Azi, Consiliul Afaceri Externe al CE; pe agendă, „situația din Orientul Mijlociu”

Autor

-

11 mai 2026

Uniunea Europeana. Sursa foto: bugetul.ro

Ședință, astăzi, a Consiliului Afaceri Externe din cadrul Comisiei Europene, pe agendă fiind programate inclusiv discuții legate de „situația din Orientul Mijlociu”.

Conform anunțului oficial, reuniune a Consiliului Afaceri Externe se va desfășura la Bruxelles și va fi prezidată de Înalta Reprezentantă a UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas.

Consiliul Afaceri Externe are mai multe puncte de discuții anunțate, în contextul „amenințărilor la nivelul UE”. Și, firesc, de pe agendă nu putea lipsi o analiză a situației războiului din Orientul Mijlociu.

„Consiliul va discuta despre relațiile cu Balcanii de Vest, după un mic-dejun informal cu miniștrii afacerilor externe ai celor șase parteneri din Balcanii de Vest. Consiliul va desfășura apoi un schimb de opinii cu privire la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și la situația din Orientul Mijlociu în contextul evoluțiilor recente. Miniștrii afacerilor externe din UE vor participa la un schimb de opinii informal cu ministra afacerilor externe a Canadei, Anita Anand.

În final, Consiliul va fi informat cu privire la rezultatele analizei actualizate a amenințărilor la nivelul UE. În marja reuniunii Consiliului, Înalta Reprezentantă Kaja Kallas va coprezida reuniunea la nivel înalt a Coaliției internaționale pentru întoarcerea copiilor ucraineni și va prezida primul dialog politic la nivel înalt UE-Siria”, se arată într-un comunicat de presă.

Interpretare a crizei politice: „Coaliția pro-europeană probabil nu a fost vreodată obiectivul PNL și USR”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

11 mai 2026

nicusor dan cu bolojan — Sursa: Administratia Prezidentiala

Politologul Alina-Mungiu Pippidi vine cu o reinterpretare a crizei politice produse de PSD odată cu moțiunea împotriva fostului guvern, în tandem cu AUR.

Aceasta nu vede o vină exclusivă în sarcina social democraților, și nici în rolul eșuat de mediator pe care trebuia să îl aibă Nicușor Dan, ci atrage atenția că responsabilitatea este împărțită.

Într-un editorial publicat de Hotnews, Alina-Mungiu Pippidi atrage atenția că erori au existat și din partea premierului demis Ilie Bolojan, odată cu votul pe moțiune, dar și asupra faptului că mult clamata coaliție „pro-europeană” „probabil nu a fost vreodată obiectivul PNL și USR”.

Editorialul, ni se explică de către autoare, vine în contextul în care aproape s-a împlinit „un an de Nicușor Dan”, perioadă în care „coaliția proeuropeană s-a destrămat, guvernul a căzut, dobânzile au urcat iar”.

„Ca observator cu distanță, văd eșecul, dar nu pot pune totul în cârca președintelui. Tabăra anti-PSD nu a acceptat niciodată că fără PSD nu câștigam alegerile și nu exista majoritate pro-europeană.

Liberalii au mai avut guverne minoritare, care au produs doar deficite fiscale. Asta e definiția guvernului minoritar: plătești în Parlament ca să nu treacă moțiuni.

Nu poți să spui în același timp că vrei disciplină fiscală, dar și guvern minoritar. Cădem cu Bolojan în Parlament, dar vrem să mergem la vot cu el în același Parlament. Greu de înțeles.

PNL-USR nu pot pretinde că sunt tabăra anticorupție, dar guvernul Bolojan să nu aibă nici strategie, nici responsabil pe anticorupție. Nimeni nu s-a ocupat de cele două probleme mari: dublarea licitațiilor preferențiale în ultimul deceniu și frauda TVA. (…)

Da, președintele trebuia să medieze până la moțiune, dar nici decizia lui Bolojan de a nu-și depune mandatul după ce nu mai avea majoritate nu sună altruist. Îl apreciez, dar nu pot crede că doar Nicușor Dan e vinovat pentru moțiune, când conflictul real e între PSD și Bolojan.

Dacă dl. Bolojan nu poate face compromisuri, nu era omul potrivit să conducă o coaliție. (…) Coaliția pro-europeană nu mai există și probabil nici nu a fost vreodată obiectivul PNL și USR. Ei nu se luptă pentru electoratul lui Simion. Vor să conducă țara fără să aibă vreodată 51%.

M-aș bucura ca moțiunea să îi aducă lui Bolojan popularitate, dar e probabil tot în tabăra noastră, deci nu câștigăm nimic. PSD s-a dat pe mîna AUR și s-a înnegrit la Bruxelles de pomană. Era o victorie dacă scăpau de Bolojan fără alianțe cu AUR și dat jos guvernul propriu. Așa, au aruncat și copilul odată cu apa”, se arată în editorial.

România plătește zilnic 18.600 de euro la Bruxelles pentru gropi de gunoi pe care nu le-a închis în 2009. Opt mandate, patru partide, același eșec

Autor

Sorin PREDA

-

10 mai 2026

Opt mandate ministeriale. Patru partide de guvernare. Șaptesprezece ani de întârziere. Și un cont care crește zilnic la Bruxelles: 18.600 de euro pe zi, plătiți din banii contribuabilului român pentru depozite de deșeuri pe care statul s-a angajat să le închidă până în 2009 și nu a făcut-o.

Cu 18.600 de euro construiești în fiecare zi un loc de joacă pentru copii. Plătești salariul lunar a 12 medici de familie. Finanțezi 60 de burse școlare. Sau îi trimiți la Bruxelles, pentru că opt miniștri ai Mediului din ALDE, PNL, UDMR și USR nu au reușit, în ordine sau împreună, să închidă niște gropi de gunoi pe care România promisese că le va închide înainte ca majoritatea acestor miniștri să fi ajuns în funcție.

Grațiela Gavrilescu – ALDE, trei mandate în Cabinetele Grindeanu, Tudose și Dăncilă (2017–2019).

Costel Alexe — PNL, Cabinetul Orban (2019–2020).

Mircea Fechet — PNL, 48 de zile în 2020.

Barna Tánczos — UDMR, Cabinetele Cîțu și Ciucă (2020–2023).

Mircea Fechet — PNL din nou, Cabinetele Ciolacu I și Ciolacu II (2023–2025).

Diana Buzoianu — USR, Cabinetul Bolojan (2025–prezent).

Niciun partid nu poate pretinde că nu a știut. Niciun ministru nu poate pretinde că nu a primit dosarul. Toți l-au moștenit, toți l-au transmis mai departe – puțin mai greu, puțin mai scump, cu câteva depozite în plus pe conștiință și câteva milioane în minus din bugetul public.

Suma totală estimată plătită până în mai 2026: minimum 12,5 milioane de euro. Bani care nu s-au dus spre școli, spitale sau drumuri. S-au dus la Bruxelles, pentru că România nu și-a respectat cuvântul dat în Tratatul de aderare.

Cum a început: 109 gropi, un termen și o ignorare de 17 ani

Prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, semnat în 2005 și intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2007, România și-a asumat închiderea și reabilitarea ecologică a tuturor depozitelor de deșeuri neconforme cu Directiva europeană 1999/31/CE. La data aderării existau 109 depozite neconforme — gropi de gunoi municipale și industriale care nu respectau standardele europene privind impermeabilizarea, colectarea levigatului, gestionarea gazelor și monitorizarea mediului înconjurător.

Termenul pentru 68 dintre ele: 16 iulie 2009. Termenul pentru restul: 16 iulie 2017.

Ambele termene au trecut fără ca România să le respecte.

La 15 februarie 2017, Comisia Europeană a sesizat pentru prima dată Curtea de Justiție a Uniunii Europene. În acel moment rămâneau deschise și nereabilitate 68 de depozite.

Grațiela Gavrilescu — ALDE (trei guverne: 3 aprilie 2017 – 27 august 2019)

Gavrilescu a preluat portofoliul Mediului pe 3 aprilie 2017, la câteva săptămâni după ce Comisia Europeană sesizase deja CJUE. A condus ministerul în trei cabinete succesive — Grindeanu, Tudose și Dăncilă — toate susținute de coaliția PSD-ALDE.

Pe 18 octombrie 2018, în timp ce Gavrilescu era ministru în Cabinetul Dăncilă, CJUE a pronunțat prima condamnare a României — cauza C-301/17. Curtea a constatat că România nu și-a îndeplinit obligația de a închide 68 de depozite de deșeuri. Penalități financiare: zero. Era un avertisment solemn, nu o factură. Factura urma.

La finalul mandatelor, în august 2019, din 68 de depozite fuseseră închise 14. Rămâneau 54.

Gavrilescu declarase în vara lui 2017 că „suntem în ceasul al doisprezecelea” și că termenul de grație este 2023. Metafora era corectă. Acțiunea nu a urmat.

Costel Alexe — PNL (4 noiembrie 2019 – 5 noiembrie 2020)

Alexe a preluat ministerul în Cabinetul Orban și a stat exact un an. Sub mandatul lui, pe 14 mai 2020, Comisia Europeană a trimis României o scrisoare formală de punere în întârziere — prima consecință oficială a condamnării din 2018. România era somată să închidă cele 48 de depozite rămase și să prezinte un calendar concret.

Răspunsul: raportări periodice, promisiuni de calendar, fără rezultate substanțiale.

Alexe a plecat la Consiliul Județean Iași după câștigarea alegerilor locale din septembrie 2020. Ulterior, DNA l-a cercetat penal pentru luare de mită în perioada mandatui de ministru – 22 de tone de produse din tablă primite de la un combinat siderurgic în schimbul alocării de certificate de emisii de gaze cu efect de seră.

Mircea Fechet — PNL, prima apariție (5 noiembrie – 23 decembrie 2020)

48 de zile. Fechet a fost numit ministru după demisia lui Alexe și a predat portofoliul lui Tánczos Barna la instalarea Cabinetului Cîțu. Fără impact posibil pe dosar.

Barna Tánczos — UDMR (23 decembrie 2020 – 15 iunie 2023)

Cel mai lung mandat din perioada analizată — doi ani și jumătate — și cel cu cele mai grave consecințe juridice în curs.

Pe 15 februarie 2022, Comisia Europeană a depus a doua sesizare la CJUE. Argumentul era simplu și devastator: la trei ani de la condamnarea din 2018, România închisese doar 24 din cele 68 de depozite. 44 rămâneau deschise – pentru multe, nici lucrările necesare nu fuseseră planificate sau inițiate. Comisia cerea acum și penalități financiare.

Tánczos a gestionat ministerul în contextul unor controverse ample: demiterea unui șef al Gărzii Forestiere care semnalase nereguli, controversatul ordin pentru vânătoarea cocoșului de munte suspendat de instanță, ordinul pentru uciderea urșilor semnat în ultima zi a mandatui — blocat ulterior de Academia Română. Probleme de mediu extrem de importante pentru România!

Pe dosarul depozitelor de deșeuri, a doua sesizare CJUE a fost depusă în mandatul său, iar situația lăsată moștenire: 31 de depozite neînchise din 68.

Mircea Fechet — PNL, al doilea mandat (15 iunie 2023 – 23 iunie 2025)

Fechet a preluat ministerul în Cabinetul Ciolacu I și a continuat în Cabinetul Ciolacu II, format pe 23 decembrie 2024. Doi ani în total — și cea mai costisitoare decizie europeană din istoria acestui dosar pronunțată în acest interval.

Pe 14 decembrie 2023, CJUE a pronunțat a doua condamnare — cauza C-109/22. La data pronunțării, rămâneau neînchise 31 de depozite. Curtea a impus:

– Sumă forfetară: 1.500.000 euro (plată unică, datorată de la data pronunțării) — Penalitate zilnică: 600 euro pe depozit neconform pe zi de întârziere, începând de la data pronunțării — La 31 de depozite: 18.600 euro pe zi, adică aproximativ 6.789.000 euro pe an

Fechet declarase înainte de condamnare că se teme că „va fi o condamnare în toamnă” și că obiectivul principal este ca amenda să fie „suficient de mică încât să nu impacteze bugetul de stat”. O prioritate care descrie cu exactitate logica instituțională cu care a fost gestionat dosarul. Atât s-a putut!

La un an și jumătate după condamnare, Fechet declara pentru Jurnalul că din cele 31 de depozite fuseseră închise doar două, iar România plătea 3.000.000 de euro la fiecare șase luni – suma confirmând că aproximativ 27-28 de depozite rămâneau neînchise la acel moment, penalitatea zilnică scăzând treptat pe măsura închiderilor.

În iulie 2024, Guvernul Ciolacu a decis că Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) va prelua gestionarea lucrărilor de închidere – recunoscând implicit că municipalitățile titulare nu aveau capacitate financiară și administrativă să rezolve problema singure. O decizie corectă, dar cu ani de întârziere.

Diana Buzoianu — USR (23 iunie 2025 – prezent, în caretaker din 5 mai 2026)

Buzoianu a preluat ministerul în Cabinetul Bolojan. Pe 30 ianuarie 2026, Comisia Europeană a deschis al treilea dosar la CJUE. Acesta vizează un set parțial diferit de obligații: din totalul inițial de 101 situri, România raportase că 92 au fost închise și reabilitate. 9 situri rămâneau fără planuri clare de reabilitare completă.

Pe 5 mai 2026, Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, adoptată cu 281 de voturi de parlamentarii PSD, AUR și PACE. Buzoianu conduce ministerul în regim de caretaker — cu atribuții limitate, fără dreptul de a lua decizii majore. Dosarul cu penalitățile în curs este moștenit. Al treilea dosar CJUE este nou. Nici Buzoianu nu a știut ce să facă, așa că a făcut doar PR ieftin.

Calculul banilor: cât a plătit România

Penalitățile financiare au început să curgă de la 14 decembrie 2023, data celei de-a doua condamnări CJUE — confirmat de textul hotărârii.

De la 14 decembrie 2023 până la 10 mai 2026 au trecut 878 de zile.

Penalitatea la data condamnării — 31 depozite × 600 euro: 18.600 euro/zi. Pe măsură ce depozitele se închideau treptat, suma zilnică a scăzut. În februarie 2024, Fechet declara că România plătea „aproximativ 18.000 euro pe zi” (deci nici Fechet nu știa cu adevărat adevărul)- indicând că unul-două depozite fuseseră deja închise. Sursa Jurnalul (dec. 2024) confirmă că fuseseră închise doar două din 31.

Singura cifră confirmată public privind penalitățile plătite efectiv: 3.000.000 euro la șase luni, declarată de ministrul Fechet pentru Jurnalul în decembrie 2024.

Estimare pe baza datelor disponibile:

Sumă forfetară (plătită la data condamnării): 1.500.000 euro — confirmat CJUE

Penalități estimate — primele 18 luni (dec. 2023 – iun. 2025), la rata confirmată de ministru: 6.000.000 euro (2 semestre × 3.000.000 euro)

Penalități estimate — ultimele aproximativ 11 luni (iun. 2025 – mai 2026), la ritm similar, cu posibilă reducere dacă s-au mai închis depozite: ~5.000.000 euro

Nu există raportare publică a Ministerului Finanțelor cu suma exactă transferată Comisiei Europene după iunie 2025.

Total estimat plătit până la 10 mai 2026: minimum 12.500.000 euro

Douăsprezece milioane și jumătate de euro din bani publici. Nu pentru a curăța gropile. Pentru a nu le curăța.

De ce nu s-a rezolvat în 17 ani

Structura problemei e mai complexă decât simpla incompetență sau rea-voință, deși ambele pare că au jucat un rol.

Depozitele rămase neînchise se împart în trei categorii cu blocaje distincte. Depozitele municipale sunt blocate de lipsa capacității financiare a administrațiilor locale și de birocrația proiectelor de finanțare europeană – multe primării nu au putut accesa fonduri europene din cauza documentațiilor incomplete sau a litigiilor de proprietate.

Depozitele industriale periculoase aparțin unor companii în faliment sau insolvență, fără proprietar clar care să poată fi obligat să efectueze lucrările din masa falimentară. Depozitele industriale nepericuloase prezintă probleme similare, dar cu impact ecologic mai mic – ceea ce a dus la prioritizarea lor mai scăzută.

Niciun ministru nu a propus și implementat o soluție sistemică pentru toate trei categoriile simultan. Transferul sarcinii către AFM, realizat de Fechet în iulie 2024, e un pas în direcția bună — dar a venit cu cinci ani întârziere față de momentul în care Comisia semnalase că situația era complet blocată.

Ce urmează

Al treilea dosar CJUE din 30 ianuarie 2026 vizează nouă situri rămase. Dacă România va pierde și acest proces — și precedentele oferă toate motivele să credem că va pierde – vor urma noi penalități zilnice, calculate separat de cele care curg deja.

Suma totală pe care România o va plăti Comisiei Europene pentru depozitele de deșeuri este imposibil de calculat cu precizie la această dată. Depinde de câte depozite vor fi închise, cât de repede și de rezultatul celui de-al treilea dosar.

Ceea ce se știe cu certitudine: fiecare zi suplimentară de întârziere costă bani publici care nu merg spre o groapă de gunoi mai curată, ci spre Bruxelles. Și vor continua să meargă atât timp cât dosarul va rămâne ceea ce a fost din 2009 încoace: o problemă pe care toată lumea o știe, nimeni nu o rezolvă și toți o moștenesc.

Formațiunile politice, negocieri pentru o nouă guvernare

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

8 mai 2026

Sursa foto: Parlamentul României- Camera Deputaților

S-ar părea că nu există înțelegere pentru vechea alianță politică de dinaintea retragerii social democraților din coaliție și moțiunea PSD&AUR.

De ieri, discuțiile sunt pentru formarea de noi alianțe, care mai de care mai pro-europene sau pro-occidentale.

Pe de o parte, a fost anunțată formarea unei alianțe PNL-USR, care va colabora în Parlament și la guvernare, urmând să facă o propunere unică de premier, în timp ce PSD a transmis că au început negocierile pentru formarea unei noi majorități parlamentare.

Ieri, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor au fost chemați la discuții informale cu președintele Nicușor Dan, în contextul crizei politice generate de demiterea Guvernului prin moțiune de cenzură. După discuțiile pe care le-au avut cu președintele Nicușor Dan, primii doi au anunțat că vor face o alianță și că vor merge împreună la consultările pentru desemnarea unui nou premier, la Cotroceni.

„Răspunsul nostru la acțiunea distructivă a PSD împotriva bunei guvernări și la colaborarea dintre PSD și AUR în Parlament este cooperarea forțelor politice reformiste și responsabile”, au transmis Dominic Fritz și Ilie Bolojan.

Răspunsul nu s-a lăsat însă prea mult așteptat să social democrați:

„PSD va iniția începând de luni discuții cu UDMR, minoritățile și independenții din Parlament în vederea construirii unei noi majorități parlamentare. În acest demers ar putea fi cooptați și parlamentari de la PNL și posibil USR care înțeleg să pună umărul la a scoate România din criza economică și socială”, se arată într-o declarație citată de B1 TV.

Guvernul demis Bolojan, printre ultimele ședințe

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

8 mai 2026

Chiar și demis prin moțiune de cenzură, Guvernul condus de Ilie Bolojan încă se mai întrunește în ședințe.

Situația se va perpetua până la propunerea, numirea și învestirea unui alt cabinet și a unui nou premier, chit că partidele nu prea se înghesuie să facă planuri.

Și, până la un nou guvern, actualul-vechi Guvern Bolojan are o ședință extraordinară astăzi, pe ordinea de zi fiind 3 proiecte de hotărâri de Guvern.

Pe de o parte, se va discuta pe un proiect pentru repartizarea pe unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale și pe unități de învățământ a sumei pentru finanţarea Programului naţional „Masă sănătoasă”, în proiect precizându-se că „se impune continuarea și extinderea programelor prin care se acordă copiilor și elevilor un suport alimentar, ca măsură rapidă de intervenție integrată pentru diminuarea riscului de excluziune și abandon școlar”, urmând și ca „programul să fie extins astfel încât acesta să fie generalizat la nivelul întregii ţări pentru toţi beneficiarii primari până la debutul anului şcolar 2029 – 2030”.

Conform proiectului, „pentru finanțarea Programului Național ”Masă Sănătoasă”, pe perioada desfășurării cursurilor școlare din anul 2026, se aprobă repartizarea sumelor pe unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale, sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și Municipiului București, în cuantum de 1.531.079 mii lei”.

Tot în aceeași ședință va fi discutată modificarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 20 decembrie 2010, dar și un proiect privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a unor bunuri imobile şi darea acestora în administrarea Ministerului Economiei Digitalizării Antreprenoriatului şi Turismului sau unul pentru retragerea statutului de utilitate publică recunoscut Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale (ADIRI).

Doi paramedici SMURD, agresați în timpul unei misiuni de acordare a primului ajutor

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

8 mai 2026

Un bărbat din Maramureș a fost reținut într-un dosar de ultraj, după ce a lovit doi paramedici care se aflau în misiune.

Incidentul a avut loc în localitatea Mireșu Mare – județul Maramureș, iar anchetatorii spun că agresiunea a avut loc în interiorul ambulanței, în timp ce echipajul intervenea pentru salvarea unui tânăr de 18 ani.

În urma agresiunii, cei doi paramedici ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență Maramureș, aflați în ambulanța SMURD, au suferit leziuni constatate medico-legal, având nevoie inclusiv de zile de îngrijiri medicale.

Ulterior, în timpul anchetei, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare, care instrumentează cazul, au dispus reţinerea pentru 24 de ore a bărbatului.

„În data de 01.05.2026, în jurul orei 22:30, în timp ce se afla în localitatea Mireşu Mare, în interiorul autospecialei SMURD, i-a aplicat două lovituri cu pumnul în zona feţei persoanei vătămate plutonier adjutant – paramedic din cadrul ISU Maramureş, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, provocându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 12-14 zile de îngrijiri medicale.

În aceleaşi circumstanţe, i-a aplicat o lovitură cu pumnul în zona feţei unei alte persoane vătămate plutonier adjutant-paramedic din cadrul ISU Maramureş, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, provocându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 2-3 zile de îngrijiri medicale”, au detaliat procurorii.

Noi cetățeni români au depus jurământul la ASE București, într-o ceremonie dedicată Zilei Europei

Autor

Redacția

-

8 mai 2026

Autoritatea pentru cetatenie — Noi cetățeni români au depus jurământul la ASE București, într-o ceremonie dedicată Zilei Europei

În Aula Magna a Academia de Studii Economice din București a avut loc una dintre cele mai importante ceremonii organizate de Autoritatea Națională pentru Cetățenie cu ocazia Zilei Europei. Evenimentul a marcat depunerea Jurământului de Credință față de România de către noi cetățeni români proveniți din state aflate pe mai multe continente, într-un context simbolic legat de identitatea europeană, valorile democratice și apartenența la spațiul comunitar.

Ceremonia a fost organizată în parteneriat între ANC și ASE București și a reunit reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, ai Guvernului României, Parlamentului, Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Externe, corpului diplomatic, mediului academic și societății civile.

Ziua Europei și simbolismul datei de 9 Mai

Evenimentul a fost construit în jurul semnificației multiple a zilei de 9 Mai, dată cu puternică încărcătură istorică atât pentru România, cât și pentru Uniunea Europeană. Organizatorii au făcut referire la Declarația Schuman din anul 1950, considerată fundamentul construcției europene moderne, dar și la momente definitorii pentru istoria României: proclamarea independenței de stat în anul 1877 și victoria Coaliției Națiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial.

Deschiderea oficială a fost realizată de Ana-Claudia Țapardel, care a subliniat că dobândirea cetățeniei române reprezintă și dobândirea statutului de cetățean european.

În intervenția sa, reprezentanta ANC a declarat că instituția reflectă în mod autentic motto-ul Uniunii Europene – „Unitate în diversitate”, prin integrarea în societatea românească a unor cetățeni proveniți din spații culturale și geografice diferite.

ANC și rolul strategic al cetățeniei române

Discursurile oficiale au pus accent pe dimensiunea administrativă și geopolitică a cetățeniei române. În ultimii ani, România a devenit una dintre principalele destinații europene pentru persoanele care solicită redobândirea sau acordarea cetățeniei, în special în contextul mobilității europene și al drepturilor asociate statutului de cetățean al Uniunii Europene.

Reprezentanții ANC au evidențiat faptul că instituția are un rol esențial în consolidarea identității europene și în promovarea valorilor democratice, într-un context regional în care migrația, securitatea și integrarea administrativă au devenit teme majore pentru statele membre ale Uniunii Europene.

Ceremonia organizată la ASE București a transmis inclusiv un mesaj instituțional privind modernizarea administrației publice și apropierea acesteia de mediul universitar și educațional.

Parteneriatul dintre ANC și ASE București

În cadrul evenimentului a fost evidențiată colaborarea dintre ANC și mediul academic, considerată de organizatori un element important pentru dezvoltarea unei administrații moderne și eficiente.

Nicolae Istudor, rectorul ASE București, a participat la ceremonia oficială și a susținut importanța parteneriatului dintre universitate și instituțiile statului.

Potrivit organizatorilor, colaborarea dintre ANC și ASE include facilitarea stagiilor de practică pentru studenți și dezvoltarea unor programe educaționale dedicate administrației publice și afacerilor europene.

În ultimii ani, universitățile din România au început să fie implicate tot mai frecvent în proiecte de colaborare cu instituțiile publice, în special în domeniile administrației, politicilor europene și digitalizării serviciilor publice.

Imnul României și momentul solemn al depunerii jurământului

Ceremonia a debutat cu interpretarea Imnului Național al României de către soprana Daniela Cârstea, urmată de interpretarea Imnului Uniunii Europene de către Corul Liceului Internațional de Informatică din București.

Momentul central al evenimentului a fost reprezentat de depunerea Jurământului de Credință față de România de către noii cetățeni români.

Persoanele care au depus jurământul provin din state precum Republica Moldova, Statele Unite ale Americii, Suedia, Albania, Turcia, Israel, Germania, Olanda, Egipt, India, Polonia, Columbia și Canada.

Diversitatea statelor de proveniență a fost prezentată de organizatori drept o expresie directă a caracterului multicultural și european al societății românești contemporane.

Cetățenia română și miza europeană

Dobândirea cetățeniei române presupune automat accesul la drepturile garantate cetățenilor Uniunii Europene, inclusiv libertatea de circulație, dreptul de muncă și accesul la sistemele administrative și educaționale europene.

În acest context, ceremoniile organizate de ANC au depășit în ultimii ani dimensiunea strict administrativă și au devenit evenimente cu rol simbolic și diplomatic, în special în raport cu comunitățile românești din afara granițelor și cu persoanele care aleg să își construiască un viitor în România.

Prin organizarea evenimentului de la ASE București, Autoritatea Națională pentru Cetățenie a transmis un mesaj privind consolidarea valorilor europene, modernizarea administrației publice și susținerea unei societăți bazate pe diversitate culturală, respect reciproc și apartenență comună la spațiul european.

Groapa de gunoi Vidra: urgența fabricată de un ministru demis. Diana Buzoianu, refuzul de a pleca și PR-ul ieftin

Autor

Sorin PREDA

-

7 mai 2026

Groapa de gunoi Vidra Ecosud și Diana Buzoianu - Foto Ziarul de Investigații și Facebook

Pe 7 mai 2026, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a publicat un comunicat de presă despre „situația critică” de la depozitul de gunoi Vidra – singurul depozit conform care deservește Bucureștiul și județul Ilfov. Documentul invocă un raport al Gărzii Naționale de Mediu, cere o expertiză independentă și avertizează că România riscă noi proceduri de infringement europene.

Nimic din comunicat nu spune că raportul citat datează din 17 martie 2026 — cu cincizeci de zile înainte. Și nimic nu spune că guvernul care l-a emis fusese demis prin moțiune de cenzură cu două zile înainte, pe 5 mai 2026.

„Nu voi ceda, nu îmi voi da demisia”

Povestea ministrului Diana Buzoianu la Ministerul Mediului nu începe pe 7 mai. Începe a doua oară pe 15 decembrie 2025, când Senatul a adoptat, cu 73 de voturi pentru și 43 împotrivă, moțiunea simplă inițiată de AUR împotriva sa – cu sprijinul PSD.

Motivul: gestionarea crizei de la barajul Paltinu, care lăsase peste 120.000 de oameni fără apă potabilă în județele Prahova și Dâmbovița.

Imediat după anunțarea votului, Diana Buzoianu a urcat la microfon: „Am asistat la o moțiune bambilici. Nu voi ceda, nu îmi voi da demisia, nu voi putea fi șantajată cu funcția.”

Tehnic, avea dreptate pe un singur punct: o moțiune simplă nu obligă juridic un ministru să demisioneze. Politic, gestul de a rămâne în funcție după un vot parlamentar care cerea explicit plecarea sa a stabilit tonul pentru tot ce a urmat.

USR, partid din care face parte Buzoianu, a confirmat atitudinea ca linie de partid chiar în zilele în care Guvernul Bolojan era demolat prin moțiune de cenzură: un reprezentant al formațiunii declara că USR nu intenționează să plece de la guvernare „nici dacă se dă pe noi cu apă clocotită”. Buzoianu refuzase deja să plece în decembrie 2025, după moțiunea simplă. Partidul a ridicat refuzul la rang de principiu.

Raportul din martie, comunicatul din mai

Documentul central invocat în comunicatul din 7 mai este Raportul Gărzii Naționale de Mediu nr. 1896/GM/17.03.2026. Acesta consemnează că gradul de ocupare al depozitului Vidra este de 72,41% din capacitatea totală autorizată de 11,5 milioane de metri cubi.

Raportul există. Data lui este reală. Problema este că ministerul l-a primit în luna martie și a ales să construiască o urgență publică în jurul lui abia în luna mai – la exact două zile după ce Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură votată de 281 de parlamentari.

Nicio urgență tehnică nu se declanșează în 48 de ore. Niciun prag legal nu s-a schimbat între 17 martie și 7 mai. Depozitul Vidra era la același procent de umplere în luna martie, în aprilie și în mai. Ceea ce s-a schimbat este statutul juridic al useristei care l-a emis.

Autoaudit sau neîncredere în GNM? Ministerul nu lămurește

Comunicatul conține o contradicție structurală pe care nicio redactare elegantă nu o poate ascunde – dar care poate fi citită în două feluri, ambele îngrijorătoare.

Pe de o parte, MMAP citează raportul GNM ca sursă de date oficiale. Pe de altă parte, în același document, MMAP anunță că a solicitat GNM să realizeze o „expertiză externă independentă” pentru a verifica dacă datele din raport sunt corecte.

Prima ipoteză: autoaudit. Garda Națională de Mediu se află în subordinea Ministerului Mediului. Raportul 1896 a fost produs de GNM. Expertiza care să verifice raportul urmează să fie realizată tot de GNM? Aceasta nu este independență – este o instituție pusă să-și verifice propriile concluzii, sub autoritatea aceluiași minister care a comandat inițial raportul.

A doua ipoteză: Buzoianu nu are încredere în GNM. Comunicatul cere explicit o expertiză „externă” – adică din afara Gărzii? Dacă ministrul solicită o verificare externă tocmai instituției pe care o coordonează, singura explicație coerentă este că are motive să creadă că datele produse de GNM nu sunt de încredere? Cu alte cuvinte: fie Garda a produs un raport eronat din incompetență, fie datele au fost alterate!

Dacă această a doua ipoteză este cea reală, ea este mult mai gravă decât orice problemă de capacitate la Vidra. Ea descrie o instituție de control a statului cu date compromise? Și ridică o întrebare pe care comunicatul o evită cu grijă: dacă ministrul știe sau suspectează că GNM nu este „tocmai cinstită” — de ce nu spune asta explicit, și de ce nu există o sesizare penală?

Comunicatul lasă deliberat ambiguitatea în loc.

Acuzație penală fără sesizare penală

Ministrul Buzoianu a declarat public — atât pe Facebook, cât și implicit prin comunicatul oficial — că operatorul depozitului, compania EcoSud, ar menține în mod deliberat raportările de umplere sub pragul de 75%, tocmai pentru a preveni apariția unui depozit concurent.

„Toate raportele EcoSud arată mereu o capacitate ocupată din depozit sub pragul de 73%. Adică, din hârtiile realizate de operator reiese că încă nu e cazul să apară un alt depozit competitor”, a afirmat Buzoianu.

Dacă această afirmație este adevărată, ea descrie o faptă penală: falsificarea de documente oficiale în scopul obținerii unui avantaj comercial. Cadrul legal există și este clar.

Până la publicarea acestui articol, nu există nicio sesizare publică adresată DNA sau DIICOT de către Ministerul Mediului sau de către ministrul Buzoianu personal în legătură cu aceste presupuse nereguli.

Un ministru care acuză public o fraudă și nu sesizează organele penale competente face una din două lucruri: ori nu crede ce spune, ori instrumentalizează o acuzație penală în scop de imagine. Niciuna dintre variante nu descrie un act de guvernare.

Datele care lipsesc din comunicat

EcoSud susține, în documente publice disponibile pe propriul site, că depozitul dispune de o capacitate rămasă de aproximativ 4,5 milioane de metri cubi. Raportat la capacitatea totală de 11,5 milioane mc, aceasta înseamnă aproximativ 39% spațiu disponibil — departe de o urgență imediată.

Comunicatul MMAP invocă „date tehnice proprii” care ar contrazice cifrele operatorului. Aceste date nu sunt publicate, nu sunt anexate comunicatului și nu au fost puse la dispoziția publicului în nicio formă verificabilă.

Ministerul acuză EcoSud că ascunde date. Ministerul ascunde, la rândul său, propriile calcule.

Două celule din opt — sau 72,41% din total?

Comunicatul introduce un al doilea element de alarmare: din cele opt celule ale depozitului, doar două mai pot primi deșeuri în 2026 — celula C8, aflată în exploatare, și celula C6, în pregătire. Celulele C1–C5 sunt închise sau în curs de închidere, iar pe C7 activitatea a fost sistată.

Această informație este prezentată alăturat cu procentul de 72,41%, creând impresia că ambii indicatori descriu aceeași urgență. Ei nu descriu același lucru.

Procentul de 72,41% se calculează pe capacitatea totală autorizată — adică pe cei 11,5 milioane mc, inclusiv volumul deja ocupat din celulele închise C1–C5. Acele celule sunt închise tocmai pentru că au fost umplute: ele sunt parte din numărătoare, nu un indicator separat de urgență.

A spune că „doar 2 celule din 8 mai funcționează” și a prezenta asta ca semn de urgență operațională înseamnă a amesteca doi indicatori tehnici incompatibili. Una e capacitatea totală față de cea ocupată. Alta e numărul de celule active. Comunicatul le suprapune deliberat.

Ministru interimar cu obligații pentru autorități locale

Diana Buzoianu este, din 5 mai 2026, ministru interimar. Guvernul Bolojan a fost demis. Executivul funcționează în regim de administrare curentă, cu atribuții limitate prin Constituție și prin OUG 57/2019.

Comunicatul din 7 mai folosește un limbaj imperativ față de autoritățile locale: acestea „trebuie să înceapă procedurile pentru dezvoltarea unui nou depozit”, se „vor clarifica obligațiile” și „absența unor decizii rapide poate genera efecte majore”.

Un ministru interimar nu are mandat politic pentru a iniția procese de reglementare cu consecințe financiare și administrative majore pentru primăriile din București și Ilfov. Constituția României este clară: guvernul demis expediază treburile curente. Nu lansează politici publice noi. Nu creează obligații pentru autoritățile locale.

Cronologia care spune tot

Data	Evenimentul
15 decembrie 2025	Moțiunea simplă împotriva Buzoianu, adoptată de Senat cu 73 voturi
17 martie 2026	GNM emite Raportul nr. 1896 — grad de umplere Vidra: 72,41%
5 mai 2026	Guvernul Bolojan demis prin moțiune de cenzură, 281 voturi
7 mai 2026	MMAP publică comunicatul despre „situația critică” la Vidra

Raportul GNM a stat 51 de zile în sertarul ministerului. A ieșit la două zile după căderea guvernului, semnat de un ministru care refuzase să plece după ce Parlamentul o demisese cu cinci luni înainte.

Întrebările rămase fără răspuns

Când exact a primit MMAP Raportul GNM nr. 1896/GM/17.03.2026 și de ce nu a fost făcut public până pe 7 mai 2026?
Care sunt „datele tehnice proprii” ale ministerului care contrazic cifrele EcoSud și unde pot fi consultate public?
Cum se calculează gradul de 72,41% — include sau exclude volumul celulelor închise C1–C5?
În ce temei juridic emite un ministru interimar obligații de politică publică față de autoritățile locale?
A depus MMAP sau ministrul Buzoianu o sesizare penală la DNA sau DIICOT în legătură cu presupusa manipulare a datelor de către EcoSud?

Ilie Bolojan vrea un PNL mai bun

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

7 mai 2026

Au fost ceva turbulențe (și) în PNL, odată cu adoptarea moțiunii împotriva Guvernului și, implicit, a lui Ilie Bolojan, drept pentru care câteva voci din partid s-au ridicat pentru a-și impune punctele de vedere.

În final, dorința lui Bolojan, de a se dezice complet la rându-i de PSD, a fost îmbrățișată, însă este greu de spus dacă, cât și cum vor „rezista” liberalii pe dinafara mesei la care se iau decizii.

În PNL, președintele formațiunii pare a fi momentan câștigător, în ceea ce privește dorința „puciștilor” din partid, legată de o posibilă nouă coaliție cu social democrații.

După moțiune, Ilie Bolojan a convocat o ședință a conducerii PNL, fiind adoptată o rezoluție care spune clar că formațiunea va rămâne în opoziție și nu va participa la formarea unui nou guvern alături de PSD.

Pe surse, ar exista totuși contestatari, printre care Cătălin Predoiu, Hubert Thuma și Nicoleta Pauliuc. Pentru aceștia, dar și pentru alți liberali, Bolojan a avut astăzi un mesaj, concluzia fiind că își dorește un fel de partid „renăscut”. Totodată, Bolojan nu s-a ferit să facă o comparație cu ceea ce se întâmpla în vremea în care Florin Cîțu era cel care conducea PNL.

„Sunt în PNL de peste 30 de ani. Am trecut prin bune și rele. M-am bucurat de victoriile obținute și de reușitele primarilor noștri. M-au întristat eșecurile și deciziile greșite. Am cunoscut oameni de caracter. Prin prieteniile legate, PNL a fost pentru mine a doua familie.

În cei peste 20 de ani în administrație, am căpătat convingerea că nu poți moderniza o comunitate sau o țară fără o bună guvernare și o amprentă liberală. Am probat asta la Oradea și în multe locuri din țară. Am încercat și la București.

În ultimii ani, am asistat la multe dintre deciziile complicate ale PNL. Două dintre ele, la care am participat, au fost relevante.
Prima: anul 2021, ședința conducerii PNL, la Vila Lac. Sunt mai mulți absenți. Președintele de atunci al PNL, Florin Cîțu, după ce fusese „ales” pe un discurs anti-PSD, supune votului formarea alianței cu PSD.

Cine este pentru? Puțini ridică mâna, rușinați. Nu se numără voturile.
Cine este împotrivă? Puțini ridică mâna. Se numără aceste voturi.

Deși majoritatea nu ridică mâna la nicio întrebare, Cîțu trage concluzia că diferența dintre cei prezenți și cei care au votat împotrivă înseamnă un vot pentru alianța cu PSD. Deciziile se luaseră în alte birouri, biroul de conducere al PNL doar le formaliza.

Apele s-au amestecat și s-au tulburat. Ceea ce a urmat și unde ne-au dus aceste decizii, la sfârșitul anului 2024, se știe. Ne-a trecut glonțul pe la ureche…

A doua: 2026, ședința extinsă a conducerii PNL, alaltăieri.
După avertizarea dată PSD că duce țara într-o criză și că nu vom mai colabora cu ei dacă fac asta, în calitate de președinte al PNL supun votului să nu mai facem coaliție cu ei și intrarea în opoziție.

După o dezbatere cu replici și argumente, cine este pentru? 50 de colegi ridică mâna. Am văzut în ochii multora demnitatea recâștigată.

Cine este împotrivă? Nicio mână ridicată. 4 nu au votat. Am separat apele. S-au limpezit.
Decizia a fost luată în biroul de conducere al PNL, nu în alte birouri.

PNL și-a recâștigat cu această decizie ceea ce nicio funcție și niciun sondaj nu pot cumpăra: respectul de sine. E prima condiție să recâștigăm încrederea românilor.

Știu că nu va urma o perioadă ușoară și că nu există rezultate fără efort, fără echipă și fără depășirea unor greutăți. Dar am convingerea că PNL a ales drumul bun. Voi lucra, împreună cu toți colegii, pentru ca PNL să redevină un partid în care își pun speranța mai mulți români și care poate contribui cu adevărat la modernizarea României.

Un partid care poate greși, dar care nu își abandonează niciodată țara. Un partid care nu fuge în fața responsabilității. Un partid care înțelege că politica nu înseamnă doar putere, ci obligația de a ajuta România să stea în picioare pe termen lung.

Cu seriozitate. Cu decență. Cu credință. Cu respect pentru muncă, pentru libertate și pentru demnitatea oamenilor. Iar Partidul Național Liberal va rămâne acolo unde a fost mereu în momentele grele ale istoriei: de partea României.
Așa să ne ajute Dumnezeu!”, este mesajul lui Bolojan.

Firme de pază, bănuite că și-au împărțit „piața” pentru a obține contracte

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

7 mai 2026

Consiliul Concurenței a declanșat o anchetă privind activitatea a patru firme care oferă servicii de pază și protecție, existând suspiciuni că acestea și-au împărțit „piața”, astfel încât fiecare să obțină contracte.

Societățile vizate sunt SGPI Security Force SRL, TMG Guard SRL, Ambasador Group Security SRL și Team Force Security SRL, în cadrul anchetei fiind efectuat inspecții inopinate la sediile acestora.

Se bănuiește o trucare a licitațiilor de către cele patru societăți care oferă servicii de pază și protecție, Curtea de Apel București încuviințând ca, în cadrul anchetei demarate de Consiliul Concurenței, să fie obținute toate informațiile și documentele „necesare clarificării posibilelor practici anticoncurențiale analizate”.

Însă, asigură autoritatea de concurență, efectuarea activităților din cadrul anchetei, inclusiv a inspecțiilor inopinate, „nu reprezintă o antepronunțare în ceea ce privește vinovăția companiilor”.

„Inspecțiile s-au derulat în cadrul investigației privind o posibilă înţelegere anticoncurenţială și/sau practică concertată în cadrul procedurilor de achiziții publice organizate de diferite autorități din România. Autoritatea de concurență a analizat o serie de proceduri de atribuire organizate din 2020 și până în prezent, de autorități și/ sau entitati contractante diverse, precum Transgaz, Universitatea din București, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA (CNAIR), RA Aeroportul Iași, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.

Astfel, Consiliul Concurenței suspectează, pe lângă potențiala împărțire de piață și o posibilă coordonare a politicilor comerciale în ceea ce privește prețul de achiziție. În același timp, investigația vizează și eventuale înțelegeri privind modul de folosire a subvențiilor primite pentru angajarea de personal.

Ca urmare, Consiliul Concurenței analizează dacă astfel de practici au condus la manipularea procedurilor de atribuire a contractelor publice pe piața serviciilor de pază.

În situația în care Consiliul Concurenței va constata încălcarea regulilor de concurență, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. Cu toate acestea, companiile care cooperează cu autoritatea de concurență, în cadrul programului de clemență, pot obține imunitate la amendă sau reduceri substanțiale ale amenzilor.

Achizițiile publice reprezintă un domeniu prioritar, de-a lungul timpului Consiliul Concurenței derulând numeroase cazuri referitoare la trucarea licitațiilor de către operatori economici participanți la procedurile organizate de de autorități publice.

Astfel, companii din diverse sectoare (energie, servicii IT, construcții, produse lactate, servicii de pază) au fost amendate pentru trucarea unor licitații organizate de instituții precum Ministerul de Interne, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA (CNAIR), Romgaz, Transgaz, Complexul Energetic Oltenia, Romsilva”, detaliază Consiliul Concurenței.

Dosar penal după ce polițiștii au împușcat un deținut din Penitenciarul Craiova care evadase

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

7 mai 2026

Procurorii au deschis un dosar penal în urma unui incident tragic mai puțin obișnuit.

Un deținut încarcerat în Penitenciarul Craiova care evadase în timp ce se afla la muncă, a fost împușcat, în încercarea de a fi prins.

Deținutul, care era închis după o faptă de viol, se afla, pe 5 mai anul acesta, la muncă în exteriorul penitenciarului. Numai că agenții din penitenciar au sesizat la un moment dat dispariția acestuia, astfel că a fost dată alarma.

„Polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Dolj au fost sesizați de către Penitenciarul Craiova, cu privire la faptul că, în cursul acestei zile, deținutul POPESCU COSTINEL TIBERIU, de 37 de ani, aflat în executarea unei pedepse cu închisoare de 11 ani și 4 luni pentru săvârșirea infracțiunii de viol, aflat la punctul de lucru de pe strada Corneliu Coposu, a plecat într-o direcție necunoscută și nu a mai fost găsit.

Semnalmente: înălţime 1,65 m, constituție atletică, ras în cap, ochii căprui, barbă lungă. La momentul evadării bărbatul era îmbrăcat într-un trening de culoare negru și o șapcă pe cap.

Persoanele care dețin informații utile cu privire la bărbatul evadat sunt rugate să apeleze numărul unic de urgență 112 sau să anunțe cea mai apropiată unitate de poliție”, transmitea IPJ Dolj.

Conform informațiilor oficiale de pe portal.just, bărbatul fusese arestat preventiv în vara anului 2023, sentința de condamnare definitivă fiind pronunțată în decembrie 2024: 11 ani şi 4 luni închisoare, alături de interzicerea unor drepturi, printre care și cel de a fi tutore sau curator sau dreptul de a comunica cu persoana vătămată, care era fiica sa vitregă.

Totodată, bărbatul fusese obligat la plata sumei de 50.000 lei către partea civilă, reprezentând daune morale – 40.000 lei daune morale pentru suferințele pricinuite de infracțiunea de viol, 7.000 lei pentru pentru corupere sexuală a minorilor și 1.000 lei pentru violenţă în familie. Victima, fiica sa vitregă, avea 13 ani.

Marți, când deținutul a evadat, acesta reușise să parcurgă câțiva zeci de kilometri până să fie depistat. Seara, IPJ Dolj transmitea că, „în urmă cu câteva minute, bărbatul a fost identificat în extravilanul comunei Brabova, din județul Dolj, iar la vederea polițiștilor a fugit către o pădure de la marginea localității.

Având în vedere somațiile legale efectuate de către polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Dolj, Secției nr.2 Poliție Rurală Breasta și luptătorii din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale, de care bărbatul nu a ținut cont, au fost efectuate focuri de avertisment și foc îndreptat asupra sa, în urma căruia i se efectuează manevre de resuscitare.

A fost informat procurorul criminalist din cadrul Pachetului de pe lângă Tribunalul Dolj, care a preluat cercetările, urmând ca la finalizarea acestora să fie dispuse măsuri legale”.

Ulterior, procurorii confirmau că a fost întocmit dosar penal, pentru „stabilirea tuturor împrejurărilor” în care a survenit decesul bărbatului:

„Din verificările efectuate până în prezent în cauză a rezultat că, la data de 05.05.2026, persoana în cauză, aflată în executarea unei pedepse privative de libertate și desfășurând activități lucrative în exteriorul locului de deținere, ar fi părăsit locul de muncă fără aprobare, fiind ulterior căutată de autorități. Ulterior, aceasta a fost identificată în extravilanul comunei Brabova, iar la vederea forțelor de ordine, persoana ar fi încercat să se sustragă, neconformându-se somațiilor legale efectuate.

În aceste împrejurări, au fost executate focuri de avertisment și focuri de armă în direcția acesteia. Bărbatul a fost rănit, fiind supus manevrelor de resuscitare la fața locului, însă ulterior a fost constatat decesul acestuia.

În cauză, procurori criminaliști din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj au administrat mai multe mijloace de probă iar în prezent se efectuează cercetări în vederea stabilirii cu exactitate a tuturor împrejurărilor producerii acestuia.

Subliniem că toate aspectele referitoare la modul de desfășurare a intervenției, inclusiv respectarea cadrului legal privind utilizarea armamentului din dotare, sunt în curs de verificare.

Menționăm că, la acest moment, ancheta se află într-o fază incipientă iar datele prezentate au caracter preliminar. Pentru a nu periclita buna desfășurare a urmăririi penale nu pot fi oferite, deocamdată, alte informații”.

PSD e pregătit să dea premierul, în persoana lui Grindeanu

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

6 mai 2026

Sorin Grindeanu, liderul PSD, este cel pe care colegii săi îl văd în postura de potențial premier.

Însă numele celui care îi va lua locul lui Ilie Bolojan, proaspăt demis prin moțiune de cenzură, depinde de mai mulți factori.

Acum, după moțiunea PSD&AUR, e greu însă de spus cine va forma viitorul guvern. Întrebat asupra scenariilor, secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a arătat că se preferă în primul rând refacerea aceleiași coaliții de guvernare, fără Bolojan, dar cu un alt premier. Însă, ca back-up, și PSD e pregătit să dea premierul, nimeni altcineva decât președintele partidului.

„Există mai multe variante. Prima opțiune pe care o avem este ca Partidul Național Liberal, pe restul de un an de zile, să facă o astfel de propunere și să mergem mai departe. Dacă o să fie o invitație către PSD să dea prim-ministrul, nu fugim de această responsabilitate și numele pe care PSD îl va propune este Sorin Grindeanu”, a spus Manda.

De altfel, Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că partidul pe care îl conduce are în acest moment toate opțiunile, însă exclude formarea unui guvern împreună cu AUR.

„Noi avem toate opțiunile, spre deosebire de alții: de la a avea un premier propus de PSD, până la a merge în opoziție”, a susținut Grindeanu.

În vârstă de 53 de ani, Grindeanu a mai a ocupat funcția de prim-ministru al României între ianuarie și iunie 2017, când a fost demis prin moțiune de cenzură. La acel moment, moțiunea de cenzură a trecut cu 241 de voturi pentru, 10 împotrivă.

În primele luni, guvernul său a adoptat un decret de dezincriminare a anumitor fapte de abuz în serviciu, ceea ce a stârnit proteste pe scară largă. Apoi, pe fondul tensiunilor interne din PSD, președintele de atunci al formațiunii, Liviu Dragnea, a convocat Comitetul Executiv Național pentru a evalua implementarea programului de guvernare cu care PSD câștigase alegerile legislative din 2016. Înainte ca forul să emită o concluzie, ALDE, partener al coaliției, își retrăsese deja sprijinul politic pentru guvernul Grindeanu. La scurt timp, PSD a procedat la fel, iar toți miniștrii și-au dat demisia în bloc, izolându-l pe Grindeanu.

După mazilirea sa din fruntea guvernului, Grindeanu a devenit președintele ANCOM până în 21 decembrie 2020, când a revenit în Camera Deputaților.

Cum a început: 109 gropi, un termen și o ignorare de 17 ani

Grațiela Gavrilescu — ALDE (trei guverne: 3 aprilie 2017 – 27 august 2019)

Costel Alexe — PNL (4 noiembrie 2019 – 5 noiembrie 2020)

Mircea Fechet — PNL, prima apariție (5 noiembrie – 23 decembrie 2020)

Barna Tánczos — UDMR (23 decembrie 2020 – 15 iunie 2023)

Mircea Fechet — PNL, al doilea mandat (15 iunie 2023 – 23 iunie 2025)

Diana Buzoianu — USR (23 iunie 2025 – prezent, în caretaker din 5 mai 2026)

Calculul banilor: cât a plătit România

Douăsprezece milioane și jumătate de euro din bani publici. Nu pentru a curăța gropile. Pentru a nu le curăța.

De ce nu s-a rezolvat în 17 ani

Ce urmează

Ziua Europei și simbolismul datei de 9 Mai

ANC și rolul strategic al cetățeniei române

Parteneriatul dintre ANC și ASE București

Imnul României și momentul solemn al depunerii jurământului

Cetățenia română și miza europeană

„Nu voi ceda, nu îmi voi da demisia”

Raportul din martie, comunicatul din mai

Autoaudit sau neîncredere în GNM? Ministerul nu lămurește

Acuzație penală fără sesizare penală

Datele care lipsesc din comunicat

Două celule din opt — sau 72,41% din total?

Ministru interimar cu obligații pentru autorități locale

Cronologia care spune tot

Întrebările rămase fără răspuns

Rămâi conectat

Ultimul articol