2.9 C
București
marți, 23 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 42

Profil de politician – Petre Florin Manole: Evoluția unui lider PSD de la activism la politica Sectorului 1

Florin Manole - Foto Ziarul de Investigații

Petre‑Florin Manole nu mai este de mult doar „tânărul activist pentru drepturile romilor”. După ce a intrat în PSD în 2009, a urcat rapid treptele partidului: consilier local în Sectorul 5, membru în Colegiul CNCD, deputat de București, purtător de cuvânt și, astăzi, președinte al organizației PSD Sector 1. În spatele funcțiilor se ascunde un amestec de idealism civic și pragmatism feroce: Manole vorbește fluent limbajul drepturilor omului, dar stăpânește la fel de bine jocul de culise. Și‑a adunat susținători printre ONG‑iști, și‑a atras dușmani pe coridoarele Parlamentului, iar presa l‑a pus sub reflector deopotrivă pentru inițiative curajoase și pentru alianțe discutabile.

Formare și începuturile activismului (1983–2011)

Petre Florin Manole s-a născut la 6 octombrie 1983, în Slobozia, județul Ialomița. A urmat studiile la Facultatea de Istorie a Universității din București, pe care a absolvit-o, formarea sa academică având să îi influențeze direcția profesională ulterioară. Încă din timpul facultății, Manole s-a implicat în activități civice și proiecte legate de drepturile omului și studiul minorităților, inclusiv al minorităților sexuale. În 2006, la doar 23 de ani, a co-fondat împreună cu profesori și colegi Centrul de Studii Rome al Universității din București, evidențiind preocuparea sa pentru problematica romă și incluziunea socială. De altfel, Manole provine el însuși dintr-o familie de etnie romă, aspect pe care l-a transformat într-un motor al activismului său și care i-a definit o parte din identitatea publică (ulterior, biografia sa oficială îl menționează ca „român de origine romă”).

În perioada 2007–2011, Petre Florin Manole a lucrat ca referent relații publice la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, fapt ce i‑a adus probabil și simpatie din partea comunității evreiești. Acest rol i-a oferit și ceva experiență în domeniul memoriei istorice și al combaterii discriminării, punându-l în legătură cu organizații neguvernamentale și rețele de advocacy. Paralel, a colaborat cu mai multe ONG-uri axate pe drepturile omului și pe dezvoltare comunitară a romilor – între altele, Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, Partida Romilor „Pro Europa” și Centrul Romilor pentru Politici Publice. Aceste implicări au însumat „mai bine de 10 ani” de activism, după propriile sale estimări, și au pregătit terenul pentru intrarea sa în arena politică.

Un moment definitoriu al formării sale l-a constituit participarea, în 2010, la programul internațional International Visitors Leadership Program al Departamentului de Stat al SUA, axat pe tema politicii externe și a drepturilor omului. Această experiență internațională a contribuit la dezvoltarea perspectivei sale asupra valorilor democratice și a relațiilor internaționale, aspecte ce aveau să fie reflectate ulterior în pozițiile sale publice. În ansamblu, până în 2011, Petre Florin Manole și-a construit un profil de tânăr intelectual de stânga și activist dedicat cauzelor civice, stabilindu-și reputația de apărător al drepturilor minorităților și de activ promotor al diversității.

Intrarea în politică, deci, ascensiunea (2009–2015)

În anul 2009, la vârsta de 26 de ani, Petre Florin Manole a decis să se implice direct în politică, înscriindu-se în Partidul Social Democrat (PSD). Alegerea sa de a se alătura PSD – partid aflat atunci în opoziție – a venit pe fondul convingerilor sale social-democrate și a dorinței de a promova politic politicile de incluziune socială. Manole a fost unul dintre relativ puținii activiști pentru drepturile omului care au făcut pasul către PSD, partid dominat la acea vreme de politicieni mai conservatori. Potrivit propriilor declarații, în anii de dinainte de intrarea în PSD și-a construit o rețea de susținători în zona societății civile și academice, însă pentru a se afirma în interiorul partidului a trebuit să câștige încrederea liderilor politici. Printre cei care l-au susținut în această etapă s-au numărat mentori precum Liviu Pop – cunoscut lider sindical devenit ministru – și alți politicieni din aripa progresistă a PSD, care au apreciat experiența sa în ONG-uri.

Primul test electoral al lui Manole a venit în iunie 2012, când a candidat pe listele USL (alianța PSD-PNL) pentru Consiliul Local al Sectorului 5 București. A reușit să obțină un mandat de consilier local în Sectorul 5, intrând astfel în administrația publică locală. La numai 28 de ani, Manole devenea unul dintre cei mai tineri consilieri din București, activând într-un sector cunoscut pentru problemele sale administrative și condus atunci de controversatul primar Marian Vanghelie. Experiența de consilier (2012–2016) i-a oferit lui Manole ocazia de a se familiariza cu mecanismele administrației locale și de a-și exersa abilitățile politice. Totodată, începând din noiembrie 2012, și-a făcut vocea auzită ca blogger pe platforma Adevărul, unde a publicat articole de opinie pe teme politice și sociale. Prin aceste texte – unele critice la adresa limbajului discriminatoriu din spațiul public sau a derapajelor politicienilor – Manole a continuat să-și promoveze valorile anti-discriminare și să-și construiască un profil public recognoscibil. De pildă, într-un articol din 2013, semnat ca blogger Adevărul, analiza problemele stângii din România înaintea congresului PSD, iar în alte texte a taxat exprimările rasiste din discursul unor politicieni de dreapta.

În paralel cu activitatea din Consiliul Local, Petre Florin Manole a început să fie cooptat și în structurile guvernamentale pe filieră politică. În anul 2014 a devenit consilier al ministrului delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, în Guvernul Ponta. Această numire a reprezentat un prim semn al susținerii de care se bucura în interiorul PSD, ministrul Liviu Pop fiind cel care l-a adus în echipa sa. Rolul de consilier la Ministerul Dialogului Social, un portofoliu dedicat relațiilor cu ONG‑urile și partenerii sociali, i‑a oferit lui Manole scena perfectă pentru un exercițiu de autopromovare.

Conștient că eticheta de „activist rom” deschide uși altfel închise, a speculat fiecare întâlnire oficială pentru a‑și amplifica vizibilitatea și a‑și consolida influența. Relațiile cultivate atunci – de la greii PSD până la lideri ai organizațiilor rome – au devenit probabil monedă de schimb în cursa lui către funcții mai mari.

Apogeul ascensiunii sale inițiale a fost atins în primăvara lui 2015. La 1 aprilie 2015, Parlamentul României l-a numit pe Petre Florin Manole ca membru în Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Manole avea atunci 31 de ani și a obținut această funcție în urma unui vot al plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului, fiind propus de grupul PSD. Candidatura sa a întrunit 235 voturi pentru și 111 împotrivă, semn al unei susțineri politice solide, dar și al unor rezerve din partea opoziției.

HotNews remarca, în contextul validării, că Manole era cel mai tânăr membru al noului Colegiu CNCD și provenea din zona societății civile, cu un CV notabil în domeniul drepturilor omului. Profilul său publicat atunci arăta că: „Petre Florin Manole este din 2014 consilier al ministrului delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop. În CV-ul său, Manole scrie că din noiembrie 2012 este blogger la Adevărul și tot din 2012 este consilier local în sectorul 5. Anterior, el a fost ‘expert pe termen scurt’ responsabil cu Relațiile publice la ONG-ul Roma Education Fund Romania, iar în perioada 2007-2011 a fost referent responsabil tot cu Relațiile publice la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România ‘Elie Wiesel’”. Se conturează, așadar, imaginea unui politician care a înțeles încă de la debutul carierei că preocupările civice și sociale îi pot deschide uși și a mizat constant pe ele pentru a‑și consolida profilul public.

Mandatul lui Petre Florin Manole la CNCD a durat din 2015 până la sfârșitul anului 2016. Deși relativ scurt (întrucât avea să-l părăsească în urma alegerii ca deputat), această poziție i-a oferit vizibilitate națională și o platformă oficială pentru a lupta împotriva discriminării. Nominalizarea sa politică a fost și ea criticată de unii jurnaliști ca parte a algoritmului partidelor de a-și plasa oamenii în instituții publice. Manole a încercat să contracareze aceste percepții păstrându-și discursul echilibrat și profesionist în cadrul CNCD.

Sprijinul politic de care s-a bucurat în această etapă a provenit în principal de la conducerea PSD (premierul Victor Ponta și cercul său), care promova la momentul respectiv o imagine de deschidere către societatea civilă. Prezența lui Manole în CNCD a fost așadar susținută de partid ca un exemplu de „infuzie de sânge proaspăt” din rândul activiștilor de stânga.

Debutul în Parlament și rolul în PSD (2016–2019)

La finalul anului 2016, cariera politică a lui Petre Florin Manole a făcut un salt important. PSD l-a inclus pe listele sale de candidați pentru Camera Deputaților în circumscripția București la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016. Manole a ocupat o poziție eligibilă pe lista PSD București, beneficiind de popularitatea partidului în capitală după câștigarea alegerilor locale din vară. El a fost ales deputat și validat oficial în Parlament la 21 decembrie 2016, marcând începutul primului său mandat de parlamentar (Legislatura 2016–2020). În vârstă de 33 de ani, se alătura grupului unei coaliții guvernamentale solide (PSD-ALDE) conduse inițial de Liviu Dragnea din umbră.

Ca deputat la primul mandat, Petre Florin Manole s-a concentrat pe domeniile care îi erau familiare: drepturile omului, egalitatea de șanse și administrația publică. A fost repartizat în Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale din Camera Deputaților, unde activitatea sa a fost în nota experienței anterioare de la CNCD. De asemenea, a avut intervenții pe subiecte precum incluziunea romilor și combaterea antisemitismului, folosindu-și pregătirea de activist. El a căutat să proiecteze imaginea unui deputat reformist în interiorul PSD, ceea ce l-a și diferențiat într-o anumită măsură de majoritatea colegilor de partid.

Una dintre cele mai notabile poziționări publice ale lui Petre Florin Manole în această perioadă a fost legată de inițiativa Coaliției pentru Familie de a redefini constituțional noțiunea de familie ca fiind bazată pe căsătoria între un bărbat și o femeie. La 9 mai 2017, Camera Deputaților a votat covârșitor (cu peste 70% din voturi) în favoarea revizuirii Constituției în sensul propus de Coaliție – un demers criticat de comunitatea internațională pentru impactul asupra drepturilor persoanelor LGBT. Petre Florin Manole a fost singurul deputat PSD care a votat împotrivă acestei inițiative, distanțându-se astfel de linia oficială a partidului său.

Bucharest Pride 2025 – Foto Ziarul de Investigații

Gestul său, deși izolat în grupul PSD (unde restul deputaților au urmat indicațiile conducerii), a fost remarcat de presă și apreciat de organizațiile pentru drepturile omului, acesta fiind momentul in care Manole a atras simpatia comunității LGBT. Dacă a fost doar o mișcare politică nu știm. Un editorial publicat în Adevărul a subliniat caracterul „rușinos” al zilei în care aproape întregul spectru politic a susținut inițiativa, notând că „partidul așa-zis Social Democrat a avut doar un vot împotrivă […] venit din partea deputatului Petre Florin Manole”. Acest vot de conștiință l-a plasat pe Manole în postura de dizident intern moderat, evidențiind tensiunea dintre valorile sale progresiste -LGBT- și orientarea conservatoare pe care PSD o afișa în acel moment sub conducerea lui Liviu Dragnea.

Reacțiile la gestul său din 2017 au împărțit scena publică: activiștii pro LGBTQ+și o parte a presei l‑au aplaudat pentru că a pus drepturile unei comunități mai presus de dorința partidului, în timp ce, în interiorul PSD, s‑a instalat o tăcere aproape stânjenitoare. Nici o sancțiune oficială—doar un murmur iritat, înghițit de liderii conștienți că oricum inițiativa trecuse fără emoții. Momentul i‑a pus lui Petre Florin Manole eticheta de „voce atipică” în PSD: deputatul care, spre deosebire de colegii săi ce au votat la unison, simpatizează și înțelege comunitatea LGBT.

În restul mandatului 2016–2020, Manole a continuat să se implice în teme de politică socială. A susținut, de exemplu, propuneri legate de combaterea antisemitismului (adoptarea definiției IHRA la nivel național) și a luat cuvântul în Parlament pentru a condamna public derapajele naționaliste sau xenofobe. Totodată, a cultivat relații bune cu lideri ai PSD București, precum primarul general Gabriela Firea, precum și cu unii reprezentanți ai minorităților.

În 2019, când Liviu Dragnea a fost înlăturat de la șefia PSD și înlocuit de Viorica Dăncilă (iar apoi Marcel Ciolacu interimar), Manole s-a poziționat de partea noii conduceri reformiste. Între slogane despre binele public și ședințe foto cu pancarte, Manole a scos rapid din buzunar 225.000 de lei pentru PSD, la final de 2019, când partidul își lingea rănile după prezidențiale. Un „împrumut” – așa îi spune el – menit să acopere afişe și clipuri electorale pentru Viorica Dăncilă.

Presa l‑a întrebat pe bună dreptate cum poate un deputat, plătit din bani publici, să strângă un sfert de milion. Răspunsul? Afirmă că pune deoparte 10.000 de lei pe lună, cash la saltea, „om chibzuit”, cum ar veni. Europa Liberă a făcut calculele și a ridicat din  sprâncene: tânărul parlamentar joacă rol de mic magnat creditând partidul. Manole jură că banii vin doar din salariu și indemnizații, iar gestul e pur „benevol”, din loialitate față de echipă. Loialitate? Sau bilet VIP spre următoarea listă electorală? 

Pe plan personal, anii următori au adus și evenimente importante: Petre Florin Manole s-a căsătorit (soția sa, Monica Maria Mitrea, fiind jurist de profesie și lucrând la PPC). Nu oricine îți pune cununa pe cap, iar Manole a ales ca naș pe însuși Gruia Stoica, baronul GFR cu o condamnare penală la activ. Povestea a dat pe dinafară abia în 2022, când finul curta fotoliile guvernamentale, iar presa a scos la lumină legătura cu „regele șinelor”. Iar de aici începe speculația: fix în aceeași perioadă, Manole a „împrumutat” PSD cu 225.000 de lei – bani declarați ca fiind strânși din leafă de parlamentar.

Cinicii fac rapid legătura, amintindu-și de averea colosală a nașului și întrebându-se dacă nu cumva bruscul gest de generozitate al finului miroase a motorină GFR. Oficial, totul e despre loialitate de partid; neoficial și pur speculativ, combinația Stoica–Manole poate seamăna cu un bilet VIP spre următoarea listă electorală.

Spre finalul primului său mandat parlamentar, Petre Florin Manole era perceput așadar ca un politician tânăr promițător al PSD, cu profil de reformist și activist, dar care încă nu deținuse funcții de prim-plan în partid. Acest lucru era pe cale să se schimbe odată cu alegerile din 2020, când aveau să survină evenimente definitorii pentru cariera sa.

Schimbări după 2020: între eșec electoral și leadership local (2020–2021)

Alegerile parlamentare din decembrie 2020 l‑au aruncat pe Petre Florin Manole de pe pista VIP direct în sala de aşteptare. Degeaba cotizase cu 225.000 de lei la PSD şi se afişase la braţ cu naşul milionar Gruia Stoica – Capitala i‑a întors spatele. Poziţia 10 pe listă s‑a dovedit o treaptă prea jos, iar mandatele PSD Bucureşti au fost prea puţine.

Manole a privit cum uşa Parlamentului se închide în nasul lui, în timp ce pe hol intra nestingherit Daniel Tudorache, acelaşi pe care dosarele penale ar fi trebuit să‑l lase pe tuşă. Ciolacu a promis „o soluţie”, Tudorache s‑a autosuspendat două săptămâni iar după, s‑a întors zâmbind în bancă. Rezultatul? Manole a rămas supleant – fără microfon, fără imunitate şi, mai ales, fără dovada că injecţia de cash şi prieteniile de nuntă pot aduce promovarea dorită. Se vede treaba că cineva, mai sus în ierarhia PSD, n‑a fost convins că pariul Manole merită răs-plătit.

Ratarea intrării în Parlament ar fi trimis orice politician obișnuit la colțul rușinii. Nu și pe Petre Florin Manole, eternul activist al PSD. Partidul, veșnic grijuliu cu propriii favoriți, l‑a cocoțat instant în fruntea organizației Sector 1 – 29 noiembrie 2020, notați data – ca să dea cu mătura peste Daniel Tudorache, fugărit de DNA. Manole a acceptat misiunea de „sanitar” cu un zâmbet larg și un discurs bombastic despre reformă și primenire, numai bun de postat pe Facebook. Analiștii au vorbit solemn despre înnoire. Însă s-au oprit repede.

Preluând conducerea PSD Sector 1, Florin Manole a trebuit să rezolve o situație complexă. Pe de o parte, organizația încă îl avea în rândurile sale pe Daniel Tudorache, care rămăsese membru (și deputat) deși oficial  „autosuspendat” în 2020. În practică, Tudorache continua să participe la unele ședințe ale PSD București și menținea influență în filiala Sector 1, ceea ce crea o ambiguitate și tensiune. Manole a clarificat public, într-un interviu pentru Libertatea în februarie 2023, că “statutul domnului Tudorache de la autosuspendare nu s-a schimbat” și că fostul primar nu participă la ședințele conducerii organizației de sector, chiar dacă a fost văzut la reuniuni ale PSD București. Cu alte cuvinte, Manole a încercat să păstreze o linie dură față de Tudorache în filiala Sector 1, delimitându-se de problemele penale ale acestuia.

Cu toate acestea, realitatea era mai nuanțată: Tudorache activa în continuare ca deputat PSD (inclusiv în grupul parlamentar, contrar promisiunilor inițiale), iar influența sa informală nu putea fi ignorată. Manole a recunoscut că Tudorache a participat la unele ședințe ale organizației PSD București după 2020, dar a subliniat că acest lucru era posibil deoarece la ședințele municipale participă toți parlamentarii și aleșii locali PSD din București, indiferent de situațiile individuale. În esență, coabitarea dintre noul lider interimar și vechiul suspendat a fost una delicată, Manole fiind nevoit să echilibreze între cerințele de integritate impuse de conducerea centrală (Ciolacu și Firea) și realitățile de pe teren.

Rămas fără mandat, Manole n‑a stat nici cât ai clipi pe margine: când PSD a revenit la guvernare, în noiembrie 2021, l‑au paraşutat direct în birourile de lux ale Secretariatului General al Guvernului, cu rang de secretar de stat. Funcţia – vândută public drept premiu pentru «expertiza în societatea civilă» – este, de fapt, răsplata clasică pentru soldaţii utili care au ratat la urne. A depus jurământul în decembrie 2021, iar în februarie 2022 şi‑a etalat deja prima declaraţie de avere: semn că sinecura fusese betonată rapid.

În acelaşi timp rămâne şeful PSD Sector 1, orchestrând asaltul roşu‑galben împotriva primarului USR. Cu un picior în Guvern şi altul în filiala din Banu Manta, Manole jonglează cu influenţa pe două fronturi, împărţind promisiuni şi favoruri după nevoie. Compensaţie, fidelizare sau, poate, o notă de plată întârziată pentru împrumutul de 225.000 lei? Oricum i‑ai spune, concluzia rămâne cinică: politicianul care n‑a convins electoratul primeşte, totuşi, un birou la Palatul Victoria – ”plată cash” pentru obedienţă.

Numele său a început să apară în presă în contexte legate de avere și asociere cu personaje controversate, odată cu preluarea funcției guvernamentale. La scurt timp după numirea sa, în 2022, site-ul Europa Liberă a realizat o investigație despre averea lui Florin Manole, concentrându-se pe două aspecte: sumele mari apărute în declarația sa de avere (datorii de peste 350.000 lei și împrumuturi acordate altor persoane) și nunta sa fastuoasă, la care naș a fost omul de afaceri Gruia Stoica.

Covrigul și cafeaua de la aparat par a fi rețeta succesului financiar al lui Florin Manole

În articolul „Averea lui Manole. Secretarul de stat a primit la nuntă aproape 90.000 de euro, naș a fost Gruia Stoica” (publicat pe 6 septembrie 2022), se arată că Manole declarase cadouri de aproximativ 90.000 de euro primite la nuntă, eveniment desfășurat după relaxarea restricțiilor pandemice. Întrebat despre această sumă, Manole a răspuns că, într-adevăr, a avut „o nuntă foarte mare” și că după căsătorie a trebuit să includă în declarația de avere bunurile și veniturile soției (care deținea o casă și teren).

Mai sensibil a fost subiectul nașului Gruia Stoica, condamnat în 2016 pentru dare de mită. Petre Florin Manole a ținut să precizeze pentru Europa Liberă că „fundamentul relației cu Gruia Stoica este etnic, nu politic, nu business”, sugerând că legătura lor vine din comunitatea romă (ambii fiind de origine romă) și nu implică interese de afaceri sau de partid. Manole a insistat că răspunderea penală este individuală și că asocierea cu nașul său nu îl afectează legal pe el, însă percepția publică a fost totuși șifonată de această informație.

Articolul nota și că după ratarea mandatului de deputat, Marcel Ciolacu a decis ca Manole „să fie angajat la partid, cu un salariu de peste 10.000 de lei lunar”, ceea ce arată grija conducerii PSD de a-l menține pe linia de plutire financiar și politic. De asemenea, se menționa că în 2021 Manole avusese și două contracte de consultanță cu Banca Mondială, totalizând aproximativ 55.000 lei, pe tema incluziunii romilor – colaborări pe care acesta le-a prezentat drept independente de PSD și legate de expertiza sa în domeniu.

Toate aceste detalii au conturat în presă imaginea unui lider PSD în ascensiune, însă înconjurat de umbre financiare și de relații potențial compromițătoare. Manole a încercat să fie transparent și să explice fiecare aspect – de exemplu a povestit cum împrumutase bani de la tatăl său și de la soție pentru a investi într-un proiect imobiliar în care era asociat cu prietenii (un mini-bloc în care își construiesc împreună locuințe). El a prezentat totul ca pe niște aranjamente personale obișnuite, insistând că nu are nimic de ascuns. Cu toate acestea, episodul a reprezentat primul semn de vulnerabilitate mediatică pentru Petre Florin Manole, numele său fiind vehiculat nu doar pozitiv (ca activist pro LGBTQ+ sau politician), ci și în contextul criticii privind finanțele și anturajul. Aceste subiecte aveau să reapară și mai târziu, pe măsură ce Manole urca în ierarhia PSD.

Mini-blocul despre care vorbea Florin Manole se află într-o mini-zonă din Sectorul 1 cu mini-prețuri pe mini-m2 – Foto Ziarul de Investigații

Purtător de cuvânt al PSD și parteneriat cu PNL la Sectorul 1 (2022–2023)

În ciuda absenței din Parlament, anii 2022–2023 au fost marcați de creșterea influenței lui Petre Florin Manole atât în interiorul PSD, cât și pe scena politică locală a Bucureștiului. Ca președinte al PSD Sector 1, Manole a devenit principalul opozant al primarului USR Clotilde Armand, canalizând nemulțumirile cetățenilor și ale consilierilor PSD+PNL față de administrația acesteia. Încă din 2022, el a adoptat un ton combativ împotriva primăriței.

Un moment notabil a fost în noiembrie 2022, când Agenția Națională de Integritate (ANI) a constatat un posibil conflict de interese în acțiunile primarului Armand (aceasta se numise manager al unui proiect finanțat din fonduri europene și își acordase un bonus financiar). Florin Manole a solicitat public demisia primarului Clotilde Armand, argumentând că USR ar trebui să fie consecvent cu propriul slogan „Fără penali în funcții publice” și să își retragă sprijinul pentru un edil aflat „în situație de incompatibilitate și cu suspiciuni penale”. Într-o conferință de presă ținută la sediul Primăriei Sectorului 1, Manole a declarat: „Am venit aici pentru a-i cere doamnei Armand ceea ce cei din USR au cerut întotdeauna când au existat suspiciuni în legătură cu un om politic, și anume demisia… când cineva, în cazul ăsta Clotilde Armand, este în situație de incompatibilitate și cu suspiciuni penale… omul politic trebuie să facă un pas înapoi”

De asemenea, liderul PSD Sector 1 a subliniat că Armand „pare că nu înțelege că nu se poate pune pe sine manager de proiect”, criticând „culmea penibilului”, faptul că primărița și-a dat bani necuveniți din bugetul unui proiect, culmea, chiar anticorupție. Aceste declarații dure au fost preluate de mass-media, Manole folosind frecvent apelativul „inculpata Clotilde Armand” după ce, în aprilie 2024, DNA a decis trimiterea în judecată a acesteia. Practic, în perioada 2022–2024, Manole a devenit principalul comunicator al opoziției PSD-PNL din Sectorul 1, taxând vehement fiecare scandal de la primărie – de la gunoaiele neridicate, la litigii și până la presupuse deturnări de fonduri. Acest rol de critic fervent al primarului USR i-a adus atât susținere din partea coaliției PSD-PNL, cât și vizibilitate sporită în rândul electoratului local nemulțumit.

În interiorul PSD, recompensele loialității nu întârzie niciodată. Pe 26 mai 2023, dintr‑un simplu vot de Birou Permanent, Florin Manole, fără mandat de parlamentar, devine peste noapte purtătorul de cuvânt național. Cum se explică?

Fidelitatea? Carisma? Sau, poate, dorința conducerii de a arbora o față „proaspătă” înainte de rotația guvernamentală din vara lui 2023 și de anul electoral 2024? Sorin Grindeanu îl anunță cu aplomb – dar cât de „logică” este promovarea unui supleant? La urma urmei, PSD nu duce lipsă de comunicatori cu vechime.

În spatele gestului se ghicește un calcul: Manole vine din ONG‑uri, vorbește fluent limbajul drepturilor omului dar și pe cel comunităților LGBTQ+,  și așa ”îndulcește” și imaginea partidului. Pariu îndrăzneț sau mutare disperată? Și, dacă pariul nu prinde, cine își va asuma factura mediatică? Deocamdată, noul purtător de cuvânt devine vocea oficială, umăr la umăr cu liderii de vârf. Dar aplauzele de azi vor răsuna și mâine? În politică, totul depinde și de context, și de omul din vârf. Cu cât omul din vârf este mai discret, cu atât puterea lui este mai mare. Despre Sorin Grindeanu se știe că este discret…

În calitate de purtător de cuvânt, Manole a participat la numeroase declarații de presă și emisiuni, susținând pozițiile PSD pe teme variate: de la rotativa guvernamentală și programul de guvernare, la relația cu PNL și atitudinea față de opoziția AUR. De pildă, într-o declarație din iunie 2023, el a ținut să diferențieze PSD de extremiști, afirmând: „PSD va merge cu toată deschiderea la discuțiile de la Cotroceni. Noi nu suntem nici pe departe AUR, suntem un partid constructiv”, mesaj menit să sublinieze că social-democrații rămân responsabili și pro-europeni.

Totodată, Manole s-a pronunțat despre posibile liste comune PSD-PNL la alegerile locale din 2024, sugerând că în unele locuri ar fi util ca cele două partide să aibă candidați comuni împotriva primarilor incompetenți din alte partide – cu referire indirectă la sectoare precum 1, unde primar era de la USR. Această declarație (din octombrie 2023) arăta coordonarea strânsă PSD-PNL în București sub conducerea unor oameni ca Florin Manole la PSD Sector 1 și George Tuță la PNL Sector 1.

Relația cu George Tuță, liderul PNL Sector 1 și, între timp, primar instalat cu sprijinul PSD, arată ca un târg făcut pe colțul mesei: ne unim să o dăm jos pe Clotilde Armand, apoi împărțim Primăria. Odată ce Tuță a depus jurământul, Manole a deschis imediat discuția despre „procentul” PSD ‑ direcții din subordinea primăriei, consilii de administrație, bugete. A ridicat tonul, invocând voturile din Consiliul Local și sprijinul logistic din campanie. Surse prezente la negocieri povestesc cum Tuță a cedat parțial ‑ câteva direcții, un număr limitat de posturi‑cheie ‑ dar s‑a împotrivit când lista lui Manole a devenit prea lungă. Pentru câteva săptămâni, pe culoarele Primăriei s-a vorbit despre „războiul rece” dintre cei doi.

Tensiunea nu a durat: PNL are nevoie de majoritate, PSD are nevoie de acces la resurse, iar electoratul ‑ deja sătul de scandaluri ‑ nu ar fi iertat un divorț la doar câteva luni după victorie. Astăzi, alianța merge înainte, dar fisurile rămân vizibile: Manole a obținut o parte din ce voia, Tuță și‑a păstrat controlul pe proiectele mari care îi pot aduce și al doilea mandat dacă vor fi duse la bun sfârșit, iar armistițiul se sprijină pe interesul comun de a ține USR la distanță. Cât va rezista această pace de conjunctură? Maxim, încă un an și jumătate îmi permit să spun…pentru că Manole râvnește la funcția lui Tuță. Doar că îi lipsește anvergura.

Astfel, până la sfârșitul lui 2023, Petre Florin Manole acumulase o experiență și o putere considerabilă: conducea filiala PSD Sector 1 (ca președinte ales, nu doar interimar – foarte probabil organizându-se alegeri interne care i-au confirmat mandatul, deși sursele nu menționează explicit, dar faptul că e numit „președinte” și nu „interimar” sugerează că a fost validat între timp), era purtătorul de cuvânt național al PSD și deținea o funcție guvernamentală (secretar de stat la SGG). Acest traseu îl transformase într-un personaj influent în viața partidului, cu legături strânse atât la vârful PSD (Ciolacu, Grindeanu, Firea), cât și pe orizontală cu partenerii de coaliție (PNL Sector 1 prin George Tuță). Manole părea să fie unul dintre exponenții „noii generații” de lideri PSD, promovați pentru a îmbunătăți imaginea partidului.

Chiar şi cu întreg arsenalul de PR, aura lui Manole nu păcăleşte pe nimeni. Criticii îi lipesc, fără milă, eticheta de ipocrit: predică demisii la rivali (cazul Armand), dar trece cu vederea naşul cu pedigree penal, Gruia Stoica. Pe G4Media, un comentator l‑a taxat drept „Mexicanu’” – ăla care dă din coate să ajungă în faţă – şi „pui de pesedist veritabil”, un soi de Victor Ponta în miniatură. Oricât s‑ar vopsi în culorile „noua generaţie”, Manole rămâne produs de serie: ambalaj tineresc, dar înăuntru acelaşi manual PSD de avansare. 

Alegerile din 2024 și situația astăzi 

În anul electoral 2024, România a traversat patru scrutine – europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. Petre Florin Manole a fost direct implicat în toate, dar mai cu seamă în competiția pentru Primăria Sectorului 1 și în tentativa de a reveni în Parlament.

Alegerile locale 2024: Mandatul primăriței Clotilde Armand expira în toamna 2024, iar coaliția PSD-PNL era hotărâtă să câștige Primăria Sectorului 1. După numeroase scandaluri și o administrație marcată de conflicte, Armand se confrunta cu o ostilitate crescândă din partea consilierilor locali și a unei părți a populației. PSD și PNL au cochetat cu ideea unei candidaturi comune la primărie, dar în final au mers formal separat. PNL l-a propus pe George Tuță drept candidat, în timp ce PSD nu și-a anunțat niciun candidat. În culise, existau scenarii ca Petre Florin Manole însuși să intre în cursă din partea PSD sau ca PSD să-l sprijine tacit pe Tuță. La nivel declarativ, Manole a evitat să confirme din timp candidatul PSD, spunând în 2023 că acesta nu va fi stabilit înainte de anul electoral efectiv. Presa a speculat asupra alianței: Adevărul nota „scenariile coaliției pentru înlocuirea lui Clotilde Armand” și indica faptul că PNL va merge cu deputatul Tuță, iar PSD ar putea susține candidatul PNL în baza unei înțelegeri de partajare a sectoarelor.

Rezultatul alegerilor locale din Sectorul 1 a confirmat planul coaliției. George Cristian Tuță (PNL) a câștigat Primăria Sectorului 1, punând capăt dezastrului adminsitrativ. Petre Florin Manole nu a candidat la funcția de primar, concentrându-se în schimb pe campania pentru Consiliul Local și pe sprijinul acordat alianței. După victorie, PNL și PSD au oficializat alianța la nivel local, împărțind responsabilitățile: PNL s-a ales cu funcția de primar prin Tuță, iar PSD a obținut poziția de viceprimar și controlul asupra unor instituții cheie subordonate primăriei.

Potrivit unei înțelegeri între George Tuță (PNL) și Florin Manole (PSD), cei doi și-au împărțit instituțiile și companiile administrației locale din Sectorul 1, iar DGASPC a fost plasată sub coordonarea viceprimarului PSD Sector 1, Maria‑Daniela Stanciu.

Astfel, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Sector 1 a ajuns sub controlul PSD, iar alte structuri – de la Poliția Locală la Administrația Domeniului Public – au fost împărțite între cele două partide. În februarie 2025 s‑a aflat că primarul George Tuță l‑a instalat la conducerea DGASPC pe Bogdan‑Nicolae Grigorescu, fost secretar general în era Andrei Chiliman și condamnat pentru corupție într‑un dosar în care apare și Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov. Numirea, spun angajați ai Primăriei, a avut girul atât al lui Tuță, cât și al PSD Sector 1 condus de Florin Manole.

Schimbarea administrației USR a reactivat hidra PSD, mereu flămândă de bugete. DGASPC Sector 1 pare că s‑a transformat într‑o pușculiță de partid, de unde se scot bani publici cu lingura mare sub pretextul protecției sociale. Manole, care își poartă eticheta de reformist ca pe un costum de gală, patronează fără ezitare acest festin de clientelism.

Predica anticorupție dispare instant când partidul flutură contracte și funcții, iar adversarii vorbesc, pe bună dreptate, despre restaurația penalilor. În 2025, Sectorul 1 respiră din nou aerul închis al baronilor roșii, cu Manole la pupitru, hotărând cine primește și cine rămâne la ușă. Cât timp îl va putea ține George Tuță în frâu pe Manole? Deși Manole pare să acționeze fără piedici, Tuță nu are voie să uite promisiunile din campanie și va trebui să dovedească, nu doar să proclame, că le poate onora.

Alegerile parlamentare din 2024 au adus și ele vești bune pentru Petre Florin Manole. Fiind unul dintre liderii organizației de București, el a fost plasat din nou pe listele PSD pentru Camera Deputaților, de data aceasta pe un loc considerat eligibil. News.ro a relatat în septembrie 2024, înainte de alegeri, că „printre cei care vor candida la parlamentare în Capitală se numără […] liderul PSD Sector 1, Petre Florin Manole”, iar pe lista de candidați ai PSD București, din partea PSD Sector 1 vor prinde locuri eligibile Petre Florin Manole și Diana Tușa. 

Aceasta confirmă că partidul l-a poziționat favorabil, în primele 5-6 locuri la Camera Deputaților pe București. În consecință, la scrutinul din 6 decembrie 2024, Petre Florin Manole a fost ales din nou deputat de București, revenind astfel în Parlament după o pauză de patru ani. Mandatul 2024–2028 îl găsește așadar în postura de parlamentar al deocamdată coaliției PSD-PNL.

După ce și‑a recuperat locul în Camera Deputaților, Manole s‑a așezat la butoane de parcă n‑ar fi lipsit nicio clipă. Își păstrează tronul de președinte PSD Sector 1 și se întinde comod în cercul restrâns al megafonilor de partid. Funcția de purtător de cuvânt național? Oficial, nimeni nu știe; neoficial, nu îndrăznește nimeni să‑i taie microfonul cât timp Marcel Ciolacu ‑ protectorul de serviciu ‑ zâmbește aprobator încă din vârful piramidei. Așa că, la început de 2025, Manole defilează în continuare cu eticheta de «reformist», deși a reformat nimic, consolidându‑și poziția cu zelul unui oportunist care știe prea bine că sistemul îl (va mai) ține în brațe.

În 2025, provocările pentru Petre Florin Manole sunt multiple. Pe plan local, el trebuie să gestioneze guvernarea Sectorului 1 în coaliție cu PNL și să demonstreze că alianța poate aduce rezultate, nu doar împărțire de funcții. În același timp, va trebui să facă față acuzațiilor de nepotism și corupție care deja apar în presă legate de noile numiri (precum cazul DGASPC) – o situație ingrată, dat fiind discursul său anterior anti-corupție. Pe plan parlamentar, Manole și‑a tras rapid un mănunchi impresionant de titluri, numai bune de afișat în CV:

  • Grupul parlamentar al PSD – vicelider (o poziție confortabilă pentru a da ordine fără să‑și asume prea multe riscuri).
  • Comisia pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională – vicepreședinte, deși expertiza sa reală este mai degrabă la capitolul retorică decât la strategii de securitate.
  • Comisia pentru Politică Externă – membru, un loc ideal pentru selfie‑uri cu steaguri și diete de hotel la Bruxelles.
  • Comisia specială comună pentru combaterea traficului de persoane – președinte; ironia e delicioasă, având în vedere cât trafic de influență mișună prin partid.
  • Delegația Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO – președinte, funcție perfectă pentru a adăuga timbre exotice în pașaport pe banii contribuabilului.

În loc să livreze rezultate palpabile, Manole colecționează titluri ca pe insigne, lăsând electoratul să se întrebe unde se termină fanfaronada și încep realizările.

Dușmănii… critici: În vârful listei de inamici ai lui Petre Florin Manole se află Clotilde Armand—obsesia lui politică—urmată, la pachet, de USR‑ul local. Tiradele cu „inculpata” și promisiunile de „pușcărie directă” au ridicat conflictul la rang de vendetă personală. Armand nu se lasă: îl acuză pe Manole că, alături de camarila PSD, blochează proiectele sectorului și ține în viață rețelele baronilor roșii. Pe scurt: două ego‑uri supradimensionate, un singur ring, scandal garantat.

Gafă antologică: apărarea penibilă a colegului‑doctor Cătălin Cîrstoiu. În primăvara 2024, PSD şi PNL îl ung „salvator” al Capitalei, iar presa îl surprinde plimbându‑se relaxat cu un BMW X6 care nu apărea nicăieri în declaraţia de avere. Când scandalul ia foc, doctorul abandonează bolidul şi coboară sfios în metrou, doar‑doar se lipeşte de „oamenii simpli”. Se cațără pe scenă Florin Manole, portavocea PSD, şi serveşte la RFI replica‑perlă: nu poţi bănui candidatul că e rupt de popor doar pentru că a luat metroul două staţii. Dacă ipocrizia ar avea sunet, aşa ar răsuna. Rezultatul? Un autogol de manual, PR de grădiniţă şi încă un motiv ca presa să pună stampila „ridicol” pe gestionarea subiectelor delicate de către Manole.

Per ansamblu însă, Petre Florin Manole a fost relativ precaut și bine pregătit în aparițiile publice, neavând derapaje majore. Presa l-a taxat mai degrabă pentru contradicțiile între discurs (etică, anti-corupție) și anumite realități (colaborarea cu oameni condamnați, loialitatea față de PSD în pofida idealismului declarat). Criticii i-au reproșat că s-a „adaptat” metehnelor PSD pe măsură ce a urcat în ierarhie, renunțând la idealismul de activist. Susținătorii și colegii săi subliniază însă că Manole rămâne un „pesedist atipic”, cu contribuții valoroase și o viziune pro-reformă în interiorul partidului.

Petre Florin Manole a parcurs în ultimii ~15 ani un traseu complex, de la un tânăr activist pentru drepturile omului la un lider politic influent în PSD. A fost susținut în ascensiune de figuri ca Liviu Pop, Gabriela Firea și Marcel Ciolacu, care au văzut în el o punte către electoratul urban și progresist. A deținut funcții diverse – consilier local, consilier ministerial, demnitar la CNCD, deputat, lider de filială, secretar de stat și purtător de cuvânt – confirmându-și abilitățile organizatorice și de comunicare. În viața partidului, Manole a jucat rolul unui vector de imagine pozitivă, subliniindu-se adesea background-ul lui în societatea civilă și atitudinile moderate. Totodată, în plan local, a demonstrat pragmatism politic, aliindu-se cu liberalii pentru a recuceri Sectorul 1 și luptând aprig cu adversarii din USR.

Dincolo de luciul de vitrină al „reușitelor”, Manole târăște după el un sac de schelete: nașul Gruia Stoica cu dosarul lui, algoritmii clasici de împărțit sinecuri și un portofel care se umflă parcă mai repede decât indemnizația de deputat. Echilibru între idealuri și compromisuri? Haideți, seriozitatea nu e punctul forte al PSD: compromisurile dau ora exactă, idealurile sunt simple decoruri de conferință de presă.

La 42 de ani și cu două mandate bifate, Manole visează deja la fotolii ministeriale sau la Primăria Sectorului 1 de parcă funcțiile i s‑ar cuveni din oficiu. Numai că, viitorul îl va trage curând de mânecă: Sectorul 1 așteaptă asfalt și servicii, nu storytelling pe Facebook, iar presa adulmecă fiecare iz de corupție. Marea întrebare nu este dacă Manole vrea mai mult, ci dacă are cu adevărat anvergura sau e doar încă un povestitor de partid cu ambiții supradimensionate.

Cariera lui, construită la intersecția dintre activism și mașinăria grea a PSD, demonstrează că adaptarea la jocul politic poate deschide uși – dar nu garantează și reformă reală. Parcursul său din 2012 până în 2025 scoate în evidență atât potențialul de schimbare din interior, cât și zidurile groase ridicate de propriul partid. Da, Manole și‑a adunat aliați influenți și a bifat titluri sonore, însă fiecare pas în sus a venit la pachet cu compromisuri care îi erodează credibilitatea.

Rămâne sub semnul întrebării dacă, în anii care vin, va continua să fie „gura de aer proaspăt” pe care o revendică sau va ajunge un nume în plus pe lista celor înghițiți de sistem. Va transforma reputația de reformist într‑un proiect concret, sau se va mulțumi să navigheze comod printre fotolii și ceremonii? Electoratul, presa și chiar colegii de partid se vor uita cu lupa: vor vedea rezultate palpabile sau doar o altă poveste bine lustruită? În politică, viitorul nu iartă pe nimeni.

Avocat din Galați, prins în flagrant primind 7.000 de euro

Sursa: Facebook

Scandal în lumea juridică din Galați, în care este implicat un avocat.

Avocatul este acuzat de trafic de influență, fiind chiar prins în flagrant pe când primea nu mai puțin de 7.000 de euro.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Galați sunt deciși să îl vadă pe avocat în spatele gratiilor. Aceasta a fost reținut imediat după flagrant, iar astăzi va fi prezentat Curţii de Apel Galați, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Ancheta în cazul avocatului gălățean s-a derulat rapid, în urma unui denunț. Și, așa cum aveau să stabilească procurorii anticorupție, cu sprijinul lucrătorilor din cadrul Direcției Generale Anticorupție și Biroului de Operațiuni Speciale Galați, povestea a început în urmă cu o lună și jumătate, când avocatul se lăudase că poate rezolva problema unui dosar penal. Nu gratis, ci contracost.

În data de 23 mai 2025, inculpatul, în calitatea menționată anterior, ar fi pretins de la o persoană (martor în cauză) suma de 7.000 de euro, promițând că își va trafica influența pe care a afirmat că o are asupra unuia dintre ofițerii de poliție din conducerea Poliției Municipiului Tecuci, cu scopul de a soluționa favorabil dosarul penal în care acesta este cercetat ca autor al infracțiunii de „conducerea unui vehicul fără permis de conducere”.

În concret, inculpatul ar fi promis că, în schimbul sumei de bani pretinse, îl va convinge pe unul dintre ofițerii de poliție din conducerea Poliției Municipiului Tecuci să intervină pe lângă lucrătorul de poliție care îi este subordonat și care efectuează supravegherea urmăririi penale în dosarul penal menționat anterior, pentru a tergiversa soluționarea dosarului până la împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale pentru infracțiunea comisă de către persoana respectivă.

Astfel, la data de 05 iunie 2025, inculpatul a fi primit de la persoana respectivă suma de 7.000 de euro, ocazie cu care procurorii anticorupție au procedat la constatarea infracțiunii flagrante”, detaliază DNA.

Informații false privind închiderea punctelor de trecere a frontierei naționale

Sursa: Facebook

Ministerul Afacerilor Interne avertizează astăzi cu privire la alte încercări de manipulare a opiniei publice, prin dezinformări.

Este vorba despre o știre falsă privind pretinsa introducere a Legii marțiale în România, prin „pixul” președintelui Nicușor Dan.

Recent, în mediul online ar fi început să circule noi știri false, de această dată privind închiderea punctelor de trecere a frontierei naționale, ca parte a instituirii Legii marțiale.

mucusor bagă LEGEA MARȚIALĂ. Regulile referitoare la naționalitate, vârstă, etc., prevăzute de art. 19, 20, 21 și 22, pe timp de pace, se aplică în totul și Curților Marțiale”, sună mesajul, exact cum acesta apare scris.

Legea marțială este impunerea controlului militar direct asupra funcțiilor civile normale ale guvernului, în special ca răspuns la o urgență temporară, cum ar fi invazia sau catastrofa majoră, sau într-un teritoriu ocupat.

Iar referitor la aceste informații, MAI arată că este vorba despre „o nouă tentativă de manipulare și dezinformare derulată pe platformele de social media‼️ Sunt transmise informații false privind așa zisa închidere a punctelor de trecere a frontierei naționale”.

Totodată, MAI face un nou apel la români, de a nu distribui „astfel de mesaje și să se informeze din surse oficiale”.

FMI, recomandări pentru reforma fiscală: renunţarea la cota unică, creşterea TVA, a accizelor şi a unor impozite

Sursa foto: Playtech

Fondul Monetar Internațional (FMI) a publicat astăzi un raport în care sunt prezentate o serie de recomandări pentru reforma fiscală.

Documentul vine după discuțiile pe care reprezentanții FMI le-au avut cu reprezentanții Guvernului și face referire la renunţarea la cota unică şi trecerea la două cote de impozitare a veniturilor, de 15% şi 25%, creşterea TVA, a accizelor şi a impozitului pe dividende, precum şi modificarea impozitului pe terenuri şi clădiri.

Cadrul fiscal pe termen mediu al României cere ca deficitul fiscal să scadă treptat de la aproximativ 8% din PIB în 2024 la 7% în 2025 și 3% (sau mai puțin) până în 2031”, se detaliază în preambulul recomandărilor transmise astăzi de FMI.

Și, pe scurt, în țara noastră ar fi nevoie de „un mix fiscal pentru a atinge sustenabilitatea și corectitudinea fiscală”. În ceea ce privește impozitarea muncii, ar fi nevoie de trecerea de la o cotă unică de impozitare a veniturilor din muncă de 10% la un sistem cu două cote marginale de impozitare, 15% și 25% (aceasta din urmă fiind aplicabilă la cele mai mari venituri).

Totodată, pentru a reduce sarcina fiscală aferentă muncii pentru majoritatea contribuabililor, contribuția la asigurările de sănătate ar trebui redusă semnificativ sau eliminată.

Pe linia impozitării veniturilor din capital și a proprietăților, recomandarea este ca impozitele pe dividendele distribuite către persoane fizice ar trebui majorate de la nivelul actual de 8% la 10%, ceea ce ar reduce oportunitățile de arbitraj fiscal și ar îmbunătăți progresivitatea.

Principalele recomandări pentru impozitul pe proprietate sunt de a uni impozitul pe terenuri și clădiri într-un singur impozit și de a reduce scutirile, oferind în același timp scutiri de taxe pentru grupurile vulnerabile sub alte forme.

Legat de impozitarea profiturilor afacerilor, propunerea este de eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizările corporative și înlocuirea scutirii de taxe pentru profiturile reinvestite cu un credit fiscal de până la 50% pentru investițiile eligibile, plafonat la 10% din obligațiile fiscale privind profitul.

Documentul FMI face referire și la taxe pe consum – spre exemplu, cotele reduse de TVA ar trebui majorate la cota standard, cu excepția, eventual, a alimentelor de bază, unde creșterea ar putea fi eșalonată în timp pentru a atenua impactul acesteia asupra prețurilor de consum.

În plus, cota standard ar trebui majorată de la 19% la cel puțin 20% în 2025 și ulterior la 21% – aproape de media UE-27 de 22%. Accizele ajustate la inflație la tutun și alcool ar trebui majorate, iar cota accizei la vinuri ar trebui unificată la aproximativ 60 RON/hl (la prețuri actuale).

Senatorul POT cu dosare penale, fără studii și cu CV inventat, alături de PSD

Sursa: Facebook

În aprilie, apăreau informații legate de identitatea reală a unui senator ales de români pe listele POT, în județul Sălaj.

Paul Ciprian Pintea pe numele său este un român, dar nu ca toți românii. Are deja o condamnare penală, este judecat într-un alt dosar penal și, pentru a-și ascunde lipsa studiilor, și-a cosmetizat inițial CV-ul publicat pe site-ul Senatului.

În primăvară, Anamaria Gavrilă a sărit ca o leoaică în apărarea senatorului său. Iar acesta, la distanță de câteva luni, a ales să își părăsească „tinerii” din partidul înființat de Gavrilă și să îi susțină pe cei de la PSD. Aparent, senatorul ex-POT de Sălaj nu e chiar cu acte în regulă social democrat.

Doar că se află printre cei 10 parlamentari care și-au părăsit grupurile parlamentare – fie SOS, fie POT – pentru a-i susține pe social-democrați.

Însă PSD se dezice de Pintea. Spre exemplu, PSD Sălaj a transmis că nu există decât un senator al filialei partidului, iar acesta nu e Pintea:

Referitor la informațiile apărute recent în presă și intens dezbătute, cu privire la senatorul Paul-Ciprian Pintea, facem următoarele precizări:

Organizația PSD Sălaj are un singur reprezentant în Parlamentul României: domnul deputat Ionel Ciunt, ales prin votul sălăjenilor.

Senatorul Paul-Ciprian Pintea și-a anunțat demisia din partidul POT, formațiunea politică pe listele căreia a fost ales. Subliniem că acesta nu este membru al PSD.

Afilierea sa la grupul senatorilor PSD înseamnă că va susține proiectele acestei formațiuni politice respectiv ale alianței aflate la guvernare, fără ca acest lucru să implice o apartenență la PSD”.

Ciudat, tot ieri, Pintea se semna ca fiind senator al POT într-un comunicat postat pe Facebook, în care solicita „mediatizarea împotriva mea”. Cu toate acestea, pe site-ul Senatului, numele său apare pe lista senatorilor neafiliați.

Roești, Vâlcea — how €30 million in European environmental funds for Romania were squandered by incompetence and hidden agendas

CMID Roești Vâlcea

What is an integrated waste-management center and why does it matter?

An integrated waste-management center (CMID) should offer modern, sustainable answers to rubbish—sorting, composting, recycling and tightly controlled disposal. Its purpose is to divert trash from landfill, increase recycling rates and protect the environment. In Vâlcea County, the Roești CMID was meant to anchor a county-wide system financed with European environmental funds for Romania and to correct years of illegal dumping and improvisation. The reality tells another story.


Vâlcea’s waste system: an expensive pit instead of an eco-center

Nearly two decades after the idea first surfaced, Roești CMID exists on paper yet is a public embarrassment in practice. Costing more than €23.5 million (€18.5 million for Roești alone) and co-funded by the European Union, the Romanian government and the Vâlcea County Council, the project was promoted as the county’s salvation. In fact, it is overpriced, chronically delayed and mired in administrative and legal chaos.


A project stalled for years by institutional incompetence

Planned back in 2010, the county’s integrated waste-management system became a textbook case of failure: cancelled procurements, repeated re-phasing and empty political promises. Construction finished in 2023, and the center was inaugurated in January 2024, yet it remained idle for months because no operator had been appointed. By 2025 Vâlcea had built a European-funded treatment hub—only to keep it locked.


Operator appointed without tender: the Brantner–RO ECO deal

When the operating contract finally surfaced, county authorities bypassed an open tender. They chose a closed-door negotiation that awarded the job to Environment Care Waste Management SRL—effectively Brantner. The partnership signed on 6 March 2025, even though a court had already cancelled the procedure. Despite that ruling, the contract took effect in April, and the company started work without full permits, proper equipment or respect for contractual terms.


A shell company and a foreign giant: recipe for failure

Environment Care Waste Management SRL (also called RO ECO) is a near-dormant firm with ten employees and 2024 revenue of about €200,000, linked to controversial figures in the Romanian waste sector. Brantner joined this influence vehicle to slip into the market through the back door.


Brantner — a history of scandals

Brantner’s record is troubling. In Cluj one administrator faced a corruption case with the mayor; the court eventually acquitted, but the brand’s image suffered. In Sălaj the firm was fined for operating without a permit. In Târgu Mureș it partnered with controversial companies, causing chaos in waste collection. The pattern repeats: questionable entries, disdain for rules, sub-standard service.


Mixed waste, idle facilities, European money at risk

Although Roești has state-of-the-art sorting and treatment lines, Brantner has reduced the site to a dump. Trucks arrive with mixed waste—no separate collection, no sorting, no composting—defying the project’s purpose and breaching both contract and funding rules. Witnesses even report smoke rising from the mixed pile, raising fire fears in a site with dubious safety measures.


Operating without authorization: regulators tolerate illegality

In April 2025 Brantner began work before the integrated environmental permit had been transferred. Regulators stayed silent. Worse, the expired permit—issued to a municipality seven years earlier—was “reactivated” in just three days, although such a process normally takes months. Only prosecutors can clear up this mystery, yet the passivity of the Environmental Protection Agency and the Environmental Guard suggests complicity by inertia.


An “integrated” system only on paper

The county plan expected Roești to treat part of the waste while the rest went to Râmnicu Vâlcea, but the second facility was never built. Roești must now take everything, leading to overload and gridlock. Without sorting or treatment, recycling targets cannot be met and Vâlcea risks EU penalties that residents will ultimately pay.


Roești CMID — a non-functional center and a growing problem

By mid-2025 Roești still works far below design capacity. Equipment—sorting line, mechanical-biological treatment, leachate plant—exists but is bypassed or underused. The site functions as a temporary dump for continuous mixed waste. Main failings:

  1. Lack of effective separate collection; mixed waste arrives.
  2. Operations began before full permits were in place.
  3. Other system infrastructure is unfinished, overloading Roești.
  4. Legal disputes persist between the county association and operators.
  5. Performance indicators are at risk; €30 million in European funds could be clawed back.

Officials say the system will be normalised in late 2025, but success depends on court rulings, municipal cooperation and Brantner actually using the treatment lines.


Major risks: loss of European funds and system bankruptcy

Unless faults are fixed quickly, Roești could become a national fiasco. Failure to meet EU targets may trigger repayment of funds and leave the county facing both financial and environmental collapse.


Who is Environment Care Waste Management SRL?

A detailed corporate profile remains under investigation; section to be expanded when verified data are available.


Brantner in Romania — big numbers, systemic problems

Founded in 1936 in Krems, Austria, Brantner expanded eastward in the 2000s. Its Romanian holding, created in 2004, runs contracts in Cluj-Napoca, Oradea, Reșița, Zalău, Satu Mare, Târgu Mureș and other cities. In 2020 the Cluj subsidiary reported revenue of roughly €15.5 million and more than 500 staff. Behind those figures hide quality complaints, dubious tenders and opaque alliances.


Brantner in Vâlcea — troubled entry, opaque partnerships

Brantner entered Vâlcea only recently by partnering with RO ECO, a firm with no operational record. Critics label RO ECO a political influence vehicle. The county association accepted the pair without real competition, fuelling public suspicion in light of both companies’ controversial histories.


Târgu Mureș — the ignored lesson of toxic partnerships

Between 2021 and 2022 Brantner partnered with Sylevy Cleaning after the city’s main contract expired. Streets quickly filled with uncollected trash. Litigation dragged on, and by 2023 another consortium took over. The episode showed how local quick fixes can backfire—yet Brantner appears to repeat the pattern in Vâlcea.


A European project sacrificed on the altar of local deals

Roești CMID shows how a system can mimic progress yet deliver costly failure. The Vâlcea County Council and the county association bear direct responsibility: they tolerated an unlicensed operator, accepted obscure partners and excluded the public from decisions. Unless they take drastic action, Roești will be remembered not as a European model but as a monument to administrative hypocrisy—and as a warning that European environmental funds for Romania are only as secure as the institutions that manage them.

Grindeanu: „PSD vrea să vadă mai întâi soluțiile pentru români. Îi lăsăm pe alții să se bată pe funcții”

Interimar la conducerea PSD, Sorin Grindeanu pare că uită de funcțiile obținute de-a lungul timpului, grație scenei politice pe care activează de când avea 23 de ani, tânără speranță.

Ieri, cel care conduce încă momentan Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a dorit probabil să dea „o palmă” tuturor celor care au comentat pe marginea pretențiilor – mai mult sau mai puțin închipuite – pe care social democrații le-ar avea în perspectiva formării viitorului guvern.

Sorin Grindeanu, numit politic ministru al Transporturilor şi Infrastructurii încă din noiembrie 2021, vrea să se dezică de orice zvon potrivit cărora social democrații ar fi interesați doar de funcții. Nu, social democrații, așa cum asigură inclusiv domnia sa, ca președinte interimar al PSD, sunt interesați constant de soarta românilor.

Ca și acum, când sunt discuții politice privind viitorul guvern, precum și despre soluțiile pe care le-ar putea adopta autoritățile de la centru pentru a ieși din criza economică în care se află România. Țara noastră, care din 2021 a fost condusă de un guvern PSD&PNL, prin rocadă. Rocadă în care totuși Grindeanu a reușit să se mențină pe funcția de ministru.

Președinte al Consiliului Județean Timiș, Grindeanu a demisionat din funcție în ianuarie 2017, pentru a fi premier. Și a fost, până în iunie 2017, când guvernul pe care îl conducea a fost dizolvat. A fost ușor supărat pe PSD și Liviu Dragnea, dar nu mult, ci doar până în noiembrie 2017, când a fost numit președinte la Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii.

În 2020 a fost ales deputat, în noiembrie 2021 a fost numit președinte interimar al Camerei Deputaților și viceprim – ministru
(această din urmă funcție deținând-o până în iunie 2023). Adică mai mult pus cu „mâna” în funcții sau ales pe listele partidului în care se află încă din 1996, de când purta titulatura PDSR.

Cu toată această experiență descrisă succint mai sus, Grindeanu a răbufnit pe Facebook. PSD are specialiști și nu vânători de funcții!

Soluții pentru români, nu funcții!
În ultimele zile, au apărut în spațiul public o serie de speculații și informații false legate de presupuse negocieri pe funcții, în contextul formării noului Guvern.

Înțeleg că s-au rezolvat toate problemele românilor și unica sursă de îngrijorare a unora este PSD!
Vreau să fie foarte clar: aceste zvonuri sunt perdele de fum, menite să distragă atenția de la adevăratele priorități ale momentului!

PSD a trimis la Cotroceni o echipă de specialiști care trebuie să asigure echilibrul și să tempereze unele elanuri nebunești și suicidare economic ale unora. Suntem prezenți acolo pentru români!

Discuțiile politice vor avea loc DOAR după ce acest pachet va fi finalizat și acceptat de partenerii sociali! Prin urmare, aviz amatorilor de senzațional “pe surse“ și de thrillere politice: PSD vrea să vadă mai întâi soluțiile pentru români!
Îi lăsăm pe alții să se bată pe funcții!
”, este cel mai recent mesaj al ministrului Grindeanu.

De altfel, anterior, ca lider interimar de social democrați, acesta asigura că „PSD este un partid responsabil și perseverent” care vrea să se asigure „că viitoarea guvernare înțelege datoria pe care o are față de românii din țară și din străinătate”, dar și că PSD va avea cu siguranță „așteptări” de la viitorul Guvern, din care vor face parte „doar dacă vom avea certitudinea că măsurile social-democrate pentru români vor fi promovate și aplicate”.

Fost deputat PNL, director adjunct al Societății Naționale a Apelor Minerale București, inculpat într-un dosar penal

Sursa: Facebook

Un fost deputat PNL este inculpat într-un dosar în care este acuzat de nu mai puțin de 6 infracțiuni rutiere.

Este vorba despre Alin Iuliu Udriște, fost deputat PNL timp de câteva luni în 2024, care a fost trimis în judecată pentru că a condus un autoturism deși avea permisul suspendat. Nu o dat, ci de 6 ori, între anii 2021 – 2024.

Alin Udriște a fost ales deputat în circumscripția electorală Mehedinți, în locul ministrului Energiei Virgil Popescu, pe care l-a înlocuit în Parlament începând cu data de 2 septembrie 2024.

Mandatul său a fost unul scurt, încheindu-se prin demisie la 22 noiembrie 2024. Anterior, până să ajungă în Parlament, Udriște fusese consilier județean la Mehedinți și director general al Societății Naționale a Apelor Minerale din București.

În prezent, acesta este director general adjunct la această societate, fiind numit pe funcție la începutul acestui an.

Din rechizitoriul administrat a reieșit că, la datele de 04.03.2021, 26.09.2021, 12.12.2022, 23.10.2023, 28.04.2024 și 18.05.2024, inculpatul a condus un autoturism pe drumurile publice având suspendată exercitarea dreptului de a conduce autovehicule.

Dosarul a fost constituit în urma unor declinări și reuniri succesive, având în vedere că începând cu data de 02.09.2024 inculpatul a devenit deputat în Parlamentul României. Rechizitoriul a fost transmis Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, instanță competentă să judece cauza în fond”, au transmis procurorii.

Udriste mai avea un dosar, care a fost declinat la Înalta Curte de Casație și Justiție anul trecut, dată fiind calitatea sa de deputat. Acesta era acuzat că, în luna mai 2020, a condus autoturismul marca BMW X5 pe DN 6, având suspendată exercitarea dreptului de a conduce vehicule pe drumurile publice.

Fostul deputat PNL fusese oprit de polițiști deoarece depășise limita de viteză maximă admisă pe respectivul sector de drum, conducând cu viteza de 119 km/h, în condițiile în care maximul era de 60 km/h. În momentul în care organele de poliție i-au solicitat documentele personale, inculpatul nu a prezentat permisul de conducere, astfel că a fost verificat în bazele de date, constatându-se că acesta figura ca posesor al unui permis de conducere, însă avea dreptul de a conduce suspendat, din data de 06.03.2020.

Ce se mai aude despre viitorul guvern?

Guvernul României

Cătălin Predoiu este interimar la conducerea Guvernului, odată cu demisia lui Marcel Ciolacu, însă o numire oficială în funcția de premier mai durează.

De când s-au încheiat alegerile prezidențiale, au fost discuții între politicieni și Nicușor Dan, însă un nume al premierului sau o componență a guvernului nu au fost avansate.

Astăzi, într-o primă conferință de presă organizată de șeful statului la Cotroceni, acesta a explicat pe ce s-a „bătut moneda” până acum și ce s-a agreat:

Ne dorim ca luni să avem o primă schiță a programului de guvernare. (..) Toate discuțiile au fost pe program”.

Și totuși… guvernul? Ei bine, Nicușor Dan a confirmat că au existat „scenarii, fără ca persoane să fie nominalizate”, în condițiile în care, în campania electorală, singurul nume pe care acesta l-a avansat a fost cel al lui Ilie Bolojan. Cert este doar că vor fi făcute numiri pe criterii de „competență și onestitate”.

Nu s-a discutat de persoane până în momentul acesta. Bineînțeles că au fost puse pe masă (…) diferite scenarii de prim-ministru, dar fără ca persoane să fie nominalizate.

Deci așteptăm, așa cum este firesc, un acord pe program și imediat după o să discutăm și de nume.

Iar în ceea ce privește măsurile, ce va rezulta joi, va rezulta o listă de măsuri cu impactul bugetar al fiecăreia și decizia politică va fi luată imediat. Deci nu suntem la momentul în care să spunem că am agreat pe ceva”, a precizat Nicușor Dan.

USR își caută viitoarea „Leana”; când va fi ales președintele partidului

USR este condus de ceva vreme prin interimat – inițial de Elena Lasconi, care a candidat și la prezidențiale, iar după debarcarea aceteia, de primarul Timișoarei, Dominic Fritz.

Acum, formațiunea se pregătește de alte alegeri – interne – pentru a-și desemna viitorul liderul cu puteri depline.

Președintele USR desemnat prin vot după alegerile interne din această vară va fi al șaptelea din istoria partidului, după Nicușor Dan, Dan Barna, Dacian Cioloș, Cătălin Drulă, Elena Lasconi și Dominic Fritz.

Iar primarul Timișoarei este unul dintre personajele care și-au anunțat vădit intenția de a candida la alegerile interne din sânul USR. Candidatura acestuia a fost validată, alături de a altor 8 membri USR.

Astfel, după verificarea tuturor actelor necesare pentru înscrierea în cursa pentru șefia partidului, USR a anunțat marți că nouă candidați au fost validați pentru a candida – din cei 12 înscriși inițial.

În total, 12 membri și-au depus candidatura. Comisia Electorală a USR a validat 9 dintre aceștia, în baza documentelor solicitate prin procedura internă”, a anunțat marți, într-un comunicat de presă, USR.

Candidații validați, în ordine alfabetică, sunt Violeta Alexandru – USR Sector 5, Vasile-Gabriel Filip – USR Constanța, Dominic-Samuel Fritz – USR Timiș, Constantin Gheorghiță – USR Italia, Mihai Mihăilă – USR Bacău, Luiza Elena Oancea – USR UK, Eduard Răducan – USR Argeș, George Ungureanu – USR Tulcea și Horea Zaha – USR Bihor.

De departe, cei mai cunoscuți candidați sunt Fritz, actualul președinte interimar al USR, și Violeta Alexandru, fostă ministră PNL în guvernele Orban.

Violeta Alexandru a intrat în USR în august 2024 și este actuală senatoare a partidului, însă până acum a stat departe de „lumina reflectoarelor”.

Conform calendarului alegerilor din USR, după această perioadă de depunere a candidaturilor urmează turul 1, între 11 – 13 iunie. Membrii USR vor vota electronic, iar între 14 și 15 iunie vor fi centralizate rezultate și va fi setat turul 2, care se va derula între 16 și 18 iunie.

Astfel, președintele va fi ales până la Congresul partidului din data de 21 iunie 2025. În prezent, funcția de președinte interimar este deținută de Dominic Fritz, prim-vicepreședinte al partidului.

Conducerea partidului consideră că USR are nevoie de un președinte legitim ales prin votul membrilor cât mai curând, mai ales în contextul negocierilor actuale pentru intrarea la guvernare.

Alegerea noului președinte reprezintă un moment important în consolidarea partidului și în ceea ce privește pregătirea pentru provocările politice următoare”, transmite USR.

Polițist din Călărași, acuzat că a furnizat informații confidențiale unui bărbat cercetat penal

Sursa: Facebook

Un polițist din județul Călărași a fost condamnat la un an de închisoare cu amânarea aplicării pedepsei, conform unei înțelegeri pe care a încheiat-o cu procurorii. sub forma unui acord de recunoaștere a vinovăției.

Polițistul era cercetat pentru că ajutase un inculpat dintr-un dosar penal, divulgând informații confidențiale. Așa a început o anchetă, pentru favorizarea făptuitorului.

Agent de poliție în cadrul Inspectoratului de Poliție (IPJ) Călărași, inculpatul intrase în vizorul ofițerilor de poliție judiciară ai Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Călărași pentru fapte comise în urmă cu mai bine de doi ani.

Alături de acesta, în dosarul instrumentat de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Călărași existau informații că mai fusese implicată o persoană. În privința acesteia din urmă, în final, a fost încheiat un al doilea acord de recunoaștere a vinovăției, fiind aplicată o amendă penală de 7.000 lei, corespunzătoare unui număr de 140 de zile-amendă.

La datele de 19.10.2022 și 21.10.2022, în cadrul a două procedee de identificare a persoanelor după fotografii într-un dosar penal aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Călărași, agentul de poliție a furnizat în mod nelegal informații privind rezultatul acestor activități procesuale către cel de-al doilea inculpat, cunoscând relația apropiată dintre acesta și persoana vizată de cercetări.

Ulterior, inculpatul persoană fără calitate specială a transmis datele respective făptuitorului, acționând astfel în scopul împiedicării tragerii la răspundere penală”, se arată într-un comunicat al DGA.

Roești Vâlcea – Cum a fost distrus un proiect european de 30 milioane de euro de incompetență și interese obscure

CMID Roești Vâlcea

Ce este un CMID și de ce contează?

Un Centru de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) este, în teorie, soluția modernă și sustenabilă pentru tratarea deșeurilor: sortare, compostare, reciclare și eliminare controlată. Obiectivul său este reducerea cantității de gunoi trimis la groapă, creșterea reciclării și protejarea mediului. În Vâlcea, CMID Roești trebuia să fie centrul de greutate al întregului sistem județean de salubrizare, finanțat cu bani europeni pentru a corecta ani de ilegalități și improvizații în gestionarea deșeurilor. Ce a ajuns, însă, este cu totul altceva.

Sistemul de deșeuri din Vâlcea: O groapă scumpă, în loc de un centru ecologic

La aproape două decenii de la ideea inițială, CMID Roești a devenit realitate în acte, dar o rușine în practică. Cu o investiție de peste 23,5 milioane euro (18,5 milioane doar pentru Roești), proiectul cofinanțat de Uniunea Europeană, Guvernul României și CJ Vâlcea a fost vândut publicului drept soluția salvatoare pentru deșeurile județului. În realitate, este o lucrare supraevaluată, întârziată cronic și operaționalizată într-un haos administrativ și juridic.

Un proiect blocat ani de zile de incompetență instituțională

Planificat încă din 2010, SMID-ul a fost un exemplu de cum se poate rata orice: achiziții anulate, lipsă de voință, fazări repetate și promisiuni politice fără acoperire. Deși Roești a fost finalizat în 2023 și inaugurat în ianuarie 2024, centrul a rămas nefuncțional luni întregi. Motivul? Nu avea operator. Județul Vâlcea a reușit, până în 2025, performanța de a construi un centru de tratare a deșeurilor pe fonduri europene… ca să-l țină închis.

Operator desemnat fără licitație: ciudata combinație Brantner–RO ECO

Când a venit momentul atribuirii contractului de operare, autoritățile județene au ocolit legea. În locul unei licitații publice, s-a optat pentru o negociere directă netransparentă, prin care s-a „uns” operatorul Environment Care Waste Management SRL (cu o cifra de afaceri în anul 2024 de doar 1.040.000 lei) – Brantner.

Asocierea a primit contractul pe 6 martie 2025, deși procedura fusese deja anulată de instanță. Chiar și așa, contractul a fost pus în aplicare în aprilie, iar firma și-a început activitatea ilegal: fără autorizație completă, fără pregătire logistică, și fără respect pentru obligațiile contractuale.

O firmă-paravan și un colos străin: rețeta eșecului anunțat

Environment Care Waste Management SRL (RO ECO) este o firmă-fantomă cu 10 angajați în anul 2024 și o cifră de afaceri de 200.000 de euro, și fără o activitate clară, asociată cu personaje controversate din industria salubrizării, Honorius Prigoană. Brantner, un nume cu istoric în România, s-a aliat cu acest vehicul de influență probabil pentru a intra pe piață pe ușa din dos.

Brantner – o istorie presărată cu scandaluri

Brantner nu este la primul ”derapaj”. În Cluj, un administrator al companiei a fost implicat într-un caz de corupție cu primarul orașului, încheiat cu achitări, dar cu imaginea compromisă. În Sălaj, a fost sancționată de Garda de Mediu pentru că a început activitatea fără autorizație. În Târgu Mureș, a colaborat cu firme de salubrizare cel puțin controversate, generând haos în colectarea deșeurilor. Peste tot, același tipar: intrări pe piață prin combinații discutabile, dispreț față de reguli și servicii livrate sub standarde.

Deșeuri amestecate, instalații ocolite, bani europeni în pericol

Deși centrul de la Roești-Vâlcea include instalații de sortare și tratare de ultimă generație, în realitate operatorul Brantner a transformat locația într-o simplă groapă de gunoi. Deșeurile sunt aduse amestecat, fără colectare pe fracții, fără sortare, fără compostare. Adică exact opusul scopului proiectului.

Situația încalcă grav obligațiile asumate prin contract și condițiile de finanțare. Și mai grav, depozitarea actuală încalcă toate normele de mediu din România, transformând CMID-ul într-un focar de ilegalitate cu sprijinul tacit al autorităților.

Mai mult, surse apropiate de situație susțin că din anumite zone din marea de deșeuri amestecate depozitate neconform la Roești ar fi fost observate emanații de fum – ceea ce ridică suspiciuni serioase privind riscul unui incendiu. Dacă acest colos de gunoi ar lua foc, consecințele pentru sănătatea populației și mediu ar fi dramatice, poluarea fiind extremă într-o zonă deja vulnerabilă.

În plus, autorizația ISU pentru acest centru este cel puțin discutabilă, având în vedere lipsa de măsuri reale de prevenție într-un spațiu unde se gestionează tone de deșeuri nesortate și inflamabile, nemaivorbind de faptul că splinkerele mai aveau nevoie de vreo 20 cm.

Toată această situație reflectă o bătaie de joc la adresa banilor europeni cu care a fost construit CMID-ul. Ce trebuia să fie un model de bune practici în gestionarea deșeurilor a fost pervertit într-un mecanism opac de cheltuire a fondurilor, cu beneficii minime pentru comunitate și riscuri maxime pentru mediu.

Operațiuni fără autorizație: autoritățile tolerează ilegalitatea

În aprilie 2025, operatorul a început lucrul fără a avea finalizat transferul autorizației integrate de mediu. Autoritățile de mediu nu au intervenit, deși CMID funcționa în afara cadrului legal. Mai mult, felul în care această autorizație a fost obținută ridică semne uriașe de întrebare: o autorizație de mediu emisă unei primării și expirată de aproape 7 ani a fost brusc „reactivată” în doar trei zile – o procedură care în mod normal, în România, durează luni de zile sau chiar peste un an. Totul este învăluit într-un mister total, o „operațiune” care sfidează orice standard de transparență și legalitate, iar singurii care vor putea elucida această situație rămân procurorii. Este cel puțin suspectă pasivitatea Agenției pentru Protecția Mediului și a Gărzii de Mediu. Se poate vorbi clar despre complicitate prin inacțiune.

Un sistem „integrat” doar pe hârtie

Planul SMID prevedea tratarea parțială a deșeurilor la Roești și restul la Râmnicu Vâlcea, însă infrastructura de acolo nu există. Roești a fost obligat să preia tot. Rezultatul? Supraîncărcare, amestecarea fluxurilor de deșeuri și blocarea întregului lanț. În lipsa sortării și tratării, țintele de reciclare nu pot fi atinse, iar Vâlcea riscă sancțiuni europene – sancțiuni care, ca întotdeauna, vor fi acoperite tot din banii cetățenilor. Ironia amară este că aceiași cetățeni sunt și singurii prejudiciați în această afacere – plătind atât pentru eșecul instituțional, cât și pentru eventualele penalizări venite de la Bruxelles.

CMID Roești Vâlcea – un centru nefuncțional și o problemă în creștere

La mijlocul anului 2025, CMID Roești nu funcționează încă la capacitatea și parametrii proiectați. Deși instalațiile există și sunt funcționale tehnic (sortare, TMB, epurare levigat etc.), ele sunt sub-utilizate sau ocolite din cauza problemelor de mai sus. Centrul operează ca un depozit temporar unde deșeurile sosesc amestecate în mod continuu. Problemele majore identificate sunt:

(1) Lipsa colectării separate efective și amestecarea deșeurilor la centru, contrar standardelor;

(2) Regimul de operare incert din punct de vedere al autorizațiilor de mediu (operațiuni începute înainte de finalizarea transferului AIM);

(3) Infrastructură SMID nefinalizată integral (stații de transfer și tratare incomplete), ceea ce supraîncarcă Roești-ul;

(4) Conflicte de interese și juridice – litigii în curs între ADI și operatori;

(5) Riscul ca nerealizarea indicatorilor SMID să ducă la penalități sau returnarea fondurilor UE (~30 milioane euro).

Toate aceste aspecte sunt în curs de remediere, autoritățile anunțând că depun eforturi pentru intrarea în normalitate a sistemului în a doua jumătate a lui 2025.

Rămâne de văzut dacă problemele juridice se vor clarifica (decizia instanței privind suspendarea/anularea contractului Environment–Brantner este așteptată), dacă toți primarii vor intra în sistemul integrat și dacă operatorul își va ajusta activitatea conform cerințelor (implementând sortarea și tratarea, nu doar depozitarea).

Riscuri majore: pierderea fondurilor europene și falimentul sistemului

În condițiile actuale, Roești Vâlcea riscă să devină un eșec național. Contractul de 30 milioane euro este în pericol. Deșeurile nu sunt gestionate conform, indicatorii de performanță sunt compromiși, iar operatorul desemnat nu respectă nici măcar cerințele minimale.

Cine este Environment Care Waste Management SRL

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Firma fraților Prigoană.

Brantner în România – între cifre mari și probleme sistemice

Brantner este o companie austriacă specializată în salubrizare și managementul deșeurilor, fondată în 1936 la Krems, ca afacere de familie. În anii 2000, și-a extins operațiunile în mai multe țări europene, inclusiv România, unde a intrat în 2004 prin crearea filialei Brantner România Holding. În România, compania a fost activă mai ales în Transilvania și Banat, cu contracte de colectare și salubritate în Cluj-Napoca, Oradea, Reșița, Zalău, Satu Mare, Târgu Mureș și altele.

În Cluj-Napoca, Brantner deservește de ani buni jumătate din oraș, în baza unui contract de concesiune, având în 2020 o cifră de afaceri de aproximativ 15,5 milioane euro și peste 500 de angajați. Acționarul majoritar este Brantner Romania Holding GmbH Austria (90%), restul fiind deținut de parteneri locali. La suprafață, pare o companie solidă. Dar în practică, Brantner a fost implicată în multiple controverse – fie privind calitatea serviciilor, fie procedurile de atribuire, fie parteneriatele obscure pe care le-a încheiat pentru a pătrunde în piețele locale.

Brantner în Vâlcea – intrare cu probleme, parteneriate opace

În județul Vâlcea, Brantner a pătruns abia recent, prin asocierea cu firma fraților Prigoană, cunoscută și sub numele de RO ECO. Această firmă, lipsită complet de experiență operațională (fără angajați, fără cifră de afaceri), a fost acceptată ca partener în contractul major de salubrizare județean, deși numeroase voci au semnalat că ar putea fi un vehicul de influență politică, legat de frații Prigoană – personaje controversate în istoria industriei de salubritate din România.

Modelul este familiar: Brantner aduce aparența de profesionalism, iar partenerul local „asigură” culoarul administrativ. Presa a numit această combinație „rețeaua Brantner–Prigoană” și a denunțat lipsa de transparență și modul în care ADI Vâlcea a acceptat asocierea fără o competiție reală. Faptul că această asociere a fost singura „eligibilă” pentru contract a ridicat suspiciuni serioase în rândul opiniei publice, mai ales având în vedere istoricul de probleme al celor implicați.

Târgu Mureș – lecția ignorată a parteneriatelor toxice

Un exemplu elocvent vine din Târgu Mureș, unde între 2021 și 2022 Brantner a colaborat în alternanță cu Sylevy Cleaning (Salubriserv), o firmă locală cu reputație proastă. După expirarea fostului contract de salubrizare, autoritățile au atribuit provizoriu serviciul firmei Sylevy, care a provocat rapid un dezastru ecologic – străzile orașului au fost sufocate de gunoaie neridicate. Pentru a evita colapsul complet, în 2022 autoritățile au implicat și Brantner: orașul a fost împărțit între cele două companii, Sylevy ridicând deșeurile menajere, iar Brantner ocupându-se de curățenia stradală și transportul deșeurilor colectate selectiv.

Brantner a câștigat ulterior o licitație pentru zona extinsă (Târgu Mureș și 18 comune), dar tranziția a fost haotică – Sylevy a contestat rezultatul, iar în final contractul a fost atribuit în 2023 altei asocieri (Polaris M Holding și Urban). Pe parcurs, colaborarea Brantner–Sylevy a fost aspru criticată: Sylevy era controlată de un om de afaceri cu conexiuni politice, susținut de administrația locală, și presta servicii scumpe și proaste. Brantner, acceptând parteneriatul, și-a asociat imaginea cu eșecul generalizat al sistemului. Deși acum nu mai activează în Târgu Mureș, episodul rămâne o dovadă clară a riscurilor de a intra în combinații locale toxice – lecție pe care compania pare că nu a învățat-o, dacă judecăm după ceea ce se întâmplă acum în Vâlcea.

Un proiect european sacrificat pe altarul combinațiilor locale

CMID Roești Vâlcea

CMID Roești Vâlcea este dovada vie a unui sistem care mimează dezvoltarea, dar produce eșecuri costisitoare. Autoritățile din Vâlcea – în frunte cu Consiliul Județean și ADI Salubrizare – poartă responsabilitatea pentru acest fiasco. Tolerarea unui operator ilegal, asocierea cu firme obscure și lipsa totală de transparență ar putea costa județul nu doar bani, ci și viitorul gestionării ecologice a deșeurilor. Roești Vâlcea riscă să rămână în istorie nu ca un model european, ci ca un simbol al ipocriziei administrative.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
cer acoperit de nori
2.9 ° C
3.3 °
2.7 °
87 %
3.1kmh
100 %
mar
5 °
mie
8 °
J
4 °
vin
4 °
S
0 °

Ultimul articol

Ciucu a găsit la Primăria Capitalei un „buget „mâncat” de subvenții”

Ciprian Ciucu, primarul ales al Capitalei, așa cum au decis prin vot bucureștenii, a ajuns în noul său birou. Și pare că ce a găsit...

Urmează o nouă demisie în Guvern? Daniel David: „Am tot amânat plecarea de foarte...

S-ar părea că, dincolo de declarațiile referitoare la o eventuală demisie, ministrul Educației, Daniel David, ia totuși în calcul să își depună mandatul. Nu „pe...

Nicușor Dan vrea referendum în Justiție; CSM avertizează că nu va tolera „nicio formă...

Președintele Nicușor Dan a revenit în țară și anunță că a citit sesizările primite din partea magistraților, așa cum au fost transmise după documentarul...