Alegerile au trecut, trăiască alegerile! Nici n-am depășit cu bine prima parte din scrutinurile stabilite în acest an, că deja trebuie făcute alte planuri.
Aceasta pentru că românii nu au scăpat doar de alegerile locale&europarlamentare, ci trebuie să vină în cabinele de vot și pentru parlamentare și prezidențiale.
Așa că au rămas de stabilit detaliile, astăzi urmând a avea loc o şedinţă a Coaliţiei PSD&PNL, în cadrul căreia ar trebui să fie stabilită data alegerilor prezidenţiale
Recent, premierul Marcel Ciolacu a anunţat că urmează a fi adoptat actul normativ privind organizarea alegerilor prezidențiale, fie pe 15, fie pe 29 septembrie. De altfel, în februarie, același Ciolacu detali calendarul alegerilor din acest an, după ce coaliția ajunsese la un acord.
Acum, se pare că nu mai există dubii, dat fiind că inclusiv ieri, înaintea ședinței de Guvern, Marcel Ciolacu l-a sfătuit pe ministrul Afacerilor Interne să se apuce serios de lucru la actul normativ:
„În urma deciziilor din coaliția de guvernare, îi solicit domnului vicepremier și ministru al afacerilor interne, Cătălin Predoiu, să pregătească proiectul hotărârii de guvern privind alegerile prezidențiale. Săptămâna viitoare stabilim la care dintre cele două date, 15 sau 29 septembrie, se va desfășura primul tur”, a asigurat premierul.
Deputatul USR Emanuel Ungureanu se arată încrezător că, după congresul de luna aceasta, formațiunea politică va avea nu doar un președinte, ci și viitorul prezidențiabil.
Cei „doi într-unul” ar fi Elena Lasconi, primarul din Câmpulung Muscel, Ungureanu exprimându-și speranța că aceasta va conduce și USR. Însă Lasconi trebuie să își asigure susținere și în Biroul Național al USR – conducerea extinsă a formațiunii, care trebuie să fie echilibrat.
Declarațiile lui Ungureanu, făcute la B1 TV, vin în contextul în care între 24 – 25 iunie are loc turul 1 al alegerilor din USR, iar în cazul în care niciun candidat nu este votat cu ajoritate clară, există posibilitatea organizării unui ai doilea tur 2, pe 27 – 28 iunie. Iar „bătălia”se dă între patru candidați: Elena Lasconi, Cristian Seidler, Radu Hossu și Vasile Filip.
„Comitetul Politic a stabilit că în 29 iunie vom avea și un candidat cunoscut pentru prezidențiale. Deci, la finele congresului, nu vom avea doar un președinte nou pentru USR, ci vom avea și desemnarea unui candidat din partea USR pentru prezidențiale.
Există un câștigător cunoscut în funcția de președinte. Dacă mă întrebați n-o să spun care e, că e ușor de intuit (…). Ce există necunoscut – și probabil o nuanță de echilibru ar trebui să existe – un Birou Național echilibrat. Cred că orice formă de dezechilibru aduce tulburări. Eu sper și cred în înțelepciunea colectivă a USR-iștilor și cred că după aceste frământări interne (…) partidul să se mobilizeze într-o vară cumplit de grea, un an electoral extrem de dificil cu monstrul acesta roșu PSD&PNL, să ne strângem resursele să putem comunica cu populația mai relevant. (…)
Eu susțin că Lasconi ar trebui să fie candidatul USR pentru președinție și puterea în partid să se împartă între ea și un BN echilibrat. (…)Puterea într-o singură mână nu e în regulă pentru echilibrul democratic indiferent de partid. (…) În jurul doamnei Lasconi e o echipă, și Claudiu Năsui, Cristian Prună. Îmi sunt prieteni, sunt oameni echilibrați, care înțeleg politică. Nu mai suntem partidul din 2016, cred că maturitatea politică o să fie victorioasă.
Cred că nu e despre doamna Lasconi, USR nu e un partid al unei singure persoane. Are nevoie de tot suportul partidului. L-au avut Barna, Drulă și-l va avea și ea. Doamna Lasconi trebuie să fie conștientă că toată lumea se va pune în spatele ei”, a precizat deputatul USR pentru sursa citată.
Însă dincolo de credințele „intime” ale deputatului USR, Elena Lasconi a declarat de mai multe ori că nu va accepta să candideze la prezidențiale din partea USR, ba chiar își va și da demisia de la șefia partidului dacă nu va avea și majoritatea în Biroul Național al formațiunii.
ÎPS Teodosie ține din nou „vie” atenția opiniei publice, după ce recent au ieșit la iveală informații conform cărora acesta, la un post de radio, ar fi sfătuit-o pe o femeie care se plângea că este abuzată de soț să își „ducă crucea”.
Afirmațiile Arhiepiscopul Tomisului au fost criticate de ministra Justiției, Alina Gorghiu, care a punctat asupra faptului că persoanele abuzate pot cere ajutorul organelor statului în astfel de situații, în condițiile în România există legislație în acest sens. Ba mai mult, Gorghiu a pus pe tapet și cele mai recente statistici privind abuzurile.
În replică, Arhiepiscopia Tomisului, condusă de nimeni altul decât ÎPS Teodosie, a venit cu o replică, anume că acesta „are, la loc de cinste printre atribuțiile misiunii sale de arhiereu al Bisericii, calitatea de învățător al comunității pe care o păstorește”. Practic, fiecare face cum crede, în misiunea sa.
Însă Alina Gorghiu atrage atenția că ceea ce propovăduiește Teodosie „reprezintă o dovadă crasă de lipsă de respect și de empatie pentru victimele violenței de orice tip, dar mai ales domestice”.
„Realitatea înfricoșătoare este următoarea: potrivit unui comunicat al Poliției Române din această duminică, în primele 5 luni ale acestui an, polițiștii au intervenit la 49.014 cazuri de violență domestică. În aceeași perioadă, instanțele judecătorești au emis 4.996 de ordine de protecție. Numărul faptelor penale în domeniul violenței domestice a crescut în 2024 față de anul trecut.
Pentru mine, pentru Ministerul Justiției, combaterea violenței este o prioritate. Acesta este motivul pentru care am venit cu inițiativa Ordinului de protecție extins (care va intra în vigoare la finalul lunii august) sau cu voucherele acordate rapid, în limita a 16.500 lei, pentru nevoile imediate ale victimelor infracțiunilor.
Dar cum putem mediatiza mai bine toate aceste inițiative concrete dacă persoane publice cu credibilitate în ochii românilor bagatelizează violența domestică? Cum putem fi credibili când aceleași persoane publice insinuează că femeile “trebuie să își ducă crucea” alături de un abuzator și să îndure o căsnice cu abuzuri?
Este rușinos că o persoană publică cu credibilitate pentru enoriașii români face astfel de afirmații, iar acest derapaj inacceptabil nu trebuie trecut sub tăcere”, a scris ministra Gorghiu pe Facebook.
La scurt timp, în replica Arhiepiscopiei Tomisului se explică faptul că „aprecierea unui abuz sau a unei violențe o face legea statului, prin organele abilitate. Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie a oferit o soluție strict duhovnicească. Dezavuăm interpretările pline de reproș care s-au stârnit pe seama sfaturilor solicitate și oferite cu bună credință”:
„Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie are, la loc de cinste printre atribuțiile misiunii sale de arhiereu al Bisericii, calitatea de învățător al comunității pe care o păstorește. În acest sens, potrivit legii canonice dar și drepturilor garantate de constituția țării, se exprimă față de propriii credincioși în deplin acord cu doctrina, morala și cultul confesiunii din care face parte, beneficiind deplin de libertatea de manifestare religioasă (care include dreptul de a preda credincioșilor săi) precum și de autonomia față de stat și față de celelalte sisteme religioase ori filosofice.
Astfel, în cazul prezentat, o credincioasă a fost încurajată să invoce ajutorul lui Dumnezeu și să își păstreze, prin fidelitate, puterea de a purta Crucea vieții de familie, pentru ca Dumnezeu să suplinească acea lipsă de empatie a soțului iar legământul martiric al căsniciei să rămână curat. Acest lucru a fost propovăduit în Creștinism dintotdeauna și de către toți.
De aceea, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop nu s-a exprimat într-o calitate străină – lăsând specialiștilor (medici, psihologi, etc.) rolul lor în societate – ci a oferit un sfat duhovnicesc în deplină armonie cu propria învățătură religioasă”.
În județele Alba și Mureș, cetățenii din două comune au mers din nou la vot, ieri, dat fiind că doi dintre candidați au obținut un număr egal de voturi, astfel că s-au considerat a fi situații de balotaj.
Informația este oficială, venită din partea Autorității Electorale Permanente – organizarea unui nou tur de scrutin pentru funcția de primar fiind necesară pentru a lămuri situația de balotaj din comunele Chețani, județul Mureș, și Poșaga, județul Alba.
Potrivit AEP, deja în Alba s-ar ști situația, candidata Partidului Social Democrat (PSD), Aurelia Popa, fiind aleasă primar al comunei Poşaga din Apuseni, învingându-l pe actualul edil aflat în funcţie din 2012, liberalul Ionel Bulgăr. Conform datelor, 151 de cetățeni au votat pentru noul primar (52,43%), în timp ce Bulgăr a obținut 137 de voturi (47,56%)
AEP informa că pentru funcția de primar în comuna Poșaga, județul Alba, atât Aurelia Popa (PSD), cât și Ionel Bulgăr (PNL), obținuseră la scrutinul din data de 9 iunie a.c. câte 345 de voturi fiecare, dintr-un număr total de 690 de voturi valabil exprimate.
Totodată, în comuna Chețani, județul Mureș, candidații aflați în situație de balotaj au fost Daniel Marcel Bega (Alianța PMP-Forța Dreptei) și Emil-Florin Mocan (PSD), care obținuseră câte 431 de voturi fiecare dintr-un număr total de 1.202 voturi valabil exprimate.
Din datele centralizate de AEP, de această dată, prezența la vot în cele 5 secții din Poșaga a fost de 94,89% – 31 de votanți au apelat la urna mobilă, 123 pe liste suplimentare, 589 pe liste permanente, iar o persoană a fost înscrisă pe lista complementară. În Chețani, în cele 3 secții, prezența la vot a fost de 65,35%. Astfel, 3 persoane apar pe listele complementare, 1.275 au votat pe liste permanente, 23 – suplimentare și 30 cu ajutorul urnei mobile.
În cursa pentru președinția USR au mai rămas patru oameni, din cei șase inițial care au fost validați.
Informația vine via unul dintre cei patru – deputatul USR Cristian Seidler, care a comentat situația aseară, la B1 TV, din propria sa perspectivă.
Dincolo de speculații și planuri, favorită pentru a prelua conducerea partidului aflat în cădere liberă după o serie de decizii dezastruoase ar fi Elena Lasconi, primar în Câmpulung Muscel. Lasconi este una dintre puținele persoane din cadrul USR care au fost realese în funcția de primar după scrutinul din 9 iunie, iar acum se pregătește de alte alegeri.
Conform calendarului intern, între 24 – 25 iunie are loc turul 1 al alegerilor din USR, iar în cazul în care niciun candidat nu este votat cu ajoritate clară, există posibilitatea organizării unui ai doilea tur 2, pe 27 – 28 iunie. Iar „bătălia”, a precizat Cristian Seidler, se dă între sine, Elena Lasconi, Radu Hossu și Vasile Filip.
„Eu sunt deputat, sunt în București, Elena Lasconi e primar în Câmpulung. Eu nu vreau să candidez la prezidențiale, o sprijin pe Lasconi, ea vrea să candideze la prezidențiale în numele USR. Eu sunt mai vechi în partid și cunosc mai bine structura partidului, de asta pot să asigur mai bine spatele organizatoric, în timp ce Elena trebuie să fie în campanie și precampanie”, a explicat Seidler punctul său de vedere.
Gata cu arestul ex-președintelui Consiliului Județean Vaslui Dumitru Buzatu, cel puțin până la noi decizii ale instanței.
Arestat preventiv luni de zile, apoi plasat în arest la domiciliu, Buzatu este acum sub control judiciar, dacă ultima soluție a Tribunalului Vaslui va rămâne definitivă.
Acuzat de fapte de corupție, arestat și trimis în judecată după un flagrant în care i s-a găsit o valiză cu bani din portbagajul mașinii, Dumitru Buzatu a fost ieri din nou în instanță, unde a fost analizată măsura preventivă – arestul la domiciliu, care a înlocuit arestarea preventivă:
„Înlocuieşte măsura arestului la domiciliu a inculpatului Buzatu Dumitru cu măsura controlului judiciar pe o durată de 60 zile, de la data rămânerii definitive a prezentei încheieri.
Impune inculpatului Buzatu Dumitru, respectarea următoarelor obligaţii, pe durata măsurii: a) să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat; b) să informeze de îndată judecătorul de cameră preliminară sau instanţa cu privire la schimbarea locuinţei; c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat.
Pe timpul controlului judiciar, impune inculpatului Buzatu Dumitru, următoarele obligaţii: a) să nu depăşească limita teritorială a jud. Vaslui, decât cu încuviinţarea prealabilă a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei; b) să nu comunice cu inculpatul Judele Radu, precum şi cu martorii B.I., S.E., A. E., A.B., A. V. B. I., C. V., C. R. -I., C. D. -D., C. B. -A., D.E, H. A., I. M., K.E., L.A., M. A.-C., M. M., M. M.-M., O. A.-M., O. V., P. G., P. P., P. P.-B.-V, T. C.-A-, T. N., Ţ. M. şi Z. L.; c) să nu exercite profesia sau activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta; d) să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă; e) să nu participe la manifestări culturale sau la adunări publice în scop politic direct sau indirect.
Desemnează ca organ de supraveghere în ceea ce îl priveşte pe inculpatul Buzatu Dumitru, Poliţia com. Zăpodeni, jud. Vaslui. Legalitatea şi temeiniciei măsurii controlului judiciar urmează a fi verificată periodic, înainte de expirarea termenului de 60 zile. Ia act că inculpatul a fost asistat de avocat ales. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare”.
Radu Hossu, candidat la şefia USR, sancționează declarațiile publice ale mai-marilor din partid. Cunoscut activist civic, Hossu este interesat să participe la alegerile interne pentru șefia USR după ce liderul Cătălin Drulă și-a anunțat demisia, urmare a rezultatelor slabe obținute în alegeri.
Și, chiar dacă activistul a asigurat că „în această campanie nu va fi cu sânge pe pereţi”, aceasta nu a însemnat automat că nu vor exista critici.
Nu este pentru prima dată când Hossu critică ceea ce se îîntâmplă în partid. Coordonator al departamentului de comunicare al filialei USR Brașov, acesta atrăgea atenția asupra liniei spre care se îndreaptă partidul încă din primăvara anului 2022, după apariția unui sondaj legat de intenția la vot. Și la acel moment, Hossu considera că în partid trebuie „un restart”:
„2016 toamna: Alegeri parlamentare. Un singur partid. USR condus de Nicușor Dan. 1.500 de membri. Rezultat? 9%. 2022 primăvara: Sondaj CURS. Două partide. USR și PLUS sunt conduse de Echipa Dan Barna. De cel puțin 20 de ori mai mare decât în 2016. Rezultat? 9%. (…)
Partidul USR PLUS trebuie criticat cu argumente. Pusă oglinda în față și explicat de ce nu mai este cel care oferă speranța că se poate mai bine. De către cine, dacă nu chiar de către votanții lui?
Conducerea internă trebuie să accepte că a dat-o de gard. Grav. Că acest partid s-a dus în gard și se îndreaptă spre irelevanță. Nu mai e timp să povestim cum o să fie bine tot cu ei, pentru că ei și-au dat deja măsura valorii. Electoral, această valoare a fost ZERO în 2020 și acum este cu minus”, arăta Hossu.
Potrivit propriilor declarații recente, sunt multe de făcut în USR, care „s-a îndepărtat total, în ultimii ani, de ceea ce a fost când a apărut această mişcare”. Pentru acestea, vinovați sunt cei care trebuiau să ducă USR „pe culmile gloriei”, a subliniat Hossu, citat de Știri pe Surse:
„În acest moment, conducerea colectivă a USR, fie că e vorba despre preşedinte şi Biroul Naţional (…) au îndepărtat electoratul de formaţiune şi dorinţa mea este să ne întoarcem la electoratul nostru, este obligatoriu. (…)
Trebuie să luăm în considerare şi personalităţi din exteriorul USR-ului, nu doar din interior, trebuie să le verificăm cu instrumente sociologice, printr-o dezbatere cu membri şi astfel să luăm decizia. Altfel, doar aşa, din pix, să spunem că ăla e bun şi ăla nu, mi se pare că este o politică neserioasă”, a atras atenția Radu Hossu.
Radu Hossu consideră că recâștigarea electoratului propriu se poate face doar cu lideri „ca la carte”, lăsând a se înțelege că există cel puțin un exemplu de „așa nu”:
„E nevoie de oameni serioşi în politică. Dan Barna vine la o zi după ce am pierdut alegerile europarlamentare absolut ruşinos, cu un scor de 8%, şi zice că vom învinge la parlamentare. Aşa ceva nu se poate”, a mai subliniat Radu Hossu.
Florin Constantin Dogaru, comisar-șef de poliție și totodată șef al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Alba, este acuzat de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Alba-Iulia de abuz în serviciu.
Cauza instrumentată de procurorii anticorupție cuprinde însă și alți inculpați, inclusiv subordonați de-ai lui Dogaru, dar și un ofițer al DGA – Serviciul Județean Alba.
Din acest motiv, ancheta a fost preluată de ofițerii Direcției Generale Anticorupție și din partea Direcției de Operațiuni Speciale, cu mențiunea că „în cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane”. În total, până la acest moment, sunt inculpate oficial alte șapte persoane, dar și o societate comercială.
Concret, sunt efectuate cercetări față de Dan Toma, la data faptelor comisar-șef de poliție și șef al Secției 9 Politie Rurală Câmpeni din cadrul IPJ Alba (luare de mită, participație improprie la abuz în serviciu asimilat infracțiunilor de corupție, compromiterea intereselor justiției, influențarea declarațiilor, mărturie mincinoasă), Ioan George Moșneag, subcomisar de poliție în cadrul IPJ Alba – Biroul control intern (divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, abuz în serviciu), Ilie Dan Ciucur, ofițer în cadrul DGA – Serviciul Județean Alba (complicitate morală la ultraj) și Alexandra Ioana Creț, la data faptei agent de poliție în cadrul IPJ Alba – Secția 9 Politie Rurală Câmpeni (divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice).
Totodată, în cauză este cercetat și un om de afaceri, pentru cumpărare de influență, trafic de influență, complicitate morală la ultraj, instigare la ultraj, inducere în eroare a organelor judiciare și instigare la divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, în formă continuată, o altă persoană cu activități de exploatare material lemnos – cumpărare de influență (2 fapte), divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, în formă continuată, dar și administratorul SC VLAD & ANDREI FOREST SRL, societate care desfășoară activități in domeniul exploatării materialului lemnos, pentru dare de mită, cumpărare de influență, ultraj (2 fapte), furt de arbori, mărturie mincinoasă, braconaj (2 fapte din care una în formă continuată), participație improprie la tăierea fără drept de arbori din fondul forestier național, indiferent de forma de proprietate, furt material lemnos. În dosar este anchetată și societatea în sine, pentru tăierea fără drept de arbori din fondul forestier național, indiferent de forma de proprietate, și furt de arbori.
Polițiștii, precizează DNA, „în perioada 2021 – 2022, ar fi „protejat” interesele celorlalți inculpați cercetați (la vremea respectivă marea majoritate desfășurau activități de exploatare material lemnos), prin aceea că și-ar fi exercitat în mod defectuos atribuțiile de serviciu”.
„Concret, în urma unor controale efectuate de cei doi agenți în zonele în care se desfășurau activități de exploatare a lemnului, la insistențele oamenilor de afaceri sau ca urmare a oferirii unor foloase necuvenite (în cazul inculpatului Toma Dan), inculpații polițiști ar fi desfășurat mai multe activități nelegale, concretizate în: propuneri/ presiuni repetate de schimbare a locului de muncă, transmiterea către oamenii de afaceri a programului de lucru al unuia dintre agenți, efectuarea asupra unuia dintre agenți a două cercetări disciplinare cu încălcarea dispozițiilor legale, sancționarea abuzivă a unuia dintre agenți cu diminuarea salariului cu 10% pentru o perioadă de 3 luni, în condițiile în care obiectul cercetării prealabile care s-a finalizat cu măsura menționată anterior era același cu cel al unui dosar penal, în care procurorii au dispus, ulterior soluționării cercetării prealabile, soluția clasării constatând că faptele reținute în sarcina agentului nu există, detașarea nelegală la un post de poliție situat la distanță mare de locul de muncă, de la acea dată, și apoi efectuarea de presiuni pentru acceptarea mutării definitive a aceluiași agent de poliție de la postul de poliție pe raza căruia oamenii de afaceri își desfășurau activitatea.
Totodată, în scopul intimidării, inculpatul N.C.G. i-ar fi urmărit, supravegheat, fotografiat/ filmat fără drept și fără vreun interes legitim, pe cei doi agenți de poliție atât la domiciliu, la locul de muncă, cât și în alte locuri pe care aceștia le-au frecventat.
În contextul de mai sus, inculpații Ș.I., F.M.I., și N.C.G. i-ar fi promis unei persoane (martor în cauză) suma de 5.000 euro pentru a-și trafica o presupusă influență pe care ar fi lăsat să se creadă că ar avea-o asupra unor funcționari din conducerea IGPR, și că-i va determina pe aceștia să-l transfere pe celălalt agent într-o altă subunitate de poliție”.
În România, conceptul de violență economică este încă relativ necunoscut. Spre deosebire de alte forme de abuz, acesta implică controlul asupra resurselor financiare și limitarea accesului victimei la propriile venituri sau la banii familiei.
„Violența economică este o formă subtilă, dar extrem de distructivă de abuz, care afectează nu doar independența financiară a femeilor, ci și sănătatea lor mintală și fizică”, afirmă Carmen Nemeș, Președinta Asociației ANAIS.
Studiul realizat în perioada mai-iunie 2024, include femei cu vârste între 20 și 57 de ani, beneficiare ale Asociației ANAIS.
Conform cercetării, mai mult de jumătate dintre participante (60,4%) au fost victime ale violenței economice, manifestată prin diverse forme de control financiar și privare economică.
Asociația ANAIS, cu sprijinul Raiffeisen Bank România, va demara o campanie de informare și conștientizare privind violența economică. Scopul este de a oferi suport și consiliere victimelor și de a promova un mediu în care toate persoanele să poată obține independență și securitate financiară.
Studiul reprezintă un pas esențial în înțelegerea fenomenului de violență economică în România și pune bazele pentru dezvoltarea unor programe educaționale și de consiliere menite să sprijine persoanele afectate.
Rezultatele studiului
București, 20 iunie 2024 | Asociația ANAIS anunță rezultatele unui studiu care analizează violența economică împotriva femeilor victime ale violenței domestice din regiunea București-Ilfov. Cercetarea calitativă, realizată cu sprijinul Raiffeisen Bank România, urmărește să înțeleagă natura și amploarea violenței economice, să identifice nevoile financiare și lacunele în materie de educație financiară în rândul femeilor afectate și să propună recomandări acționabile pentru sprijin și intervenție.
„În România, noțiunea de violență economică este aproape inexistentă. Acest fenomen este studiat și gestionat la nivel internațional și considerăm oportună lansarea unei discuții similare și în spațiul local. Credem că este important să măsurăm amploarea acestei probleme în societatea românească și, totodată, să creștem gradul de conștientizare asupra violenței economice. Cu ajutorul partenerului nostru, ANAIS, contribuim activ la maparea fenomenului din România. Obiectivul nostru este ca femeile din România să poată identifica semnele violenței economice și să ceară apoi ajutor. Din acest motiv ne-am alăturat eforturilor Asociației ANAIS de a asigura sprijin și consiliere juridică, dar și psihologică victimelor violenței economice” a declarat Alina Rus, CFO Raiffeisen Bank România.
Cercetarea a fost desfășurată în perioada mai – iunie 2024 și a implicat beneficiarele Asociației ANAIS, cu vârste cuprinse între 20 și 57 de ani. Rezultatele indică faptul că mai mult de jumătate dintre participante (60,4%) au fost victime ale violenței economice, manifestată prin restricții în ceea ce privește accesul la banii proprii sau la conturile bancare.
Printre cele mai semnificative rezultate ale studiului se numără:
– Controlul financiar: Respondentele au indicat diverse forme de abuz economic, inclusiv privarea de mijloace economice esențiale (45,8%), restricționarea accesului la banii proprii (52,3%) și tragerea la răspundere pentru cheltuielile personale (74%).
– Impactul asupra vieții personale și profesionale: 74% dintre respondente au menționat că violența economică le-a afectat în mod semnificativ sănătatea mintală, resimțind un stres crescut.
– Restricționarea angajării: 52,1% dintre participante au declarat că au fost împiedicate să lucreze sau să avanseze în carieră, iar 55,8% au fost forțate să renunțe la un loc de muncă sau să își reducă orele de lucru.
– Educație și gestionare financiară: În ciuda nivelului ridicat de educație (76% având studii superioare sau postuniversitare), violența economică rămâne prevalentă, subliniind natura nediscriminatorie a acesteia.
„Violența economică este o formă subtilă, dar extrem de distructivă de abuz, care afectează nu doar independența financiară a femeilor, ci și sănătatea lor mintală și fizică. Prin educație și promovarea unei culturi a suportului față de victimele violenței economice, putem oferi acestora instrumentele necesare pentru a-și recâștiga autonomia. A cere ajutor este primul pas spre libertate și vindecare. Din acest motiv, încurajăm victimele să caute sprijin, dacă se găsesc într-o situație de abuz economic. Noi suntem aici pentru a le oferi ajutorul necesar pentru a-și recâștiga independența și proteja drepturile.” – Carmen Nemeș, Președinte Asociația ANAIS.
Această cercetare reprezintă un prim pas în înțelegerea violenței economice împotriva femeilor din România și contribuie la identificarea corectă și creșterea gradului de conștientizare asupra acestui fenomen.
Rezultatele sunt îngrijorătoare: cea mai comună formă de violență economică, resimțită de aproape trei sferturi dintre respondente, este reproșul legat de achiziția unor bunuri. În 6 din 10 cazuri, violența economică include limitarea accesului la resurse financiare și bunuri de bază, în timp ce resursele familiei sunt utilizate în alte scopuri decât cele esențiale.
Studiul oferă, de asemenea, recomandări organizațiilor non-guvernamentale, dar și autorităților abilitate, subliniind necesitatea dezvoltării unor programe educaționale și de consiliere pentru sprijinirea persoanelor direct afectate.
Asociația ANAIS, cu sprijinul Raiffeisen Bank România, va derula o campanie de informare și conștientizare cu privire la violența economică, pentru sprijinirea victimelor și promovarea unui mediu în care toate persoanele pot obține independență și securitate financiară.
Pentru mai multe informații și acces la raportul complet, vă rugăm să vizitați site-ul Asociației ANAIS (asociatia-anais.ro).
***
Despre Asociația ANAIS
Asociația ANAIS, înființată în 2011, are ca scop promovarea egalității de gen, respectarea și apărarea drepturilor femeilor, copiilor și tinerilor, activând în vederea sprijinirii victimelor violenței domestice atât prin dezvoltarea de servicii, cât și prin implicarea la nivel de politici publice în domeniu, acționând pentru modificarea legislației și pentru identificarea unor instrumente legislative adecvate nevoilor victimelor.
După alegerile locale, Brăila și localitățile din județul său se confruntă cu o criză majoră a deșeurilor. În iunie, la temperaturi de peste 38°C, străzile sunt invadate de grămezi de gunoaie în descompunere, care nu doar că oferă un spectacol dezolant, dar și emană un miros insuportabil.
Situație dezastruoasă a fost precedată de o avertizare clară din partea operatorului de salubritate RER SA, care notificase autoritățile locale că va înceta colectarea deșeurilor dacă nu se aprobă o majorare a tarifelor.
În ciuda avertismentului, autoritățile au ales să ignore problema, conducând la criza actuală.
Neglijarea avertismentelor din partea RER SA
În martie 2023, RER SA a informat autoritățile locale despre intenția de a-și sista activitatea de colectare a deșeurilor dacă nu se aprobă o majorare a tarifelor. Operatorul de salubritate a argumentat că inflația și creșterea costurilor operaționale au dus la pierderi semnificative, iar ajustarea tarifelor era esențială pentru continuarea activității.
Cu toate acestea, autoritățile locale au refuzat cererea, acuzând RER de șantaj și insistând că majorarea solicitată nu se încadrează în cadrul legal. Ignorând avertismentele și cerințele legitime ale RER, autoritățile au ales să prioritizeze imaginea politică în detrimentul unei soluții practice.
Impactul campaniei electorale asupra deciziilor locale
Campania electorală a amplificat problema. În perioada premergătoare alegerilor, primarul Marian Dragomir și președintele Consiliului Județean, Francisk Chiriac, au ales să minimizeze importanța crizei iminente.
Refuzul lor de a negocia sau de a aproba majorarea tarifelor în contextul electoral a fost motivat de dorința de a menține o poziție fermă și de a evita percepția de cedare în fața unei companii private. Această strategie a ignorat însă impactul real al deciziilor lor asupra comunității, conducând la situația dezastruoasă de astăzi.
Încetarea activității de către RER SA
Pe 11 iunie, RER SA și-a încetat activitatea de colectare a deșeurilor, conform notificării inițiale. Aceasta a lăsat orașul într-o criză acută, cu doar 6 utilitare ale serviciului ECO al Primăriei Brăila disponibile pentru a înlocui cele 70 de utilitare ale RER.
Tribunalul Brăila a obligat operatorul de salubritate să își continue activitatea, dar decizia nu este definitivă, iar RER a făcut apel la Curtea de Apel Galați. Între timp, Brăila se confruntă cu o criză sanitară, pe măsură ce deșeurile se acumulează în străzi și se descompun în condiții de caniculă.
Problemele de sănătate publică și sociale
Grămezile de gunoi în descompunere din Brăila nu sunt doar o problemă vizuală; ele reprezintă o amenințare serioasă la adresa sănătății publice. La temperaturi ridicate, deșeurile atrag dăunători și produc gaze toxice care pot provoca probleme respiratorii și alte afecțiuni.
Mirosurile puternice și emisiile de gaze poluează aerul, afectând calitatea vieții locuitorilor. În plus, imaginea orașului este grav afectată. Brăila, cunoscută pentru străzile sale curate, este acum percepută prin prisma grămezilor de gunoaie care domină peisajul urban. Aceasta afectează nu doar moralul comunității, dar și economia locală, descurajând turismul și afectând afacerile locale.
Reacția autorităților locale
În fața crizei, primarul Marian Dragomir și președintele Consiliului Județean Brăila sunt forțați să găsească soluții rapide și eficiente. În loc să se implice în atacuri reciproce cu RER, autoritățile trebuie să colaboreze cu operatorii de salubritate și alte autorități relevante pentru a gestiona situația.
Este necesară implicarea comunității locale în găsirea de soluții și promovarea practicilor de gestionare a deșeurilor mai responsabile. În plus, autoritățile trebuie să dezvolte un plan de gestionare a deșeurilor pe termen scurt și lung, care să includă curățarea de urgență a orașului și revizuirea contractelor de salubritate pentru a preveni astfel de crize în viitor.
Soluții imediate și pe termen lung
Criza actuală necesită acțiuni imediate, dar și planuri pe termen lung pentru a preveni recurența. În primul rând, trebuie organizate echipe suplimentare și mobilizate resurse disponibile pentru a curăța străzile cât mai rapid.
În al doilea rând, autoritățile trebuie să evalueze și să renegocieze contractele de salubritate pentru a asigura sustenabilitatea și a evita disputele legale care blochează serviciile esențiale.
Negocierile și medierea pot fi soluții mai eficiente decât prelungirea conflictelor în instanță. În plus, este necesară revizuirea reglementărilor locale privind tarifele de salubritate și condițiile contractuale pentru a asigura transparența și corectitudinea.
Criza deșeurilor din Brăila este un exemplu elocvent al consecințelor ignorării problemelor și lipsei de planificare pe termen lung. Ignorarea avertismentelor RER SA și prioritizarea intereselor electorale au condus la o situație care amenință sănătatea publică și bunăstarea comunității.
Este esențial ca autoritățile locale să acționeze rapid pentru a gestiona criza actuală și să învețe din această experiență pentru a preveni astfel de situații în viitor. Prin adoptarea unor soluții durabile și colaborarea cu toate părțile implicate, Brăila poate depăși această criză și poate construi un sistem de gestionare a deșeurilo rezilient și eficient.
Fostul viceprimar al comunei Hârlău a fost prins în flagrant zilele acestea pe când primea nu mai puțin de 30.000 de euro, sumă solicitată pentru a rezolva situația juridică a unui teren.
Flagrantul a fost organizat de ofițerii de poliție judiciară ai Direcției Generale Anticorupție, la delegarea și sub coordonarea procurorilor Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Iași, în condițiile în care inculpatul ceruse în total 90.000 de euro, iar după „negociere” scăzuse prețul intervenției sale pe lângă primar la 80.000 de euro.
Ce nu știa inculpatul era că cel căruia îi solicitase banii făcuse un denunț. Iar ulterior acțiunii de flagrant, procurorii DNA au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore a inculpatului pentru trafic de influență.
Mai departe, fostul viceprimar a fost prezentat Tribunalului Iași, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, însă instanța a respins cererea:
„Dispune luarea faţă de inculpatul Ţăpuşă Florin, în prezent aflat în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv – I.P.J. Iaşi, cercetat în dosarul de urmărire penală nr.47/12/P/2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Iași sub aspectul săvârşirii infracțiunii de „trafic de influenţă”, a măsurii preventive a arestului la domiciliu pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 18.06.2024 până la data de 17.07.2024, inclusiv, constând în obligaţia impusă inculpatului de a nu părăsi imobilul în care locuieşte, situat în fără permisiunea procurorului de caz (în faza de urmărire penală) sau a organului judiciar în faţa căruia se află cauza şi de a se supune restricțiilor stabilite de acesta.
Pe durata măsurii arestului la domiciliu impune inculpatului Ţăpuşă Florin, următoarele obligaţii: să se prezinte în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată, ori de câte este chemat; -să nu comunice, direct sau indirect, cu martorul denunţător şi cu martorul.
Atrage atenţia inculpatului că pe durata măsurii preventive poate părăsi imobilul în care locuieşte doar pentru a se prezenta în faţa organelor judiciare, la chemarea acestora, precum şi că, în cazuri urgente, pentru motive întemeiate, poate părăsi imobilul fără încuviințarea organului judiciar, pe durata de timp strict necesară, informând imediat despre aceasta organele de poliție în a căror circumscripție se află imobilul în care locuieşte inculpatul şi oraganul judiciar în faţa căruia se află cauza.
Desemnează Poliţia …– Inspectoratul de Poliţie Judeţean …sub coordonarea Biroului Supravegheri Judiciare din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale – Inspectoratul de Poliţie Judeţean … pentru supravegherea respectării măsurii arestului la domiciliu şi a obligaţiilor stabilite în sarcina inculpatului prin prezenta încheiere”.
Fostul viceprimar a contestat deja măsura, în condițiile în care i se impută că „în perioada 18 mai – 17 iunie 2024, direct sau prin intermediar, ar fi pretins de la o persoană (martor în cauză) suma de 90.000 euro, ulterior aceasta fiind diminuată la 80.000 euro, pentru a-și trafica presupusa influență pe care ar fi lăsat să se creadă că ar avea-o asupra primarului unei comune de pe raza județului Iași și că-l va determina pe acesta să-i concesioneze martorului o suprafață de teren în vederea edificării unui abator/ fermă de animale.
De asemenea, inculpatul i-ar mai fi promis persoanei respective că-i va determina pe funcționarii unor instituții publice cu atribuții de avizare, autorizare și control să îndeplinească/ să urgenteze acte ce intrau în atribuțiile de serviciu în scopul emiterii autorizațiilor necesare realizării obiectivului menționat mai sus”.
În urmă cu 8 ani, procurorii anticorupţie îl trimiteau în judecată viceprimar, dar și pe primarul și alți angajaţi ai Primăriei Hârlău, şeful Ocolului Silvic – toţi trei sub control judiciar, pe şeful Poliţiei, un fost angajat al Gărzii Forestiere Suceava şi pe un şofer personal.
În acest dosar, o sentință definitivă a fost pronunțată în aprilie 2018, de Curtea de Apel Iași. Trei dintre inculpați au fost condamnați, iar instanța a dispus „disjungerea cauzei și formarea unui nou dosar privind pe inculpații Cernescu Constantin, Țăpușă Florin, Simionescu Dumitru, Dulgheru Pavel, Gheorghițeanu Liviu Vasile, Curcă Constantin și Sava Carmen Amelia. În cazul inculpaților Amariei Ioan, Vătavu Mihai și Marian Dumitru, instanța a ținut cont la stabilirea pedepsei de prevederile articolului privind acordul de recunoaștere a vinovăției, potrivit căruia, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime”.
Ulterior, „prin decizia penală nr. 78 din 04.02.2021, Curtea de Apel Iași a dispus achitarea inculpaților CERNESCU CONSTANTIN, ȚĂPUȘĂ FLORIN, SIMIONESCU DUMITRU, DULGHERU PAVEL, GHEORGHIȚEANU LIVIU VASILE, CURCĂ CONSTANTIN și SAVA CARMEN AMELIA, pentru infracțiunile reținute în sarcina lor, întrucât faptele nu sunt prevăzute de legea penală ori există o cauză justificativă sau de imputabilitate”.
Vlad Popescu Piedone va prelua mandatul de primar în Sectorul 5 al Capitalei de la tatăl său, după ce a câștigat alegerile locale derulate în urmă cu mai bine de o săptămână.
Rezultatele alegerilor din Sectorul 5 nu erau sub semnul întrebării, viitorul primar anunțând la finalul zilei de sâmbătă, 9 iunie, că a fost ales de cetățeni, ocazie cu care le-a mulțumit locuitorilor „pentru încredere”.
„“Piedone” este o marcă populară creată de oameni, crescută de oameni, protejată de oameni, strict pentru oameni! “Piedone” nu a fost și nu va fi niciodată în slujba intereselor politice! “Piedone” a fost, este și va fi umbrela și portavocea oamenilor buni, păcăliți de politicieni! “Piedone” înseamnă muncă pentru cetățean, respect pentru comunitate!
Pot veni o sută de campanii electorale mizerabile și mincinoase ca aceasta! Pot arunca sute de minciuni și de neadevăruri în Piedone! Degeaba! “Piedone” nu trădează, “Piedone” nu cade!
Astăzi, oamenii buni AU DECIS că povestea PIEDONE trebuie să meargă mai departe și să continue să facă imposibilul posibil! Lumina rămâne aprinsă! Umbrele… rămân mereu umbre!”, scria Vlad Popescu Piedone pe Facebook.
Zilele trecute, după anunțarea rezultatelor oficiale, Vlad Piedone a primit și confirmarea – certificatul doveditor al alegerii primarului Sectorului 5 – din partea Circumscripției electorale nr. 5:
„Dragi locuitori ai Sectorului 5, Vreau să vă mulțumesc pentru rezultatul pe care l-am obținut împreună! Pentru că ați crezut în mine și pentru că ați ales continuitate pentru comunitatea noastră!
Rezultatul votului din 9 iunie arată clar, fără loc de interpretări, că suntem împreună pe acest drum spre modernizarea Sectorului 5! Acest lucru a fost confirmat OFICIAL și de Biroul Electoral!
Vreau să le mulțumesc tuturor locuitorilor din Sectorul 5 care au mers la vot, indiferent de alegerea pe care au făcut-o! Vă promit că voi fi primarul tuturor! Vom continua să modernizăm sectorul, pentru ca voi, locuitorii Sectorului 5, să fiți mândri de acest loc pe care îl numiți acasă! Vă asigur că, până în noiembrie, atunci când voi depune jurământul pentru preluarea mandatului, voi fi, ca şi până acum, alături de voi, printre voi!
Cu respect, Vlad Popescu Piedone”.
Decizia lui Vlad Popescu Piedone de a candida la primărie a fost de altfel anunțată public la mitingul de susținere al tatălui său, în momentul în care acesta a fost arestat pentru a-și ispăși pedeapsa în dosarul Colectiv. Și, chiar dacă Cristian Popescu Piedone a fost ulterior absolvit de instanța de judecată de orice vină și pus în libertate, Vlad Popescu Piedone și-a urmat destinul.
Încă de atunci – primăvara anului 2022, Vlad Popescu Piedone și-a luat angajamentul să facă tot posibilul pentru a continua proiectele tatălui său de la Primărie: „Am învățat de la el o lecție pe care a spus-o și cetățenilor Sectorului 5: să fac imposibilul posibil. Voi face și eu asta mai departe cu echipa de la Sectorul 5. Voi merge să candidez la Primăria Sectorului 5. Voi face imposibilul posibil și voi duce proiectele lui (n.r. – ale lui Piedone) mai departe”.
Curtea Constituțională a României nu a luat, nici astăzi, o decizie privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu noul...
Schimbare de „cadre” în ambasadele Republicii Moldova, incusiv în cea din România.
Zilele trecute, Comisia politică externă și integrare europeană a Parlamentului Republicii Moldova a...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
