Deși Guvernul începuse încă de acum un an negocierile cu firmele
petroliere pentru majorarea redevențelor, în cele din urmă premierul
Victor Ponta a cedat presiunilor făcute de OMV Petrom și a decis să
prelungească actualul sistem și pentru anul viitor. Explicația primului
ministru, potrivit căreia redevențele nu se puteau modifica peste
noapte, prin ordonanță de urgență, nu stă deloc în picioare. Era destul
timp ca o lege să fie trecută prin Parlament.
Inițial, anunțul a fost făcut de ministrul delegat pentru Buget,
Darius Vâlcov, care a spus sec că sistemul de redevenţe pentru sectorul
petrolier nu va mai fi modificat pentru anul viitor, ci menţinut cu
aceleaşi taxe, urmând ca o nouă formulă să fie gândită ulterior. „Se va
prelungi pentru anul viitor actualul sistem”, a spus Vâlcov.
Apoi a
ieșit la rampă și premierul Victor Ponta, care a explicat că decizia
Guvernului de a prelungi actualul sistem de redevenţe petroliere şi nu
de a-l schimba pentru mai mulţi bani la buget este justificată de faptul
că nu pot fi operate modificări „peste noapte”.
„Se vorbeşte foarte
mult de redevenţe pentru resursele naturale şi eu cred că România
trebuie să aibă un sistem modern, european de redevenţe, dar cum ar fi
să le adoptăm prin ordonanţă de urgenţă azi şi să se aplice de la 1
ianuarie ? Ce mare companie din energie care investeşte miliarde de euro
va spune «Da, aţi discutat azi, pe 3 decembrie, aţi adoptat-o pe 7
decembrie şi pe 1 ianuarie mă puneţi să îmi fac tot planul de afaceri pe
nişte reguli pe care le luaţi peste noapte»”, a afirmat Ponta, invocând
necesitatea de a fi asigurată predictibilitatea.
Primul ministru se
contrazice însă pe el însuși. Nu mai devreme de luna septembrie,
premierul afirma că proiectul privind noile redevenţe pentru sectorul
petrolier va fi pus în dezbatere la începutul anului viitor şi va
introduce un sistem care să asigure resurse bugetare la media europeană,
dar care să nu descurajeze investiţiile prin perceperea unor taxe prea
mari.
Legislaţia actuală nu face diferenţa între tipurile de
zăcăminte, iar nivelul redevenţelor este cuprins între 3% şi 13% din
nivelul producţiei de hidrocarburi.
Redevenţele au fost fixate în
2004 şi sunt valabile până în în luna decembrie a acestui an inclusiv,
fiind stabilite prin legea de aprobare a contractului de privatizare a
Petrom, companie preluată de grupul austriac OMV.
Ziarul de
Investigații a semnalat în nenumărate rânduri anomalia care se manifestă
în domeniul redevențelor petroliere percepute de statul român.
Victor Ponta a cedat șantajului OMV Petrom.
Vanghelie: Victor Ponta trebuie să plece acasă.
„Victor Ponta trebuie să plece acasă”, a declarat joi seara primarul Sectorului 5, Marian Vanghelie, după excluderea sa din PSD, precizând că nu se va opri până nu face „un grup parlamentar” care să schimbe actualul Guvern.
Vanghelie a spus, într-o emisiune la Realitatea TV, că a fost sunat de mai mulţi parlamentari, „din mai mult zone”, nu doar de la PSD. „N-am să mă opresc până n-am să fac un grup parlamentar să schimb acest guvern incompetent. Victor Ponta trebuie să plece acasă. Am să mă ocup şi am să fac toate demersurile până când acest om va pleca şi din fruntea Guvernului şi din PSD”, a susţinut el. Marian Vanghelie a adăugat că în următoarea perioadă intenţionează să facă „un plan de organizare” pe care să-l prezinte public.
Edilul a mai spus că are în vedere lansarea unui departament, „cu nişte tineri pregătiţi”, care să monitorizeze activitatea Guvernului. „Voi face o radiografie a ceea ce face acest guvern”, a menţionat el. De asemenea, Marian Vanghelie a opinat că Victor Ponta nu va rămâne la guvernare mai târziu de Paşti. „Sunt mulţi oameni în PSD care nu mai suportă păcăleala lui şi el o să vadă în următoarea perioadă, în următoarea săptămână, două săptămâni, dacă sunt bun, dacă nu sunt bun, dacă mă iubeşte lumea, dacă nu mă iubeşte lumea Îi transmit public: două săptămâni, Victor, nu durează mult şi începem să ne vedem valorile împreună. Eu nu sunt premier, nu sunt nici preşedinte de partid, o să fac un ONG micuţ şi o să comunic cu toţi românii, cu toţi din partid, cu parlamentarii, cu parlamentarii şi de la celelalte partide”, a mai spus el. Comitetul Executiv Naţional al PSD a votat joi excluderea din partid a lui Mircea Geoană, Marian Vanghelie şi Dan Şova.
Ghiță a demisionat din PSD. Acuzații la adresa lui Ion Iliescu
La nici 24 de ore după ce fuseseră excluși din partid Mircea
Geoană, Marian Vanghelie și Dan Șova și după ce primii lansaseră atacuri
dure la adresa sa, deputatul Sebastian Ghiță, patronul România TV, a
anunțat că demisionează din Partidul Social Democrat.
Ghiță a precizat, într-o intervenție la B1 Tv, că a avut o discuție,
în cursul zilei, cu președintele PSD, Victor Ponta, care i-a cerut
această demisie. „Eu i-am înțeles argumentele”, a adăugat Ghiță.
„Astăzi,
m-a chemat la dânsul în birou și mi-a spus nemulțumirile legate de
activitatea mea și de declarațiile mele. Am spus foarte simplu și foarte
clar că voi demisiona din PSD și că aștept să ajute România și acest
partid, așa cum toți credem și am crezut despre dânsul, să scape de
această etichetă de comunism. Au trecut 25 de ani, gata! Trebuie să
închidem acest capitol, să închidem discuțiile despre corupție, pentru
că asta ne distruge. Victor Ponta trebuie să reformeze acest partid și
să-i convingă pe unii dintre acei oameni să-și asume că este o problemă.
Nu am vrut să fiu eu cel de care se agață unii care au probleme. Victor
Ponta mi-a cerut această demisie și eu i-am înțeles argumentele.
Argumentele au constat nu în conținutul mesajului, ci argumentele au
venit din zona să spunem administrativă a unui partid. Și le înțeleg. Nu
cred, totuși, că în partide trebuie să fie doar oameni care nu au
puncte de vedere, și care nu cred în ceea ce spun, și care nu cred în
niște valori”, a explicat Ghiță.
El a adăugat că i-a spus lui Victor
Ponta că nu mai poate fi reprezentat de Ion Iliescu: „Nu se poate, eu,
la 36 de ani, să-l văd în prezidiu, în fruntea noastră, explicându-mi
lucruri, pe Ion Iliescu. Toată lumea s-a legat de chestiunea copii și în
campanie, și acum. Da, o reafirm și o spun cu toată tăria: eu cred că
am responsabilități în societate, și am de ce să mă îngrijesc, și am la
ce să mă gândesc în viitor și, de aceea, mă lupt. Întrebarea este: un om
de 84 de ani, care nu se luptă decât pentru orgoliul lui, este un om pe
care eu să-l urmez, în care eu să cred, ale cărui valori să le
împărtășesc eu? Răspunsul meu este nu. Oricine are probleme cu mascații,
cu arestări, cu incapacitatea de a reprezenta binele public trebuie să
dispară din partid, nu mai poate să candideze la noi demnități publice, e
o idee de bun simț”, a mai dfeclarat Sebastian Ghiță.
Curtea de Conturi confirmă dezvăluirile Ziarului de Investigaţii. Cum a pus mâna „prinţul” Paul pe 47 ha din Pădurea Snagov
Un raport al Curţii de Conturi din 2012 vine să confirme jaful dezvăluit acum mai bine de trei ani de zile de Ziarul de Investigaţii. Raportul arată modul fraudulos în care prinţul Paul a intrat în posesia a 47 de hectare din Pădurea Snagov, domeniu public al Municipiului Bucureşti, care nu a fost niciodată în proprietatea Casei Regale.
Paul Lambrino este cercetat în dosarul în care Viorel Hrebenciuc şi fiul său Andrei sunt învinuiţi pentru implicare în retrocedarea ilegală a 90.000 de hectare de pădure. Nepotul ilegitim al lui Carol al II-lea este suspectat că ar sta în spatele jafului săvârşit asupra Pădurii Snagov, iar Curtea de Conturi a descoperit ilegalităţile în 2012.
Auditorii au şi trimis un raport Parlamentului României, Ministerului Justiţiei şi Ministerului Finanţelor cu privire la modul în care Paul a primit peste 46 de hectare de pădure, informează Adevărul. Sesizarea a rămas însă fără răspuns. Concret, raportul de audit privind „Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990-2012“ consacră un capitol important modului în care Paul Lambrino ar fi primit ilegal 46,78 hectare din trupul de pădure „Fundul Sacului“, de pe malul lacului Snagov.
Potrivit documentelor, prin decretul regal, în februarie 1930, Regele Mihai I a promulgat „Legea pentru înfrumuseţarea împrejurimilor Capitalei“. Legea prevedea ca Ministerul Agriculturii să cedeze gratuit Pădurea Snagov-Ţigăneşti (cu trupurile Fundul Sacului şi Popeşti) şi pădurea Băneasa, municipiului Bucureşti, pentru amenajarea acestora ca „staţiuni climaterice de odihnă, agrement şi sport“. După întoarcerea lui Carol al II-lea pe tron, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, printr-o hotărâre din 22 iunie 1932, a acceptat să cedeze o suprafaţă din Pădurea Snagov către Casa Regală. Prin aceeaşi hotărâre, s-a prevăzut ca donaţia să fie făcută numai după întocmirea unui proiect de lege şi aprobarea acestuia. Proiectul însă nu s-a mai întocmit, iar Carol al II-lea a intrat în posesia pădurii fără să o deţină în proprietate, se precizează în raport. Astfel, în 1948, când autorităţile comuniste au naţionalizat bunurile Casei Regale, în inventarul publicat în Monitorul Oficial din iunie 1948 nu au fost cuprinse şi cele 46,78 hectare din Pădurea „Fundul Sacului“, deoarece aceasta era în proprietatea statului – domeniul public al Municipiului Bucureşti.
Retrocedare ilegală
Însă, în februarie 2002, prinţul Paul a solicitat Romsilva restituirea suprafeţei de 46,78 hectare din Pădurea „Fundul Sacului“. Cererea a fost respinsă, dar Paul nu s-a resemnat. Un an mai târziu, în 2003, el a dat în judecată Primăria Snagov, pentru ca instanţa să o oblige la restituirea terenului. La acea dată, prinţul nici măcar nu avea calitatea legală de moştenitor, deoarece tatăl său, Mircea Grigore Carol Lambrino, trăia, şi numai acesta din urmă putea cere reconstituirea dreptului de proprietate. „Deşi nu a prezentat un titlu de proprietate valabil şi nici nu a făcut dovada deposedării abuzive, Judecătoria Buftea i-a admis cererea lui Paul al României şi, prin sentinţa civilă din data de 26 iunie 2003, a obligat Comisia Judeţeană Ilfov pentru stabilirea dreptului de proprietate să-l pună în posesie cu suprafaţa de 10 hectare teren forestier, maximul la care dădea dreptul legea“, precizează Curtea de Conturi. În 2005, după modificarea legii, Paul Lambrino a solicitat să i se restituie şi restul suprafeţei de 36,78 hectare din Pădurea Snagov, iar în iulie 2006, Comisia Judeţeană Ilfov i-a validat cererea. Singurul membru al comisiei care s-a opus retrocedării a fost reprezentantul Romsilva.
Care sunt băncile care-ţi bagă cel mai adânc mâna în buzunar
Comisioanele bancare sunt la un nivel foarte ridicat în România în raport cu celelalte state membre UE, arată Consiliul Concurenței în a cea de-a șasea ediție a Raportului asupra concurenței în sectoare cheie ale economiei naționale.
Consiliul Concurenţei menționează că un studiu al Comisiei Europene realizat în anul 2009 arăta că România se situa pe locul patru în topul țărilor cu cele mai mari costuri aferente unui cont de plăți și că aceste costuri depășesc considerabil media înregistrată la nivelul Uniunii Europene, diferența fiind de aproximativ de 50 de euro. Comisioanele bancare analizate privesc administrarea lunară a contului, eliberarea extrasului de cont, internet banking, administrarea cardului de debit, retragerea de numerar (de la ATM propriu sau al altei bănci) și tranzacțiile internaționale.
Conform raportului întocmit de Consiliul Concurenței, în afară de Marfin Bank și Banca Transilvania, toate celelalte bănci au taxe de cel puțin 2,5 lei/lună pentru administrarea lunară a unui cont curent de bază. De asemenea, interogarea soldului este taxată de majoritatea băncilor, excepție făcând Piraeus Bank, Credit Europe Bank și Marfin Bank. Cele mai multe bănci nu percep comision la eliberarea unui extras de cont lunar, excepție făcând Banca Transilvania și Libra Internet Bank, unde fiecare extras de cont eliberat este tarifat cu 1 leu, respectiv cu 0,5 lei.
„De asemenea, serviciul de Internet Banking, care în majoritatea statelor europene este gratis, în țara noastră este tarifat de către bănci cu sume de aproximativ 1 euro/lună. Cel mai înalt tarif, în valoare de 1,5 euro/lună, este perceput de OTP Bank, dar sunt și bănci unde acest serviciu este oferit gratuit pentru clienți: Unicredit Țiriac Bank, Banca Românească, Libra Internet Bank, Credit Europe Bank și Marfin Bank”, se arată în raport. În ceea ce privește retragerea de numerar de la un ATM din afara rețelei băncii emitente a cardului, comisioanele încasate de bănci de la clienții persoane fizice prezintă un grad mai mare de variabilitate. Cel mai înalt comision este perceput de către BCR, acesta atingând nivelul de 1% + 6 lei, în timp ce tariful celor mai multor bănci nu depășește 0,5% + 2,5 lei.
Traian Băsescu a eliberat-o pe Alina Bica
Președintele Traian Băsescu a semnat luni decretul privind eliberarea Alinei Bica din funcția de procuror-șef al DIICOT, în urma demisiei acesteia, a anunţat Administrația Prezidențială. Tot luni, la sediul DNA au avut loc audieri pe bandă rulantă ale suspecţilor şi martorilor în dosarul retrocedărilor. Crinuța Dumitrean, fost președinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), a fost adusă cu mandat la DNA. Oana Vasilescu, fostă membră în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, s-a prezentat de bunăvoie în faţa procurorilor anticorupţie. La fel a procedat şi Deputatul PDL Cătălin Florin Teodorescu.
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis luni suspendarea Alinei Bica din funcția de procuror-magistrat și încetarea activității la DIICOT, după ce aceasta fusese arestată preventiv. Pe perioada suspendării, Alina Bica nu mai are calitatea de magistrat și nu-și poate desfășura activitatea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar dacă va fi condamnată definitiv atunci ea va fi exclusă din magistratură.
Alina Bica și-a depus demisia din funcția de procuror-șef și procuror DIICOT, după ce a fost arestată preventiv pentru 30 de zile, într-un dosar în care este acuzată de DNA de abuz în serviciu în legătură cu retrocedarea unui teren în Capitală. Până la numirea unui nou procuror-șef al DIICOT, conducerea acestei structuri din Ministerul Public va fi asigurată de Elena Giorgiana Hosu, procuror-șef adjunct.
Bica a fost reținută joi seara de DNA, fiind acuzată de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. Acuzațiile se referă la perioada când Bica a făcut parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, reprezentând Ministerul Justiției, unde ocupa funcția de secretar de stat. În această calitate, Alina Bica și ceilalți membri ai comisiei au acceptat să-i plătească omului de afaceri Stelian Gheorghe suma de 377.282.300 lei, reprezentând despăgubiri pentru un teren de 13,0535 ha, situat în București, zona Plumbuita, deși, în realitate, acel teren valora mult mai puțin.
Tot luni, Crinuța Dumitrean, fost președinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), a fost adusă cu mandat la DNA, pentru a fi audiată în dosarul în care este implicată Alina Bica. Crinuța Dumitrean nu fusese audiată până acum în acest dosar, deoarece a fost plecată din țară. Ea a făcut parte (în calitate de președinte), alături de Alina Bica, actualii deputați Cătălin Florin Teodorescu și Marko Attila, precum și de Remus Baciu, Oana Vasilescu, Lăcrămioara Alexandru, Sergiu Diacomatu și Dragoș Bogdan, din comisia care în martie 2011 a aprobat să-i plătească despăgubiri uriaşe omului de afaceri Stelian Gheorghe.
În referatul întocmit de procurorii DNA, există declarația unui martor care susține că Alina Bica și Crinuța Dumitrean au acționat concertat pentru a rezolva dosarul de despăgubire al cărui beneficiar era Stelian Gheorghe. Oana Vasilescu, fostă membră în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, s-a prezentat luni la sediul DNA, pentru a fi audiată în acelaşi dosar. Şi Deputatul PDL Cătălin Florin Teodorescu s-a prezentat luni la sediul DNA, pentru a fi audiat în dosarul despăgubirilor acordate lui Stelian Gheorghe. La intrarea în sediul DNA, Cătălin Teodorescu nu a dorit să facă declarații presei.
Șefa DIICOT, Alina Bica, a fost reținută de DNA.
Șoc în sistemul judiciar românesc! După ce Consiliul Suprem
al Magistraturii a dezbătut ore în șir, procurorii DNA au primit joi
seara undă verde pentru reținerea șefei DIICOT, Alina Bica, fost
secretar de stat în Ministerul Justiției și membru al Comisiei Centrale
pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP. Ea este acuzată de
abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru
altul un folos necuvenit.
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție — Secția de
Combatere a Corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și
reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 20.11.2014, a inculpatei
Alina Bica, membră a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor
din cadrul ANRP, la data faptelor, în sarcina căreia s-a reținut
infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru
sine sau pentru altul un folos necuvenit”, se arată într-un comunicat al
DNA dat publicității joi seara.
În acest dosar au mai fost reținuți
Lăcrimioara Alexandru și Dragoș Bogdan, membri ai Comisiei Centrale
pentru Stabilirea Despăgubirilor, la data faptelor, pentru abuz în
serviciu.
„Prin îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuțiilor de
serviciu de către membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea
Despăgubirilor, a fost produs statului român un prejudiciu în valoare de
peste 263,3 milioane lei, echivalentul a peste 62,5 milioane euro,
reprezentând supraevaluarea, concomitent cu obținerea unor foloase
necuvenite pentru beneficiarii drepturilor litigioase”, informează DNA.
Sursa
citată precizează că, la 15 octombrie, DNA s-a sesizat din oficiu cu
privire la săvârșirea unor infracțiuni de corupție, în legătura cu
reconstituirea unui drept de proprietate asupra unui teren agricol, cu o
suprafață de 13,0535 ha, situat în București, zona Plumbuita, sector 2.
„Concret,
la 15 martie 2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor
din ANRP, din care făceau parte suspecta Alina Bica și inculpații
Lăcrimioara Alexandru și Dragoș Bogdan, a aprobat raportul de evaluare,
întocmit de un expert evaluator, corespunzător dosarului nr. 22714/FFCC,
cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. 7 din Legea nr. 247/2005,
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele
măsuri adiacente. Astfel, membrii Comisiei, luând la cunoștință de
concluziile raportului de evaluare a terenului, nu au constatat că
expertul evaluator a supraevaluat terenul respectiv, de la 113.954.741
lei (valoare reală) la 377.282.300 lei (valoarea unui teren asemănător
situat într-o zonă centrală a Capitalei)”, se arată în comunicat.
DNA
arată că aceștia au fost conștienți că terenul era supraevaluat, aspect
ce reiese și din faptul că, anterior, în ședința din 24 februarie 2011,
când dosarul respectiv mai fusese analizat, se dispusese amânarea
luării unei decizii pentru următoarea ședință, fiind solicitată
participarea evaluatorului și întocmirea unui scurt istoric al
dosarului.
„După emiterea deciziei de despăgubire, la 15.03.2011,
oamenii de afaceri, beneficiari ai drepturilor litigioase asupra
terenului din anul 2010, au obținut titluri de conversie în acțiuni la
Fondul Proprietatea, listat la bursa din 25.01.2010, în cuantum de
377.282.300 lei, echivalentul a 89.426.189 euro (755/metru pătrat)”, mai
menționează DNA.
Sesiunea de shopping de la Paris
Numele Alinei Bica ar fi rămas cvasianonim pentru majoritatea
românilor dacă nu ar fi fost implicată, la finele lunii octombrie,
într-un imens scandal de presă alături de șefa PMP Elena Udrea.
Elena
Udrea şi procurorul şef al DIICOT, Alina Bica, au fost fotografiate la
Paris, imaginile fiind publicate pe un blog anonim, care a fost lansat
în plină campanie electorală. În imaginile de pe blogul cu pricina, care
au fost preluate de mass media, apar Udrea și Bica, da și Ana Maria
Topoliceanu, fosta şefă a Companiei Naţionale de Investiţii,
plimbându-se împreună prin Paris şi intrând într-un magazin, la
shopping. Pe acelaşi blog au fost publicate şi o serie de facturi de la
hotelul Le Bristol din Paris. În postare se susţine că Udrea și Bica au
fost la Paris în februarie 2014.
Elena Udrea a recunoscut
autenticitatea fotografiilor și a facturilor, dar a acuzat SIE că a
filat-o, pe cheltuiala statului român, într-un weekend privat cu două
prietene. Udrea a explicat că este prietenă cu Alina Bica şi că se
cunosc de cinci ani. Şefa DIICOT s-ar fi aflat în trecere prin Paris,
către Haga, la o reuniune, şi s-a alăturat Elenei Udrea şi Anei
Topoliceanu.
Udrea a mai spus că fiecare şi-a plătit cheltuielile și
a anunţat că va da în judecată hotelul parizian, pentru că a furnizat
notele de plată din acel week end, spunând că a aflat prin avocat că ele
au fost eliberate abia recent, la sfârşitul lunii septembrie, înainte
ca ea să-şi depună candidatura la prezidenţiale.
Meleşcanu: „O ţară în care nimeni nu-şi asumă responsabilitatea”
La numai opt zile după instalarea în funcţie, Teodor Meleşcanu a anunţat că îşi depune, marţi, în şedinţa de Guvern, mandatul de ministru de Externe, precizând că face acest lucru pentru că nu toţi românii din diaspora au putut vota şi că a luat această decizie ca „om de onoare”, „într-o ţară în care nimeni nu-şi asumă responsabilitatea”.
Pe un ton grav, Meleşcanu a declarat că îşi cere scuze românilor care au stat la coadă ore în şir pentru a-şi exercita dreptul de vot. „Am preluat conducerea MAE cu doar cinci zile înaintea celui de-al doilea tur de scrutin. Obiectivul meu a fost să aducem condiţiile de vot din străinătate la un nivel cât mai apropiat de aşteptările cetăţenilor”, a spus ministrul demisionar. El a precizat că nu a putut suplimenta numărul secţiilor de votare, deoarece BEC nu a putut oferi clarificările privind existenţa unei soluţii în acest sens.
„Ne-am asumat responsabilitatea pentru măsurile de fluidizare a votului şi am organizat turul doi de o manieră care a permis un număr record de voturi în străinătate. Nu au fost semnalate incidente grave privind corectitudinea procesului de vot”, a mai spus el. A revenit imediat, recunoscând că uu existat şi excepţii, la Londra, Paris, Muchen, Torino şi alte oraşe. „Regret aceste disfuncţionalităţi şi îmi cer scuze românilor care au stat la coadă ore în şir pentru a-şi exercita dreptul de vot. Responsabilitatea nu aparţine cetăţenilor, ci rigidităţii cadrului juridic existent. Nu toţi românii din străinătate şi-au exercitat dreptul de vot şi acest lucru trebuie asumat. Eu, ca un om de onoare, îmi asum responsabilitatea şi îmi voi depune mandatul”, a mai spus Teodor Meleşcanu.
Fostul şef al SIE a preluat portofoliul MAE pe 10 noiembrie, după ce Titus Corlăţean şi-a dat demisia, tot ca urmare a criticilor privind organizarea alegerilor prezidenţiale în diaspora. Corlăţean afirma că nu există baze legale pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate la turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. Şi la turul doi al alegerilor prezidenţiale au fost foarte mulţi români care nu au reuşit să voteze, după ce au stat mai multe ore la coadă. Opoziţia, diaspora şi societatea civilă i-au cerut lui Meleşcanu să-şi dea demisia, pentru că nu a înfiinţat secţii de votare suplimentare în diaspora.
Premierul Victor Ponta a încercat luni să-i ia apărarea lui Teodor Meleşcanu, spunând că acesta a făcut tot ceea ce putea să facă în privinţa votului din diaspora. „Încerc să salvez prestigiul MAE. Este o instituţie fundamentală a stalului român care are ca atribuţii reprezentarea noastră. Domnul ministru Meleşcanu a venit în ultimul moment, a făcut tot ceea ce putea să facă din punct de vedere legal şi omenesc. Oricum, domnia sa nu a venit să rămână ministru de Externe şi practic a încercat să ajute pe ultima sută de metri, faţă de primul tur 168.000 de voturi, în turul doi au fost 380.000. Cred că s-a muncit foarte mult, dar cred că este nevoie de schimbare de legislaţie pentru ca în 2016 votul în diaspora să se poată desfăşura în mod normal”, a spus Ponta
Ţeapă de 100 mil € din contractul cu Nelu Iordache
Prejudiciul cauzat de nerezilierea la timp a contractului cu firma constructoare Romstrade, aparţinând omului de afaceri Nelu Iordache, acum aflat în arest la domiciliu, care trebuia să modernizeze DN 67C Transalpina, este de aproximativ 100 de milioane de euro, a declarat marţi directorul general al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR), Narcis Neaga.
Potrivit lui Neaga, constructorul a fost acționat în judecată, în
condiţiile în care lucrările de modernizare au fost făcute fără acord de
mediu.
„Am demarat procedura de reziliere a contractului cu firma care s-a
ocupat de Transalpina. Am acționat în judecată constructorul, pentru că
doar așa poate fi reziliat contractul. Asta după ce am realizat două
expertize foarte importante: o expertiză tehnică și una contabilă.
Pentru prima dată spun public treaba aceasta: expertiza contabilă a
arătat un prejudiciu de aproximativ 100 milioane de euro”, a spus Neaga.
El a precizat că acest prejudiciu reprezintă lucrări care au ajuns într-o stare de degradare extrem de avansată și lucrări plătite și neefectuate. “Urmează să defalcăm cât la sută din această cifră înseamnă lucrări plătite și neefectuate și cât înseamnă degradări. Transalpina e o afacere încâlcită. Plus că dacă noi ne apucăm să lucrăm la drum, trebuie să obținem acordul de mediu. Știți că lucrările s-au efectuat fără acord de mediu. Din primăvară, CNADNR va intra pe acest drum și va pune în siguranță drumul”, a mai spus directorul CNADNR.
El a arătat că în cadrul CNADNR vor fi calculate și pierderile suportate de cabanierii din zona tranzitată de Transalpina, Neaga menționând va fi pentru prima dată în cadrul instituției când vor fi făcute astfel de calcule: „Urmează să calculăm și pierderile pe care le-au suportat agenții economici care își desfășoară activitatea în zonă. Această cifră include doar aspectele tehnice ale drumului. Până la sfârșitul anului avem și pierderile suferite de agenții economici. Abia atunci putem vorbi despre o sumă globală. Statul nu a încasat rovinietă, pentru că pe acolo nu au circulat mașini, iar cabanierii nu au putut să își folosească unitățile de cazare, iar asta înseamnă pierderi. Va fi pentru prima dată în companie când se face un asemenea calcul „, a mai spus directorul CNADNR.
Percheziții la CJ Hunedoara Mircea Moloț si ginerele sau
Procurorii DNA au descins vineri la Consiliul Judeţean Hunedoara
şi la locuinţa preşedintelui CJ, baronul liberal Mircea Ioan Moloţ,
unde au făcut percheziții într-un dosar în care sunt vizate fapte de
corupţie care ar fi fost comise în ultimii trei ani.
Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), cercetările în
acest dosar vizează „suspiciuni de săvârşire, în perioada 2011-2014, a
unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie”.
Vineri,
procurorii DNA Alba au făcut 18 percheziţii în judeţul Hunedoara,
dintre care una este la sediul unei instituţii publice, iar restul la
sediile unor firme şi la domiciliile unor persoane. Surse judiciare au
declarat pentru Mediafax că instituţia publică unde au loc percheziţii
este Consiliul Judeţean Hunedoara, fiind de asemenea percheziţionată şi
locuinţa preşedintelui CJ, Mircea Ioan Moloţ (PNL).
Potrivit surselor
citate, anchetatorii vor ridica documente în urma percheziţiilor. În
acest dosar este vizat şi preşedintele CJ Hunedoara, existând în cazul
lui suspiciuni de trafic de influenţă, cumpărare de influenţă şi abuz în
serviciu. Concret, baronul local a încredințat lucrări unor firme, care
apoi au subcontractat către firma deținută de ginerele lui Mircea
Moloț.
Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Serviciul
Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.
Mircea Ioan Moloţ este preşedintele PNL Hunedoara şi preşedinte al
Consiliului Judeţean Hunedoara din 2004.
Pendiuc a fost reținut de DNA. Paguba, 1 milion €
Procurorii DNA fac joi dimineață percheziţii la Primăria Piteşti, la locuinţa primarului Tudor Pendiuc şi la sediile mai multor firme, într-un dosar care vizează fapte de corupţie din ultimii șapte ani, privind acordarea unor contracte de achiziţii publice, prejudiciul fiind de aproximativ un milion de euro.
UPDATE Primarul Piteştiului, Tudor Pendiuc, a fost reţinut
joi seara de procurorii DNA, în dosarul în care cercetat pentru fapte de
corupţie privind acordarea unor contracte de achiziţii publice,
prejudiciul fiind de un milion de euro. Direcţia Naţională
Anticorupţie a anunțat că procurorii fac 18 percheziţii în Bucureşti,
Piteşti şi localităţile învecinate acestora, dintre care una este sediul
unei instituţii publice, iar restul la societăţi comerciale şi
domiciliile unor persoane.
„Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale
Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe
infracţiunilor de corupţie efectuează cercetări într-o cauză penală ce
vizează suspiciuni de săvârşire, în perioada 2007 – 2014, a unor
infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie”, a precizat
conducerea DNA.
Surse judiciare au declarat pentru Mediafax că
instituţia publică unde se fac percheziţii este Primăria Piteşti. În
același timp, procurorii percheziţionează şi locuinţa primarului din
Piteşti, Tudor Pendiuc.
Potrivit surselor citate, dosarul vizează
fapte de corupţie privind acordarea unor contracte de achiziţii publice
mai multor firme, la care procurorii fac percheziţii. Unul dintre aceste
contracte are legătură cu achiziţiile făcute de Regia de Transport
Public Piteşti, privind cumpărarea mai multor autobuze.
Prejudicul
estimat de procurori în această cauză ar fi de aproximativ un milion de
euro, fiind produs între 2007 şi 2014. Procurorii sunt sprijiniţi în
această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de
Intervenţie a Jandarmeriei.
Nicuşor Constantinescu a fost săltat de la Aeroportul Otopeni.
Președintele suspendat al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, a fost ridicat joi de poliţişti de la aeroportul Henri Coandă și a fost dus în faţa instanței, pentru confirmarea mandatului de arestare preventivă.
Nicuşor Constantinescu a venit la București din Turcia, după ce fusese reținut marți de Poliția din Istanbul. Președintele suspendat al CJ Constanța s-a aflat pentru mai mult timp în SUA, unde a fost supus unor intervenții chirurgicale. Pe numele său fusese emis un mandat de arestare preventivă de instanțele din România, deoarece nu s-a mai întors în țară la data stabilită de procurorii DNA.
Nicușor Constantinescu este cercetat în trei dosare, în unul dintre ele fiind trimis în judecată pentru trei infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice cu obținerea de foloase necuvenite și 21 de infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor cu obținerea de foloase necuvenite. Alături de Constantinescu a fost trimis în judecată și Adrian George Gâmbuțeanu, directorul general al Regiei Autonome Județene de Drumuri și Poduri Constanța, pentru trei infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice. În rechizitoriu, procurorii au reținut că Adrian Gâmbuțeanu, cu sprijinul lui Nicușor Constantinescu, a refuzat în mod repetat să pună la dispoziția Curții de Conturi documentele necesare efectuării controlului de specialitate programat în anii 2011, 2012 și 2013.
Ultimul articol
Primar din Mureș, acuzat că a furat curent electric timp de 5 ani
STATUL ROMÂN CONTRA UNUI COPIL DE ȘASE ANI
