scandal diplomatic

Toader, mesaj sfidător la adresa lui Dragnea: o ordonanţă de urgenţă nu poate fi adoptată în lipsa urgenţei

UPDATE Fiul lui Andrei Pleșu a fost plasat sub control judiciar într-un dosar de trafic de droguri

Asociaţia 15 Noiembrie 1987 despre Augustin Lazăr: acţiunea actualului procuror general -neîndoielnic, în mod direct şi nemijlocit una de poliţie politică

Primarul Piteștiului a obținut o victorie în instanță: își poate relua mandatul după nici o lună de la demitere

Augustin Lazăr asigură că nu a dispus ca vreun condamnat să fie sancționat disciplinar. „Drama unor foști deținuți politici este folosită de persoane interesate pentru denigrarea mea”

Fiul lui Andrei Pleșu, suspect într-un dosar de trafic de droguri

Lucian Onea, audiat în dosarul de represiune nedreaptă

Rămâi conectat

Ultimul articol

Acordul UE–Mercosur este expresia cea mai concretă a eșecului de guvernare și pare că...

Cristian Popescu Piedone, un actor-cheie în noua ecuație administrativă a Capitalei

Ludovic Orban se întoarce „acasă” și anunță că Forța Dreptei urmează a fuziona cu...