Direcția Națională Anticorupție le-a cerut luni judecătorilor de
la Curtea de Apel București reaudierea patronului clubului de fotbal
Steaua Bucureşti, Gigi Becali, în dosarul omului de afaceri Puiu
Popoviciu.
La termenul de luni al procesului, procurorul de ședință a solicitat
ca Becali să fie audiat din nou în acest dosar, după ce omul de afaceri
a fost pus deja sub acuzare pentru mărturie mincinoasă.
Avocatul lui
Puiu Popoviciu a cerut anularea mai multor probe, bazate pe
interceptări ambientale și telefonice realizate de SRI. Următorul termen
al procesului a fost stabilit pentru 31 martie, urmând ca instanța să
decidă dacă îl mai audiază pe Gigi Becali.
Pe 15 februarie, Becali a
fost chemat la Curtea de Apel București, la cererea DNA, pentru a fi
reaudiat în calitate de martor, el fiind cel care a făcut în 2006 un
denunț pe baza căruia procurorii au început ancheta în acest caz. La
întrebările puse de procurorul de ședință, Gigi Becali nu a mai
recunoscut ce a scris în acel denunț, susținând că nu își mai aduce
aminte și nu dorește ca Puiu Popoviciu și ceilalți inculpați să fie
condamnați din cauza lui, pentru că el a fost în închisoare și „știe ce
înseamnă suferința”.
Ulterior, procurorii l-au pus sub acuzare pe
ecali pentru mărturie mincinoasă, favorizarea făptuitorului, el fiind
audiat în acest sens la DNA pe 11 martie. „Omul de afaceri Becali George
a fost audiat în calitate de martor, în zilele de 27 octombrie 2014 și
15 februarie 2016, în dosarul 9.577/2/2012 al Curții de Apel București —
Secția I Penală. În aceste împrejurări, Becali George a prezentat
declarații care contravin probelor administrate în cauză, contravin
propriilor declarații date în cursul urmăririi penale și aspectelor pe
care acesta le cunoștea”, precizează DNA.
În dosarul penal respectiv,
aflat în prezent în stadiu de judecare la CAB, au fost trimiși în
judecată, în decembrie 2012, 11 inculpați cercetați pentru infracțiuni
care vizează faptul că ar fi creat un prejudiciu important în dauna
bugetului de stat și în dauna Universității de Științe Agronomice și
Medicină Veterinară București.
DNA cere reaudierea în instanţă a lui Gigi Becali, în dosarul lui Puiu Popoviciu
DNA cere reaudierea în instanţă a patronului clubului Steaua, Gigi Becali, în dosarul lui Puiu Popoviciu
Direcția Națională Anticorupție le-a cerut luni judecătorilor de
la Curtea de Apel București reaudierea patronului clubului de fotbal
Steaua Bucureşti, Gigi Becali, în dosarul omului de afaceri Puiu
Popoviciu.
La termenul de luni al procesului, procurorul de ședință a solicitat
ca Becali să fie audiat din nou în acest dosar, după ce omul de afaceri
a fost pus deja sub acuzare pentru mărturie mincinoasă.
Avocatul lui
Puiu Popoviciu a cerut anularea mai multor probe, bazate pe
interceptări ambientale și telefonice realizate de SRI. Următorul termen
al procesului a fost stabilit pentru 31 martie, urmând ca instanța să
decidă dacă îl mai audiază pe Gigi Becali.
Pe 15 februarie, Becali a
fost chemat la Curtea de Apel București, la cererea DNA, pentru a fi
reaudiat în calitate de martor, el fiind cel care a făcut în 2006 un
denunț pe baza căruia procurorii au început ancheta în acest caz. La
întrebările puse de procurorul de ședință, Gigi Becali nu a mai
recunoscut ce a scris în acel denunț, susținând că nu își mai aduce
aminte și nu dorește ca Puiu Popoviciu și ceilalți inculpați să fie
condamnați din cauza lui, pentru că el a fost în închisoare și „știe ce
înseamnă suferința”.
Ulterior, procurorii l-au pus sub acuzare pe
ecali pentru mărturie mincinoasă, favorizarea făptuitorului, el fiind
audiat în acest sens la DNA pe 11 martie. „Omul de afaceri Becali George
a fost audiat în calitate de martor, în zilele de 27 octombrie 2014 și
15 februarie 2016, în dosarul 9.577/2/2012 al Curții de Apel București —
Secția I Penală. În aceste împrejurări, Becali George a prezentat
declarații care contravin probelor administrate în cauză, contravin
propriilor declarații date în cursul urmăririi penale și aspectelor pe
care acesta le cunoștea”, precizează DNA.
În dosarul penal respectiv,
aflat în prezent în stadiu de judecare la CAB, au fost trimiși în
judecată, în decembrie 2012, 11 inculpați cercetați pentru infracțiuni
care vizează faptul că ar fi creat un prejudiciu important în dauna
bugetului de stat și în dauna Universității de Științe Agronomice și
Medicină Veterinară București.
Ori la bal, ori la spital: noul prefect de Constanţa Adrian Nicolaescu face piruete de 350 milioane de euro
Noul prefect al judeţului Constanţa Adrian Nicolaescu a
anunţat miercuri, după şedinţa Colegiului Prefectural, că va depune
toate eforturile pentru ca judeţul să aibă un spital regional. “Există
fonduri pentru construirea unor spitale regionale. Am fost mâhnit când
am aflat că la Constanţa documentaţia nu este finalizată. Este de
datoria mea să impulsionez ca toată documentaţia să fie gata cât mai
repede pentru a o trimite Ministerului Sănătăţii”, spune el, noul
reprezentant al Guvernului în teritoriu.
Adrian Nicolaescu şi- a început bine mandatul. A anunţat că va aduce
la Constanţa 350 milioane de euro, sumă ce reprezintă costurile de
construcţie a obiectivului, potrivit ultimei evaluări făcute în urmă cu
mai mulţi ani pe acest proiect. Să vedem însă şi cum va face acest
lucru, dat fiind faptul că programul de construcţie a spitalului
regional datează din 2006, dar nimeni nu a reuşit să treacă cu el de
faza de vorbe.
Terenul pentru spital, poligon de airsoft
Directorul executiv al Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică
Constanţa, Cristina Schipor, a explicat că noul spital regional ar urma
să fie construit în zona Viile Noi, în spatele serelor, pe terenul unei
foste unităţi militare de transport.
Este fix locaţia aleasă în urmă
cu zece ani, atunci când a fost mediatizat pentru prima dată proiectul.
Oficilul DSP a explicat că unitatea ar urma să aibă 770 paturi, dar nu
cunoaşte valoarea finanţării pentru construcţie. De unitatea
spitalicească urmează să beneficieze şapte judeţe şi va fi dotată cu
heliport.
În prezent, în halele fostei unităţi militare se
organizează meciuri airsoft. Despuiate de tot ce era de metal, clădirile
dărăpănate sunt mediul ideal pentru reproducerea unor decoruri din
teatrele de operaţiuni militare, unde războiul a distrus aproape totul.
În cazul nostru, distrugerea au făcut- o “magneţii”.
Nicolăescu versus Nicolaescu: primul vinde gogoşi, al doilea promite
Primul plan de construcţie al spitalului regional a fost pus pe
hârtie în primul mandat al ministrului Sanatăţii Eugen Nicolăescu. Costa
350 de milioane de euro iar Ministerul Apărării Naţionale a donat
fericit şi imediat 10 hectare de teren în zona Viile Noi, la marginea
oraşului, către Ministerul Sănătăţii.
Pământul a fost întabulat, iar
ministerul a alocat bani şi pentru paza lui. Reprezentanţii
Ministerului Sănătăţii au anunţat atunci că vor aloca 116 milioane de
euro pentru construirea clădirii şi achiziţionarea de echipamente.
Mai
departe nu s- a mai întâmplat nimic. Acum este greu de crezut, dar
menţionez – nu imposibil, ca un astfel de obiectiv medical să fie
ridicat de la zero, în condiţiile în care sistemul sanitar e şvaiţer. Şi
mai e ceva: nu ştiu cum noi, românii întotdeauna reuşim să facem
lucrurile invers logicii şi lumii occidentale- vrem să facem spitale la
marginea oraşului, pe câmp, dar în schimb ridicăm hipermarket-uri în
buricul oraşului. Să fiţi sănătoşi!
Intentia noului prefect Adrian
Nicolaescu pentru a relua demersurile privind construirea Spitalului
Regional este mai mult decat laudabila, iar un astfel de spital este
absolut necesar, din păcate pentru prefect şi constănţeni acest proiect
nu poate fi realizat. În România se vor construi doar trei spitale
regionale, în acest sens Uniunea Europeana având deja pregătite
fondurile.
Investiţia se ridică la aproximativ 50.000.000 de
euro/spital. Lucrările vor începe în cursul acestui an, iar conform
declaraţiilor premierului Dacian Cioloş, orasele care vor găzdui spitale
regionale sunt Cluj-Napoca, Craiova şi Iaşi.
Gigi Becali acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului în dosarul lui Puiu Popoviciu
Omul de afaceri George Becali a fost chemat miercuri la DNA.
După ce a vorbit cu anchetatorii, finanţatorul clubului Steaua a
declarat că i s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile de mărturie mincinoasă
şi favorizarea făptuitorului, în legătură cu declaraţiile pe care le-a
dat acesta în dosarul lui Gabriel Puiu Popoviciu.
Mai exact, Gigi Becali este acuzat de mărturie mincinoasă şi
favorizarea făptuitorului, după declaraţiile date în dosarul în care
este judecat omul de afaceri Gabriel Popoviciu pentru complicitate la
abuz în serviciu contra şi dare de mită în legătură cu retrocedarea unui
teren din zona Băneasa.
Este vorba despre declaraţia pe care a dat-o
George Becali în faţa judecătorilor la data de 15 februarie 2016, fiind
relatate informaţii diferite de cele din mărturia pe care a depus-o
iniţial în dosar. Becali ştia încă dinante de discuţia cu procurorii
despre ce este vorba. „Sunt chemat în legătură cu dosarul Puiu
Popoviciu. Mărturie mincinoasă nu are cum să fie. Orice aş spune eu,
infracţiunea de abuz în serviciu e pe acte. Orice aş declara, nu are
relevanţă pentru că nu am să ştiu eu ce ştiu procurorii. Nu mi-am
schimbat nicio declaraţie. Tot adevărul este în acte”, a declarat el la
intrarea în sediul DNA.
Florian Walter, a fost adus în ţară, sub escortă, direct in arest, din Emiratele Arabe Unite
Cu 20 de kilograme mai slab, patronul firmei de salubritate Romprest, omul de afaceri Florian Walter, a fost adus sămbătă seara la București, din Emiratele Arabe Unite, sub escorta Poliției Române.
”La această oră, W. Florian se afla în custodia Poliției Române. Acesta a fost depistat în Emiratele Arabe Unite, iar în această seara a fost adus în România. La data de 5 martie a.c., o escortă formată din polițiști ai Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române au adus în țară un bărbat, urmărit la nivel internațional”, se arată într-un comunicat postat sâmbătă pe site-ul Poliției România
Patronul Romprest fusese dat în urmărire internațională, la 22 mai 2015, pentru comiterea infracțiunii de luare de mită, împotriva lui, fiind emis un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile de Tribunalul Prahova. La data de 2 iunie 2015, Florian Walter a fost localizat în Emiratele Arabe Unite, în urma colaborării dintre autoritățile române și cele străine, desfășurate prin Interpol.
”Documentele oficiale de extrădare au fost trimise, prin intermediul Ministerului Justiției, autorităților judiciare din Emiratele Arabe Unite, care au acordat extrădarea”, precizează sursa citată. Dosarul omului de afaceri Florian Walter, care a fost disjuns de DIICOT Ploiești din dosarul Romprest, a fost preluat de DNA, structura centrală, și conexat la o altă cauză instrumentată de procurorii de aici.
Potrivit acestora, Florian Walter va fi prezentat, duminică, Tribunalului Prahova, pentru confirmarea mandatului de arestare emis pe numele său în mai 2015. Procurorii DIICOT Ploiești au efectuat, la începutul lunii mai 2015, zeci de percheziții într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani, liderul rețelei fiind omul de afaceri Florian Walter.
Truică şi „prinţul” mai stau încă 30 de zile în arest la domiciliu.
Magistrații Curții de Apel Brașov au respins sâmbătă propunerea
de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu cu măsura arestării
preventive, cerută joi de procurorii DNA pentru Remus Truică. În schimb,
judecătorii au admis propunerea de prelungire a arestului la domiciliu
cu încă 30 de zile pentru cei trei inculpați, Remus Truică, „prințul”
Paul Lambrino și avocatul Robert Roșu, cercetați în dosarul Ferma
Băneasa.
„Mai stăm încă 30 de zile acasă. Aș fi vrut să fiu liber”, a
declarat, la ieșirea din sediul Curții de Apel, Remus Truică. La rândul
său, avocatul „prințului” Paul Lambrino a declarat că acesta a făcut
contestație la măsura preventivă de prelungire cu încă 30 de zile a
arestului la domiciliu. „Prințul Paul a făcut contestație. Urmează să
vedem ce va spune Curtea Supremă de Justiție”, a spus avocatul.
Remus
Truică, Prințul Paul și avocatul Robert Roșu au fost audiați vineri,
timp de trei ore, la Curtea de Apel Brașov, toți aflându-se din luna
decembrie în arest la domiciliu. Procurorii DNA au înaintat joi Curții
de Apel Brașov referatul cu propunere de înlocuire a măsurii arestului
la domiciliu cu arestarea preventivă în cazul lui Remus Truică, cercetat
în dosarele privind retrocedarea nelegală unei suprafețe de 47 de
hectare de pădure din Snagov și a Fermei Băneasa.
Remus Truică a fost
cercetat inițial cu privire la retrocedarea Fermei Băneasa, pentru
săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional
organizat, trafic de influență, spălare a banilor, complicitate la abuz
în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit
cu consecințe deosebit de grave și dare de mită.
„În referatul de
propunere a înlocuirii măsurii procurorilor s-a reținut faptul că, de la
momentul la care s-a dispus ultima prelungire a măsurii arestului la
domiciliu, respectiv data de 2 februarie 2016, au fost administrate o
serie de probe care au condus organul de urmărire penală la constatarea
existenței și a altor infracțiuni față de cele sus menționate, care au
fost reținute în sarcina inculpatului”, se precizează în comunicatul
DNA.
Procurorii au dispus pe 2 februarie, pe baza noilor probe,
punerea în mișcare a acțiunii penale față de Truică și pentru săvârșirea
infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a
obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave
și spălare a banilor, comise în legătură cu retrocedarea nelegală a
suprafeței de pădure din Snagov.
Procurorii Serviciului Teritorial
Brașov al DNA au dispus extinderea anchetei în dosarul privind
retrocedarea Fermei Băneasa și față de fapte legate de retrocedarea
nelegală a unei suprafețe de 47 de hectare de pădure, situată în
localitatea Snagov, fiind plasați sub control judiciar Nicolae Jecu,
fost prefect al județului Ilfov, și Apostol Mușat, fost primar al
comunei Snagov.
De asemenea, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii
penale față de Remus Truică pentru complicitate la abuz în serviciu
dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu
consecințe deosebit de grave și spălare de bani, precum și față de
„prințul” Paul pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul
a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de
grave.
Se strânge laţul pentru „prinţ” şi Truică. Procurorii DNA au decis extinderea anchetei privind retrocedarea Fermei Băneasa
Procurorii DNA Brașov au dispus joi să extindă ancheta în
dosarul privind retrocedarea Fermei Băneasa și față de fapte legate de
retrocedarea nelegală a unei suprafețe de 47 de hectare de pădure,
situată în localitatea Snagov. Pe cale de consecinţă, au fost plasați
sub control judiciar Nicolae Jecu, fost prefect al județului Ilfov, și
Apostol Mușat, fost primar al comunei Snagov.
De asemenea, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de
Remus Truică pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a
obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave
și spălare de bani, precum și față de „prințul” Paul pentru
complicitate la abuz în serviciu.
Potrivit DNA, Nicolae Jecu și
Apostol Mușat sunt acuzați de abuz în serviciu dacă funcționarul a
obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave.
În dosar, procurorii l-au reținut pe Theodor Chiriac, la data faptelor
director tehnic în cadrul Direcției Silvice Ilfov, delegat în funcția de
șef al Direcției menționate, pentru abuz în serviciu dacă funcționarul a
obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de
grave, în formă continuată, și participație improprie la spălare a
banilor. El va fi prezentat joi la Curtea de Apel Brașov, cu propunere
de arestare preventivă pentru 30 de zile.
De asemenea, s-a dispus
luarea măsurii controlului judiciar față de Niculae Dima, la data
faptelor secretar al localității Snagov și membru în Comisia locală de
fond funciar, pentru abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru
altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave.
Procurorul-șef
al DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat joi că prejudiciul în dosarul
retrocedării pădurii Fundul Sacului de la Snagov se ridică la
aproximativ nouă milioane de euro. „În cursul zilei de astăzi (joi –
n.red.) continuă audierile, au fost audiate mai multe persoane care au
participat la presupusa faptă penală, s-au luat și măsuri preventive în
cursul zilei ieri. Prejudiciul estimat este undeva la nouă milioane de
euro, este vorba despre o suprafață de teren de peste 40 de hectare,
situată în comuna Snagov”, a spus Kovesi, după bilanțul DIICOT.
Carabulea, reținut de DIICOT, după percheziţii în cascadă la sediile Carpatica Asigurări
Nu mai puţin de treisprezece percheziții au avut loc miercuri la Sibiu și București, la sediile SC Carpatica SA, într-un dosar în care se cercetează fapte de constituire a unui grup infracțional organizat, instigare la abuz în serviciu, delapidare, spălare de bani, instigare la fals informatic și abuz în serviciu.
UPDATE Ilie Carabulea a fost reţinut de procurorii DIICOT
Omul de afaceri sibian Ilie Carabulea a fost reţinut de procurorii DIICOT, fiind acuzat că, împreună cu directorii firmei sale, a falsificat documente, pentru a ascunde problemele financiare ale companiei. Astfel, ar fi produs statului un prejudiciu de 70 milioane de lei. În total, şapte persoane au fost reținute în dosarul Carpatica. În afară de Ilie Carabulea, este vorba de Oprea Carabulea, Angela Toncescu, Liviu Stoicescu, Maria Coşa, Georgeta Crideanu, Gheorghe Nasaru și Ana Pop (pentru aceasta din urmă se va cere mandat de arestare în lipsă).
Potrivit anchetatorilor, la sfârșitul anului 2014 – începutul anului
2015, Oprea Carabulea (împuternicitul lui Ilie Carabulea), Daniel Micu,
Georgeta Crideanu, Ana Popa și Angela Toncescu au constituit un grup
infracțional organizat în scopul săvârșirii unor infracțiuni prin care
se urmărea protejarea intereselor financiare ale Carpatica Asigurări și
evitarea suspendării autorizației de funcționare de pe piața
asigurărilor din România.
„Astfel, la sfârșitul anului 2014, s-a
efectuat inventarierea anuală a elementelor de natura activelor,
datoriilor, capitalurilor proprii și a tranzacțiilor privind activitatea
de asigurare, constatându-se un deficit de rezervă de daună de
106.643.850,85 lei și provizioane ce trebuiau constituite de 12.155.256
lei. Deficitul de rezervă a fost comunicat conducerii societății, însă,
la solicitarea unor administratori, s-a decis reluarea procesului de
inventariere. Din cauza faptului că înregistrarea rezultatului
inventarierii efectuate conducea la majorarea necesarului de capital pe
care acționarul trebuie să-l aducă pentru ca societatea să atingă
valorile prevăzute de lege, numitul Carabulea Oprea, împreună cu
ceilalți membri ai grupului, ce dețineau funcții în Consiliul de
Administrație al societății Carpatica Asigurări, au tergiversat
înregistrarea rezultatelor inventarierii, în scopul eludării normelor
ASF privind reglementarea pieței asigurărilor din România”, au declarat
surse judiciare citate de Agerpres.
Potrivit acestora, inculpații au
efectuat demersuri de natură să tergiverseze și să influențeze
rezultatele unor controale dispuse de Autoritatea de Supraveghere
Financiară (ASF) față de societatea de asigurări deținută și controlată
indirect de Ilie Carabulea, astfel încât să nu reiasă deficiențe grave,
împiedicând în mod repetat înregistrarea rezultatului inventarierii
rezervei de daună. Totodată, la nivelul Departamentului IT, prin
intermediul directorului Ana Popa, au fost efectuate demersuri pentru a
denatura situația financiară a societății prin modificarea sumelor ce
reprezentau rezerva de daună, mai arată sursele citate.
Astfel, au
fost introduse date nereale sau operate modificări în programul „Iris”,
cum ar fi nepreluarea de plăți, operarea cu date viitoare, nediminuarea
rezervei cu plata efectuată, neînchiderea dosarelor de daună cu plata
finalizată, scopul acestor alterări de date informatice fiind cel de a
influența indicatorii financiari ai companiei, astfel încât societatea
Carpatica Asigurări să atingă valorile indicatorilor financiari
prevăzute de lege pentru a putea funcționa pe piața asigurărilor.
Şereş mai stă lângă Felix în puşcărie. ÎCCJ l-a condamnat la patru ani de închisoare în Dosarul Hidroelectrica
Codruţ Şereş, „aghiotantul” lui Dan Voiculescu, zis şi Felix
Motanul, îşi prelungeşte şederea la puşcărie, alături de şeful său.
Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat luni definitiv pe
fostul ministru al Economiei la patru ani de închisoare cu executare în
Dosarul Hidroelectrica.
Un complet de cinci judecători de la instanța supremă a respins
apelul declarat de Codruț Șereș și a menținut sentința dată de instanța
de fond în martie 2014.
Fostul ministru se află deja în spatele
gratiilor, el fiind condamnat în ianuarie 2015 la patru ani și opt luni
de închisoare în dosarul privatizărilor strategice. Tot în acest dosar,
trei membri din fosta conducere a Hidroelectrica au fost condamnați la
câte şapte ani închisoare: Eugen Pena (director general), Traian Oprea
(director general) și George Asan (director Direcția furnizare). Aceștia
primiseră la instanța de fond câte cinci ani închisoare, pedepsele
fiind majorate acum de completul de cinci judecători.
Alte
condamnări: Nicolae Opriș (fost șef serviciu Hidroelectrica) – cinci ani
cu executare; Victoria Geormăneanu (director economic) – patru ani de
închisoare cu executare; Georgeta Iosif (director economic) – patru ani
de închisoare cu executare. Și în cazul acestora instanța a majorat
pedepsele. Opriș primise la fond patru ani, iar Geormăneanu și Iosif
aveau închisoare cu suspendare.
Pe latură civilă, judecătorii au
dispus ca Eugen Pena, Traian Oprea, George Asan, Nicolae Opriș, Victoria
Geormaneanu și Georgeta Iosif să plătească în solidar 129.722.289 lei
despăgubiri civile către statul român, reprezentat de Ministerul
Finanțelor Publice și ANAF, precum și 339.916.431 lei către Ministerul
Energiei. Instanța a mai hotărât să ridice sechestrul asigurător pus
asupra bunurilor și sumelor de bani ce aparțin lui Codruț Șereș. În
plus, Eugen Pena, Traian Oprea, George Asan, Nicolae Opriș, Victoria
Geormăneanu și Georgeta Iosif trebuie să plătescă fiecare câte 624.000
de lei, reprezentând cheltuieli judiciare către statul român, iar Codruț
Șeres trebuie să achite suma de 25.000 de lei.
Codruț Șereș și
membrii din fosta conducere de la Hidroelectrica au fost trimiși în
judecată de procurorii DIICOT pe 30 septembrie 2011. Procurorii susțin
că Eugen Pena a inițiat și a constituit o asociere infracțională
împreună cu ceilalți inculpați și, în virtutea funcțiilor de conducere
deținute în cadrul SC Hidroelectrica SA, aceștia au desfășurat
activități care au produs un prejudiciu considerabil patrimoniului
societății și bugetului consolidat al statului.
Activitatea
infracțională a vizat modalitatea de contractare a cantităților de
energie electrică rezultate din producția proprie și din achizițiile de
la alți producători, în condiții total nefavorabile societății și a
condus la imposibilitatea asigurării, în anumite perioade de timp, a
rezervei de putere necesare funcționării în siguranță a Sistemului
Energetic Național – ramură strategică a economiei naționale, aspect de
natură să submineze economia națională.
În sarcina acestora se reține
că, în cursul anului 2003, în contextul apariției fenomenului de secetă
hidrologică pentru Dunăre și a prognozelor meteorologice privind
situația hidrologică pe râurile interioare, nu au invocat clauza de
forță majoră inserată în contractele de furnizare a energiei electrice,
până la normalizarea regimului hidrologic, și nici nu au luat măsuri în
vederea renegocierii prețurilor, cu consecința înregistrării unei
pierderi financiare considerabile de către SC Hidroelectrica SA.
Astfel,
în condițiile efectelor negative ale secetei hidrologice asupra
funcționării în siguranță a Sistemului Energetic Național, inculpații nu
au procedat la reducerea cantităților de energie electrică aferente
contractelor comerciale încheiate cu consumatorii eligibili și
furnizorii licențiați de pe piața concurențială, ci au acționat în
sensul onorării în totalitate a cantităților contractate sau chiar
depășirii acestora, prin achiziția de energie de la producătorii termo
la prețuri mult mai mari decât cele stabilite conform contractelor de
vânzare de energie electrică.
Se mai reține în cauză că, în perioada
2002-2003, inculpații au dispus cumpărarea de energie electrică de la SC
Termoelectrica SA la prețuri mari, pe care au revândut-o către
furnizorii licențiați și consumatorii eligibili la prețuri mult
diminuate față de prețurile stipulate în contractele încheiate cu
aceștia.
Georgios Syrakas, fost director al Alstom Power România, judecat pentru evaziune fiscală şi spălare de bani
Directorul companiei Alstom Power România SRL, Georgios Syrakas,
(la data faptelor) și un avocat din Baroul Dâmbovița, Aurel Octavian
Rogozea, au fost trimiși în judecată de procurorii Parchetului de pe
lângă Curtea de Apel Ploiești într-un dosar de evaziune fiscală și
spălare de bani.
Potrivit unui comunicat al PCA Ploiești postat vineri pe site-ul
Ministerului Public, Rogozea a fost deferit justiției sub aspectul
săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală, complicitate la evaziune
fiscală și spălare a banilor, în timp ce Georgios Syrakas este acuzat de
evaziune fiscală și spălare de bani.
În rechizitoriul întocmit de
procurori se arată că, în cursul anului 2008, în contabilitatea SC
Alstom Power România SRL, al cărei administrator era Georgios Syrakas,
s-au înscris operațiuni comerciale fictive privitoare la derularea unui
contract de prestări servicii care a fost încheiat cu SC Ister
International Company, al cărei administrator era avocatul Aurel
Octavian Rogozea. Procurorii spun că, în acest fel, SC Alstom Power
România SRL s-a sustras de la plata către bugetul statului a impozitului
pe profit în sumă de 104.566 lei și TVA în sumă 124.172 lei, iar
cealaltă firmă s-a sustras de la plata unui impozit pe profit în sumă de
24.237 lei.
„Ulterior, prin simularea unor tranzacții reale, aceștia
au efectuat operațiuni care nu aveau nicio legătură cu fapte reale, în
scopul retragerii de valori financiare de la SC Alstom Power România
SRL, săvârșind astfel infracțiunea de spălare a banilor, prejudiciul
reținut în sarcina SC Alstom Power România SRL fiind de 777.711,78 lei,
iar cel reținut în sarcina SC Ister International Company fiind de
127.242 lei”, se arată în comunicat.
Dosarul a fost trimis spre soluționare Curții de Apel Ploiești.
Boldea a fost condamnat la şase ani de închisoare cu executare.
Magistrații Curții de Apel Brașov l-au condamnat vineri la șase
ani de închisoare cu executare pe fostul deputat de Galați Mihail
Boldea. Sentința poate fi contestată în termen de 10 zile de la primirea
acesteia, a precizat pentru Agerpres purtătorul de cuvânt al Curții de
Apel Brașov, judecătorul Răzvan Dicu.
Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe fostul deputat Mihail
Boldea pentru mai multe fapte de corupție, printre care și șantaj și
spălare de bani.
În același dosar a fost trimis în judecată și
Costache Roșca, fost Roșca Caloenescu, prim-procuror al Parchetului de
pe lângă Judecătoria Galați, Valentina Cojocaru și Matei Oprea,
administratori la SC Fitoplant 2007 SRL București, Mircea Marosy,
administrator la SC Delconi SRL și SC Derek 1 SRL Galați, Ionel Mihăilă,
persoană fizică autorizată la Cabinetul individual de contabilitate
”Mihăilă Ionel” Galați.
DNA susține că, în perioada mai 2000 – mai
2007, Matei Oprea, de profesie pilot de aeronave, și Valentina Cojocaru,
în calitate de asociați și administratori ai SC Fitoplant și ulterior
ai SC Fitocom Serv, s-au asociat în scopul săvârșirii de infracțiuni,
având ca rezultat obținerea în mod fraudulos a suprafeței de 39,61 ha,
situată în extravilanul comunei Vânători, jud. Galați, aparținând SC
Aviația Utilitară Tuzla SA, în vederea valorificării acestui teren.
Aceștia
au fost sprijiniți în demersurile lor de Mihail Boldea, Mircea Marosy
și Costache Roșca, acesta din urmă înlesnindu-le dobândirea și
valorificarea prin dezmembrare a terenului. Prejudiciul stabilit în
acest caz este de peste 21 milioane de euro. Ziarul de Investigaţii a
dezvăluit, în cadrul mai multor anchete jurnalistice, ilegalităţile
comise de fostul deputat de Galaţi.
Bilanţul DNA pe 2015. Laura Codruţa Kovesi anunţă că au fost trimişi în judecată peste 1.200 de inculpaţi pentru fapte de corupţie la nivel înalt
Anul trecut au fost trimiși în
judecată peste 1.250 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel
înalt și mediu și de cinci ori mai mulți miniștri și parlamentari decât
în 2013, a anunţat joi procurorul-șef al Direcției Naționale
Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, la bilanţul DNA.
„În analiza de anul trecut am prezentat cele mai mari cifre de la
înființarea instituției. Anul acesta rezultatele sunt mult mai mari. Au
fost trimiși în judecată peste 1.250 de inculpați pentru fapte de
corupție la nivel înalt și mediu. Au fost trimiși în judecată de cinci
ori mai mulți miniștri și parlamentari decât în 2013: un prim-ministru,
cinci miniștri, 16 deputați și cinci senatori. Este cel mai mare număr
de demnitari investigați de DNA într-un an. Am instituit măsuri
asigurătorii de aproape jumătate de miliard de euro. Sunt cele mai
impresionante cifre de la înființarea DNA”, a spus Kovesi, la
prezentarea raportului de activitate a DNA pe anul 2015.
Potrivit
acesteia, evoluțiile pozitive dau imaginea unei instituții care
funcționează „pro-activ”, „eficient”, „ferm” și „curajos”. Șefa DNA a
precizat că aproape 500 de persoane cu funcții de conducere au fost
trimise în judecată, fapt ce reprezintă o creștere cu 30% față de anul
precedent.
Kovesi a menționat că activitatea judiciară a DNA a fost
realizată de 33 de procurori care au avut peste 14.700 de participări în
ședințe de judecată. „Activitatea procurorilor din DNA se desfășoară
sub controlul judecătorilor. Instanțele de judecată au condamnat
definitiv peste 970 de inculpați trimiși în judecată de DNA. Soluțiile
pronunțate de instanțe au confirmat caracterul obiectiv și profesionist
al dosarelor DNA. Pentru prima dată în ultimii ani, procentul de
achitări a scăzut la 7,63%. Durata de judecare a dosarelor a scăzut,
deși sunt tot mai multe cauze trimise la instanțe. În 2015, cauzele
judecate definitiv în mai puțin de un an au crescut cu peste 60%”, a
arătat ea.
Laura Codruţa Kovesi a subliniat că este important ca
soluțiile definitive să fie respectate și executate ca și garanție a
statului de drept. „Justiția depune un efort uriaș pentru investigarea
și soluționarea cauzelor de corupție, folosind resursele financiare ale
societății. Apoi, vedem de multe ori cum mecanismele și procedurile
judiciare sunt interpretate și aplicate diferit. Unii condamnați nu
execută integral pedeapsa aplicată de judecători. Unii sunt eliberați
condiționat fără a recupera prejudiciul sau folosind tertipuri
administrative. Astfel de situații duc treptat la pierderea autorității
statului și la o lipsă gravă de încredere în instituții”, a transmis
Kovesi.
Ultimul articol
Groapa de gunoi Vidra: urgența fabricată de un ministru demis. Diana Buzoianu, refuzul de...
Ilie Bolojan vrea un PNL mai bun
