Cabinetul premierului Ludovic Orban a suferit din nou modificări în structură, astăzi fiind înlocuit șeful Corpului de Control. În același Monitor Oficial a apărut atât decizia privind eliberarea lui Constantin Robu din funcția de secretar de stat, șef al Corpului de Control al prim-ministrului, precum și decizia privind numirea pe această funcție a lui Daniel Dragoș Tănăsoiu.
Constantin Robu era de doi ani pe Cabinet, ca urmare a unei numiri operate de premierul Vasilica Viorica Dăncilă. Robu este ofițer, iar la acea dată era director general la Corpul de Control al premierului.
Noul secretar de stat a avut în trecut carnet de membru al Partidului Democrat și a fost secretar general al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei. Anterior, Tănăsoiu a fost director adjunct al Direcției Inspecție și Control General din cadrul primăriei Capitalei.
Din arest, Gheorghe Dincă le-a scris părinților Alexandrei Măceșanu o lungă scrisoare prin care își recunoaște vina și atrage atenția că nu toți cei care spun că le vor binele sunt și sinceri. Dincă face referire clară la acțiunile lui Cumpănașu și scrie că acesta este în căutare de capital electoral. În acest context, Dincă le explică părinților Alexandrei că nu este niciun dubiu cu privire la fapta sa, că procurorii au un „dosar beton” și îi roagă să aibă încredere în anchetatori.
În scrisoare, Dincă explică și de ce i-a luat viața Alexandrei, într-un moment de furie, când adolescenta „a avut un alt ton și a fost mai gresivă în cuvintele ce mi le adresa”. Întreaga scrisoare, aici.
Dincă a fost trimis în judecată la mijlocul acestei luni, după ce rechizitoriul întocmit de procurorii DIICOT a fost verificat și confirmat de procurorul general al P.Î.C.C.J., Bogdan Dimitrie Licu.
„Prin rechizitoriul confirmat, procuroriiau dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului D.G. pentru 8 infracțiuni (trafic de persoane, trafic de minori, viol – două infracțiuni, omor calificat – două infracțiuni și profanarea de cadavre sau morminte – două infracțiuni) și a inculpatului R.Ș. pentru săvârșirea infracțiunii de viol.
De asemenea, în cauză au fost dispuse disjungeri, dispunându-se și continuarea cercetărilor in rem sub aspectul comiterii infracțiunilor de complicitate la omor, complicitate la trafic de persoane și trafic de minori”, precizau anchetatorii.
Azi, toți românii dau mână cu mână și sărbătoresc Unirea Principatelor Române. Nu doar oamenii de rând, ci și politicienii. Chiar dacă s-a speculat că președintele interimar al PSD ar avea ceva probleme de sănătate care l-ar împiedica să participe la evenimentele anunțate azi în mai multe orașe, Marcel Ciolacu nu a uitat de Unire. Așa că a compus un text frumos, pe care l-a postat pe Facebook, arătându-și speranța că, după atâția ani de la Unire, românii vor avea în sfârșit de toate, inclusiv autostradă.
„24 ianuarie 1859. O zi în care, acum 161 de ani, oamenii politici ai acelor timpuri și-au dat mâna pentru a pune piatra de temlie a statului român modern. 24 ianuarie 2020. O zi de sărbătoare în care oamenii politici vorbesc frumos despre unire.
Dar sunt doar vorbe. Unirea trebuie făcută efectiv, și nu doar declarativ, în toate celelalte zile ale anului! România are nevoie de mai mult decât o sumă de bune intenții, rostite de două ori pe an.
România are nevoie de proiecte concrete și de politici publice care să unească cu adevărat toate provinciile istorice. Atât din punct de vedere economic, cât și social și cultural.
Trebuie să ne gândim serios la acest lucru pentru că totul în jurul nostru evoluează. Societatea, la fel. Și nimeni nu mai are răbdare ca cei care decid să-și rezolve interesele mărunte și meschine. Nimeni nu mai vrea să asiste cu pasivitate la certuri politice, în timp ce prioritățile reale sunt lăsate întotdeauna pe locul doi.
De aceea, fac un apel către toate forțele politice să facem un proiect de țară serios, care să fie pus în practică indiferent de cine se află la putere.
Și cred că, acum, la 161 de ani de la Unirea Principatelor Române, putem începe acest proiect de țară cu Autostrada Moldovei!”.
Un pompier cu funcție de conducere din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Basarab I” al județului Dâmbovița a fost găsit vinovat pentru luare de mită și, potrivit soluției instanței, trebuie să stea cinci ani în închisoare. Dosarul plt. adj. șef Tița Dan a fost trimis de procurori la Tribunalul Militar București, după ce acesta a fost prins în flagrant. Pe lângă pedeapsa cu închisoare, Tița a fost degradat, însă hotărârea tribunalului nu este încă definitivă.
„În 26 septembrie 2019 ofițerii Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Dâmbovița, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, l-au prins în flagrant pe subofițer în timp ce pretindea de la un denunțător suma de 5.000 lei, din care a primit efectiv 1.000 de lei, pentru a nu lua măsurile legale în legătură cu nereguli constatate pe linie de P.S.I. la o societate comercială și pentru a nu sancționa contravențional societatea cu amendă în valoare de 50.000 lei.
La percheziția corporală efectuată cu ocazia flagrantului, asupra subofițerului a fost găsită suma totală de 6.000 lei, între care și banii primiți cu titlu de mită.Ulterior, în urma activităților procedurale efectuate, a mai fost identificat un denunțător, de la care subofițerul a solicitat și a primit sumele de 5.000 lei, respectiv 1.000 lei, cu ocazia efectuării a trei controale la societatea comercială ce îi aparține”, au comunicat cei de la DGA.
Pompierul este în arest la domiciliu, măsură care s-a prelungit succesiv. Judecătorii l-au găsit vinovat de mai multe acte de corupție, așa cum fuseseră descrise de procurori.
„Condamnă pe inculpatul plt. adj. șef Tița Dan din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Basarab I” al județului Dâmbovița (), aflat în arest la domiciliu, la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru luare de mită. Condamnă pe inculpatul plt. adj. șef Tița Dan la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru luare de mită – 3 acte materiale: februarie 2019, martie 2019, 25.09.2019).
Constată că faptele se află în concurs real şi aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, la care adaugă sporul obligatoriu de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv un an închisoare, în final aplicând inculpatului pedeapsa principală rezultantă de 5 ani închisoare. Aplică inculpatului, alături de pedeapsa închisorii, pedeapsa amenzii în cuantum de 200 de zile-amendă şi fixează cuantumul unei zile-amendă la suma de 60 lei.
Aplică inculpatului, pe lângă pedeapsa principală rezultantă a închisorii, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita orice activităţi care presupun executarea de controale privind aplicarea normelor legale, eliberarea de autorizaţii, avize, atestate, permise ori documente similare, necesare desfăşurării unor activităţi, constatarea şi/sau sancţionarea contravenţiilor, precum şi a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit. a), b), d), h), j) şi k) C.pen., pe o perioadă de 4.
Executarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării drepturilor enumerate mai sus va începe după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate. Menţine măsura arestului la domiciliu dispusă …compută din durata pedepsei închisorii pronunțate perioada reținerii, a arestării preventive și a arestului la domiciliu de la 27.09.2019 ora 01.55 până la 28.09.2019 ora 01.55, de la 03.10.2019 la 12.12.2019 şi de la 17.12.2019 la zi.
Confiscă de la inculpat suma de 9.000 lei, din care sumele de 6.229 lei şi 50 Euro (echivalent 238,95 lei, la cursul oficial de la data pronunţării) au fost indisponibilizate de organele de urmărire penală. Menţine sechestrul asigurător instituit de către organul de urmărire penală asupra sumelor ridicate de la inculpat. Instituie sechestrul asigurător asupra bunurilor inculpatului până la concurenţa sumei de 17.532,05 lei, reprezentând restul sumei supuse confiscării speciale, cheltuielile judiciare avansate de stat şi cuantumul amenzii penale. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare în privinţa măsurii asigurătorii”, se arată în hotărârea instanței.
Șapte noi numiri au apărut aseară în Monitorul Oficial, fiind instalați pe funcții șefi sau adjuncți la ministere și instituții cheie. Premierul Lodovic Orban a fost ocupat cu semnarea de decizii, iar primul pe listă este liberalul Adrian Nicolae Enache, consilier local la Primăria sectorului 6. Enache a fost numit subsecretar de stat la Ministerul Tineretului și Sportului.
Subsecretar de stat a devenit de ieri și Teodor Tiberiu Alin Ion, care a primit decizia de numire ca vicepreședinte al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc. În 2015, acesta era inspector principal la Primăria Găneasa, Olt. Anterior, în 2014, se înscrisese la un concurs la Directia de Combaterea Fraudelor Slatina, ca inspector grad asistent, însă a fost respins după ce nu a reușit să obțină decât 37,5 puncte. Ani mai târziu reușește să intre pe un post direct la Ministerul Finanțelor Publice, pentru ca ulterior să devină inspector principal în cadrul instituției în care acum a fost numit vicepreședinte.
Adrian Haralambie Bidu este noul comisar general adjunct, subsecretar de stat, al Gărzii Naționale de Mediu. Originar din orașul Frasin, Bidu este absolvent al Facultății de Silvicultură din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” Suceava. Masterand în management forestier, Adrian Haralambie Bidu a fost comisar în cadrul Comisariatului General al Gărzii de Mediu, începând din anul 2017 și până în prezent.
Filaret Brădățana fost numit vicepreședinte, subsecretar de stat, la Autoritatea Națională Sanitar Venerinară și pentru Siguranța Alimentelor. În trecut, acesta a fost directorul executiv adjunct al Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Ilfov.
La Autoritatea pentru Administrarea Arhivelor Statului a fost numit un nou vicepreședinte, în persoana Oanei Maria Sava, în timp ce Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației are un nou subsecretar de stat. Este vorba despre Andrei Baciu, același care fusese propus de fostul premierul Dacian Ciolos la Ministerului Sanatatii si retras inaintea votului de investire. Baciu s-a inscris în PNL în 2016.
Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților are, de ieri, un alt vicepreședinte. Premierul a decis că Daniela Chiriac va fi numită în funcția de vicepreședinte, cu rang de subsecretar de stat, actul fiind publicat aseară în Monitorul Oficial. La ANRP au tot fost schimbări, după ce în decembrie, potrivit unei decizii a premierului Ludovic Orban, Claudiţa Selavărdeanu a fost eliberată din funcţia de vicepreședinte. Eliberarea din funcție a venit după ce Selavărdeanu a fost pusă sub urmărire penală de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru că ar fi permis unor persoane acces la informaţii nedestinate publicităţii.
Fostul vicepreședinte al ANRP este anchetată pentru 36 acte materiale, iar în dosar este cercetată și o a doua persoană, administrator al unei societăți comerciale de consultanță din Pitești specializată în soluționarea dosarelor de retrocedare, pentru folosirea de informații nedestinate publicității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.
„În Ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt: În perioada iunie-decembrie 2019, suspecta Selavărdeanu Claudița ar fi pus la dispoziția celuilalt suspect, administrator al unei societăți comerciale de consultanță din Pitești specializată în soluționarea dosarelor de retrocedare, datele de identitate referitoare la 36 de persoane îndreptățite la despăgubiri, precum și informații privind valorile despăgubirilor din 26 dosare ale A.N.R.P., informații despre care ar fi luat la cunoștință în exercitarea atribuțiilor de serviciu în calitate de vicepreședinte A.N.R.P. și membru al Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor (C.N.C.I.).
Dosarele respective ar fi fost aprobate în ședințele C.N.C.I. din perioada iunie-decembrie 2019, iar informațiile ar fi fost folosite de celălalt suspect (administrator al unei societăți comerciale de consultanță din Pitești specializată în soluționarea dosarelor de retrocedare), pentru a trimite persoanelor îndreptățite oferte de cesionare a drepturilor de despăgubire la prețuri mult mai mici decât valorile despăgubirilor aprobate, profitând de faptul că persoanele îndreptățite încă nu cunoșteau că dosarele lor fuseseră aprobate de către C.N.C.I.”, comunica DNA cu doar câteva zile înainte ca Selavărdeanu să fie destituită din funcție.
Un avocat din Baroul Argeș este cercetat pentru trafic de influență, după ce a cerut bani pentru a-i obține unui inculpat o soluție favorabilă. A și primit 5.000 de lei în octombrie anul trecut, iar după ce au intrat pe fir și au efectuat câteva cercetări, procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Pitești au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore a acestuia. Ieri a fost prezentat instanței, fiind arestat la domiciliu.
„Respinge, ca neîntemeiată, propunerea din data de 22 ianuarie 2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Piteşti. Dispune luarea măsurii arestului la domiciliu faţă de inculpatul ILIE IONEL, pe o perioadă de 30 zile, începând cu data 22.01.2020. Impune inculpatului ILIE IONEL obligaţia de a nu părăsi imobilul în care locuieşte, fără permisiunea organului judiciar competent.
Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul ILIE IONEL, va respecta următoarele obligaţii: a) să se prezinte în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat; b) să nu comunice cu martorii sau membrii de familie ai acestora. Stabileşte ca autoritate pentru supravegherea executării măsurii preventive a arestului la domiciliu, IPJ Argeş şi Poliţia Municipiului Piteşti prin serviciul specializat”, se arată în încheierea Curții de Apel Piteşti, care deja a fost atacată de inculpat.
Procurorii spun însă că au date și probe care ar dovedi vinovăția avocatului, chiar dacă au trecut peste două luni de la faptă.
„În noaptea de 30.09.2019/01.10.2019, inculpatul, prevalându-se de o presupusă influență pe care ar fi avut-o asupra magistraților din cadrul Curții de Apel Pitești care soluționau apelul în dosarul penal în care era judecat cumpărătorul de influență, în cadrul discuțiilor purtate, a pretins în mod direct acestuia suma de 2.000 euro, promițându-i că îi va determina pe membrii completului de judecată să pronunțe o soluție favorabilă, de condamnare cu suspendare, iar apoi, în ziua de 01.10.2019, în jurul orelor 19:00, a primit de la cumpărătorul de influență suma de 5.000 lei, ca parte din suma de 2.000 euro pretinsă anterior”, au detaliat procurorii anticorupție.
De pe harta municipiului Pitești va dispărea un monument istoric, la nici 13 ani de când acesta fusese înscris în lista monumentelor. Casa Pretorian-Tudosescu, amplasată pe strada Egalității nr. 40, a fost clasată ca monument istoric, cod în Lista monumentelor istorice AG-II-m-B-20922 prin ordin al Ministrului Culturii, în iunie 2007. Rațiunea a fost aceea că imobilul a fost construit între anii 1894-1896, în stil neoclasic – eclectic, este bine conservat și aflat în situl urban „Bulevardul Republicii”, zonă construită protejată.
Anul acesta însă, un alt ordin al ministerului scoate imobilul din lista monumentelor istorice, ca urmare a unei decizii date de Înalta Curte de Casație și Justiție. Cei doi proprietari ai imobilului nu s-au înțeles între ei și s-au judecat 9 ani: unul dintre ei a dorit clasarea ca monument istoric, iar cel de-al doilea considera că nu este nevoie de așa ceva.
Disensiunile dintre proprietarii Casei Pretorian-Tudosescu au început de fapt în 2006. Cei care dețineau 22% din imobil au solicitat în instanță ca proprietarul procentului de 78% să dărâme o anexă construită ilegal. Era vorba despre o copertină și o încăpere de intrare în beci, care ocupau o suprafață de 20 de m.p. din terenul care le aparținea. Au câștigat, moment în care proprietarul majoritar al imobilului a cerut Ministerului Culturii să claseze de urgență casa. Ceea ce s-a și întâmplat, Casa Pretorian-Tudosescu fiind clasată și fiind înscrisă în lista monumentelor istorice.
Aceasta a însemnat că niciunul dintre proprietari nu putea aduce modificări casei, implicit proprietarul majoritar nu avea cum să dărâme anexa. Proprietarul majoritar cumpărase partea sa în rate, în 1998, de la REGOTRANS S.A. Pitești. Așa a ajuns să dețină 3 camere în suprafață utilă de 108,24 m.p., beci în suprafață de 17,16 m.p. și cota indiviză de 0,78% din părțile de folosință comună ale imobilului, plus 140,31 m.p. teren situat sub construcție. Deși pare un imobil mic, partea de 22%, a celuilalt proprietar, înseamnă o cameră, o bucătărie și o cotă indiviză de 22% din baie și două holuri.
Procedura de clasare s-ar fi făcut aparent fără știința proprietarilor celor 22% din imobil și fără acceptul lor, așa că s-a ajuns din nou în instanță.
Inițial, procesul a fost pierdut la Curtea de Apel Pitești, care a considerat că nu era necesar în procedura clasării de urgență acceptul tuturor proprietarilor, însă soluția definitivă a fost pronunțată de Înalta Curte, în decembrie anul trecut. Or tocmai această decizie a stat la baza declasării monumentului istoric.
„Ordinul nr.2359/26.06.2007, prin care s-a dispus clasarea ca moment istoric a imobilului din Pitești nu a fost comunicat proprietarei Constanța B., astfel că neștiind de existența sau conținutul acestuia, a vândut partea pe care o stăpânea soțiilor Săvulescu. Prima instanță a reținut că imobilul a fost clasat în procedura de urgență în categoria monumentelor istorice (justificată prin aceea că imobilul era în pericol să fie demolat neautorizat, precum și să fie încălcate dispozițiile art.13 și art.21 din Legea nr.422/2001, republicată, procedura fiind demarată de pârâta Direcția Județeană pentru_ Cultură Argeș, la cererea exclusivă a proprietarului majoritar, Mariana T…
Din constatările expertului cauzei a rezultat faptul că din punct de vedere fizic, clădirea analizată se prezintă într-o stare corespunzătoare la interior, dar degradată la exterior, nu este întreținută și reparată în zonele în care se constată deteriorarea severă a tencuielilor exterioare, a streașinii și a treptelor de acces exterior și s-au efectuat adăugiri și modificări la construcția analizată, aceste lucrări fiind efectuate fără autorizație”, se arăta în motivarea hotărârii pe fond, așa cum apare preluată de Rolli.
Dorin Florea, primarul din Târgu Mureș, nu consideră că a discriminat pe nimeni atunci când a scris pe Facebook că ar trebui efectuată anchetă socială pentru cuplurile care vor să aducă pe lume copii și, dacă nu sunt îndeplinite anumite condiții, statul ar trebui să ia în grijă copilul. Postarea de pe 13 ianuarie a stârnit o întregă dezbatere, dar a și ridicat un semnal de alarmă pentru Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, care a analizat cazul.
„Domnul Dorin Florea, primarul municipiului Târgu Mureș, a postat pe Facebook un mesaj cu următorul conținut:… Ulterior, într-un interviu acordat pentru HotNews.ro, domnul Dorin Florea a făcut următoarele precizări cu privire la postarea de pe pagina sa de socializare:
„Eu am (la Tg. Mureș – n.r.) cel mai mare număr de țigani din țară (…) Țiganii sunt o problemă serioasă a României și ne facem că nu vedem?! (…) De când i-a dezrobit Cuza, au rămas la fel”.
Colegiul director a constat că mesajul primarului Dorin Florea încalcă dreptul la demnitate al cetățenilor care aparțin unei clase sociale, respectiv unei minorități etnice, constituind un discurs incitator la ură, depășind limitele libertății de exprimare și încalcă prevederile art. 26 (dreptul la viață intimă, familială și privată) din Constituția României, art. 2 alin. (1) și art. 15 din O.G. 137/2000, republicată.
Pentru faptele mai sus prezentate, CNCD a aplicat domnului Dorin Florea sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 10.000 de lei.
Hotărâre adoptată cu unanimitate de voturi (7 voturi).
Colegiul director constată că, în conformitate cu legislația în vigoare, se sancționează penal relele tratamente aplicate minorului, inclusiv de către părinți (punerea în primejdie gravă, prin măsuri sau tratamente de orice fel, a dezvoltării fizice, intelectuale sau morale a minorului se sancționează cu închisoare de la 3 la 7 ani), totodată Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului protejează copiii împotriva abuzului sau neglijenței.
Sunt binevenite și necesare dezbaterile privind sistemul asistenței sociale, a protecției copilului, însă aceste dezbateri nu se pot transforma în mesaje politice care promovează ura împotriva unor categorii de persoane sau care limitează dreptul la viață intimă, familială și privată de familie (art. 26 din Constituția României). Este de neconceput ca într-un stat democratic să se solicite acordul autorităților pentru a concepe un copil. Comentariile extrem de rasiste, ulterior afirmațiilor domnului primar Dorin Florea, reprezintă un alt element de gravitate a mesajelor în cauză.
Trebuie precizat și faptul că neacordarea indemnizației pentru creșterea copilului ca sancțiune pentru familiile nevoiașe cu mulți copii nu apare ca practică în niciun stat european. Pe lângă această indemnizație unele state au introdus măsuri prin care sprijină școlarizarea sau angajarea părinților, dar în niciun caz nu se sistează plata acestei indemnizații. Alocația de stat pentru copil este un drept constituțional, care nu poate fi limitat în niciun fel, în acest sens existând jurisprudența Curții Constituționale a Românei, și i se cuvine copilului, nu părinților.
La nivelul Uniunii Europene, România este țara unde sărăcia extremă este foarte prezentă, totodată există serioase probleme privind rezolvarea situației copiilor abandonați. Este nevoie de o analiză serioasă a modului în care situația actuală poate fi îmbunătățită, însă afirmațiile, mesajele de genul celor emise de domnul Dorin Florea, nu sunt de natură să contribuie la o dezbatere publică constructivă, care să genereze un progres, ci răspândesc, instigă, promovează sau justifică ura, discriminarea sau ostilitatea față de un anumit grup. Discursul de incitare la ură este periculos întrucât contribuie la un climat din ce în ce mai intolerant față de anumite grupuri”, a comunicat CNCD ieri, după ședință.
Primarul deja a anunțat că va merge în instanță pentru a-și explicat argumentele. „Referitor la sancțiunea care mi-a fost aplicată astăzi din partea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, nu pot spune decât că m-am înșelat când mi-am imaginat că va exista un dram de corectitudine în analiza demersului pe care l-am făcut.
Graba cu care am primit această amendă definește, încă o dată, că nu se dorește rezolvarea problemei, ci pur și simplu modalitatea de a ți se pune pumnul în gură în momentul în care spui un adevăr.
De multe ori, în România, a spune un adevăr constituie un delict. Voi contesta această măsură, deoarece nu cred în justețea ei, la fel cum nu crede în ea nici numărul impresionant al cetățenilor care m-au susținut”, a precizat Dorin Florea.
După câteva zile și postări de tatonare, senatorul PSD Daniel Zamfir, președinte al Comisiei Economice, industrii și sevicii, s-a decis: îl cheamă pe ministrul Finanțelor să dea seama. Dacă aseară anunța pe Facebook că îl va chema urgent la comisie „să dea explicații”, întrucât „a scăpat complet boii”, azi Zamfir a declarat pentru Agerpres că ministrul Florin Cîţu „este invitat marţea viitoare, de la ora 11,00, la o audiere în cadrul Comisiei economice din Senat pentru a oferi explicaţii referitoare la împrumuturile ministerului de resort din ultima perioadă”.
„Ca și cum nu ar fi fost de ajuns 20 de miliarde de lei împrumutați în doar două luni, Cîțu e de neoprit! Împrumută de pe piețele externe încă 3 miliarde de euro (!!!!), bineînțeles la cea mai mare dobândă de pe piață -2,04%, mai mare decât a Bulgariei, Poloniei și chiar Greciei! Așadar 7 miliarde de euro în două luni, e curată nebunie! Ce a făcut cu banii împrumutați până acum??”, scria Zamfir pe Facebook.
Deși la capitolul „studii” Zamfir scrie că este absolvent al Institutului de Construcţii Bucureşti și al Colegiului Naţional de Apărare, cu două cursuri – în utilizarea tehnicii de calcul în activitatea de management AROMAR și unul de de perfecţionare în managementul modern AROMAR, senatorul are o soluție pentru „a opri dezastrul”.
„Cred că singura soluție să-l oprim pe ministrul”praf” să ne bage-n faliment este ca împrumuturile angajate de Guvern să fie aprobate de Parlament. Nu mai putem lăsa un ministru vremelnic să îndatoreze nesăbuit Țara. El pleacă, probabil să lucreze la cei pe care i-a servit, iar generația copiilor noștri va plăti prețul iresponsabilității sale. Am să propun urgent colegilor mei proiectul de lege, pe care sper să-l adoptăm urgent, până nu e prea târziu”, scrie zilele trecute senatorul pe Facebook, destul de agramat.
Ce uită să menționeze senatorul Zamfir este aceea că în 2016 a fost ales în circumscripția Brașov din partea PNL și, până să treacă la PSD, a făcut o haltă și în ALDE. În plus, potrivit propriului CV, între 1998 – 2001 a fost chiar membru PD, iar din 1999 a fost președintele filialei Sectorului 3.
Premierul Viorica Dancila participa la ceremonia de semnare a Memorandului de Intelegere intre Romaero S.A. Bucuresti si Raytheon Company, la Palatul Victoria, miercuri, 10 iulie 2019.ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
Momentan șomeră, după ce a pierdut funcția de premier – după cum singură a precizat în urmăc cu câteva zile, Viorica Dăncilă nu lasă din mână situația politică. Azi, fostul prim ministru îi dă o replică lui Victor Ponta, fostul său coleg de partid, căruia îi reproșează o anumită apropiere față de PNL și de președintele Klaus Iohannis.
„Îi recomand lui Victor Ponta să lase PSD în seama membrilor și votanților săi. El nu e nici una, nici alta, așa că toată preocuparea lui pentru PSD e doar un balet politic neconvingător și pe alocuri ridicol.
Eu mă îndoiesc că Victor Ponta mai are obiective politice. Cred că are doar misiuni politice, cea mai importantă fiind să ia din procentele PSD.
A avut această misiune în 2019, când a trebuit să ajute PNL în bătălia cu PSD de la europarlamentare, iar pe Klaus Iohannis să aibă o poziție strategică mai bună și o campanie prezidențială mai ușoară. Își continuă, văd, misiunea în 2020, dar rolul nu prea mai atrage publicul, care e din ce în ce mai critic față de aliații săi liberali.
Cât privește perioada în care eu am fost președintele PSD, am reușit să opresc căderea partidului și am adus noi votanți alături de PSD, așa cum arată voturile de la alegerile prezidențiale. Nu e puțin lucru într-o situație care era foarte complicată și riscantă pentru partid, în care mulți abia așteptau să alunecăm pe locul 3 și să devenim un partid de dimensiuni medii, unul comod pentru PNL și Klaus Iohannis.
Acum PSD are șansa de a reveni. Și sunt convinsă că o va face, așa cum a mai făcut-o. Pentru asta are nevoie de toți membrii și simpatizanții săi – printre care Victor Ponta nu se mai numără. Îi cer deci să renunțe la îngrijorările ipocrite față de PSD și să mimeze un pic mai convingător opoziția față de PNL. Măcar în compensație pentru faptul că președintele Iohannis nu-i permite să voteze moțiunea de cenzură a PSD…”, e de părere Viorica Dăncilă.
Consiliul Superior al Magistraturii a comunicat un calendar estimativ pentru verificarea propunerilor transmise de ministrul Justiției în ceea ce privește numirile procurorilor șefi de la Parchetul General, Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Biroul de Informare Publică și Relații cu Mass Media din cadrul CSM a anunțat că de azi a fost lansată dezbaterea publică a proiectelor de management şi efectuarea verificărilor asupra candidaturilor.
Procedura de avizare a propunerilor ministrului Cătălin Predoiu va continua pe 11 februarie, cu analizarea rezultatului dezbaterii publice și intervievarea candidaților – în intervalul orar 10:00 – 15:30. Abia între 11 și 14 februarie CSM va transmite avizele către Ministerul Justiției.
Cătălin Predoiu a anunțat că îi are în vedere pe procurorii Gabriela Scutea -pentru funcția de Procuror General al României, Crin Bologa – pentru funcția de Procuror-șef al DNA, și Giorgiana Hosu – pentru funcția de Procuror-șef al DIICOT.
Cel mai încântat s-a arătat ministrul de viitorul procuror general, însă a remarcat că toți candidații care au susținut interviuri pentru cele trei funcții de conducere au avut prestații bune. „Doamna procuror Gabriela Scutea a avut cea mai solidă prestație și cel mai solid dosar profesional depus. O prestație aplicată, concretă, pertinentă și plină de hotărâre. Este un procuror pentru care Ministerul Public nu prezintă necunoscute. A demonstrat cunoaștere, viziune, forță și substanță profesională. Proiectul de management a fost cel mai bun din toate cele prezentate, acoperind complet atât partea de administrare și construcție internă, cât și cea externă. Cunoaște bine MCV și este bine cunoscută la Bruxelles.
Domnul procuror Crin Bologa cunoaște DNA, a lucrat în DNA și nu a avut nicio intersecție cu pasivele DNA. A prezentat un proiect de management complet, concret, cu soluții aplicate. Prestația la interviu a fost impresionantă, puternică și echilibrată în același timp. Aduce garanția că lupta anticorupție va continua energic în condiții de deplin respect al drepturilor și garanțiilor procesuale.
Doamna procuror Giorgiana Hosu stăpânește cel mai bine aceste dimensiuni. Proiectul de management a fost comprehensiv și prestația echilibrată, susținută de o cunoaștere panoramică a problemelor și activității DIICOT.
Notez pozitiv și prestațiile celorlalți candidați. Câțiva dintre ei au, fără îndoială, datele pentru a fi în fruntea parchetelor, dar cei trei nominalizați au fost, în ansamblu, cu un pas mai în față. Aș putea spune că a fost un sprint cu sosire la fotografie, cu excepția funcției de Procuror General, unde candidatul nominalizat a prezentat de departe cel mai bun plan de management și cea mai completă prestație”, a declarat ministrul.
Un polițist din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Brașov a fost desemnat câștigător al Galei „Omul anului” din acest an.
Pe numele său Dani Cek,...
Mandat de arestare pentru 30 de zile - este măsura luată de judecători în ceea ce îl privește pe un ofițer angajat al Școlii...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
