Zeci de milioane de euro, aruncate pe fereastră de Primăria Capitalei.

Autor

-

15 septembrie 2014

Zeci de milioane de euro din banii bucureştenilor vor fi aruncaţi pe fereastră, prin simpla apostilă a directorului Direcţiei Transporturi din Primăria Capitalei, Ion Dedu. Anul trecut, Dedu a dat ordin de începere a lucrărilor de modernizare a şoselelor Iancului şi Pantelimon, cu toate că exact pe acolo va trece traseul Magistralei 5 de metrou. Dedu a semnat începerea lucrărilor la doar câteva luni după ce în Monitorul Oficial fusese publicată legea prin care Metrorex contracta un credit de 465 milioane de euro, destinat construcţiei amintitei magistrale de metrou. Aşa că nici nu va termina bine Primăria de modernizat şoselele şi liniile de tramvai, că în zonă vor apărea constructorii de la metrou, care se vor apuca să sape.

După arestarea directorului Direcţiei Infrastructură din Primăria Capitalei, o nouă bombă cu ceas stă să explodeze în curtea municipalităţii. Şeful Direcţiei Transporturi din Primăria Bucureştilor, Ion Dedu, are toate motivele să-şi facă griji în legătură cu semnătura pe care a dat-o în luna iulie a anului trecut pentru începerea lucrărilor de modernizare a şoselelor Iancului şi Pantelimon.

Amânări peste amânări

Reabilitarea șoselelor Iancului și Pantelimon se află în planurile edilitare ale municipalității de ani buni. În 2008 Consiliul General al Capitalei a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru reabilitarea celor două artere. Pentru reabilitarea șoselei Pantelimon au fost estimate fonduri de 73,28 milioane de euro, la un curs valutar de 3,1786 lei pentru un euro. O valoare de 233 milioane de lei, cu o durată de execuție de 12 luni. În această sumă erau incluse modernizarea a 3,85 km de drum la trei benzi pe fiecare sens, reabilitare totală și management trafic pentru 6,51 kilometri de linie de tramvai, reconstrucția și modernizarea a 15 refugii și modernizarea capătului de linie RATB din zona Granitului – Cora Pantelimon.

Pentru reabilitarea șoselei Iancului, consilierii generali au aprobat un buget de 25,3 milioane de euro – 803 milioane de lei, cu o durată de execuție de șase luni. Suma acoperea reabilitarea totală a 1,25 km, cu câte două benzi pe sens, amenajarea a 110 locuri de parcare, reabilitarea a 1,25 km de cale dublă de tramvai și alte lucrări de semnalizare și management al traficului.

Împrumutul super-avantajos de la BEI

Începerea lucrărilor s-a lăsat însă aşteptată, din cauza lipsei banilor. Între timp însă, Guvernul României a negociat cu Banca Europeană de Investiţii un credit pentru construcţia Magistralei 5 de metrou, tronsonul Universitate – Pantelimon.

„Contractul de finanţare aferent proiectului privind Modernizarea metroului din Bucureşti – etapa V, Magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon, tronsonul Universitate – Pantelimon a fost semnat la data de 16 decembrie 2011 între Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi România, în calitate de împrumutat, reprezentată prin Ministerul Finanţelor Publice, şi a fost ratificat prin Legea nr. 33/08.03.2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 156/25.03.2013”, a precizat conducerea Metrorex, la solicitarea Ziarului de Investigaţii.

Valoarea creditului acordat de BEI este de 465 milioane de euro, iar el va fi eliberat în cel mult opt tranşe. „Valoarea fiecărei tranşe, dacă nu este soldul netras din credit, va fi de minimum 50 milioane de euro. Ultima dată de rambursare pentru fiecare tranşă nu va fi mai devreme de patru ani şi nici mai târziu de 25 de ani de la data stabilită de tragere. Ca variantă alternativă, împrumutatul poate rambursa tranşa într-o singură rată. La tragerea fiecărei tranşe, împrumutatul poate opta pentru dobândă fixă sau variabilă, plătibilă anual, semestrial sau trimestrial”, au mai precizat oficialii Metrorex.

După cum lesne se poate constata, condiţiile împrumutului acordat de BEI sunt mai mult decât avantajoase pentru România. Şi unde mai pui că această nouă magistrală de metrou va contribui decisiv la decongestionarea traficului din zona de est a Capitalei.

Ion Dedu nu citeşte Monitorul Oficial

Aşa cum am arătat mai sus, creditul de la BEI a fost oficializat în luna martie a anului trecut, prin publicarea legii în Monitorul Oficial. La doar câteva luni, în iulie, directorul Dedu de la Primărie aviza începerea lucrărilor la suprafaţă, fără să-i pese că acestea ar putea fi distruse, peste puţini ani, de construcţia magistralei de metrou.

Sigur, în ziua de astăzi tunelurile metroului nu mai sunt construite cu săpătură deschisă, ca în perioada comunistă, ci pe sub pământ, însă acolo unde vor fi amplasate staţiile vor avea loc excavaţii serioase, care vor distruge lucrarea Primăriei – trotuare, şosea şi linie de tramvai. Cine achită nota de plată, domnule director?

Şi nu vor fi puţine staţiile amplasate pe şoselele Iancului şi Pantelimon. Prima va fi situată la Piaţa Iancului, sub staţia existentă. Urmează staţia Victor Manu, ce va fi amplasată sub Şoseaua Iancului, la fabrica Zefir, apoi staţia Naţional Arena – la intersecţia Şos. Iancului, Şos. Pantelimon şi bd. Pierre de Coubertin. Apoi, vor fi staţiile Chişinău (intersecţia Şos Pantelimon cu Bd. Chişinău), Morarilor (intersecţia Şos. Pantelimon, Şos. Morarilor şi Şos. Fundeni), Sfântul Pantelimon (în dreptul spitalului cu acelaşi nume) şi Vergului (la Cora Pantelimon).

Insolvenţa Tehnologica Radion, mană cerească

Paradoxal, singura şansă ca banii bucureştenilor să nu fie aruncaţi pe fereastră (sau nu chiar atât de mulţi) constă în faptul că pe Şoseaua Pantelimon lucrările bat pasul pe loc. De când Theodor Berna a fost reţinut, iar firma sa, Tehnologica Radion, a intrat în insolvenţă, şantierul este pur şi simplu părăsit, muncitorii dând bir cu fugiţii. Pe Şoseaua Pantelimon nu au fost făcute decât câteva lucrări la trotuare, care au fost reconfigurate, şi au fost create nişte noi locuri de parcare. În plus, constructorul s-a apucat de terminalul de capăt de linie de la Cora Pantelimon (Granitul), dar nici aici nu s-a mişcat mare lucru.

Altfel stau însă lucrurile pe Şoseaua Iancului, unde au fost deja montate liniile de tramvai. Linii care vor fi distruse în dreptul viitoarelor staţii de metrou. Am încercat în repetate rânduri să dăm de directorul Ion Dedu, pentru a ne explica de ce a dat ordin de începere a lucrărilor într-o zonă în care va începe construcţia unei magistrale de metrou. L-am sunat pe telefonul mobil, i-am dat SMS în care-i explicam cine suntem şi ce vrem de la domnia sa. Tăcere.

Adriean Videanu, liber la urmarire penala

Autor

Dănilă Chirovici

-

9 septembrie 2014

Magistrații Judecătoriei Sectorului 5 au dispus ca procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să înceapă urmărirea penală împotriva lui Adriean Videanu, fost primar general al Capitalei, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.

Instanța a admis o plângere a companiei Ruxandra Trading SRL, prin care această societate a contestat o soluție de neîncepere a urmăririi penale în cazul lui Videanu. „În baza art. 341 alin. 6 lit. b Cod procedură penală admite plângerea formulată de petenta SC Ruxandra Trading SRL în contradictoriu cu intimatul Videanu Adriean. Desființează ordonanța de clasare nr. 586/P/2009 din 20.03.2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție menținută prin Ordonanța nr. 1103/II-2/2014 din 06.05.2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Dispune trimiterea dosarului nr. 586/P/2009 la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea completării urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infr. de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave prev. de art. 297 N.C.pen rap. la art. 309 N.C.pen, cu aplic. art. 5 alin. 1 N.C.pen. față de suspectul Videanu Adriean. În baza art. 275 alin. 3 cpp. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă”, se arată în decizia instanței.

În 2007, reprezentanții Ruxandra Trading SRL au depus o plângere penală împotriva a trei angajați de atunci ai Primăriei București, respectiv arhitectul-șef Adrian Bold, șeful Direcției Juridice, Adrian Iordache, și șeful Direcției Inspecție, Viorel Uleia, plângerea extinzându-se și la Adriean Videanu. Ruxandra Trading SRL susținea faptul că în anul 1996 a închiriat de la municipalitate un teren de 9.550 mp, pentru care a obținut și o autorizație provizorie în vederea construirii unui complex comercial.

Compania a acționat apoi în judecată Primăria, iar Curtea de Apel București l-a obligat în anul 2000 pe primarul general să elibereze o autorizație de construcție definitivă și să concesioneze terenul respectiv. Firma mai susținea că Videanu a refuzat să pună în aplicare decizia instanței, municipalitatea a dispus demolarea unei clădiri ridicate de Ruxandra Trading SRL iar terenul a fost dat în folosință Ambasadei Franței, pentru construirea Liceului Francez. Ruxandra Trading SRL a făcut plângere penală împotriva lui Videanu, reclamând faptul că a fost prejudiciată cu suma de 3,7 milioane de euro, dar la acea vreme procurorii au dispus neînceperea urmăririi penale în acest caz.

Percheziţii la SIVECO, într-un caz de evaziune fiscală.

Autor

Dănilă Chirovici

-

8 septembrie 2014

Poliţiştii şi procurorii au început luni percheziţii la mai multe firme, printre care se află şi societatea SIVECO, într-un dosar în care se fac cercetări pentru evaziune fiscală în domeniul comercializării de programe informatice. Potrivit Poliţiei Române, percheziţiile au loc la şapte adrese din Bucureşti şi din judeţele Ilfov şi Giurgiu, fiind vizate domiciliile suspecţilor şi sediile unor firme.

Surse judiciare au declarat pentru Mediafax că printre firmele percheziţionate se numără şi compania SIVECO. Zece persoane vor fi aduse la audieri, iar în funcţie de probatoriul administrat şi de aspectele rezultate în urma percheziţiilor, vor fi dispuse măsurile legale în acest dosar, în care se fac cercetări pentru evaziune fiscală. „În fapt, în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat, reprezentanţii unei companii producătoare de programe informatice ar fi creat un circuit infracţional format din peste 50 de societăţi comerciale prin care ar fi fost evidenţiate tranzacţii fictive derulate în perioada 2009-2013, în valoare de aproximativ 10 milioane de euro”, a anunţat Poliţia Română.

Din cercetările oamenilor legii a reieşit că în contabilitatea producătorului de soft au fost înregistrate achiziţii fictive de servicii reprezentând crearea unor programe informatice care în realitate nu au fost prestate, bugetul de stat fiind astfel prejudiciat cu peste trei milioane de euro. Potrivit unor surse judiciare, SIVECO ar fi achiziţionat fictiv servicii de programare informatică de la mai multe firme de tip „fantomă”.

În lanţul evazionist ar fi fost implicate mai multe firme de tip „fantomă”, iar unele dintre acestea, care ar fi furnizat servicii informatice companiei SIVECO, ar aparţine unor cetăţeni de etnie romă din Sinteşti. Percheziţiile sunt făcute de ofiţeri ai Direcţiei de Investigare a Fraudelor din Poliţia Română, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. La percheziţii participă şi poliţişti de la inspectoratele judeţene de poliţie din Giurgiu şi Ilfov, cu sprijinul de specialitate al Direcţiei Operaţiuni Speciale.

Laura Georgescu, şefa CNA, urmărită penal

Autor

Adrian Bărbulescu

-

5 septembrie 2014

Procurorii DNA au anunţat vineri că au început urmărirea penală împotriva şefei Consiliului Naţional al Audiovizualului, Laura Georgescu, ea fiind acuzată de abuz în serviciu, în acelaşi dosar în care este urmărit penal şi deputatul PSD Viorel Hrebenciuc.

Iată cum îşi argumentează procurorii decizia: “La data de 17 septembrie 2013, la propunerea Laurei Georgescu, președinta CNA, autoritatea națională în domeniul audiovizualului a decis, cu o majoritate de 7 la 4 (11 membri CNA prezenți), retragerea licenței audiovizuale pentru un post TV. În consecință, a fost emisă decizia nr.483/2013, în care, după o foarte elaborată expunere de motive și considerații de natură tehnică, s-a hotărât că respectivul post TV a încălcat dispozițiile art.57 alin.1 lit.b teza 2 din Legea nr.504/2002 a audiovizualului, în sensul că a încetat să difuzeze serviciul de programe pentru care i s-a acordat licența audiovizuală mai mult de 96 de ore pentru orice motive imputabile titularului, singura sancțiune prevăzută de lege într-o asemenea situație fiind retragerea licenței”.

CNA o-ntoarce ca la Ploieşti

După nici două săptămâni, pe 1 octombrie 2013, s-a emis o altă decizie, nr.514/2013, prin care s-a revocat decizia anterioară (6 voturi pentru și 4 voturi împotrivă, din 10 membri prezenți), precizându-se doar că au fost admise argumentele conținute în contestația depusă de postul de televiziune sancționat, fără a se mai realiza o analiză tehnică sau să se țină cont dacă există un punct de vedere al specialiștilor din cadrul CNA, care să constate dacă susținerile din contestație sunt temeinice și legale. „Din analiza materialelor existente la dosar, s-a stabilit că, urmare a exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu de către suspecta Georgescu Laura, președinte CNA, în mod nejustificat, trei dintre membrii CNA care la ședința anterioară votaseră pentru retragerea licenței postului TV în ședința din 1 octombrie 2013, au votat în favoarea postului TV anterior sancționat. Aceasta, în condițiile în care situația de fapt nu se modificase, în afara existenței unei contestații, depuse la data de 24 septembrie 2013 (ce conține doar două pagini și jumătate), fără a se fi întocmit vreun document de natură tehnică în cadrul instituției pentru a se verifica argumentele susținute în respectiva contestație”, se mai arată în motivaţia procurorilor.

Intră în scenă Viorel Hrebenciuc

După aflarea rezultatelor primului vot, prin care se retrăsese licenţa postului TV, reprezentanţii acestuia au fost îndrumaţi de membrul CNA Narcisa Iorga să apeleze la proptele din domeniul politic. Narcisa Iorga le-a şi precizat cui să se adreseze, printre aceştia afl-ndu-se Viorel Hrebenciuc. „Urmare a indicațiilor primite de la Iorga Narcisa, reprezentantul postului TV i-a solicitat sprijinul deputatului Hrebenciuc Viorel, suspect în cauză, cerându-i să intervină la nivelul președintei CNA, Laura Georgescu, astfel încât să o determine să se implice în susținerea intereselor postului TV sancționat, mai concret să obțină revocarea actului administrativ emis de CNA în data de 17 septembrie 2013 prin care i-a fost retrasă licența”, mai spun procurorii.

Hrebenciuc nu a stat pe gânduri şi a pus umărul la salvarea televiziunii amicului său Gheorghe Ştefan, zis Pinalti, primarul oraşului Piatra Neamţ: “În urma solicitării făcute de reprezentantul postului TV, suspectul Hrebenciuc Viorel s-a implicat nemijlocit în realizarea de demersuri pentru a o determina pe suspecta Laura Georgescu ca instituția pe care o conduce să revină asupra deciziei, folosindu-se de influența și autoritatea pe care le deține în calitatea sa membru al structurilor de conducere din partidul din care face parte — membru al Comitetului Executiv Național, organul de conducere și de decizie al partidului. Parlamentarul Hrebenciuc Viorel este membru al Biroului Permanent al camerei Deputaților, funcție care îi conferă automat calitatea de membru al organului central de conducere și de decizie al partidului — Comitetului Executiv Național”.

Consecinţele faptelor Laurei Georgescu

Procurorii DNA pun punctul pe i, reamintind că Laura Georgescu a fost numită în fruntea DNA la propunerea PSD, partid din care face parte Viorel Hrebenciuc, care a şi susţinut-o nemijlocit. „Prin acțiunea sa, Georgescu Laura a contribuit la cauzarea unei tulburări însemnate a activității CNA, prin exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu și încălcarea dispozițiilor legale din domeniul audiovizual, ceea ce a permis funcționarea, în continuare, a unui post de televiziune căruia îi fusese retrasă în mod corect licența. Astfel, au fost afectați implicit și ceilalți operatori de televiziune, atât sub aspectul concurenței neloiale, cât și a încrederii în corectitudinea desfășurării activității de către singurul organism abilitat să monitorizeze domeniul audiovizual și să aplice legislația specifică”, mai spun anchetatorii.

Hrebenciuc, acuzat că a făcut presiuni la CNA pentru Pinalti

Autor

Adrian Bărbulescu

-

4 septembrie 2014

Deputatul PSD Viorel Hrebenciuc a venit joi dimineaţă la sediul central al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru a fi audiat în dosarul legat de presupuse intervenţii la CNA în favoarea primarului din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, zis „Pinalti”, în scopul obţinerii licenţei pentru un post TV. Hrebenciuc a declarat că a fost pus sub învinuire şi că se consideră „o victimă colaterală”.

Viorel Hrebenciuc a precizat că procurorii i-au adus la cunoştinţă acuzaţii conforme cu articolul 13 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Articolul respectiv prevede că „fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseşte cu închisoare de la unu la cinci ani”.

După ce i-au fost aduse la cunoştinţă acuzaţiile, deputatul PSD a spus că se simte „ca picat din Lună” şi că se consideră „o victimă colaterală, după ce CNA a închis OTV”. Viorel Hrebenciuc a adăugat că îşi va angaja un avocat şi va reveni la DNA, pentru a da declaraţii.

Deputatul PSD a fost audiat de procurori, în acelaşi dosar, şi pe 25 iulie, când a spus că a dat o declaraţie de martor în cazul plângerii PPDD, în care le-a relatat anchetatorilor despre relaţia instituţională dintre Parlament şi Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA). La vremea respectivă, întrebat fiind în ce relaţii este cu primarul din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, Viorel Hrebenciuc a arătat că nu este în nicio relaţie cu acesta. Întrebat dacă a intervenit la membrii CNA în favoarea lui Gheorghe Ştefan, pentru obţinerea unei licenţe pentru un post de televiziune, Hrebenciuc a răspuns: „Da’ de unde”. Totodată, întrebat dacă a discutat cu membri ai CNA pentru favorizarea unei televiziuni în scopul obţinerii licenţei, Hrebenciuc a spus: „Niciodată”.

Deputatul șpăgar Gheorghe Coman a fost eliberat condiționat

Autor

Dănilă Chirovici

-

3 septembrie 2014

Condamnat definitiv pentru că a primit șpagă bani și o sticlă de whisky pentru menținerea în funcţie a unui şef din DSVSA Buzău, deputatul Gheorghe Coman a fost eliberat condiţionat, marţi după-amiază, din Penitenciarul Focşani, după executarea a două treimi din pedeapsă. Ales pe listele PPD, el a migrat apoi la PC. Deputatul este cunoscut pentru expresia: “Deci, meseria mea, înainte de a fi parlamentar, e auto”.
Decizia de eliberare condiţionată a fost luată pe 27 august de Judecătoria Focşani, la propunerea comisiei de liberări condiţionate de la Penitenciarul Focşani. Asta după ce deputatul Gheorghe Coman a efectuat două treimi din pedeapsa de un an de închisoare pentru luare de mită la care fusese condamnat la începutul anului de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Îmbrăcat lejer, marţi după-amiază, deputatul PC Gheorghe Coman a ieşit din pușcărie, el fiind întâmpinat la poarta închisorii de soţie şi câţiva cunoscuţi. Deputatul a urcat apoi într-un autoturism de teren fără să facă declaraţii jurnaliştilor.
Deputatul Gheorghe Coman a fost trimis în judecată în 16 ianuarie 2014, fiind acuzat că a primit bani şi o sticlă de whisky în schimbul menţinerii în funcţie a unui şef din Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Buzău. Coman a fost acuzat de folosirea influenţei funcţiei de conducere din partid, avân în vedere că la acea dată era preşedinte al PC Buzău.
Coman a fost arestat pe 7 ianuarie, măsura preventivă fiind încuviinţată de Camera Deputaţilor pe 27 decembrie 2013.
Gheorghe Coman, de profesie lăcătuș mecanic, nu s-a făcut remarcat prin vreo inițiativă legislativă în Parlament, ci prin răspunsul dat unui moderator de la o televiziune locală: „Deci, meseria mea înainte de a fi parlamentar, domne, să vă spun sincer, auto. Meseria mea este auto”.

Gheorghe Bunea Stancu rămâne în arest la domiciliu

Autor

Adrian Bărbulescu

-

2 septembrie 2014

Preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, poate răsufla uşurat. Magistrații Curții de Apel Galați au respins marți, ca nefondată, cererea procurilor DNA care ceruseră înlocuirea măsurii arestării la domiciliu, aplicată lui Bunea Stancu, cu măsura arestării preventive.

Decizia Curții de Apel Galați este definitivă. Procurorii DNA Galați au cerut arestarea preventivă a lui Bunea Stancu, din cauză că inculpatul ar fi luat legătura, în mod indirect, cu suspectul Vasile Soare, directorul firmei Concivia, la care președintele CJ este acționar. În acest fel, inculpatul a încălcat una dintre măsurile dispuse prin încheierea din data de 8 august 2014 a Tribunalului Galați, respectiv interdicția să comunice cu ceilalți inculpați, suspecți sau martori.

Miercuri, Bunea Stancu va fi prezent la Tribunalul Galați, unde se va discuta situația lui juridică, în condițiile în care pe 6 septembrie expiră cele 30 de zile de arest la domiciliu, moment în care procurorii DNA ar putea cere din nou arestarea preventivă, iar avocații înlocuirea arestului la domiciliu cu punerea sub control judiciar. Tribunalul Galați a decis vineri, 8 august, ca președintele Consiliului Județean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, și vicepreședintelele CJ, Florin Mija, să fie arestați la domiciliu, după ce fuseseră reținuți de procurorii DNA, fiind acuzați de abuz în serviciu în formă continuată și de conflict de interese. Alături de cei doi a fost reținut și șeful biroului Achiziții publice din aceeași instituție, Nicolae Moisiu. Vicepreședintele CJ Florin Mija și șeful de la Achiziții, Nicolae Moisiu, au fost membri în comisiile de evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice la data faptelor și sunt acuzați de abuz în serviciu în formă continuată. DNA susține că, în perioada 2009-2010, Gheorghe Bunea Stancu, ordonator principal de credite, și ceilalți doi inculpați și-au încălcat atribuțiile de serviciu, în contextul procedurilor de atribuire a unor contracte de achiziții publice, pentru realizarea unor obiective de interes local și județean, organizate de CJ Brăila.

Potrivit rechizitoriului, modul în care au fost organizate și derulate procedurile de achiziție publică în perioada de referință a condus la situația ca trei societăți comerciale să dețină monopolul lucrărilor licitate de CJ Brăila, fiind practic singurele firme care participă și câștigă contracte pe plan local și județean.

Laurenţiu Ciurel, prejudiciu de 84 milioane de lei în dosarul lui Şova

Autor

Dănilă Chirovici

-

20 august 2014

Directorul Complexului Energetic Oltenia, Dan Laurențiu Ciurel, fost director al Complexului Energetic Rovinari, este acuzat de procurorii DNA că a cauzat un prejudiciu de 84 milioane de lei în dosarul în care este urmărit penal și fostul ministru al Transporturilor Dan Șova. DNA a anunţat miercuri că Ciurel a fost pus sub acuzare pentru săvârșirea a trei infracțiuni de abuz în serviciu.

Procurorii DNA susțin că, în calitate de director la Direcția Investiții din cadrul Complexului Energetic Rovinari (CER), la data de 21 martie 2007, Laurențiu Ciurel a întreprins demersuri în vederea încheierii, cu SCA Șova și Asociații, a unui contract de asistență juridică denumit „Consultanță juridică pentru încheierea contractelor de finanțare și execuție a instalațiilor de desulfurare aferentă grupurilor energetice 3 și 6 Rovinari”.

Ulterior, în calitate de director general și ordonator de credite la Complexul Energetic Rovinari, respectiv la data de 3 septembrie 2007, el a semnat un act adițional la contractul inițial, prin care s-a suplimentat valoarea acestuia cu suma de 200.000 de lei, iar la data de 19 decembrie 2007 şi-a pus semnătura pe un al doilea act adițional prin care s-a suplimentat valoarea contractului cu suma de 711.240 de lei. Apoi, pe 22 decembrie 2008, Laurențiu Ciurel a semnat un al treilea act adițional prin care s-a suplimentat valoarea aceluiași contract cu suma de 310.000 lei.

„Actele respective au fost încheiate cu încălcarea dispozițiilor în legătură cu buna gestiune financiară, contracte în urma cărora, SCA Șova și Asociații a reprezentat Complexul Rovinari în litigii de drept comun, străine serviciului de asistență juridică în cadrul proiectului de desulfurare în virtutea căruia au fost încheiate. Ca urmare a acestor activități, Complexul Energetic Rovinari (CER) a fost prejudiciat cu suma de aproximativ un milion lei, prin diminuarea sumelor alocate fondului de investiții, proporțional cu sumele plătite nelegal și corelativ obținerii de foloase necuvenite de către SCA Șova și Asociații”, susţine DNA.

Semna contracte pe bandă rulantă

Procurorii îl mai acuză pe Laurențiu Ciurel că, în calitate de director general și ordonator de credite al CER, a încheiat cu SCA Șova și Asociații, la data de 14 februarie 2008, un alt contract de asistență, în contextul unui litigiu dintre Complexul Energetic Rovinari și ICM — SC pentru Închiderea – Conservarea Minelor SA, cu încălcarea dispozițiilor privind buna gestiune financiară.

În urma încheierii acestui contract, CER a fost prejudiciat cu suma de 1.071.336,80 de lei, (din care 977.463,88 de lei comision de succes), concomitent cu obținerea unui folos necuvenit în același cuantum de către SCA Șova și Asociații. În fine, în calitate de director general al CER, la data de 19 februarie 2008, fără a avea mandat special din partea AGA sau a Consiliului de Administrație și prin nerespectarea dispozițiilor date în sarcina directorului general prin ordinul Ministerului Economiei și Comerțului, Laurențiu Ciurel a încheiat cu ICM o tranzacție prin care CER se obliga să achite către ICM suma totală de 82.139.822 de lei în termen de cinci ani, conduită infracțională în urma căreia CER a fost prejudiciat prin diminuarea sumelor alocate fondului de investiții, proporțional cu sumele plătite nelegal în cuantum de 82.139.822 de lei, corelativ obținerii unui folos necuvenit de către lichidatorul judiciar.

Prejudiciul cauzat Complexului Energetic Rovinari (CER) prin activitățile descrise se ridică la aproximativ 84 milioane lei.

Theodor Berna reținut pentru evaziune fiscală.

Autor

Adrian Bărbulescu

-

19 august 2014

Unul dintre regii asflatului din România, administratorul societăţii Tehnologica Radion Bucureşti, Theodor Berna, a fost reţinut luni într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu de peste o sută de milioane de euro. Dosarul a fost instrumentat de procurorii de la Parchetul Curţii de Apel Ploieşti.
Potrivit unui comunicat transmis, luni seară, de Parchetul Curţii de Apel Ploieşti, mai multe persoane au fost duse la audieri la sediul Parchetului, fiind cercetate pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.
În urma audierilor, două persoane – Theodor Berna, administrator la SC Tehnologica Radion SRL Bucureşti şi la SC Teloxim Con SRL Bucureşti, şi Florian Bujoreanu, administrator la SC Proiect Alfa Capital SRL Bucureşti – au fost reţinute, urmând să fie prezentate Tribunalului Prahova cu propunere de arestare preventivă.
De asemenea, alte cinci persoane – administratori ai unor societăţi comerciale – au fost puse sub control judiciar pentru spălare de bani. Persoanele duse la audieri sunt acuzate că, în calitate de administratori ai mai multor firme, au înregistrat în contabilitate operaţiuni comerciale nereale urmate de transferuri de bani, în scopul ascunderii provenienţei ilicite a acestora, sume care ulterior au fost retrase în numerar din conturile unor societăţi comerciale de tip fantomă.
Potrivit anchetatorilor, prejudiciul estimat este de 104.940.660 lei (23 milioane de euro) rezultat din evaziune fiscală şi de 353.089.030 lei (78,5 milioane de euro) din spălare de bani.
Numele firmei Tehnologica Radion apare în rechizitoriul întocmit de procurori în dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu estimat la 35 de milioane de euro, însă în acest dosar în care 35 de persoane – fizice şi juridice – au fost trimise în judecată în martie 2014 nici Tehnologica Radion, nici reprezentanţii acestei firme nu au fost inculpaţi.

Legături de șpagă Theodor Berna – Mădălin Dumitru

Tehnologica Radion, firmă controlată de Theodor Berna, apare și în dosarul de corupție întocmit directorului Direcţiei Generale Infrastructură din Primăria Capitalei, Mădălin Dumitru. Acesta din urmă este în arest preventiv încă din luna iunie.
În dosarul întocmit de DNA se arată că, în perioada 2010 – 2014, Mădălin Dumitru a pretins şi primit de la reprezentanţii SC Tehnologica Radion SRL foloase necuvenite constând în lucrări de renovare (amenajare la imobilele proprietate personală sau la imobilele deţinute pe numele rudelor) şi bunuri electrocasnice, pentru a nu constata nereguli în derularea contractelor pe care le avea cu municipalitatea firma lui Theodor Berna.
Ca urmare a verificărilor făcute de procurori, s-a stabilit că Tehnologica Radion SRL a avut în derulare cu Primăria Capitalei mai multe contracte. Pentru fiecare contract în parte procurorii au descoperit mai multe nereguli.

A murit Dinu Patriciu.

Autor

Dănilă Chirovici

-

19 august 2014

La numai 64 de ani, omul de afaceri Dinu Patriciu a murit la Londra, după o suferinţă grea, cauzată de cancer. Medicul curant al lui Dinu Patriciu, Mihai Voiculescu, a declarat că omul de afaceri a murit la Spitalul Royal Free din Londra, cel mai probabil din cauza unei infecţii după transplantul de ficat. Dinu Patriciu la Londra urma un tratament pentru cancer. În decembrie 2012, Dinu Patriciu fusese supus unui transplant de ficat.

„Dinu Patriu a decedat într-un spital din Londra, cu o posibilă infecţie posttransplant, fiind exclusă orice culpă medicală. Dinu Patridiu a decedat în Spitalul Royal Free Hospital din Londra, unde mergea frecvent la control pentru monitorizarea stării de după transplant”, a declarat pentru Mediafax profesorul dr. Mihai Voiculescu, prieten de peste 30 de ani cu omul de afaceri şi cel care de peste 20 de ani îl îngrijea pentru diverse probleme medicale.

Profesorul Voiculescu a precizat că problemele hepatice ale lui Dinu Patriciu au apărut în ultimii trei ani, timp în care am făcut mai multe investigaţii la Spitalul AKH din Viena, la Spitalul Niguarda din Milano, dar şi la Londra. „Întrucât starea sănătăţii nu era bună, am început pregătirea pentru transplant. În urmă cu un an şi jumătate, Dinu Patriciu a fost supus unei intervenţii de transplant hepatic în spitalul din Milano. Problemele de serviciu însă l-au determinat să monitorizeze starea de sănătate într-un spital din Londra, respectiv Royal Free Hospital”, a mai spus Voiculescu. El a adăugat că, probabil, la Dinu Patriciu au apărut complicaţii posttransplant: „Este posibil, pe stare imunologică scăzută să fi dezvoltat o infecţie. Ceea ce pot să spun este că a beneficiat de cea mai bună îngrijire şi este exclusă orice culpă medicală”. Surse apropiate familiei au precizat că este posibil ca Dinu Patriciu să fie înmormântat la Londra.

Averea imobiliară şi traseul politic

Patriciu deţinea active imobiliare în Germania, Suedia sau Polonia, evaluate la circa 1,1 miliarde de euro în mijlocul crizei. În România, portofoliul imobiliar al lui Dinu Patriciu cuprindea Romană Offices, Cubic Center şi Evo Center (în Pipera), Băneasa Business Center, Cascade Offices (Buzeşti) sau Floreasca 2 Business Center. Totodată, omul de afaceri a deţinut împreună cu fondul AIG/Lincoln clădirea de birouri Lakeview din Floreasca vândută în 2013 fondului NEPI.

Dinu Patriciu s-a născut în 3 august 1950, la Bucureşti şi a avut afaceri în domeniul petrolier, bancar şi imobiliar. În anul 1990, Dinu Patriciu a devenit membru fondator al PNL.

În legislatura 1990-1992, a fost ales ca deputat de Timiş pe listele PNL. A făcut parte din Comisia pentru administraţie centrală şi locală, amenajarea teritoriului şi urbanism şi din Comisia pentru echilibru ecologic şi protecţia mediului. În legislatura 1992-1996, Dinu Patriciu a fost ales ca deputat de Dâmboviţa pe listele Convenţiei Democrate Române (CDR). A fost lider al Grupului parlamentar al Partidului Liberal 1993 şi al Partidului Alianţei Civice (octombrie 1992 – decembrie 1994) şi a făcut parte din Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic (până în noiembrie 1995) şi din Comisia pentru buget, finanţe şi bănci (din noiembrie 1995).

În 1996, Patriciu a candidat la funcţia de primar general al municipiului Bucureşti, ca reprezentant al PL ’93. Dinu Patriciu a fost deputat şi în legislatura 2000-2004, fiind ales ca reprezentant al PNL. A făcut parte din Comisia pentru industrii şi servicii până la data de 18 iunie 2003, când a demisionat din calitatea de membru al Parlamantului României, pe motiv de incompatibilitate.

Afacerile păguboase Adevărul Holding şi Mic.ro

Dinu Patriciu s-a retras în anul 2003 din Parlament şi din viaţa politică activă pentru a se putea dedica afacerilor. Apoi, afacerile sale au luat-o pe o pantă descendentă. Şi-a creat un trust media în jurul cotidianului Adevărul, care însă a început să se clatine după numai câţiva ani. Datoriile către furnizori se acumulau, iar salariile erau plătite cu întârziere. În cele din urmă, Adevărul Holding a fost preluat de omul de afaceri Cristian Burcu. În paralel, Dinu Patriciu a pus pe picioare o altă afacere care se va dovedi falimentară. Este vorba de reţeaua de magazine Mic.ro şi Mac.ro.

Gigi Neţoiu şi MM Stoica cer revizuirea pedepselor.

Autor

Dănilă Chirovici

-

18 august 2014

Gigi Neţoiu şi Mihai (MM) Stoica, condamnaţi la trei ani şi patru luni şi respectiv trei ani şi şase luni de închisoare în Dosarul transferurilor, au depus la Tribunalul Bucureşti cereri de revizuire, prin care cer anularea pedepselor care le-au fost aplicate de magistraţii Curţii de Apel. În cazul lui Gigi Nețoiu, instanţa a stabilit termenul de judecare a cererii de revizuire a pedepsei în 2 septembrie, în timp ce pentru acţiunea lui MM Stoica nu a fost stabilită deocamdată data la care va fi analizată de Tribunalul Bucureşti.

Potrivit Codului de Procedură Penală, revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută în mai multe situaţii. Una dintre acestea se referă la cazul în care s-au descoperit fapte sau împrejurări care nu au fost ştiute la soluţionarea cauzei şi care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunţate în cauză.

Totodată, revizuirea poate fi solicitată atunci când un înscris care a fost folosit ca temei al hotărârii a fost declarat fals în cursul judecăţii sau după pronunţarea hotărârii, împrejurare care a influenţat soluţia pronunţată în cauză. În plus, revizuirea se poate cere şi dacă un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracţiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, fapt ce a influenţat soluţia pronunţată. Codul de procedură penală legiferează şi faptul că o astfel de solicitare poate fi înaintată dacă hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituţională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.

Recursul în casaţie, respins deja

Pe de altă parte, instanţa supremă a respins definitiv, pe 25 iulie, cererile de recurs în casaţie înaintate de şapte din cei opt oameni de fotbal condamnaţi în Dosarul transferurilor.

„Respinge, ca inadmisibile, cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţii Popescu Gheorghe, Copos Gheorghe, Stoica Mihai, Borcea Cristian, Becali Ioan, Becali Victor şi Neţoiu Gheorghe împotriva deciziei nr. 222 din 04 martie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală. Respinge cererile de suspendare a executării deciziei penale atacate formulate de inculpaţii Popescu Gheorghe, Neţoiu Gheorghe şi Stoica Mihai. Respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulată de inculpatul Copos Gheorghe, pe care şi-a însuşit-o şi inculpatul Stoica Mihai”, a arătat instanţa la vremea respectivă.

Potrivit prevederilor legale, rolul recursului în casaţie este de a cere Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să stabilească dacă hotărârea atacată este în conformitate cu regulile de drept aplicabile. Fraţii Ioan şi Victor Becali, Mihai Stoica şi Cristian Borcea au mai încercat să anuleze decizia luată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul transferurilor de jucători, depunând contestaţii în anulare. În cazul tuturor, însă, solicitările au fost respinse de instanţă.

Pe 4 martie, Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat pe Jean Pădureanu la trei ani şi patru luni de închisoare, pe George Copos la trei ani şi opt luni, pe Mihai Stoica la trei ani şi şase luni, pe Cristian Borcea şi Ioan Becali la câte şase ani şi patru luni, pe Victor Becali la patru ani şi opt luni, pe Gheorghe Popescu la trei ani, o lună şi zece zile, iar pe Gheorghe Neţoiu la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare

Copos mai asteapta. Sentinţa amânată pentru 25 august

Autor

Andrei Sidorov

-

13 august 2014

Magistrații de la Tribunalul București au amânat miercuri, pentru 25 august, pronunțarea sentinței în dosarul Loteria I, în care inculpat este și omul de afaceri George Copos. Dosarul Loteria I este în faza de apel, după ce, în ianuarie 2013, Judecătoria Sectorului 2 l-a condamnat pe George Copos la patru ani de închisoare cu executare pentru evaziune fiscală.

În același dosar, Roza Gilio Giuzepe, Ioan Stelian Rațiu și Nicolae Cristea, fost director general al Loteriei Române, au primit sentinţe de câte patru ani de închisoare cu executare, iar Gabriel Rogoveanu — trei ani de închisoare cu executare. Instanța i-a obligat atunci pe George Copos și Roza Gilio Giuzepe (ambii în solidar cu părțile responsabile civilmente SC Ana Electronic SA și SC Romtur GM Impex SRL), Nicolae Cristea și Gabriel Rogoveanu la plata către ANAF a sumei de 3.946.112 lei, cu titlu de despăgubiri materiale și la plata tuturor obligațiilor fiscale accesorii (majorări, penalități și dobânzi).

Fostul patron al clubului Rapid a fost trimis în judecată pe 6 iunie 2006, fiind acuzat de săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prin care a prejudiciat bugetul de stat cu peste un milion de euro, în urma unor tranzacții realizate cu Compania Națională Loteria Română. În acelaşi dosar au mai fost trimiși în judecată Roza Gilio Giuzepe, cetățean român, acționar la societățile Ana Electronic, Ana Group, Ana Pan, administrator unic director la RomTour GM Impex SRL, membru fondator al Fundației „ProRapid”, și Ioan Rațiu Stelian, administrator la Transilvania International SRL. Totodată, au fost deferiți justiției Nicolae Cristea, fost director general și președinte al Consiliului de Administrație al Companiei Naționale Loteria Română, membru fondator al Fundației „ProRapid”, și Gabriel Rogoveanu, agent imobiliar la Euroest Invest SRL.

În anul 2004, Loteria Română a achiziționat din surse proprii, din rețeaua Ana Electronic, 38 de spații comerciale, cu suprafața totală de 6.786 mp, în valoare de 5,1 milioane de euro, respectiv 746 euro/metru pătrat. Potrivit anchetatorilor, George Copos, în calitate de asociat și presedinte al Consiliului de Administrație în cadrul Ana Electronic, împreună cu Roza Gilio Giuzepe și cu sprijinul lui Nicolae Cristea și Gabriel Rogoveanu, s-ar fi sustras de la plata obligațiilor fiscale, aducând bugetului de stat un prejudiciu de 39 milioane de lei (peste un milion de euro, la cursul de schimb de la acea dată).

Ziarul de Investigații

Zeci de milioane de euro, aruncate pe fereastră de Primăria Capitalei.

Adriean Videanu, liber la urmarire penala

Percheziţii la SIVECO, într-un caz de evaziune fiscală.

Laura Georgescu, şefa CNA, urmărită penal

Hrebenciuc, acuzat că a făcut presiuni la CNA pentru Pinalti

Deputatul șpăgar Gheorghe Coman a fost eliberat condiționat

Gheorghe Bunea Stancu rămâne în arest la domiciliu

Laurenţiu Ciurel, prejudiciu de 84 milioane de lei în dosarul lui Şova

Theodor Berna reținut pentru evaziune fiscală.

A murit Dinu Patriciu.

Gigi Neţoiu şi MM Stoica cer revizuirea pedepselor.

Copos mai asteapta. Sentinţa amânată pentru 25 august

Rămâi conectat

Ultimul articol

Ludovic Orban se întoarce „acasă” și anunță că Forța Dreptei urmează a fuziona cu...

Primarul din Mangalia, trimis în judecată în stare de arest preventiv

CJ Constanța, fără președinte; Florin Mitroi a demisionat din funcție