Judecătoare la ICCJ, avocat într-un proces de ieşire din indiviziune.

Autor

-

16 iunie 2014

O vilă somptuoasă în Primăverii, un complex rezidenţial la Mamaia sau la Predeal constituie aproape întotdeauna motiv de invidie, de scandaluri care într-un final ajung în justiţie. Dar cine şi-ar fi închipuit că o casă muncitorească situată în zona Răzoare, cu o suprafaţă totală de nici 80 mp, împărţită în două apartamente, poate fi obiectul unor interminabile procese? Şi atunci când una dintre părţi apelează la „artileria grea”, adică la sprijinul unui magistrat de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, lucrurile se complică.

UPDATE Curtea Supremă se spală pe mâini

Ziarul de Investigaţii a solicitat un punct de vedere oficial de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referitor la acţiunile magistratului asistent Oana Cristina Popescu. Magistraţii de la ÎCCJ s-au spălat pe mâini în această afacere, pasând toată răspunderea la Curtea de Apel Bucureşti. „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu poate emite un punct de vedere în raport de situaţia prezentată de dumneavoastră, în condiţiile în care reprezentarea părţii la care faceţi referire a avut locîn faţa completului de judecată legal învestit, acesta fiind suveran atât în aplicarea dispoziţiilor legale menţionate cât şi în aprecierea asupra dovezii calităţii de reprezentant”, se arată în răspunsul semnat de judecătorul Minodora Condoiu, şeful Biroului de informare şi relaţii publice al instanţei supreme.

Aşa cum spuneam, casa de la numărul 8 al străzii Lt. Av. Caranda din sectorul 6 al Capitalei nu este nici pe departe vreun palat sau măcar conac. Este o simplă casă muncitorească ridicată în perioada interbelică şi care apoi, în anii comunismului, a făcut parte din fondul locativ de stat.

Imobilul este împărţit în două apartamente minuscule, de suprafaţe aproximativ egale. Decenii la rând, locatarii celor două apartamente nu au avut nimc de-mpărţit, ba, dimpotrivă, au trăit împreună, sub acelaşi acoperiş, în bună vecinătate. A venit schimbarea de regim din decembrie 1989 şi statul român a decis să vândă toate locuinţele deţinute de fosta ICRAL către cei care la vremea respectivă aveau statut de chiriaşi. Aşa s-a întâmplat şi cu imobilul despre care facem vorbire, cele două apartamente fiind vândute în 1993, cu plata în rate, către soţii Luminiţa şi Valere Munteanu, pe de o parte, şi Aneta Pascu, de cealaltă parte, regimul juridic fiind de proprietate comună forţată şi perpetuă.

O sarabandă a proceselor care durează de nouă ani

Schimbarea statutului juridic al colocatarilor, din chiriaşi în proprietari, nu a schimbat nimic în relaţiile dintre ei. Surpriza a intervenit abia în luna decembrie a anului 2005, când soţii Munteanu s-au trezit daţi în judecată de Aneta Pascu.

Netam-nesam, aceasta din urmă solicita ieşirea din indiviziune. Cu toate că nu putea fi vorba de aşa ceva, din moment ce nu exista o o proprietate comună care să poată fi partajată, dat fiind faptul că cele două apartamente au intrări separate, fiind utilizate în comun doar o fâşie de curte (pentru acces) şi reţeaua de utilităţi.

Este ca şi cum subsemnatul, locatar la etajul 8 al unui bloc din cartierul Titan, aş cere să mi se pună la dispoziţie o scară separată sau (de ce nu?) chiar şi un lift personal. Ei bine, tocmai acest lucru a cerut în instanţă Aneta Pascu – dărâmarea, pe cheltuiala familiei Munteanu, a gardului despărţitor dintre cele două proprietăţi, pe motiv că nu respectă linia de hotar (cu toate că el fusese construit de ICRAL, în perioada comunistă, şi exista la momentul cumpărării celor două apartamente) şi mutarea ţevilor de utilităţi aferente familiei Munteanu care există în zona Anetei Pascu.

Şi pretenţiile erau abia la început, aşa cum vom vedea în continuare. În primă instanţă, prin sentinţa civilă nr. 1054 pronunţată în şedinţa publică din data de 9 februarie 2006, Judecătoria Sectorului 6 a respins acţiunea Anetei Pascu, pe care a considerat-o ca fiind fără obiect: „Indiviziunea, ca modalitate a dreptului de proprietate, presupune existenţa mai multor titulari, care au doar o cotă-parte ideală, abstractă, din dreptul de proprietate asupra bunurilor aflate în această stare, fără a avea o fracţiune materială, determinată de bunuri. Instanţa apreciază că în cauză nu există o stare de indiviziune, astfel cum a fost ea definită anterior, întrucât fiecare parte deţine în exclusivitate anumite încăperi, iar grupul sanitar şi pivniţa sunt în folosinţă comună, fiind dobândite ca atare prin contractele încheiate cu SC Orizont SA” (fosta ICRAL – n.red.).

Trebuie menţionat aici că grupul sanitar deţinut în comun de cele două familii este singura cale de acces în podul casei. Clar ca lumina zilei. Numai că sarabanda proceselor era abia la început. Un an mai târziu, prin sentinţa civilă nr. 2761 pronunţată în şedinţa publică din 20 aprilie de aceeaşi Judecătorie a Sectorului 6, Secţia Civilă, este admisă în parte acţiunea reclamantei Aneta Pascu. Apoi, inexplicabil, aceasta renunţă la acţiunea de solicitare a ieşirii din indiviziune.Liniştea părea că s-a reinstaurat în imobilul din strada Lt. Av. Caranda.

Bunica îşi aduce nepoata în instanţă

Doar pentru scurt timp însă. La fel de inexplicabil, Aneta Pascu introduce o nouă acţiune, având acelaşi obiect, care îi este admisă şi procesele se reiau pe bandă rulantă, cu tot ce implică acestea – experţi, adrese către şi de la Primăria Sectorului 6 şi aşa mai departe.

Oricine se poate întreba, pe bună dreptate, de unde atâta energie şi, mai ales, atâta aplecare către lumea Justiţiei a unei octogenare, şi aici am numit-o pe Aneta Pascu? Ei bine, totul devine mult mai clar atunci când ne aruncăm privirea pe încheierea şedinţei publice din data de 13 mai 2010 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală. „La apelul nominal făcut în şedinţă publică a răspuns recurentul pârât Munteanu Valere (…) intimata reclamantă Pascu Aneta, prin reprezentant Popescu Oana Cristina, fără mandat la dosar”, se arată în încheierea de şedinţă.

Oana Cristina Popescu nu este nimeni alta decât nepoata Anetei Pascu şi este magistrat asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Evident, partea adversă ia foc şi cere instanţei ca Aneta Pascu să nu fie reprezentată de nepoata ei, având în vedere calitatea de magistrat a acesteia. Şi, surpriză! Oana Cristina Popescu se retrage de bună voie: “Reprezentantul intimatei-reclamante Pascu Aneta solicită instanţei să ia act că înţelege să se retragă din cauza de faţă, în sensul că nu mai reprezintă interesele intimatei-reclamante Pascu Aneta, întrucât doreşte ca prezentul recurs să se soluţioneze cât mai repede”.

Dar efectul asupra colegilor ei magistraţi de la Curtea de Apel s-a făcut simţit, chiar şi cu această trecere episodică prin sala de judecată. Dovadă stă faptul că, în aceeaşi şedinţă publică, instanţa menţionată a respins recursul formulat de Tudoriţa şi Valere Munteanu.

O motivare kilometrică

În consecinţă, judecarea procesului se întoarce la Judecătoria Sectorului 6. Prin sentinţa civilă nr. 2632, pronunţată în şedinţa publică din data de 12 martie 2013, instanţa admite cererea formulată de Aneta Pascu şi dispune ieşirea din indiviziune. (De precizat că motivarea sentinţei se întinde pe nu mai puţin de 30 de pagini. Nu chiar ca la procesul lu Adrian Năstase, dar nici mult nu mai aveau până acolo magistraţii de la judecătorie!).

Şi, mai ceva ca arhitecţii care au proiectat Burj-al-Arab, magistraţii găsesc şi soluţia tehnică pentru separarea completă a colocatarilor imobilului. „(Instanţa – n.red.) constată că pârâţii reclamanţi Munteanu Valere şi Munteanu Tudoriţa vor avea acces la corpul acestora de proprietate direct din strada Lr. Av. Gheorghe Caranda nr. 8A, sens în care, pentru accesul în imobilul construcţie, dispune modificarea ferestrei cu deschidere la stradă prin transformarea acesteia în cale de acces – intrare în imobil. Această intrare urmează a fi mascată de o marchiză cu o înălţime de până-n 2,20 metri, o lăţime de până-n 1,5 metri şi o adâncime de până într-un metru”.

Mai pe româneşte, soţii Munteanu ar urma să aibă acces din stradă direct în dormitor. Ca să nu mai vorbim de faptul că imobilul, ridicat în 1931, este construit pe principiul cărămizilor portante. Dacă ai scos o cărămidă, cade tot peretele şi, în cel mai rău caz, toată casa. Judecătoria a dat această sentinţă în pofida avertismentelor repetate ale Primăriei Sectorului 6, reprezentanţii acestei instituţii precizând că soluţia tehnică nu este taman legală. „(…) nu este posibilă ieşirea din indiviziune, deoarece, conform PUG al Municipiului Bucureşti, aprobat cu HCGMB nr. 269/2000 cu valabilitate prelungită în conformitate cu HCGMB nr. 324/2010 şi a HCGMB nr. 241/2011, imobilul se află în zona M – subzona M3, subzonă în care lotul minim, ca suprafaţă pe care se pot executa lucrări este de 300 mp cu un front la stradă de 10,00 ml”, se arată în răspunsul primit de Valere Munteanu de la Primărie, înregistrat cu numărul 37496 din data de 4 decembrie 2012.

Or, toată proprietatea din strada Lt. Av. Caranda nu are decât 264 mp, deci lucrările nu pot fi executate. Singura soluţie în acest caz pare ca Aneta Pascu să dea în judecată şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pentru a i se permite începerea lucrărilor de construcţie. Cu o nepoată magistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cine ştie?

Şova: divizărea SNCFR a fost greşită.

Autor

Adrian Bărbulescu

-

10 iunie 2014

Divizarea fostei Societăţi Naţionale a Căilor Ferate Române (SNCFR) în trei companii (Infrastructură, Marfă şi Călători), decisă în 1998, în perioada mandatului lui Traian Băsescu la Ministerul Transporturilor a fost greşită şi în contradicţie cu trendul din UE, a declarat marţi actualul deţinător al portofoliului, Dan Şova.

„Decizia din 1998 – normal, o să spună toată lumea, dom’le, în ’98 era Băsescu ministru al Transporturilor şi este o chestiune politică; nu, nu este o chestiune politică – de spargere a căii ferate în trei companii a fost o decizie greşită, din punct de vedere administrativ. A fost o decizie greşită ca ministru. Fac această afirmaţie nu pentru că am ceva cu domnul Băsescu – este evident că am ceva cu dânsul, ştie toată lumea -, dar spun acest lucru după ce am participat deja la trei Consilii Europene, în martie, la Bruxelles, în mai la Atena şi săptămâna trecută la Luxemburg. De fiecare dată, la toată cele consililii s-a aflat pe masa discuţiilor al patrulea pachet feroviar în Uniunea Europeană, care discută tocmai despre despărţirea acestor companii”, a declarat Şova.

El a precizat că oameni care sunt mai capitalişti şi mai obişnuiţi cu economia de piaţă decât românii se opun spargerii companiilor naţionale în călători, marfă şi infrastructură: „Este anedoctic, tot cu referire la domnul Băsescu, cei care se opun şi spun că este o prostie sunt chiar nemţii, care, mă rog, dânsul a revendicat o anumită relaţie cu ei. Nemţii sunt cei care se opun în mod constant acestei propuneri de reformă, şi nu sunt singurii”.

Ziarul de Investigaţii a arătat încă de acum trei ani de zile, într-o amplă anchetă, efectele dezastruoase pe care le-a avut divizarea SNCFR, făcută sub „îndrumarea” firmei americane Seneca.

Citeşte aici legătura dintre Traian Băsescu, Anca Boagiu şi compania Seneca .

Dan Adamescu ridicat din trafic şi dus cu duba la DNA.

Autor

Dănilă Chirovici

-

5 iunie 2014

UPDATE Omul de afaceri Dan Adamescu a fost ridicat joi dimineaţă din trafic de procurorii DNA. El a părăsit autoturismul Maybach pentru a-şi continua deplasarea cu duba, fiind escortat cu duba de trupele speciale, după ce pe numele său a fost emis un mandat de aducere, pentru a fi audiat în dosarul în care este acuzat că le-ar fi dat mită 20.000 de euro judecătorilor Ion Stanciu şi Elena Rovenţa.

Joi, 21 mai, Adamescu se prezentase la DNA, fiind citat de procurori după ce miercuri fuseseră făcute percheziţii la locuinţa sa şi la sediile unor firme pe care le deţine, în dosarul în care patru judecători sunt acuzaţi că ar fi luat mită pentru intervenţii în dosare de insolvenţă.

Adamescu a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în jurul orei 10,15 şi nu a dorit să facă nicio declaraţie. Surse judiciare au declarat că Dan Adamescu a fost citat să se prezinte joi la DNA, fiind suspectat că, pentru a obţine soluţii favorabile în dosare, ar fi dat mită judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti puşi sub acuzare pentru corupţie. Procurorii DNA au făcut miercuri percheziţii la locuinţa omului de afaceri Dan Adamescu şi la firmele acestuia, în dosarul în care patru judecători sunt acuzaţi că ar fi luat mită pentru intervenţii în dosare de insolvenţă.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat printr-un comunicat de presă că miercuri, 20 mai, au fost făcute percheziţii la nouă sedii ale unor societăţi comerciale, precum şi la domiciliul unei persoane fizice, toate situate în Bucureşti, în dosarul în care au fost arestaţi patru judecători de la Tribunalul Bucureşti. DNA a precizat că, pe lângă cei patru judecători, în această cauză se efectuează urmărirea penală şi faţă de alte persoane,. Surse judiciare citate de Mediafax au indicat că percheziţiile au fost făcute la locuinţa omului de afaceri Dan Adamescu şi la firmele deţinute de acesta, existând suspiciunea că mogulul asigurărilor le-ar fi dat mită judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti suspectaţi de corupţie, pentru a obţine soluţii favorabile în dosare. Dan Adamescu deţine compania Astra Asigurări, Unirea Shopping Center şi cotidianul România liberă.

Judecătorii Mircea Moldovan, Ion Stanciu, Elena Rovenţa şi Ciprian Sorin Viziru, toţi de la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a civilă, acuzaţi că primeau bani şi bunuri pentru intervenţii în dosare de insolvenţă, au fost arestaţi preventiv, printr-o sentinţă pronunţată marţi de Curtea de Apel Bucureşti, la propunerea procurorilor anticorupţie. Potrivit magistraţilor, cei patru judecători, personal sau prin intermediari, au pretins şi primit de la practicieni în insolvenţă, lichidatori sau administratori judiciari, administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată, sume de bani, bunuri sau servicii. Magistraţii ar fi cerut bani sau bunuri pentru a îndeplini sau a nu îndeplini ori a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestaţiile la tabelul preliminar al creanţelor, pentru a decide privind modalităţile de înscriere la masa credală cu privire la creanţele creditorilor chirografari, pentru a desemna preferenţial administratori judiciari, pentru a atribui preferenţial dosare de insolvenţă sau pentru a-şi exercita influenţa pe lângă judecători de la diverse instanţe din Bucureşti şi din ţară, folosind informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor de judecător, au arătat procurorii în referatul cu propunerea de arestare.

Citeşte şi:

Adamescu, mogulul asigurărilor de locuinţe

PAID intră oficial sub tutela familiei Adamescu

Wigler Solomon zis „Moni”, a fost săltat de DNA pentru şpagă

Autor

Dănilă Chirovici

-

4 iunie 2014

După ce anul trecut la sediul Primăriei Capitalei avusese loc un puternic cutremur, prin arestarea lui Mădălin Dumitru, şeful Direcţiei de Infrastructură, acum un nou seism, cu o magnitudine mai mare, loveşte în Splaiul Independenţei. Wigler Solomon, zis „Moni” consilierul personal al primarului Capitalei, Sorin Oprescu, a fost reţinut de procurorii DNA, după ce a fost prins în flagrant în timp ce primea şpagă 25.000 de euro.
Potrivit DNA, era vorba doar de o „rată” dintr-un „credit” mult mai consistent. În total, Wigler Solomon a luat mită până acum 204.000 de euro, promiţând că va interveni pe lângă consilieri din cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti, astfel încât aceştia să voteze aprobarea unor PUZ-uri aferente construirii a trei supermarketuri.
Wigler Solmon a cerut, în total, 230.000 de euro, unui om de afaceri, pentru ca Primăria Capitalei să aprobe planurile urbanistice zonale pentru construirea a trei supermarketuri în Bucureşti, dar şi pentru ca municipalitatea să facă o donaţie. În perioada mai-iunie 2012 – mai 2015, în calitate de consilier personal al primarului Municipiului Bucureşti, a cerut suma totală de 230.000 euro. El a primit, în mai multe tranşe, suma de 204.000 euro de la un om de afaceri (martor denunţător) pentru a interveni pe lângă funcţionari din aparatul administrativ al primarului general şi consilieri din cadrul CGMB, lăsând să se creadă că are influenţă asupra acestora, în vederea iniţierii şi votării unor proiecte de hotărâri, conform DNA.
Wigler Solmon a primit suma totală de 150.000 euro, în patru tranşe, respectiv înainte şi după votarea hotărârilor respective. „În acelaşi scop, la data de 28 mai 2015, omul de afaceri s-a întâlnit cu inculpatul Wigler Solomon în biroul acestuia din urmă aflat în sediul Primăriei Municipiului Bucureşti, ocazie cu care acesta din urmă l-a asigurat pe martorul denunţător că, în şedinţa Consiliului general al municipiului Bucureşti din ziua respectivă, au fost aprobate atât proiectul de hotărâre privind acceptarea donaţiei aferentă unuia dintre proiecte, cât şi PUZ-ul pentru unul dintre supermarket-uri”, conform DNA.
În acest context, consilierul lui Oprescu a convenit cu omul de afaceri ca, pe 3 iunie, să-i dea 25.000 de euro, urmând ca diferenţa până la 51.000 de euro să o aducă în săptămâna 8-12 iunie. Miercuri seara, Wigler Solomon a fost surprins în flagrant de procurorii anticorupţie în timp ce primea suma de 25.000 euro.
„Anterior, în acelaşi scop, inculpatul primise, printr-un intermediar, suma de 4.000 euro de la acelaşi om de afaceri. Într-un context separat, la data de 14 noiembrie 2013, inculpatul Wigler Solmon a mai primit de la omul de afaceri suma de 25.000 euro pentru a interveni pe lângă primarul general al municipiului Bucureşti, pe lângă care a lăsat să creadă că are influenţă, în vederea eliberării unei autorizaţii de construire necesare unei soluţii de trafic (sens giratoriu), pentru două supermarket-uri”, potrivit procurorilor anticorupţie.

PSD a câştigat alegerile europarlamentare. Crin şi Iohannis au demisionat.

Autor

Dănilă Chirovici

-

26 mai 2014

Duminică seara, Alianţa PSD-UNPR-PC obţinuse o victorie „zdrobitoare” la alegerile europarlamentare, conform sondajelor de tip exit-poll, care o creditau şi cu 43%. Luni dimineaţă însă, odată cu anunţarea de către Biroul Electoral central a rezultatelor parţiale, s-a transformat doar în victorie.

Concret, Alianța PSD-UNPR-PC a obținut 37,40% din opțiunile alegătorilor, PNL -14,86%, iar PDL 12,23% potrivit datelor parțiale furnizate de BEC luni dimineață, după centralizarea rezultatelor din 96,18% secții de votare. Actorul Mircea Diaconu a întrunit 6,92 % din opțiuni, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România 6,47%. PMP a obținut 6,21 % din voturi, PP-DD — 3,63%, iar PRM — 2,71%. Forţa Civică a obținut 2,62% din voturile exprimate de alegători, Partidul Ecologist Român 1,17%, Alianța Agricultorilor — 0,95% și PNȚCD — 0,90%.

La o analiză mai atentă, observăm că forţele politice de dreapta au obţinut, cumulat, un scor apropiat de al celor de stânga, grupate în Alianţa PSD-UNPR-PC. Prin forţe de dreapta înţelegem PNL (afiliat european la Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa – ALDE), PDL, PMP şi UDMR (toate afiliate la Partidul Popular European).

Până în prezent au fost introduse date de la 96,18 % secții de votare. Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne a fost de 5.714.814 (32,29%). Trebuie menţionat faptul că rezultatele parţiale furnizate de BEC nu au făcut decât să confirme rezultatele numărătorii paralele a PDL, făcută publică la primele ore ale zilei de luni.

După ce a aflat rezultatele, președintele PNL, Crin Antonescu, a declarat că-și asumă eșecul de la alegerile europarlamentare și a precizat că o decizie va fi luată în ședința Biroului Politic Central. ”La un rezultat de 15% ,PNL nu poate fi mulțumit, este un rezultat sub așteptările noastre. Neatingerea obiectivului este un eșec pe care ca președinte în primul rând și înainte de toți mi-l asum. Îmi țin cuvântul și în ședința Biroului Politic Central voi anunța și vom lua deciziile”, a spus Antonescu. Întrebat dacă-și va da demisia din PNL, Antonescu a spus: “Un președinte de partid nu își dă demisia în fața presei ci, pentru că este o decizie politică, o face în fața partidului său “. Tot luni, Klaus Iohannis și-a anunțat demisia din funcția de prim-vicepreședinte al Partidului Național Liberal și din Biroul Politic. La câteva ore, şi Crin Antonescu a demisionat de la şefia PNL.

Dreapta, câştigătoare în Europa

Dar ce s-a întâmplat la nivelul întregii Uniuni Europene? Conform rezultatelor parțiale, Partidul Popular European (PPE) conduce cu 212 mandate pentru viitorul Parlament European, care confirmă prima proiecție prezentată anterior de legislativul comunitar, bazată pe o centralizare a exit poll-urilor. Socialiștii se află pe locul doi, cu 185 de mandate, în timp ce euroscepticii sunt creditați cu peste 140 de locuri.

Liberalii rămân cel de al treilea grup în viitorul PE, urmați de Verzi (55). Toate cele patru grupuri vor pierde locuri conform acestor prime rezultate parțiale, urmând să aibă 523 de eurodeputați, față de 612 în fostul Parlament European. PPE ar urma să piardă 63 de locuri, socialiștii zece, liberalii 14 și Verzii trei. Pe de altă parte, stânga radicală ar urma să urce de la 35 la 45 de locuri, în timp ce grupul Europa Libertății și Democrației, construit în jurul UKIP, este creditat cu 36 de locuri. La rândul lor, conservatorii britanici și polonezi ar obține 40 de locuri, conform rezultatelor parțiale.

România riscă să piardă 700 mil de euro pentru sectorul feroviar.

Autor

Adrian Bărbulescu

-

25 mai 2014

De parcă nu am avea nevoie de bani pentru îmbunătăţirea transportului pe calea ferată, prin modernizarea unor tronsoane astfel încât să se poată circula cu viteze sporite, România dă cu piciorul banilor europeni. Şi nu puţini! Numai în acest an, România riscă să piardă aproape 700 milioane de euro din fonduri de la Bruxelles, după cum o recunosc chiar oficialii Ministerului Transporturilor, la solicitarea Ziarului de Investigaţii.

Autoritatea de Management a Programului Operaţional Sectorial Transport (POS-T) a realizat, pentru Ziarul de Investigaţii, o radiografie a stadiului lucrărilor de modernizare a tronsoanelor de cale ferată de pe Coridorul IV pan-european. Concluzia este una singură – pe mai toate sectoarele lucrările sunt întârziate, motiv pentru care România riscă să piardă finanţările europene.

Şi-a băgat Fenechiu coada

Dar să luăm pe rând toate tronsoanele pe care se lucrează (sau ar trebui să se lucreze, mai bine spus). Primul pe listă este obiectivul de reabilitare a liniei de cale ferată Braşov – Simeria, pentru a asigura circulaţia trenurilor cu o viteză de 160 km/h, tronsonul Coşlariu – Simeria (POST/2012/1/2/002). Pe tronsonul Simeria – Vinţu de Jos, contractul a fost semnat iniţial cu asocierea FCC Construccion SA – Alpine Bau GmbH – Azvi SA – Straco Grup SRL, având o valoare de 1.255.756.000 lei (aproximativ 300 milioane de euro). Au urmat însă contestaţiile, iar prin Decizia Civilă nr. 4521/27.09.2013 Tribunalul București a anulat acest contract. În consecinţă, a fost reluată procedura de atribuire, iar pe 5 decembrie anul trecut a fost semnat un nou contract, cu asocierea Swietellsky – Strabag – Alstom – Arcada – Euro Construct – Transferoviar, de această dată cu o valoare mai mare, de 1.350.523.773,99 lei, fără TVA.

Din cauza acestor lupte în justiţie, în care a fost implicat şi fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu (intervenţia lui în semnarea contractului iniţial fiind şi principala cauză pentru care managerul privat al CFR SA, grecul Dimitris Sophocleous, şi dat demisia), stadiul fizic al lucrărilor (la data de 28 februarie 2014) era de 0%. Ordinul de începere a lucrărilor şi predarea amplasamentului s-au produs pe data de 6 decembrie 2013. Termenul de finalizare a lucrărilor este 5 decembrie 2016.

Italienii de la Pizzarotti au promis 89% şi au executat 24%

Pe următorul tronson, Vinţu de Jos – Coşlariu nu au fost contestaţii în instanţă, dar nici aici lucrările nu sunt prea avansate. Contractul de execuție a lucrărilor a fost semnat pe 12 decembrie 2011 cu Impresa Pizzarotti&C SpA, având o valoare de 766.924.829,00 lei fără TVA. Pe 20 decembrie 2011 a fost predat amplasamentul şi a fost dat ordinul de începere a lucrărilor, termenul de finalizare fiind 20 iulie 2013.

Am ajuns însă în 2014, iar la finele lunii februarie stadiul fizic al lucrărilor era de numai 23,68%, față de 88,72% programat. Oficialii Ministerului Transporturilor spun că vina pentru această situaţie aparţine deopotrivă constructorului şi beneficiarului. Primului i se reproşează o “mobilizare deficitară a constructorului în sensul desfășurării activităților conform graficului de execuție și proiectului tehnic/caietului de sarcini”. Pe de altă parte, statul român nu a făcut la timp exproprierile, a început cu întârziere licitația pentru întocmirea documentației cadastrale, a întârziat şi elaborarea și aprobarea proiectelor tehnice pentru relocarea utilităților identificate.

O altă problemă constă în faptul că nu au fost contractate la timp lucrările de semnalizare, comune pentru ambele tronsoane. Cu alte cuvinte, chiar dacă lucrările de infrastructură ar fi gata, trenurile ar merge cu 40-50 km/oră, pentru că nu ar exista semnalizare şi ar trebui circulat „la cale liberă”. “Din cauza aspectelor mai sus enumerate există riscul ca niciunul dintre termenele de finalizare a lucrărilor să nu fie respectat”, recunosc oficialii Autorităţii de Management.

Pe două tronsoane “ne mişcăm cu talent”

Ne mutăm acum pe următorul sector supus modernizării, Sighișoara-Coșlariu (POST/2013/1/2/004). Pe tronsonul Sighișoara – Atel (km 299+399 – km 327+625), contractul de execuție a lucrărilor a fost semnat la data de 17 februarie 2012 cu asocierea SCC Construction SA – Alpine BAU GmbH – SC AZVI SA, având o valoare de 872.643.737,73 lei fără TVA (peste 200 milioane de euro). Ordinul de începere a lucrărilor a fost dat pe 13 martie 2012, iar amplasamentul a fost predat pe 10 mai, acelaşi an. Aici, lucrurile stau ceva mai bine, stadiul fizic (la 28 februarie 2014) fiind de 23,34% față de 28,23% programat. Termenul de finalizare a lucrărilor, conform contractului, este 15 februarie 2015.

Pe următorul tronson, Aţel – Micăsasa (km 327+625 – km 357+095), stadiul lucrărilor este chiar mai avansat decât fusese preconizat – 23,85%, față de 20% programat. Contractul de execuție a lucrărilor a fost semnat pe 9 decembrie 2011 cu asocierea FCC Construccion S.A. – Alpine BAU GmbH – AZVI S.A. –Straco Grup SRL, având o valoare de 747.497.929,80 lei fără TVA. Ordinul de începere a lucrărilor a fost dat la finele lunii iunie 2012, iar accesul pe şantier a fost posibil o săptămână mai târziu.

Întârzieri a la à la grecque

Optimismul se topeşte când ajungem pe următorul tronson, Micăsasa – Coșlariu (km 357+095 – km 394+150). Contractul de execuție a lucrărilor a fost semnat pe 26 aprilie 2012 cu asocierea eleno-română Aktor Technical Societe Anonyme (Aktor SA) – Arcada Company SA şi are o valoare de 721.852.150,60 lei fără TVA. Ordinul de începere a lucrărilor a fost dat în aceeaşi perioadă cu tronsonul prezentat anterior, iar termenul de finalizare este 26 aprilie 2015. Greu de crezut că va fi respectat, din moment ce stadiul fizic la finele lunii februarie era de numai 41,82%, față de 60,79 % programat.

Cauzele întârzierilor merg de la întârzierea exproprierilor, contestaţiile la licitaţia pentru desemnarea consultantului şi până la deja menţionata problemă a semnalizării, achiziție comună pentru ambele secțiuni (Sighișoara – Coşlariu și Coşlariu – Simeria). Şi în cazul acestor contracte, concluzia Autorităţii de Management este aceeaşi: “Din cauza aspectelor mai sus enumerate există riscul ca niciunul dintre termenele de finalizare a lucrărilor să nu fie respectat”.

Alstom Transport a făcut un proiect tehnic cu erori

Ne mutăm mult mai la vest, pe tronsonul Frontieră Curtici – Arad – km 614 (Radna). Şi aici sunt probleme. Contractul de execuție a lucrărilor a fost semnat la data de 15 februarie 2012 cu asocierea Alstom Transport SA – Swietelsky Baugesellschaft Gm.b.H – Astaldi S.p.A – Euro Construct Trading 98 SRL – Dafora şi are o valoare de 1.080.484.729,25 lei fără TVA. Ordinul de începere şi predarea amplasamentului au avut loc pe 13 martie 2012, iar termenul de finalizare era stabilit la 15 iunie 2014. Greu de respectat, având în vedere că la 31 martie 2014 stadiul fizic al lucrărilor era de 52,30%, față de 72,61% programat.

Printre cauzele întârzierilor, oficialii Ministerului Transporturilor enumeră: capacitatea tehnică inadecvată a antreprenorului; proiectul tehnic incomplet sau cu erori; nerespectarea planificării aprovizionării; existența unor imobile neincluse în documentația cadastrală. Totuşi, nu este doar vina constructorului, din moment ce beneficiarul a predat cu întârziere amplasamentele pentru execuția anumitor lucrări.

Punând cap la cap modul cum s-au derulat toate aceste contracte, concluzia Autorităţii de Management POS-T este una singură: “Riscul de dezangajare aferent POST pentru anul 2014 (bani europeni care vor fi pierduţi – n.red.) este de 692,97 milioane euro”. Asta cu toate că aceeaşi Autoritate susţine că în acest moment depune eforturi semnificative pentru atingerea unui procent de 100%, până la finele anului 2015, a absorbţiei banilor de la Bruxelles. No comment.

Criza speculativă are la bază lăcomia, care s-a suprapus pe fondul teoriei că deficitele generalizate sunt benefice pentru economie

Autor

Dănilă Chirovici

-

15 mai 2014

Lucrurile par să fie foarte simple cu actuala criză mondială, respectiv este o criză speculativă care are la bază lăcomia și care s-a suprapus și pe fondul teoriei că deficitele generalizate ale statelor sunt benefice pentru economie, în fapt o denaturare a teoriei lui Keynes.
John Maynard Keynes, Primul Baron Keynes de Tilton a fost un economist britanic ale cărui idei, numite economie keynesiană, au avut un impact major atât asupra teoriei politice și economice moderne, cât și asupra politicilor fiscale ale multor guverne. Este cunoscut în mod special pentru pledoaria sa în favoarea politicilor guvernamentale intervenționiste, prin care guvernul ar folosi măsuri fiscale și monetare în scopul temperării efectelor adverse ale recesiunilor economice, crizelor economice și boom-urilor economice. Este considerat de mulți economiști unul dintre principalii fondatori ai macroeconomiei teoretice moderne. Populara expresie lui Keynes „Pe termen foarte lung suntem toți morţi” este încă citată.
Părerea mea umilă este că actuala criză nu este în nici un caz speculativă, ci este o problemă de insolvență generalizată. Oamenii de rând, băncile și în general majoritatea entităților economice sunt practic falite, cam asta ar fi concluzia mea. Dacă această criză ar fi fost speculativă, cineva ar fi câștigat și altcineva ar fi pierdut, dar de fapt toată lumea a pierdut, respectiv oamenii de rând, companiile, băncile, statele etc. Problema este sistemică (fractional reserve end game) și nu are o rezolvare „plăcută”, ci doar reset/jubilee și repunerea sistemului pe baze sănătoase – bani bazați pe aur/argint, sau pe o creștere economică reală și nu una “statistică”.
Referitor la denaturarea pieței prin inteventia statului, opinez că nu mai este nimic de denaturat când statul da licență băncilor să producă bani din nimic. Şi nu mă refer la dobânzi, ci la “fractional reserve banking” (practică prin care o bancă deține sau menține numai o fracțiune din depozitele clienților pentru a satisface cereri potențiale de retrageri de numerar).
Ce s-a pierdut? Au dispărut bunurile? Au dispărut capacitățile de producție? Nici gând. Problema este în realitate alta, cu alte cuvinte este evident că există o strangulare în circuit, considerată accidentală de către experții economici, dar care eu cred că este voită.
Strangularea este voită premeditat în scopul creării unui balans social, care să favorizeze exact ideea de a desfiinţa statul cu totul. O societate în care nu se mai știe cine pe cine reprezintă. Eu consider că puterea nu trebuie să fie la companii, ci la indivizi. Respectiv eu, ca individ nu pot controla o companie, nu votez CEO-ul companiei. Când individul va fi tratat ca o companie și nu va mai fi plătit la oră mai discutăm. Profitul este procent din munca oamenilor (care sunt plătiți la oră, să nu uităm) și în plus mai vor și creștere de 15% anual la acesta. Se uită faptul că o asemenea creștere nu e sustenabilă social. Dacă se merge pe direcția asta revoluția e garantată.

Fiecare partid ascultă ce-i convine, bea o bere și se duce la culcare

Domnul guvernator al Băncii Naționale se pare că nu mai dă de mult informații serioase sau credibile, în legătură cu starea reală a economiei. Face doar glume și fente, trucuri de imagine depăşite grav de gravitatea situației din România. Nici măcar veteranul domn Vasilescu nu se mai ostenește să ne ameţească cu teorii neverificabile dar “profunde și pline de înțelesuri economice”. Guvernul a devenit un “organism” (dacă nu chiar un țipar sugător de sânge) care amintește puternic de contribuția românească la suprarealismul mondial.
Carul socialisto-liberal a tras continuu în sensuri contrare și deocamdată e liniște pentru că se fură (după dezmembrarea USL). Măcelăria e magnetică, dar veniturile la buget sunt într-o scădere dramatică, pe măsura dezastrului din economia reală. Presa de investigație a dispărut aproape cu totul și a fost înlocuită cu informația-spectacol oferită de televiziuni arondate unor interese punctiforme. Fiecare partid ascultă ce-i convine, bea o bere și se duce la culcare cât de cât anesteziat. Traian Băsescu, impus nu se știe de cine (sau se știe dar nu se poate încă spune), a născut prin reacție negativă o USL fără program, ce să mai vorbim de o vedere strategică, istorică pentru ţară, o USL care se rezumă la prestații orale televizate, care nu mai satisfac pe nimeni (am citat de pe un blog anonim).
Garanţii stabilităţii României, care par a fi după cât se vede din ce în ce mai clar SUA şi Germania (nu sunt cunoscute încă tratatele secrete prin care guvernanţii ne-au vândut), se mulţumesc să facă poliţie prin “serviciile” româneşti şi să dea sfaturi şi directive, cam cum făcea şi Nicolae Ceauşescu înainte de 1989. Amestecul lor în politica internă românească, aproape amator şi mai ales iresponsabil, va duce fără doar şi poate la naşterea unui curent puternic antieuropean şi, poate, sau din păcate, şi antiamerican. Niciodată în ultimii 20 de ani nu a fost mai rău în România decât acum şi nu românii sunt primii vinovaţi. În ultimă instanţă şi din fericire, renaşte naţionalismul şi-i aruncă peste bord pe globaliştii de ocazie.
E uluitoare diferența dintre eșecul dreptei care s-a materializat la București și cel deja parcă împlinit de guvernarea Hollande (socialist) de la Paris. Începe să fie limpede că partidele socialiste sunt depăşite istoric, dar nu și în România. Cât despre America, ea nu le-a folosit niciodată. Eșecul socialiștilor în vecinătatea României este de fapt un subiect aparte, analizat deja de Emmanuel Todd în excelentul său articol “După democraţie”. Să opui austerităţii germane, foarte discutabilă, incompletă și care a produs deja mari traume, creșterea (la croissance) când ai deja datorii foarte mari e o infracțiune intelectuală aproape incalificabilă.

Economia încă nu a prins puteri nici în România, nici în UE

Cifrele statisticii se suprapun peste percepția oamenilor de afaceri. „Ultimele date statistice au arătat că oamenii de afaceri sunt prudenți și încearcă să-și asigure disponibilul de numerar. Nu simt că este un moment prielnic pentru creșterea salariilor, că economia a prins puteri”, a declarat Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Scăderea puterii de cumpărare are un efect direct asupra consumului, tocmai factorul care, speră politicienii, va ajuta economia să înregistreze o creștere de peste 1,5% în 2014. „S-au înșelat la socoteli. Pe de o parte, creșterile slabe de salarii, per ansamblu economie, sunt contrabalansate de toate majorările de tarife la energie, gaze. În plus, dacă se face consum din import, atunci acesta nu ajută la creșterea PIB”, atrag atenția experții economici Atunci când capacitatea sectorului public de a crea noi locuri de muncă este limitată, atenția se întoarce asupra sectorului privat, care poate reprezenta o bază de relansare a activității economice numai prin investiții și poate asigura o creștere a gradului de ocupare pe piața muncii.
Generând peste 2/3 din numărul locurilor de muncă și 54% din valoarea adăugată a economiei naționale, sectorul întreprinderilor mici și mijlocii este un motor important al dezvoltării economice. IMM-urile românești se confruntă cu riscuri din ce în ce mai greu de gestionat: perspective reduse de creditare suplimentară în perioadă următoare, ponderea scăzută a instituțiilor de garantare, dificultatea accesării fondurilor europene, birocrația excesivă și încasarea târzie a creanțelor. Dintre acestea, microîntreprinderile sunt cel mai greu afectate, înregistrând cel mai ridicat grad de îndatorare, respectiv 99% (ca pondere a datoriilor totale în active), cea mai ridicată rată a pierderii, respectiv -4,5%, o durată medie de încasare a creanțelor de 172 de zile, cu două luni mai mare decât cea anterioară crizei, și un procent de doar 37% de acoperire a datoriilor totale prin cifra de afaceri, conform unui studiu realizat de Coface.
Necesitățile IMM trebuie atent analizate pentru ca acestea să-și exercite rolul crucial în perspectivele de relansare economică și echilibru social: nevoia de finanțare, prezența unor parteneri de încredere pentru tranzacții care să le asigure stabilitatea și sănătatea afacerii, instrumentele cu ajutorul cărora să poată lua decizii eficiente în timp util.

Amanta lui Boldea, procurorul Mihaela Agheniţei, exclusă definitiv din magistratură.

Autor

Dănilă Chirovici

-

7 mai 2014

Mihaela Agheniţei, procurorul care-i dădea fostului deputat PDL Mihail Boldea informaţii confidenţiale din dosarele pe care le instrumenta la DNA Galaţi, a fost exclusă definitiv din magistratură, în urma unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Sentinţa a fost dată de Completul de cinci judecători al ÎCCJ, după ce fostul procuror a contestat o decizie a Inspecţiei Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, privind excluderea sa din magistratură. La data de 3 septembrie 2013, Secţia pentru procurori a CSM a admis acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva Mihaelei Agheniţei, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, şi a aplicat sancţiunea disciplinară constând în excluderea din magistratură. Măsura a fost contestată de Agheniţei la instanţa supremă, care a dat, în final, câştig de cauză Inspecţiei Judiciare. Sancţiunea a fost aplicată procuroarei pe fondul abaterilor disciplinare săvârşite, printre care se numără şi „manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei”, şi „nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa”.

De asemenea, CSM îi reproşa magistratului „folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor sau intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii” şi „exercitarea funcţiei cu rea-credinţă”.

Potrivit unor surse judiciare, Mihail Boldea ar fi sedus-o pe procuroarea Mihaela Agheniţei, în timpul unei anchete în care era martor denunţător, iar magistratul „s-a îndrăgostit sincer” de fostul deputat, motiv pentru care l-a chemat la DNA Galaţi în medie de zece ori pe lună, timp de şapte luni, aşa cum Ziarul de Investigaţii . Fostul deputat PDL Mihail Boldea a fost condamnat la închisoare pentru escrocherii de milioane de euro, după ce acestea au fost date în vileag de Ziarul de Investigatii.

Deputaţii jurişti l-au „albit” pe Florin Popescu.

Autor

Adrian Bărbulescu

-

28 aprilie 2014

Nu numai parlamentarii din arcul guvernamental au parte de clemenţa colegilor lor atunci când sunt acuzaţi de fapte de corupţie, ci şi cei apropiaţi preşedintelui Traian Băsescu. Deputaţii din Comisia juridică au respins luni cererea justiţiei în cazul deputatului PMP Florin Popescu. Preşedintele Comisiei, Bogdan Ciucă, a declarat că au fost 15 voturi „împotrivă”, şapte „pentru” şi o abţinere, el menţionând că plenul este suveran în a decide asupra cererii justiţiei de arestare preventivă.

Ciucă a precizat că nu ştie cine cum a votat, pentru că votul a fost secret. De asemenea, Ciucă a subliniat că discuţiile din Comisie au fost normale, fără ca cineva să ridice tonul. Ciucă a mai spus că plenul este suveran în această chestiune, iar Comisia Juridică raportul la Biroul Permanent. Plenul Camerei va vota pe 7 mai asupra solicitării de arestare preventivă a lui Florin Popescu.

Procurorul general Tiberiu Niţu i-a transmis miercurea trecută ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc, referatul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), pentru a solicita încuviinţarea arestării preventive a deputatului Florin Popescu – acuzat că ar fi cerut mită în campania electorală din 2012. Demersul vine după ce DNA a cerut aviz pentru arestarea preventivă a lui Popescu, în dosarul în care acesta este acuzat că a cerut administratorului unei firme 70 de tone de pui, în valoare de peste 400.000 lei, pentru a le da dâmboviţenilor pomeni electorale în campania pentru alegerile locale din iunie 2012.

„Din probele analizate rezultă suspiciunea rezonabilă că faptele pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale, efectuarea urmăririi penale şi punerea în mişcare a acţiunii penale constau în aceea că, în cursul anului 2012, inculpatul Popescu Florin Aurelian, folosind influenţa şi autoritatea decurgând din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Dâmboviţa a unui partid, i-a cerut administratorului unor societăţi comerciale cantitatea de 50.000 – 60.000 pui grill (60 – 80 tone, cu valoare de peste 400.000 lei) pentru a o distribui în scop electoral cetăţenilor din judeţul Dâmboviţa, în cadrul campaniei electorale pentru alegerile locale din iunie 2012”, a arătat DNA, în cererea transmisă procurorului general.

Popescu: „N-am mâncat nici măcar o aripă de pui”

Imediat după ce a fost “albit” de colegii săi jurişti, deputatul Florin Popescu a declarat că nu a mâncat „nici măcar o aripă de pui” din cantitatea de carne despre care se vorbește în dosarul său și că este neliniștit pentru libertatea sa.

„Sincer să fiu, e o neliniște, e o preocupare, vorbim de libertatea mea și cred că niciun cetățean din această țară nu este liniștit atunci când se vorbește despre arestarea preventivă. Vreau să le mulțumesc membrilor din Comisia juridică pentru că au dat acest aviz consultativ. Săptămâna viitoare voi merge în plen, voi susține argumentele prin care susțin în continuare că nu sunt un pericol public, nu voi ataca nicio instituție a statului, că este vorba de DNA sau de Parlament și ce o vrea Dumnezeu”, a spus Popescu.

În legătură cu acuzațiile care i se aduc în dosar, deputatul a arătat că nu este acuzat de luare de mită, ci de trafic de influență: „Vă dau cuvântul meu de onoare că nu am mâncat nici măcar o aripă de pui de acolo. Sunt acuzat de trafic de influență, nu că am luat mită, sunt două chestiuni diferite. Nu aveam cum să intervin în acel caz, mai ales că, după cum observați, cei care au dat acest denunț sunt anchetați pentru evaziune fiscală, or, dacă interveneam, nu se ajungea aici”. Ziarul de Investigaţii a prezentat, încă de la începutul anului trecut, o radiografie a afacerilor de familie, cu iz penal, orchestrate de Florin Popescu pe vremea când era preşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa.

DNA face percheziţii la Primăria Constanţa şi la locuinţa lui Radu Mazăre.

Autor

Adrian Bărbulescu

-

8 aprilie 2014

După ce “colegul” său de la Consiliul Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a intrat în vizorul DNA, a venit şi rândul lui Radu Mazăre. Procurorii DNA au descins marţi dimineaţă la Primăria Constanţa şi la locuinţa primarului, pentru a face percheziţii într-un dosar în care sunt vizate fapte de corupţie. Oficial, DNA a anunţat că procurorii fac percheziţii la 12 adrese din Constanţa, Bucureşti şi Dâmboviţa, printre care şi la sediul unei instituţii publice, într-un dosar în care se fac cercetări privind fapte de corupţie care ar fi fost comise, în perioada 2011-2013, de funcţionari cu funcţii de conducere.

Cu o zi în urmă, primarul Constanţei, Radu Mazăre, expunea în faţa presei un scenariu apocaliptic – cineva (nu a spus cine) a tocmit asasini plătiţi, pentru a-l omorî chiar de Paşte, când se va afla în concediu în Madagascar.

Marţi însă nu au venit călăii, ci procurorii DNA, care au început să-i ia la puricat locuinţa, dar şi birourile la la “Casa Albă”, aşa cum este denumit de localnici sediul Primăriei din Constanţa. Oficialii DNA au fost destul de scumpi la vorbă, nefurnizând foarte multe amănunte despre această cauză. „Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de Combatere a Infracţiunilor Conexe Infracţiunilor de Corupţie efectuează cercetări într-o cauză penală, ce vizează suspiciuni privind săvârşirea, în perioada 2011 – 2013, a unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie de către funcţionari publici, cu funcţii de conducere în plan local”, se arată sec în comunicatul dat publicităţii de DNA. Potrivit documentului, ca urmare a autorizării de către instanţă, sunt făcute percheziţii la 12 adrese din municipiile Constanţa, Bucureşti şi din judeţul Dâmboviţa, una dintre acestea fiind “la sediul unei instituţii publice”. În această cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii şi Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei.

Vizat, cartierul “Henri Coandă”

Mai comunicativi s-au dovedit a fi oficialii Primăriei Constanţa. „O echipă de procurori de la DNA Bucureşti a descins, marţi dimineaţă, la ora 8,00, la sediul Primăriei Constanţa. Procurorii au solicitat mai multe documente privind proiectarea şi procedurile de achiziţie referitoare la construirea campusului social «Henri Coandă»”, se arată în comunicatul semnat de Biroul de presă al Primăriei Constanţa.

În comunicat sunt prezentate detalii ale proiectului cartierului „Henri Coandă”, respectiv că într-o primă fază au fost construite 906 locuinţe pentru persoane nevoiaşe, fiind menţionate dotările pe care le are fiecare garsonieră sau apartament. Tot aici se mai precizează că valoarea investiţiei este de aproximativ 31 de milioane de lei. „Documentele solicitate de procurori sunt pregătite şi vor fi predate în scurt timp celor de la DNA”, adaugă oficialii Primăriei Constanţa.

Edilul nu este la prima abatere

Nu este nici pe departe vorba de primul dosar penal în care este acuzat primarul Radu Mazăre. El este cercetat de DNA în trei dosare legate de retrocedări de terenuri, iar în 2008 a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie, alături de alte persoane, tot într-un dosar legat de retrocedări, acesta judecându-se la Curtea de Apel Bucureşti.

Ziarul de Investigaţii a dezvăluit modul în care edilul de la malul mării face afaceri cu banul public. De exemplu, pe 7 mai 2009 Mazăre a atribuit direct, fără licitaţie, nu mai puţin de 13 contracte din banii primăriei pe care o conduce, aşa cum Ziarul de Investigaţii a scris aici . În ultima perioadă, poziţia sa de baron atotputernic a început să se clatine, tot mai multe persoane influente din oraşul de la malul mării vizându-i funcţia, aşa cum Ziarul de Investigaţii a scris aici .

Prejudiciu de 180 milioane de euro la Hidroelectrica. 20 de persoane, urmărite penal. Retehnologizarea de mantuiala la Porţile de Fier şi implicarea lui Radu Berceanu

Autor

Adrian Bărbulescu

-

8 aprilie 2014

Nu mai puţin de 20 de persoane sunt urmărite penal în dosarul Hidroelectrica, fiind acuzate că au pus în pericol sistemul energetic naţional şi că au prejudiciat economia naţională de 180 milioane de euro.

Procurorii DIICOT i-au pus sub învinuire pentru infracţiuni de crimă organizată pe foştii directori ai Hidroelectrica Eugen Pena si Traian Oprea, potrivit B1 TV. Cei doi au mai fost trimişi în judecată într-o altă cauză, alături de fostul ministru PC al Economiei Codruţ Sereş. Potrivit sursei citate, a fost verificată activitatea Hidroelectrica din ultimii 14 ani. Prejudiciul de peste 180 de milioane de euro a fost generat de contracte cu firme favorizate de fosta conducere a Hidroelectrica.

În total, 20 de persoane sunt urmărite penal în acest caz. Printre ele se află şi foşti directori de la Hidrocentrala Porţile de Fier, informează Realitatea TV. „Este vorba de retehnologizarea de la Porţile de Fier I şi este vorba despre un abuz în serviciu făcut de toată direcţiunea şi personalul de acolo. Investigaţia acoperă perioada din 2000 până în prezent şi vizează toată conducerea Porţile de Fier şi Hidroelectrica, şi vedem apoi dacă ancheta se extinde în zona ministerială”, au declarat pentru Mediafax surse judiciare. Potrivit aceloraşi surse, în momentul de faţă nu există foşti sau actuali miniştri puşi sub învinuire, „dar investigaţia va conduce către această zonă”.”Conducerea nu putea face nimic fără un aviz ministerial, doar că ancheta nu a fost îndreptată încă în această direcţie”, au precizat sursele citate.

Ziarul de Investigaţii a scris încă de la finele anului 2009 despre retehnologizarea de mântuială şi cu dedicaţie care s-a făcut la hidrocentrala Porţile de Fier. În urma “modernizării” turbinelor de pe partea românească, printr-un contract încheiat cu compania Sulzer, redenumită VA Tech, am produs mai puţină energie decât au produs sârbii, care au păstrat turbinele din anii 70. Contractul cu elveţienii de la Sulzer a fost semnat la finele anilor 90, pe vremea când fotoliul de ministru al Industriilor era ocupat de Radu Berceanu.

Primarul din Jilava, şapte ani de închisoare. „Colegul” său de la Snagov a primit şi el cinci ani. Vezi aici implicarea lui Sorin Roşca Stănescu şi a lui Remus Truică

Autor

Dănilă Chirovici

-

28 martie 2014

Curtea de Apel Bucureşti a tăiat în carne vie în dosarul care-i priveşte pe primarii din Jilava, Adrian Mladin (foto), şi din Snagov, Apostol Muşat. Primul a primit vineri o sentinţă de şapte ani de închisoare cu executare, iar cel de-al doilea va sta cinci ani după gratii. Cei doi au fost trimişi de magistraţi la puşcărie, la finalul unui dosar privind retrocedarea ilegală a unor terenuri. Despre matrapazlâcurile cu terenuri pe care le-au „instrumentat” primarii cu pricina Ziarul de Investigaţii a scris încă din vara lui 2010, dezvăluind faptul că printre beneficiarii acestor inginerii se află fostul ziarist Sorin Roşca Stănescu şi fostul şef al Cancelariei lui Adrian Năstase, Remus Truică.

Vineri, magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au pronunţat şi alte sentinţe în acelaşi dosar. Astfel, au mai fost condamnaţi Roxana Curpene (notar public) — doi ani închisoare cu suspendare, Ovidiu Szasz (finul primarului din Jilava) — patru ani cu executare, Ion Scăețeanu — patru ani cu executare, Marinică Bozdoro (administrator de firme) — trei ani și șase luni cu executare și Suliman Vildan (administrator de firme) — trei ani cu executare. Primarul comunei Jilava, Adrian Mladin, și cel al Snagovului, Apostol Mușat, au fost trimiși în judecată pe 14 februarie 2012 de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Ei fuseseră reţinuţi de DNA încă din decembrie 2011, aşa cum Ziarul de Investigaţii a scris aici .

Infracţiuni cu nemiluita în rechizitoriu

Mladin este acuzat de luare de mită, fals intelectual în forma participației improprii, instigare la infracțiunea de spălare a banilor și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni de corupție. Mușat este acuzat de trafic de influență în formă continuată, fals intelectual, în forma participației improprii, instigare la infracțiunea de spălare a banilor și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni de corupție.

Potrivit rechizitoriului, în perioada martie — noiembrie 2011, Adrian Mladin, Apostol Mușat, Ovidiu Szasz, Gheorghe Roman și Ion Scaețeanu, în schimbul unor sume de bani cerute drept mită de la o persoană denunțătoare, au acționat în vederea întocmirii unui plan parcelar, avizării acestuia și emiterii documentelor cadastrale, astfel încât să fie intabulate terenurile pe care denunțătorul le achiziționase anterior. „Terenurile, în suprafață totală de 23,8 hectare, situate în extravilanul comunei Jilava, județul Ilfov, erau amplasate într-o zonă în care nu exista un plan parcelar și, deci, nu puteau fi intabulate. Interesul denunțătorului era ca aceste terenuri să fie învecinate unul cu celălalt, pentru ca, după întocmirea planului parcelar și eliberarea documentelor cadastrale, acestea să poată fi alipite/unite într-un singur lot în evidențele funciare și apoi vândute unei societăți comerciale”, susțin procurorii. Astfel, primarul Mladin i-a pretins denunțătorului jumătate de milion de euro, din care, la data de 19 septembrie, a primit 50.000 euro, pentru a dispune întocmirea de către Comisia Locală de Fond Funciar a unui plan parcelar în care să fie incluse toate terenurile denunțătorului, în suprafață totală de 23,8 ha, iar loturile să fie alipite.

În contextul în care întocmirea planului parcelar trena, a intervenit și Apostol Mușat care, în calitate de primar al comunei Snagov, a lăsat să se creadă că are influență asupra „colegului” său de la Jilava și asupra directorului Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliare Ilfov și că, în virtutea acestei influențe, ar putea să grăbească demersurile de obținere a documentelor cadastrale pentru denunțător. În schimb, i-a pretins denunțătorului, direct și prin intermediar, suma de 1.100.000 de euro.

Contract fictiv de împrumut

„Pentru a ascunde și garanta obținerea mitei, primarul Mușat Apostol l-a determinat pe învinuitul Scaețeanu Ion să întocmească, la notariat, la data de 6 iulie 2011, un contract de împrumut fictiv cu denunțătorul, din care să rezulte că Scaețeanu Ion l-ar fi împrumutat pe denunțător cu suma pretinsă drept mită (1.100.000 euro), iar împrumutul să fie garantat cu terenurile denunțătorului. În cele din urma însă, Scaețeanu Ion a încheiat contractul de împrumut pe suma de 2.500.000 de euro”, arată DNA.

Nimic nu se putea face însă fără complicitatea unui notar. Astfel, în perioada iulie-septembrie 2011, notarul public Roxana Curpene l-a sprijinit și l-a ajutat pe Scaețeanu în toate demersurile acestuia făcute în vederea obținerii sumei de 2.500.000 de euro drept mită de la denunțător, inclusiv să încheie un contract de împrumut fictiv cu acesta. În cursul anului 2011, planul parcelar a fost întocmit iar Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Ilfov a emis documentele cadastrale respective.

Şi aceasta nu este singura inginerie financiar-funciară făcută de cei doi primari. În urma altei „suveici” cu terenuri, au fost împroprietăriţi cu suprafeţe importante, chiar pe malul lacului Snagov, fostul jurnalist Sorin Roşca Stănescu şi fostul şef al Cancelariei lui Adrian Năstase, Remus Truică, aşa cum Ziarul de Investigaţii a scris aici .

Ziarul de Investigații

Judecătoare la ICCJ, avocat într-un proces de ieşire din indiviziune.

Şova: divizărea SNCFR a fost greşită.

Dan Adamescu ridicat din trafic şi dus cu duba la DNA.

Wigler Solomon zis „Moni”, a fost săltat de DNA pentru şpagă

PSD a câştigat alegerile europarlamentare. Crin şi Iohannis au demisionat.

România riscă să piardă 700 mil de euro pentru sectorul feroviar.

Criza speculativă are la bază lăcomia, care s-a suprapus pe fondul teoriei că deficitele generalizate sunt benefice pentru economie

Amanta lui Boldea, procurorul Mihaela Agheniţei, exclusă definitiv din magistratură.

Deputaţii jurişti l-au „albit” pe Florin Popescu.

DNA face percheziţii la Primăria Constanţa şi la locuinţa lui Radu Mazăre.

Prejudiciu de 180 milioane de euro la Hidroelectrica. 20 de persoane, urmărite penal. Retehnologizarea de mantuiala la Porţile de Fier şi implicarea lui Radu Berceanu

Primarul din Jilava, şapte ani de închisoare. „Colegul” său de la Snagov a primit şi el cinci ani. Vezi aici implicarea lui Sorin Roşca Stănescu şi a lui Remus Truică

Rămâi conectat

Ultimul articol

Ludovic Orban se întoarce „acasă” și anunță că Forța Dreptei urmează a fuziona cu...

Primarul din Mangalia, trimis în judecată în stare de arest preventiv

CJ Constanța, fără președinte; Florin Mitroi a demisionat din funcție