1.9 C
București
luni, 29 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 1234

Miniștrii reloaded din Guvernul Orban 2 apar în fața comisiilor. „O mascaradă, o risipă de timp și resurse”, crede Eugen Teodorovici

Eugen Teodorovici Foto: Facebook

Pentru a doua oară în câteva luni, miniștrii lui Ludovic Orban apar începând de azi în fața Comisiilor parlamentare reunite, pentru audieri. Primul pe listă, ministrul Finanțelor, unul dintre cei mai contestați din Guvernul Orban 1, inclusiv de predecesorul său. Eugen Teodorovici mărturisește că în primă fază nici nu a dorit să mai dea ochii cu Florin Cîțu și că totul i se pare o scenetă de prost gust.

Astăzi încep audierile miniștrilor demiși ai guvernului Orban 1 și acelorași miniștri propuși pentru viitorul guvern demis Orban 2.

O mascaradă de NU NE VOTAȚI-NE al cărei rezultat nici măcar nu mai contează, o risipă de timp și resurse și, din păcate, o jignire la adresa celor care își pun speranțele în seriozitatea și responsabilitatea unei politici și unei guvernări liberale.

Deși îmi propusesem să nu particip la o astfel de punere în scenă ce frizează absurdul și sfidează nu numai logica, dar și respectul față de regulile democrației am ales, totuși, să merg alături de ceilalți parlamentari pentru a propune înființarea unei comisii de anchetă la nivelul comisiilor reunite de buget-finanțe din Senat și Camera Deputaților.

Este nevoie de o anchetă fără mize politice privind cresterea nejustificata a cheltuielilor și inacțiunea totală în privința încasării veniturilor la bugetul de stat din ultimele două luni ale anului 2019. Tocmai de aceea voi propune cooptarea unor experți independenți în această comisie de anchetă, specialiști care vor contribui la efectuarea unei analize obiective pentru a stabili dacă a fost o acțiune premeditată a guvernului Orban 1 în ceea ce privește depășirea deficitului cu mult față de nivelul prognozat pentru anul 2019. O comisie parlamentară în fața căreia să se prezinte atât Viorica Dăncilă şi Ludovic Orban, cât şi Eugen Teodorovici şi Florin Cîțu pentru a explica atãt programarea, cât şi execuția bugetară aferentă anului 2019!

Pentru că cetățenii români și instituțiile avizate ale statului chiar trebuie să știe care este adevărul despre neîncasarea deliberată a veniturilor, efectuarea nejustificată a unor cheltuieli mult prea mari, “umflarea” premeditată a deficitului bugetar în primele două luni ale guvernului Orban 1 și manipularea fiscal-bugetară (model 2008) cu repercusiuni greu de cuantificat pentru economia României”, scrie Teodorovici pe Facebook.

Conform programului aprobat de Birourile reunite ale Legislativului, după audierea lui Florin Cîţu urmează cea a lui Costel Alexe – ministrul propus al Mediului (ora 13,00), Nicolae Ciucă – ministrul propus al Apărării Naţionale (14,00), şi Marcel Vela – ministrul propus al Afacerilor Interne (15,00).

Mâine le vine rândul lui Virgil Popescu – ministrul propus al Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (ora 9,00), Ion Ştefan – ministrul propus al Dezvoltării (10,00), Ionuţ Stroe – ministrul propus al Tineretului şi Sportului (12,00), Cătălin Predoiu – ministrul propus al Justiţiei (13,00), Monica Anisie – ministrul propus al Educaţiei (14,00), Bogdan Aurescu – ministrul propus al Afacerilor Externe (15,00), şi Bogdan Gheorghiu – ministrul propus al Culturii (ora 16,00).

Audierile se încheie miercuri, cu Adrian Oros – ministrul propus al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (ora 9,00), Victor Costache – ministrul propus al Sănătăţii (10,00), Marcel Boloş – ministrul propus al Fondurilor Europene (12,00), Violeta Alexandru – ministrul propus al Muncii (13,00), şi Lucian Bode – ministrul propus al Transporturilor (ora 15,00).

Ucidere din culpă și conducere sub influența alcoolului, acuzații pentru fostul prefect de Constanța. Cine este Ioan Albu

Anchetă în desfășurare la Constanța, unde fostul prefect a produs un accident mortal, aseară. Ioan Albu este cercetat pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă și conducere sub influența alcoolului, prima testare indicând o valoare de 0,91 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Accidentul rutier s-a produs duminică seara, pe DN 3 – între Ciocârlia şi Ciocârlia de Sus, mașina condusă de fostul prefect intrând în coliziune frontală cu un alt autoturism. În urma impactului au rezultat două victime din care una prinsă sub autoturism. Bărbatul încarcerat, în vârstă de 44 de ani, a fost scos dintre fiarele mașinii de către pompieri, însă nu s-a mai putut face nimic pentru a-i salva viața. A doua victimă, tot un bărbat, a fost transportat la spital.

Ioan Albu, acum în vârstă de 39 de ani, a fost reprezentantul Guvernului la Constanța timp de aproape un an. A fost numit în 2017, iar în vara lui 2018 a anunțat public că a trimis la MAI o cerere în care a cerut încetarea detașării din funcția de prefect. Până să fie numit prefect, Ioan Albu a fost director al Direcției Agricole Constanța.

Gabriela Firea explică de ce îl susține pe Victor Ponta: „Nu am cum să nu fiu corectă”

Întâlnirea de ieri a membrilor Pro România nu a fost una cu ușile închise, ci chiar s-a desfășurat în prezența unor invitați din PSD. Printre aceștia, și Gabriela Firea, care a spus clar și răspicat că are încredere în Victor Ponta, liderul Pro România. Gabriela Firea chiar a calificat această întâlnire ca fiind una „printre colegi și parteneri de dialog”.

Am vorbit despre conjugarea eforturilor noastre pentru modernizarea Capitalei. În timpul mandatului de premier al lui Victor Ponta, Bucureștiul a beneficiat de alocări substanțiale de la guvern și de introducerea Capitalei în POIM, pentru a obține fonduri europene nerambursabile, în vederea reabilitării rețelei de termoficare.

Nu am cum să nu fiu corectă și să spun clar diferențele majore între Victor Ponta și Ludovic Orban, analizând sprijinul pentru bucureșteni. Dl Orban a tăiat bugetul Capitalei, Dl Ponta l-a majorat. Asta spune tot!

Pentru acest an greu, cred că putem construi cu PRO România un proiect dedicat bucureștenilor, cu următoarele priorități: fluidizarea traficului, combaterea poluării, sănătate, educație, consolidări, digitalizare, cultură.

Putem să câștigăm împreună sau să pierdem individual. Aleg prima variantă!”, a explicat primarul Capitalei.

PUZ-ul Coordonator al Sectorului 1 salvează Pădurea Băneasa. Suprafața împădurită va fi protejată prin lege

Planuri îndrăznețe pentru Pădurea Băneasa din Sectorul 1 al Capitalei, care se dorește a fi protejată mai mult de tăierile abuzive. Primăria Sectorului 1 are în lucru un Plan Urbanistic Zonal Coordonator care vizează transformări spectaculoase. Astfel, se are în vedere ca terenurile care se regăsesc astăzi ca pădure intravilan să fie transformate în extravilan. La prima vedere poate nu pare o mare diferență, însă dacă va fi încadrată în extravilan, pădurea va avea un grad maxim de protecție din partea legislației silvice. Odată încadrat ca pădure aflat în extravilan, un teren nu-și poate schimba destinația și, în plus, Codul Silvic chiar interzice includerea pădurilor în intravilan.

Unul dintre scopurile majore ale PUZ-ul Coordonator Sector 1 este acela de a stopa mecansimul folosit în prezent de a defrișa pădurea prin includerea acesteia în intravilanul localității. PUZ-ul își propune exploatarea pădurii în spiritul și condițiile prevăzute de lege și nu încurajează defrișarea ilegală a acesteia, defrișare care are numeroase efecte negative, atât la nivelul locuitorilor Sectorului 1, cât și al celor din întregul București”, se arată într-un comunicat al Primăriei Sectorului 1.

La toate aceste planuri lucrează echipa de elaborare a PUZ-ului sub coordonarea directă a arhitectului șef și în colaborare cu Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Direcția Silvică Ilfov – Romsilva, urmărindu-se și respectarea Strategiei de Dezvoltare Întregrată a Sectorului 1. Salvarea Pădurii Băneasa ar însemna automat un procent mai mare de spațiu verde și o calitate de viață mai crescută pentru locuitorii Sectorului 1.

Soluția descrisă a fost agreată în ședința de lucru despre situația Pădurii Băneasa, convocată ieri de către primarul Sectorului 1, Daniel Tudorache, la sediul primăriei. Acesta a solicitat și primit din partea echipei de elaborare a PUZ-ului Coordonator Sector 1, toate infomațiile despre acest subiect și a decis ca aceste terenuri să fie trecute în extravilan pădure”, se mai precizează în comunicatul de presă al primăriei.

Trebuie spus că actualul plan de încadrare al Pădurii Băneasa datează de acum 20 de ani, când a fost elaborat Planul Urbanistic General al Municipiului București. La acea dată, Pădurea Băneasa apărea cu o suprafață aproximativă de 220,95 hectare extravilan și 56,55 hectare intravilan.

La acel moment, în cadrul Pădurii Băneasa a fost cuprinsă, pe lângă suprafața V7 (Păduri și plantații forestiere) și o suprafață V2a (Spații verzi publice cu acces limitat de folosință specializată) – Grădini Botanice și Zoologice, de 43, 82 ha, o zonă de M3 de 9,66 ha, o zonă de S1 de 9,21 ha și o zonă A4 de 24,61 ha.

În decursul timpului pe zona Pădurii Băneasa au fost aprobate trei documentații de tip Plan Urbanistic Zonal, care au solicitat schimbarea încadrării terenurilor din V, respectiv V7 conform PUG, în altă altă categorie, de tip M, mai exact M3. Suprafața cumulată a acestor 3 PUZ-uri este de aproximativ 1,71 hectare, iar perioada în care acestea au fost aprobate este 2007 – 2012.

Astăzi în cartea funciară a imobilelor (terenurilor) la categoria de folosință, terenurile figurează curți-construcții, ceea ce permite edificarea terenurilor conform zonei funcționale din care acestea fac parte.

O reglementare de tip PUZ la acest nivel are obligația legală de a ține cont de situația existentă din teren, de a prelua documentațiile în vigoare și cele care au produs efecte. Pe lângă cele menționate, trebuie să mai țină cont și de necesității actuale de dezvoltare ale orașului și de opțiunile și nevoile locuitorilor sectorului”, se explică în comunicatul primăriei.

Cum și- au rupt gâtul chinezii la Cernavodă

După cinci ani de discuții și tatonări cu China General Nuclear Power Corporation, statul român a rupt colaborarea cu chinezi pentru finalizarea reactoarele 3 și 4. Primul care a anunțat acest lucru a fost premierul Orban iar vineri, la Mangalia, Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri a reconfirmat acest lucru. “Ne dorim parteneri din Eniunea Europeană și NATO”, a declarat Virgil Popescu în timpul vizitei la șantierul naval Damen. Șeful economiei nu a putut să dea alte detalii despre noii parteneri însă a spus “aveți răbdare și veți vedea”. Vorba unei colegei din presă, noi avem răbdare, dar cât?. De vreo 13 ani tot așteptăm ca statul român să găsească un partener pentru finalizarea celor două unități nucleare.

Orban și Popescu visează nuclear

Reamintim că premierul Ludovic Orban a declarat într- un interviu că “Mie îmi este clar că nu o să meargă cu chinezii (…) Vom vedea cu ce partener (vor fi făcute reactoarele). Este vorba de partener și finanțare”. Ludovic Orban a mai precizat că toate investițiile în domeniul energetic din România vor depinde de acum înainte de green deal, acordul verde european. Tot potrivit noii guvernări liberale, suma pe care ar trebui să o suporte investitorii este de peste 200 de milioane de euro anual. Sunt însă șanse mici ca noua politică nucleară să fie finalizată, în primul rând pentru că statul român nu a fost în stare să încheie vreun contract cu chinezii în cinci ani de când se tot negociază cu aceștia și secundo, dacă cei doi liberali au memoria scurtă le reamintesc episodul  Energonuclear. Înainte de chinezi, statul român se înțelesese cu mai multe companii din Europa să finalizeze unitățile nucleare, însă din afacere s- a ales praful, ghici din vina cui

Telenovela EnergoNuclear

Proiectul finalizării celor două reactoare nucleare a fost iniţiat de statul roman în 2007, iar  în anul 2009 a fost înfiinţată oficial compania EnergoNuclear SA.  Structura de acţionariat era următoarea :Nuclearelectrica deţinea o cotă de participare de 51% din capitalul social, celorlalți investitori în proiect revenindu- le participaţii după cum urmează: RWE, GDF Suez, ENEL şi CEZ câte 9,15%, iar ArcelorMittal şi Iberdrola câte 6,2%. Nemulţumite de evoluţia discuţiilor, CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF Suez au renunţat, la sfârşitul anului 2010, la investiţie, astfel că Ministerul Economiei, prin Nuclearelectrica, a ajuns să deţină 86% din firma de proiect. După retragerea celor patru companii, proiectul a stagnat întrucât Guvernul nu a reuşit să atragă alţi parteneri.

Salvarea „made în China”… a făcut pană

Nuclearelectrica a semnat pe 9 noiembrie 2015, cu reprezentantii companiei China General Nuclear Power Corporation, Memorandumul de Intelegere privind construirea Unitatilor 3 si 4 CNE Cernavoda. Potrivit memorandumului, cele doua parti ar fi urmat să înființeze o companie de proiect, de tip joint-venture, in care compania chineza va detine o participatie de cel putin 51% si care va prelua valoarea investitiei Nuclearelectrica in filiala sa EnergoNuclear SA (vechea companie de proiect). Numai că oficialii chinezi nu s- au grăbit să semneze, așa cum au făcut în trecut companiile din Europa, vreun angajament concret, așteptând probabil să vadă cum evolueză lucrurile. Și după ultimele decizii ale guvernului Orban, bine au făcut.

Cine mai are nevoie de reactoare?

Ultimele evoluții pe piața mondială a energiei au determinat o scădere drastică a interesului investitorilor pentru reactoarele nucleare. În primul rând costurile de construcție pentru un megawat nuclear sunt duble comparativ cu cele pentru energia eoliană, adică e mai ieftin să ridici eoliene. Apoi după ultimul accident nuclear din Japonia, majoritatea statelor care exploatează centrale nucleare au început să le închidă. În prezent energia regenerabilă reprezintă aproape 40% din producția de curent a României, în condițiile în care statul româ exportă energie. În plus punerea în funcțiune a celor două reactoare de la Cernavodă este strâns legată de construcția de către statul român a unui cablu submarin pentru exportul energiei în Turcia, un alt proiect obosit. Prin urmare oportunitatea finalizării celor două unități este pusă sub semnul întrebării.

Avocat-șpăgar din Argeș, trimis în judecată. Acesta este arestat la domiciliu de o lună

Din boxa apărătorilor, un avocat din Baroul Argeș a trecut direct în boxa acuzaților, după ce procurorii anticorupție l-au prins că se ocupa cu trafic de influență. În urmă cu aproape o lună, avocatul era arestat la domiciliu, iar ieri a fost trimis în judecată.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt: în noaptea de 30.09.2019/01.10.2019, inculpatul, în calitatea menționată mai sus, ar fi pretins în mod direct de la o persoană, condamnată într-un dosar penal, în primă instanță, suma de 2.000 euro. Banii respectivi ar fi fost pretinși de inculpat în schimbul influenței pe care ar fi afirmat că o are asupra magistraților din cadrul Curții de Apel Pitești, care urmau să soluționeze apelul în dosarul penal în care era judecată persoana respectivă, și pe care ar fi promis că-i va determina să pronunțe o soluție favorabilă, de condamnare cu suspendare.

În același context, în ziua de 01.10.2019, în jurul orelor 19:00, inculpatul ar fi primit de la cumpărătorul de influență suma de 5.000 lei, ca parte din suma de 2.000 euro pretinsă anterior. În cauză s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului, până la concurența sumei de 5.000 lei, asupra tuturor bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatului”, se arată într-o informare a DNA.

Procurorii au vrut ca avocatul să fie arestat preventiv, însă instanța a respins această cerere. Culmea, cererea de arestare preventivă s-a judecat la Curtea de Apel Pitești, unde se lăuda avocatul că poate – în schimbul unor sume de bani – să rezolve dosare.

Respinge, ca neîntemeiată, propunerea din data de 22 ianuarie 2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Piteşti. Dispune luarea măsurii arestului la domiciliu faţă de inculpatul ILIE IONEL, pe o perioadă de 30 zile, începând cu data 22.01.2020. Impune inculpatului ILIE IONEL, obligaţia de a nu părăsi imobilul în care locuieşte, fără permisiunea organului judiciar competent”, se arăta în soluția instanței, care a rămas definitivă ca urmare a respingerii contestației promovate chiar de inculpatul-avocat.

Ședință pentru bugetul Capitalei, opoziția anunță că nu va vota fără amendamente. Cea mai mare sumă, alocată fluidizării traficului

Conslierii municipali dezbat bugetul din acest an, buget pe care Gabriela Firea îl caracterizează ca fiind unul de austeritate. Înaintea ședinței, primarul Capitalei a vorbit despre sumele alocate pe capitole, cea mai mare dintre acestea fiind pentru fluidizarea traficului – peste 500 de milioane de euro, bani din care se plănuiesc nu doar lucrări de infrastructură, ci și înnoirea parcului auto.

Și serviciile publice – termoficare, iluminat public, apă-canal, au o sumă mare alocată – peste 200 de milioane euro, peste 100 de milioane pentru sănătate, sumă similară fiind pusă de-o parte pentru protecție socială.

Azi dezbatem și votăm bugetul pe anul acesta, buget pe care ni l-am dorit mai bun, mai potrivit pentru cetățenii municipiului București. Din păcate, aceasta este suma alocată de către Guvern, o sumă care nu are cum să acopere toate cheltuielile, toate nevoile, precum și multitudinea și complexitatea problemelor din municipiul București”, a spus Gabriela Firea.

Deja Nicușor Dan a criticat sumele și modul de împărțire al banilor, pe considerentul că „nu are nicio legătură cu realitatea”.

Veniturile estimate, 7,2 miliarde lei sunt, ca și în anii precedenți, supraevaluate cu aprox. 75%. În aceste condiții, bugetul aprobat nu merită comentat, neavând nicio valoare practică. În 2018 primăria a estimat, prin bugetul aprobat, venituri de 5,7 miliarde lei și a încasat 4 miliarde lei.

În 2019 primăria a estimat, prin bugetul aprobat, venituri de 6,8 miliarde lei și a încasat tot 4 miliarde lei. La rectificarea bugetară din 18 decembrie 2019 primăria a estimat venituri pentru 2019 de 5,9 miliarde lei. 13 zile mai târziu, la execuția bugetară, veniturile reale au fost de 4 miliarde lei. Așa cum am spus în 18 decembrie 2019, consilierii au participat la o comedie, știind că cifrele aprobate sunt departe de realitate.

Întrebarea importantă pentru administrația capitalei este cât sunt plățile restante neintroduse în execuția bugetară. Spre exemplu, la rectificarea bugetară din decembrie 2019 se estima subvenția pentru STB la peste 1 miliard de lei, iar în execuția bugetară la sfârșit de 2019 plățile făcute au fost de doar 650 milioane lei. Plăți restante importante sunt și față de ELCEN. În estimarea mea, plățile restante sunt între 1 miliard și 2 miliarde lei, adică între 25% și 50% din bugetul real”, a scris Nicușor Dan.

Ministrul Dezvoltării, „informator” pentru procurori

Ion Ștefan, ministrul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, a confirmat că ceea ce se întâmplă acum la Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, ar putea avea ca punct de plecare sesizările sale.

Procurorii au anunțat că s-a început urmărirea penală într-un dosar care vizează nereguli identificate la 17 primării, în cauză fiind cercetat inclusiv Ion Ghizdeanu, fostul preşedinte al Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, care a fost pus sub control judiciar.

N-o fi știind ministrul cum se pronunță „PNDL”, însă a explicat că, atunci când a găsit nereguli la lucrările de infrastructură finanţate din bani publici, a informat organele abilitate. „Am identificat şi identificăm multe nereguli. Absolut toate procesele verbale de control din teritoriu unde s-au constatat nereguli au fost înaintate organelor de cercetare penală”, a spus ministrul, citat de Știri pe Surse.

Adrian Nastase, dezamagit ca bugetul nu va mai fi dezbatut în Parlament. „Nu stiu care au fost argumentele juridice ale CCR dar stiu care vor fi consecintele politice ale acestei decizii”

Fostul premier Adrian Nastase vine cu o analiza pe blogul sau, ca urmare a unei decizii a Curtii Constitutionale, care a considerat ca bugetul tarii nu trebuie sa fie neaparat dezbatut in Parlament. Adrian Nastase explica ce consecinte va avea aceasta decizie pe viitor, in conditiile in care nu va mai exista o dezbatere reala.

Pana ieri, consideram că rolul cel mai important al Parlamentului in cenzurarea executivului il reprezenta dezbaterea bugetului de stat, a alocărilor financiare pe diferite domenii si proiecte. In anii anteriori, dezbaterile durau săptămâni de zile iar opinia publică afla cum sunt alocati banii. M-am inselat.

Incepand cu bugetul pe 2020, lucrurile s-au schimbat. Guvernul Iohannis I si-a angajat răspunderea pe legea bugetului in parlament si cam asta a fost dezbaterea! Motivul era legat de faptul că se apropia sfârsitul de an, desi art 138, alin 3 din Constitutie stabileste solutia pentru o astfel de situatie…

Nu stiu care au fost argumentele juridice ale CCR dar stiu care vor fi consecintele politice ale acestei decizii. De acum incolo, niciun guvern nu va mai veni in parlament pentru a dezbate bugetul. Precedentul actual va fi folosit fără a mai putea fi contestat.

Dezbaterea bugetului era expresia absolută a democratiei parlamentare, fundament al statului de drept. Gânditi-vă că, in Congresul american, guvernul ar indrăzni să facă un astfel de lucru. Dacă nu stiti, intrebati-l pe ambasadorul Adrian Zuckerman. S-ar putea insă ca doar premierii vizionari să aibă dreptul de a lua astfel de decizii…

PS: O solutie mai elegantă ar fi fost acceptarea sesizărilor făcute de presedintii celor două Camere, având ca rezultat (din deferentă fată de presedintele Iohannis) confirmarea procedurii pentru bugetul 2020 si interzicerea acesteia, ca instrument de adoptare a bugetului, pentru viitoarele guverne. Pentru că, nu este asa?, deciziile CCR se aplică doar pentru viitor…

Rareș Bogdan, după ce Curtea Constituțională a decis că e în regulă cumulul pensie-salariu: „Trebuie să depolitizăm CCR”

Rareș Bogdan Foto: Facebook

Europarlamentarul liberal Rareș Bogdan reacționează fără a spune practic nimic vizavi de decizia Curții Constituționale de a admite sesizarea PSD împotriva interzicerii cumulului pensiei cu salariul la stat, măsură luată de Guvernul Orban. Europarlamentarul știe doar că CCR este o instituție politizată și cere sprijinul internauților pentru a găsi o soluție, prin intermediul unei postări pe Facebook.

Însă comentariile „cititorilor” săi fideli au rămas, în mare parte, fără un răspuns sau o dezbatere, în condițiile în care Rareș Bogdan așa a și început postarea „Vă cer idei”.

Vă cer idei. Pentru mine, pentru a mă ajuta să pricep. Iată coordonatele: Trebuie să depolitizăm CCR (e obligatoriu), să o profesionalizăm (să mă ierte cei de-acolo care știu carte și nu pot fi suspectați de ticăloșie). Deci asta presupune să ne bazăm pe faptul că persoanele care ar face selecția, care ar stabili un algoritm, nu sunt ele însele politruci sau/și ticăloși.

Cum ne asigurăm de asta? Sigur, acesta este statul de drept, trebuie un sistem de checks and balances, puterea nu trebuie folosită abuziv, nici cea executivă, nici cea legistativă, nici cea judecătorească, iar cineva trebuie să vegheze la asta. Mai știu și că nu suntem, ca manieră de selecție, mult diferiți de regulile din restul UE. Avem, însă, un trecut complicat, 50 de ani de comunism plus 30 de tranziție, nu avem genetica democratică foarte bătătorită. Încă ne luptăm cu mentalități toxice pentru sănătatea noastră ca națiune. Deci cum, oameni buni?”.

BTT- Biroul pentru Tunuri cu Terenuri

În loc să-și spargă capetele pentru găsirea unor soluții de compensare a pierderilor pe care le înregistrează an de an, șefii Biroului de Turism pentru Tineret s-au apucat de mânării cu terenuri. Au aranjat un tun imobiliar prin care unul din apropiații conducerii centrale a PNL, cunoscutul om de afaceri din turism Dragoș Anastasiu, a pus mâna pe un teren la o treime din prețul real în capitală. Și asta în condițiile în care BTT este asaltat de creditori, executat în instanță și înregistrează pierderi de ordinul milioanelor în fiecare an.

Tunuri cu terenuri

Gaură neagră din turism: venituri financiare de 8 lei !?!

BTT nu a reușit de ani buni să facă profit, deși turismul, cel puțin pe litoral, acolo unde compania deține hotelul Forum din Costinești, a înregistrat creșteri spectaculoase. Potrivit ultimelor raportări financiare oficiale, aferente primului semestru din 2019, BTT a avut venituri din exploatare de 1,68 milioane lei și venituri financiare de… 8 lei. Cheltuielile de exploatare au fost de peste trei milioane lei, de unde rezultă o pierdere de peste 1,3 milioane lei. “Pierderea înregistrată în primul trimestru al anului 2019 se datorează în principal creșterii cheltuielilor cu deschiderea sezonului estival, creșterea cheltuielilor cu personalul prin înființarea unor noi posturi și ocuparea organigramei în proporție de 100%, scăderea gradului de recuparare al crențelor restante datorită faptului că majoritatea clineților BTT S.A. au obiectul de activitate legat de turism/ activitate sezonieră”, a menționat conducerea companiei în raport. Adică BTT este rupt în cur de datorii, dar și ce? Tot e loc de tunuri imobiliare.

Doi prieteni

Vacă de muls pentru oamenii de casă ai PNL

Jurnaliștii de la Libertatea au relatat recent despre o licitație organizată de BTT cu dedicație pentru Dragoș Anastasiu, cunoscut om de afaceri din turism, apropiat al liderilor PNL. Pe 3 februarie 2020, a fost scos la licitație un teren din Bucureștii Noi al BTT prin procedura de executare silită. Prețul de la care a început licitația a fost de 6,4 milioane de lei, 75% din prețul evaluat de specialiști. Doar două firme au participat la licitație și au făcut oferte asemănătoare, cu mult sub prețul evaluat. SC Touring Imobiliare SRL, reprezentată de Dragoș Anastasiu, a oferit 2,6 milioane de lei iar cea de-a doua firmă – SC Blue Restaurant SRL- a oferit puțin sub prețul avansat de compania lui Anastasiu, 2,58 milioane de lei. Prima dinte firme a câștigat. Potrivit Libertatea, expertiza indică însă pentru terenul de 15.000 de metri pătrați din Bucureștii Noi un preț de 8,5 milioane de lei cu TVA. Licitația s- a desfășurat în condițiile în care BTT are nevoie disperată de bani pentru a achita o datorie de aproape trei milioane de lei către Direcția de Taxe și Impozite a Sectorului 1. De altfel primăria și SIF Transilvania, unul dintre acționari, au fost cele două entități care au demarat procedurile de executare silită. În prezent licitația a fost contestată însă firma câștigătoare are șanse să rămână în cărți. Dragoș Anastasiu este președintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană, membru al consiliului director al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României și patron al companiei de turism Eurolines. A fost indicat drept posibil candidat din partea PNL la funcții importante: cap de listă la europarlamentare, premier sau candidat la Primăria Generală.

Dumitru Nancu

Cumetrii în CA

În decembrie, în fruntea Biroului de Turism pentru Tineret, după ce a fost înlăturat Diceanu Gabriel Constantin, a fost numit constănțeanul Dumitru Nancu. Alt băiat de casă al PNL, fost candidat PDL- ist la Consiliul Județean Constanța. Acesta a fost inițial director de administrare Patrimoniu și ulterior a fost numit director general interimar al BTT. În prezent nu mai lucrează la BTT ci s-a reîntors la vechea “dragoste”, FNGCIMM. Însă în mandatul său la BTT s- a aranjat tunul imobiliar pentru Anastasiu. Dumitru Nancu este nașul unuia dintre membrii Consiliului de Administrație al BTT, Claudiu Teliceanu- membru PNL. De- a lungul carierei Nancu a ocupat mai multe funcţii de conducere în instituţii ale statului la nivel central și local unde statul era acţionar majoritar sau minoritar: Radionav, Aeroportul Mihail Kogălniceanu, secretar și subsecretar de stat la Ministerul Economiei, ex și recent numit director general la FNGCIMM. Plus un scandal de plagiat la Universitatea Ovidius Constanța, unde era lector, scandal în urma căruia i- a fost retras titlul de doctor.

11 persoane, audiate într-un dosar legat de trucarea licitațiilor publice. Prejudiciul, evaluat la milioane de euro

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism încearcă să pună cap la cap mecanismul de trucare al unor licitații publice legate de vânzarea unor imobile executate silit. Azi, în București și județele Ilfov, Galați și Brăila sunt efectuate 17 percheziții de către procurorii DIICOT – Structura Centrală, împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul Serviciului de Investigații Criminale din cadrul IPJ Ilfov, a ofițerilor de poliție judiciară din cadrul Direcției de Investigații Criminale și a jandarmilor din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei Române.

Oamenii legii bănuiesc că ar fi vorba despre un grup infracțional organizat format din 10 persoane, specializat în săvârșirea infracțiunilor de deturnare a licitațiilor publice, instigare la deturnarea licitațiilor publice, complicitate la deturnarea licitațiilor publice, instigare la abuz în serviciu și abuz în serviciu. La sediul DIICOT – Structura Centrală urmează să fie aduse, în vederea audierii, un număr de 11 persoane.

În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că, începând cu anul 2018, doi suspecți, persoane potente financiar, au constituit alături de alte 8 persoane un grup infracțional organizat specializat în comiterea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice prin obţinerea informaţiilor prealabile cu privire la bunurile imobile supuse executării silite, urmată de realizarea unor înţelegeri prealabile în vederea asigurării adjudecării bunurilor imobile la preţuri derizorii.

Din conţinutul materialului probator administrat în prezenta cauză s-a constatat faptul că bunurile imobile ce fac obiectul deturnării licitaţiilor publice au constituit garanţii imobiliare în favoarea unei instituții bancare, mai exact au servit drept garanţii acordării unor contracte de credit bancar în anii 2008 – 2009.

Aceste contracte de credit au fost acordate preponderent de către aceeași unitate bancară unor diferite persoane fizice sau juridice, termenul de restituire fiind unul foarte scurt, respectiv aproximativ 1 an, iar valoarea acestor credite fiind una foarte mare. Din modalitatea de acordare a acestor credite, a perioadei de acordare, a cuantumului acestora, a scopului perceperii acestor împrumuturi – restituirea foarte redusă a creditului bancar sau nerestituirea acestuia în integralitate, a valorii reale a bunurilor imobiliare aduse drept garanţii se constată că încă de la momentul aducerii în garanţie a bunurilor imobile ce fac obiectul prezentei cauze s-a urmărit executarea silită a acestora.

Pentru realizarea obiectivelor grupului infracţional organizat, respectiv acela de obţinere a dreptului de proprietate asupra unor bunuri imobile supuse executării silite la preţuri derizorii, a fost necesară încă de la momentul constituirii grupului infracţional organizat atragerea în cadrul acestuia a unui funcţionar public, care să poată crea cadrul aparent legal în vederea adjudecării bunurilor imobile de către membri acestui grup, respectiv a unui executor judecătoresc, în portofoliul căruia se aflau în instrumentare dosarele de executare silită ce fac obiectul prezentei cauze.

Astfel, prin înțelegeri prealabile, membrii grupării l-au determinat pe executorul judecătoresc să desfăşoare licitaţiile publice, cunoscând că între licitatori există înţelegeri prealabile în vederea adjudecării bunurilor imobile ce făceau obiectul executării silite la preţuri derizorii (aprox. 8 % – 9 % din valoarea de evaluare), prejudiciul în cauză ridicându-se la aproximativ 3 milioane de euro şi 153 de mii de lei”, au detaliat procurorii.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
cer senin
1.9 ° C
2.3 °
1.6 °
72 %
5.1kmh
0 %
lun
1 °
mar
4 °
mie
2 °
J
-1 °
vin
3 °

Ultimul articol

Petru Marginean - Foto replicahd.ro

Petru Mărginean pierde definitiv procesul cu Ziarul de Investigații

După cinci ani de procese, am ajuns să cunosc prea bine sălile de judecată din Deva și culoarele Curții de Apel Alba Iulia. Am...

Excepția de neconstituționalitate pe legea pensiilor magistraților, discutată în 2026; CCR amână din nou...

Curtea Constituțională a României nu a luat, nici astăzi, o decizie privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu noul...

Republica Moldova numește un nou ambasador la București

Schimbare de „cadre” în ambasadele Republicii Moldova, incusiv în cea din România. Zilele trecute, Comisia politică externă și integrare europeană a Parlamentului Republicii Moldova a...