Ca să-și justifice tăcerea, oficialii au abuzat de eterna formulă „să lăsăm organele abilitate să finalizeze anchetele și să stabilească cauzele”. Iar anchetele trenează. Nu a fost finalizată ancheta penală nici măcar în cazul primului incendiu, produs pe 14 noiembrie 2020 la Spitalul Județean din Piatra Neamț.
Devenit ministru al Sănătății la sfârșitul lui noiembrie, Alexandru Rafila a grăbit reabilitarea Secțiilor ATI de la Institututul „Matei Balș” și Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța după distrugerile provocate de incendii. Ministrul Rafila a vizitat ambele spitale și prin declarațiile sale a confirmat dezvăluirile „Ziarului de Investigații”, că aceste incendii au fost provocate, în primul rând, de instalațiile electrice vechi și de lipsa detectoarelor de incendii și a echipamentelor de monitorizare a concentrației de oxigen din aerul ambiental.
„Este un lucru care ar trebui urmat şi de alte unităţi medicale, în ceea ce priveşte reabilitarea unor zone sensibile din punct de vedere al instalaţiilor electrice şi al instalaţiilor de oxigen”, a declarat Alexandru Rafila după ce a vizitat Pavilionul 5 de la Institututul „Matei Balș”. Practic, declarația ministrului Sănătății este un ordin nescris către toți directorii de spitale, să înlocuiască instalațiile electrice vechi și să doteze secțiile ATI cu echipamente de monitorizare a oxigenului. Dar ministrul nu spune de unde să ia managerii de spitale banii pentru aceste lucrări.
După incendiul în care au murit 17 de pacienți, la „Matei Balș” au fost găsiți bani pentru montarea senzorilor de incendiu
O primă vizită a ministrului Sănătății a avut loc la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, unde sunt în curs de finalizare lucrările de reabilitate a Pavilionului 5, distrus de incendiul de pe 29 ianuarie 2021, care a dus la decesele a 17 de pacienți și transferarea la alte spitale a 120 de pacienți. „Am venit ca să pot să văd care este stadiul real al reabilitării pavilionului care a fost subiectul unui incendiu tragic la începutul anului 2021”, a explicat Rafila.
Pavilionul 5 de la Institutul „Matei Balș” are în dotare 100 de paturi de terapie intensivă. Lucrările sunt aproape finalizate și pavilionul reabilitat va putea primi pacienți chiar în cursul aceste luni. Potrivit managerului institutului, Cătălin Apostolescu, a fost refăcută în totalitate instalația electrică. Dacă în ianuarie 2021, la momentul producerii incendiului, existau senzori de incendiu numai în pe holuri și în cabinetele medicilor, acum sunt senzori în fiecare încăpere:
„Nu ne-am mulţumit să dăm în folosinţă Pavilionul 5 aşa cum era înainte de incendiu, ci să facem şi o serie de îmbunătăţiri, astfel încât să putem obţine fără probleme autorizaţie de funcţionare. Am înlocuit în trei din cele patru nivele ale pavilionului toată instalaţia electrică, începând cu cabluri și continunâd cu prize și corpuri de iluminat. Am montat senzori de incendiu în fiecare cameră. Mai avem de montat nişte uşi antiincendiu, pe care deja le-am primit, şi urmează să le montăm, în aşa fel încât să putem să dăm în folosinţă aceste paturi”, a declarat Apostolescu la conferința de presă susținută de ministrul Rafila.
„Din păcate, sistemele de ventilație a aerului cu conținut mare de oxigen presupun o investiție foarte mare”
Pavilionul reabilitat este o Secție ATI, pentru că toate cele 100 de paturi sunt dotate cu echipamente de asigurare a oxigenului pentru pacienții aflați în stare gravă. „Nu sunt paturi obişnuite, ci sunt paturi de terapie acută, pentru că beneficiază toate de aport de oxigen pentru fiecare pacient, în cadrul unei instalații de oxigen noi”, a explicat Apostolescu.
Lucrurile se complică atunci când vine vorba de monitorizarea concentrației de oxigen din aerul ambiental, dar mai ales de evacuarea din saloane a aerului „exploziv”, cu conținut mare de oxigen. „Știm că incendiul a avut loc tocmai din cauza unui mediu bogat în oxigen și nu este cazul doar la Matei Balș. Care sunt îmbunătățirile aduse tocmai pentru ca astfel de tragedii să nu se mai repete, posibile detectoare de oxigen, un sistem de ventilație?”, a întrebat un jurnalist.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a evitat răspunsul, deși, evident, era cel mai avizat să ofere o explicație. Managerul institutului, a răspuns că au fost achiziționate doar niște detectoare de oxigen mobile, dar nu și echipamente care să ventileze aerul cu conținut mare de oxigen, care reprezentau „o investiție prea mare” pentru bugetul Institutului Național „Matei Balș”.
„Am achiziționat detectoare de oxigen, care deja sunt funcționale în toate secțiile spitalului. Este vorba de detectoare de oxigen mobile. Din păcate, sistemele de ventilație a aerului cu conținut mare de oxigen presupun o investiție foarte mare”, a spus Cătălin Apostolescu. Așadar, ditamai institutul național a avut fonduri numai pentru cumpărarea unor detectoare mobile de oxigen, care, în funcție de producător, costă de la 25 la 1.499 lei.
La Institutul „Matei Balș”, ca-n Evul Mediu: aerul cu conținut ridicat de oxigen din saloanele ATI este „ventilat” prin deschiderea ferestrelor
Marea problemă din Secțiile ATI ale spitalelor din România nu este detectarea concentrației de oxigen ci evacuarea aerului viciat. Potrivit Inspecției Sanitare de Stat, 71% din saloanele de terapie intensivă nu au sistem de ventilație mecanică prin exhaustare, iar 60% din saloanele de terapie intensivă nu au sisteme de tratarea aerului cu filtre HEPA.
La acest capitol se descurcă fiecare cum poate. Managerul Institutului „Matei Balș” a explicat cum procedează asistentele pentru ventilarea aerului cu conținut ridicat de oxigen, care crește riscul producerii unui incendiu într-un salon ATI.
„Am umblat la procedurile de lucru. În momentul de față, se face aerisire pe cale naturală din 2 în 2 ore, se măsoară nivelele de oxigen și oricând concentrația de oxigen depășește anumite praguri se iau măsuri de eliminare”, a spus Apostolescu.
„Umblatul la proceduri”, de care vorbește managerul Institutului Național „Matei Balș”, este improvizație care pune în pericol starea pacienților, mai ales a celor infectații cu Covid-19, la care sunt agravate afecțiunile respiratorii. În momentul în care o asistentă deschide ferestrele din 2 în 2 ore pentru scăderea concentrației de oxigen din aerul ambiental, iar afară sunt minus 5 sau minus 7 grade, temperatura din salon scade brusc, iar asta agravează starea unui pacient.
Primarul Constanței a înțeles prea târziu care au fost cauzele incendiului: „instalaţia electrică este veche şi subdimensionată”
Ministrul Sănătății a vizitat și Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța, aflat în administrarea Primăriei Constanța, unde în incendiul de pe 1 octombrie și-au pierdut viețile 11 pacienți. De ce s-a produs incendiul? Răspunsul e simplu: degringoladă! În primul rând, clădirile spitalului nu aveau nici autorizație, nici aviz de securitate la incendiu. „La data de 1 octombrie 2021, la momentul incendiului, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase nu avea aviz emis de ISU şi nici Autorizaţie de securitate la incendiu”, recunoștea primarul Vergil Chițac cu prilejul vizitei lui Rafila.
Primarul Constanței n-a dat deloc importanță alocării fondurilor pentru reabilitarea instalațiilor și pentru dotarea spitalului cu echipamentele necesare asigurării siguranței pacienților. Spre exemplu, în spital nu existau instalații de detectare a incendiilor. În 2020, administrația spitalului a solicitat Primăriei Constanța alocarea fondurilor pentru achiziționarea și instalarea unui sistem de detectare a incendiilor, dar primarul Vergil Chițac a respins cererea motivând că detectoarele de incendii ar fi putea fi instalate în cadrul unui proiect cu finanțare europeană. O finanțare care nu fusese aprobată.
Acum, primarul Constanței este dispus să vorbească despre cauzele incendiului, pentru că între timp a „descoperit” că instalația electrică este veche: „Instalaţia electrică existentă este veche şi subdimensionată faţă de cerinţele de astăzi. De exemplu, într-un salon de 2 paturi există acum 3 prize şi sunt necesare 28. Au existat foarte multe improvizaţii”, spune Chițac.
Lucrări tergiversate, pentru că la Spitalul din Constanța nu exista nici măcar un plan al clădirii!
Reabilitarea spitalului din Constanța este în faza de proiect, lucrările fiind finanțate de primărie. Vor fi 50 de paturi de Terapie Intensivă pentru tratarea pacienților infectați cu Covid-19 și alte 20 de paturi pentru pacienții HIV. Dar nimeni nu știe când vor putea fi internați primii pacienți.
Lucrările au fost întârziate din cauză că nu a existat un plan al clădirii spitalului. A fost încheiat un contract cu o firmă de arhitectură care să realizeze planul spitalului, termenul de realizare fiind decembrie 2021. Dar arhitectul a lucrat pe niște schițe vechi, iar după scanarea clădirii proiectul nu a mai fost valabil și a trebuit să fie refăcut. S-a întârziat, dar s-a rezolvat: „Proiectul de arhitectură este gata şi pe baza acestuia vor fi gata şi proiectele subsecvente, cum ar fi cel al noii instalaţii electrice. În octombrie, au fost schimbate toate prizele, întrerupătoarele şi lămpile din spital, iar neconformităţile din instalaţia electrică au fost îndepărtate ca să se asigure alimentarea cu energie electrică a spitalului pe perioada reparaţiilor”, spune primarul Constanței.
În sfârșit, au fost cumpărate extractoare pentru aerul cu conținut ridicat de oxigen
Dacă în urmă cu un an, primarul Vergil Chițac respingea alocarea de fonduri pentru instalarea detectoarelor de incendiu, acum, după ce a realizat că indiferența sa poate avea urmări tragice, a alocat fonduri și pentru modernizarea instalației de oxigen. „Instalaţia de oxigen a fost modificată conform noilor standarde ale DSP şi au fost montate tablouri de control al presiunii pe fiecare nivel. La această oră instalaţia de oxigen este plină cu azot şi este în stare de funcţionare”, a anunțat primarul.
Mai mult de atât: „au fost achiziţionate chiar și extractoare ale aerului viciat în fiecare salon care are sursă de oxigen. Acestea sunt corelate cu senzorii de oxigen şi vor porni atunci când concentraţia de oxigen va fi mai mare de 23%. Acestea sunt în curs de montare. La finele săptămânii, toate vor fi pe poziţie. Se va face o instalaţie de aport de aer proaspăt pe holuri şi în saloane pentru a compensa presiunea negativă din saloane”, susține primarul Vergil Chițac, care acum pare dedicat proiectului reabilitării spitalului.
Detectoarele de incendiu, un fel de „butoane de panică”. Managerul explică: „dai un pumn și ai pornit alarma”!
În campania „hei-rup”-istică de punere pe picioare a spitalului distrus de incendiu apar și situații ciudate. Spre exemplu, instalația de detectare a incendiului nu este bazată pe senzori de fum, ci pe butoane amplasate pe holuri și în saloane, prin care se poate da alarma în cazul izbucnirii unui incendiu:
„Noi avem proiectul pentru semnalizare și detecție la incendiu aprobat din data de 5 noiembrie și acest sistem, pe clădirea principală, pe saloanele în care noi considerăm că o să fim funcționali, este deja implementat. Dacă ați mers pe culoare și prin saloane ați văzut că sunt instalate, undeva, sus, acele alarme roșii. Și pe perete, pe unde merg oamenii sunt, iarăși, din loc în loc plasate acele sisteme în care, practic, dai un pumn și ai pornit alarma când ai sesizat un incendiu”, a explicat managerul Spitalului de Boli Infecțioase Constanța, Claudia Cambrea.
Din spusele managerei înțelegem că „alarmele roșii” sunt „instalate, undeva, sus” și firesc ne punem întrebarea ce se întâmplă dacă se produce un mic incendiu într-un salon și un pacient sau o asistentă nu ajunge „undeva, sus”, ca să declanșeze alarma? Nu era firesc să se instaleze detectoare de fum, chiar ceva mai ieftine, care costă aproximativ 250 de lei?
Învățăturile lui Rafila către managerii de spitale: „în Terapie Intensivă, secții în care se lucrează cu oxigen, trebuie luate măsuri de reabilitare”
Bineînțeles că ministrul Alexandru Rafila ar fi cel mai avizat să formuleze o concluzie la cele două vizite efectuate la spitale distruse de incendii. Ce ar trebui făcut ca să nu mai fim singura țară din Europa în care pacienții vin la un spital ca să se însănătoșească și mor arși de vii?
De când e ministru al Sănătății, Rafila a evitat acest subiect. Dar la vizita la Institutul „Matei Balș”, unde a fost șeful Laboratorului de Microbiologie, se pare că și-a adus aminte de vremea în care era medic și s-a referit la investițiile în reducerea riscurilor de producere a incendiilor și autorizarea spitalelor:
„Există diverși proprietari ai clădirilor, fie că discutăm de Ministerul Sănătății sau autoritățile locale, fie că sunt consilii județene sau primării. Toată lumea, implicit managerii acestor spitale, trebuie să înțeleagă că avem nevoie de două lucruri importante. În primul rând, să diminuăm riscul. N-o să putem, niciodată, să excludem riscul. Cine spune că exclude total riscul de producere a unui incident nu este sincer. Important este să îl diminuezi. Să fii conștient care sunt riscurile vizavi de infrastructura pe care o ai și măcar în zonele critice, Terapie Intensivă, secții în care se lucrează cu oxigen, trebuie luate măsuri de reabilitare sau de asigurare a funcționării perfecte a acestor echipamente”, a declarat Rafila.
Dar managerii de spitale nu pot fi bănuiți, în bloc, nici de incompetență, nici de indiferență. Cu siguranță că majoritatea știu ce au de făcut, și-ar dori să doteze spitalele cu echipamente moderne, însă fondurile care le sunt alocate nu sunt de ajuns pentru astfel de modernizări. Provocarea, inclusiv pentru ministrul Rafila, este găsirea banilor. Probabil că pentru asemenea obiective ar aloca fonduri și cei de la Bruxelles, dar cei care ne conduc nu știu să le ceară. Sau nu le pasă!
