sursă foto: Wikipedia

Tribunalul Hunedoara a stabilit un nou termen în dosarul retrocedărilor din Retezat în luna septembrie ac, potrivit portalului instanțelor. Situația celor 10 000 de hectare cu păduri, pășuni, goluri alpine, unice în Europa rămâne, însă, incertă. Dosarul a fost trimis la arhiva instanței menționate mai sus, deoarece în timpul judecării recursului, s-a constatat că un exemplar al sentinței pronunțate de Judecătoria Hațeg nu are semnătura magistratului care a emis-o.

Prima instanță(Judecătoria Hațeg) se pronunțase în favoarea statului român, așa cum zin.ro a detaliat în urmă cu un an.

Academia Română a observat această omisiune, a formulat cerere de îndreptare a acestei erori, considerată „materială”, însă(…) judeătorul susține că a semnat ambele exemplare, la fel cum s-a întâmplat și cu minuta din acest caz. Cu toate acestea, la acest moment, nimeni nu poate explica de ce pe masa judecătorilor de la Tribunalul Hunedoara, sentința a ajuns fără semnătură. Ei au obligația de a verifica sub aspectul legalității și al temeiniciei ceea ce a decis magistratul care s-a trezit fără semnătură. Colegiul de Conducere al Judecătoriei Hațeg ar putea da explicații în fața Inspecției Judiciare în acest caz.

A dispărut semnătura de pe sentința din cauza celor 12.000 de hectare din Retezat. Dosarul este suspendat după 13 ani cu ședințe doar pe fond

Cazul retrocedărilor ilegale din Retezat a ajuns în instanță în urmă cu 13 ani. În primăvara anului 2021, Judecătoria Hațeg a constatta că 12.000 de hectare din Retezat au ajuns pe mâna unei familii de austrieci privind fals în acte. Astfel, suprafața disputată în instanță ar fi redevenit a statului român din momentul în care sentința devenea definitivă.

Constată că pârâta Pongracz Elisabeth nu îndeplineşte condiţiile art.48 din Legea 18/1991 şi art. 42 din Constitutie, cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor incluse în titlurile de proprietate nr. 90878/646 ,90878/64, 90538/901. Dispune excluderea acesteia de pe titlurile de proprietate mai sus menţionate. Admite acţiunea, cu precizarea ulterioară, formulată de reclamanta Academia Română, împotriva pârâtelor: Kendeffy Maria, Pongracz Elisabeth, SC Rotunda SRL şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Hunedoara – Instituţia Prefectului judeţului Hunedoara” , se arată în sentința Judecăroriei Hațeg.

Cine a pus la dosar sentința „nesemnată”? Inspecția Judiciară ar trebui să facă verificări ample

Întrucât este vacanță judecătorească și la acest moment se judecă doar cauzele penale, orice altă cerere care vizează retrocedarea ilegală din Retezat va intra în analiza judecătorilor din luna septembrie ac.

În baza art. 244 alin.1 pct.1 C.pr.civilă de la 1865 suspendă judecata recursurilor civile formulate de recurentele pârâte Pongracz Elisabeth şi Helene Karolyi şi Rotunda S.R.L. împotriva sentinţei civile nr.327/2020 şi a încheierii civile nr. 1175/2020, pronunţate de Judecătoria Haţeg, în dosarul nr. 1461/240/2009, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a dosarului nr. 379/240/2021 aflat pe rolul Judecătoriei Haţeg. Dosarul se depune la arhiva instanţei cauza urmând a fi repusă pe rol la stăruinţa părţii interesate”, menționează Tribunalul Hunedoara.

Dacă sentința Judecătoriei Hațeg va rămâne definitivă, pretinsele moștenitoare ale familiei Kendeffy, cunoscută drept cea mai bogată din Transilvania, ar trebui să returneze toți banii încasați de la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură(APIA) cu titlu de subvenție. Totodată, funcționarii statului care au permis retrocedarea pe baza unor documente false ar trebui să răspundă în fața legii.

Citește și: România așteaptă o decizie istorică. Ce se întâmplă cu locurile de vis din Masivul Retezat

Articolul precedentBCR renunță la contractul cu Buhnici: ”Sexismul, discriminarea, obiectificarea sexuală a femeilor sunt inacceptabile”
Articolul următorANAF se confruntă cu mesaje false, transmise în numele instituţiei: ”Nu virați bani în conturile menţionate”
Pasionată de cuvinte, inspirată de oameni liberi în gândire. Pun întrebări incomode și detest ideile „împrumutate”