2.3 C
București
sâmbătă, 20 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 1347

Rudel Obreja, adus cu mascaţii la DNA.

Dosarul deschis de procurorii DNA în cazul Galei Bute a ajuns în faza percheziţiilor. Anchetatorii au făcut luni dimineaţă 18 percheziţii în Bucureşti şi în patru judeţe, la sediile mai multor firme şi la persoane suspectate de fapte de corupţie în acest dosar, printre locuinţele scotocite fiind şi cea a lui Rudel Obreja.
Direcţia Naţională Anticorupţie a precizat că în această cauză se fac cercetări care vizează săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, în cadrul unor proceduri de achiziţie, prin programe finanţate din bani publici şi din fonduri europene.

UPDATE Rudel Obreja şi Adrian Gărdean, aduşi cu mascaţii la DNA

Fostul șef al Federației Române de Box (FRB) Rudel Obreja a fost adus luni cu mandat la DNA pentru a fi audiat în dosarul privind gala în care a boxat Lucian Bute la București, în iulie 2011. La DNA este adus și omul de afaceri Adrian Gărdean. Cei doi au fost ridicați în urma perchezițiilor care au avut loc luni la domiciliile acestora. La venirea la DNA, Rudel Obreja a declarat că banii au fost primiți legal.
Procurorii fac 18 percheziţii în Bucureşti şi judeţele Ilfov, Prahova, Hunedoara şi Gorj, la sediile mai multor firme şi la locuinţele unor persoane. Surse judiciare citate de Mediafax au precizat că percheziţiile sunt făcute în dosarul Gala Bute, iar printre locuinţele percheziţionate se află şi apartamentul fostului preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, din Sectorul 2 al Capitalei.
Potrivit surselor citate, anchetatorii fac percheziţii şi la locuinţa primarului din Lupeni, judeţul Hunedoara, Cornel Resmeriţă, precum şi în Ilfov – la locuinţele lui Ştefan Lungu (Corbeanca) şi Adrian Gărdean (Snagov), Hunedoara – la Miron Lupulescu (Haţeg) şi Prahova – la Gheorghe Nastasia (Buşteni).
Tot în judeţul Hunedoara sunt percheziţii la firmele Termogaz Company din Haţeg, Rogard Coom Impex SRL, tot din Haţeg, Consmin SA din Petroşani şi Last Time Studio SRL din Câmpina, au precizat sursele judiciare. Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.
În dosarul Gala Bute, prin rechizitoriul din 6 noiembrie 2013, procurorul de caz a dispus trimiterea în judecată a fostului preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, pentru fapte corupţie, precum şi scoaterea de sub urmărire penală sau neînceperea urmăririi penale, după caz, faţă de reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerului Economiei, companiilor naţionale şi ai Federaţiei Române de Box implicaţi în săvârşirea faptelor din acest dosar.

Percheziţii la UTI, Erbaşu, Strabag, Romsys şi Total Net…

Poliţiştii au făcut duminică dimineaţă 146 de percheziţii în Bucureşti şi în 11 judeţe, fiind vizate 90 de persoane suspectate de spălare de bani şi evaziune în domeniile IT şi construcţii, cu un prejudiciu de 30 milioane de euro. Printre firmele vizate se află UTI, patronată de Tiberiu Urdăreanu (foto), Erbaşu, dar şi austriecii de la Strabag.
Potrivit Poliţiei Române, cele 146 de percheziţii sunt făcute de poliţiştii de la Investigarea Criminalităţii Organizate, în Bucureşti şi judeţele Arad, Argeş, Dâmboviţa, Giurgiu, Gorj, Ilfov, Olt, Sibiu, Teleorman, Vâlcea şi Vrancea, la sediile mai multor firme din domeniile IT şi construcţii şi la locuinţele unor persoane suspectate de evaziune fiscală şi spălare de bani.
Poliţiştii urmau să pună în executare 90 de mandate de aducere, anchetatorii urmând să stabilească, în urma audierilor, dacă vor lua măsuri preventive în cazul suspecţilor, cum ar fi reţinerea lor şi trimiterea în faţa instanţei pentru mandat de arestare. Surse judiciare au declarat pentru Mediafax că printre firmele percheziţionate se numără Erbaşu, UTI, Strabag, Romsys şi Total Network Solution. De asemenea, percheziţii au loc şi la locuinţa lui Cristian Romeo Erbaşu.
În dosar sunt vizaţi reprezentanţii ai peste 200 de firme care, în perioada 2011-2014, ar fi creat circuite fictive pentru a nu plăti taxele şi impozitele datorate bugetului de stat, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Române dat publicităţii duminică.
„De asemenea, prin intermediul societăţilor implicate ar fi fost transferate aproximativ 100 de milioane de euro către persoanele în cauză, iar banii astfel obţinuţi ar fi fost reintroduşi în circuitul ilicit prin retrageri din conturile bancare în baza unor documente fictive”, a precizat sursa citată. Prejudiciul produs bugetului de stat a fost stabilit cu sprijinul specialiştilor Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală şi este de aproximativ 30 de milioane de euro.
La percheziţii au participat peste 300 de poliţişti de la unităţile centrale şi teritoriale ale Poliţiei Române şi luptători din cadrul Serviciului pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale. Acţiunea este coordonată de Parchetul Tribunalului Bucureşti şi sprijinită de Serviciul Român de Informaţii.

Fostul director al RATB Viorel Popescu a fost săltat de DNA.

Procurorii DNA l-au reţinut pentru 24 de ore pe Viorel Popescu, fost director general al RATB, sub acuzaţia de trafic de influenţă. Anchetatorii susţin că în decembrie 2011, Viorel Popescu ar fi primit de la administratorii unor firme suma de 2.500 de euro.

În schimbul banilor, Viorel Popescu ar fi urmat să intervină pe lângă funcționarii din cadrul regiei în scopul derulării în condiții avantajoase, pentru firmele celor doi oameni de afaceri, a unui contract al cărui obiect îl constituia vânzarea de către această instituție a 232 de mijloace de transport casate (din parcul propriu în vederea dezmembrării și valorificării ulterioare a deșeurilor rezultate), precum și pentru atribuirea ulterioară a unor contracte similare către firmele celor două persoane. În această cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane.

Nu este prima oară când Viorel Popescu are de-a face cu legea. El a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție, pe 18 septembrie 2014, fiind acuzat de abuz în serviciu și conflict de interese. Viorel Popescu va fi prezentat Tribunalului Bucureşti, cu propunere de arestare preventivă. 

Udrea dusă cu mandat la DNA şi acuzată de spălare de bani şi fals în declaraţii de avere

După ce a fost adusă cu mandat la DNA, Elena Udrea, preşedintele PMP, a fost joi pusă sub acuzare pentru spălare de bani şi fals în declaraţii de avere în Dosarul Microsoft. Înainte de a ajunge în faţa anchetatorilor, Elena Udrea postase pe Facebook că a fost citată, cu mandat de aducere, la Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru a oferi lămuriri.

Ea s-a arătat surprinsă de decizia anchetatorilor de a proceda aşa, în condiţiile în care s-a arătat în permanenţă dispusă să colaboreze. Apoi, i-au fost aduse la cunoştinţă acuzaţiile. Elena Udrea a fost pusă sub acuzare pentru spălare de bani şi fals în declaraţii de avere, întrucât nu a menţionat împrumuturi acordate de fostul său soţ, Dorin Cocoş, unei firme pe care acesta o deţine, împrumuturi despre care Udrea ar fi ştiut, întrucât încasa dividende.

Potrivit unor documente ale procurorilor citate de Mediafax, Elena Udrea, fost ministru, în prezent deputat, era obligată să-şi declare averea, însă aceasta nu a notat, în declaraţiile de avere din 2010, împrumuturile acordate de fostul său soţ, Dorin Cocoş, firmei acestuia SC Euro Hotels International Co SRL. Totul, în condiţiile în care Udrea declara încasarea de dividende de la această societate. „Având în vedere obligaţia legală de a-şi declara averea, faptul că, în perioada 2009 – 2013, Udrea Elena Gabriela a declarat achiziţionarea mai multor bunuri imobile a căror valoare depăşeşte veniturile obţinute ca ministru, deputat sau din activitatea didactică se prezumă că aceasta a utilizat veniturile din alte surse – împrumuturi, dividende, asumându-şi răspunderea pentru provenienţa acestora”, se arată în documentele citate.

Anchetatorii au probe că Dorin Cocoş a săvârşit infracţiunea de trafic de influenţă, iar sumele de bani obţinute cu titlu de folos necuvenit din săvârşirea acestei infracţiuni ar fi fost utilizate în achiziţia de imobile şi pentru creditarea societăţilor. „Din declaraţiile de avere din perioada 2009 – 2014 rezultă că Udrea Elena Gabriela cunoştea provenienţa fondurilor utilizate pentru achiziţionarea de bunuri comune, având cunoştinţă şi de intenţia inculpatului Cocoş Dorin de obţinere a unor chitanţe false privind restituirea pretinsului împrumut de la Pescariu Dinu”, au mai scris procurorii în documentele citate. 

Adriean Videanu are parte de all-inclusive în arestul Capitalei.

Fost primar general al Capitalei, fost parlamentar şi fost ministru al Economiei, Adriean Videanu a fost reținut joi seara de procurorii Direcției Naționale Anticorupție pentru complicitate la abuz în serviciu.
El se află în sediul DNA de mai multe ore, fiind citat în dosarul disjuns din cel în care a fost trimisă în judecată Alina Bica, fosta șefă a DIICOT.
Alina Bica, în calitate de șef al DIICOT, ar fi ridicat la 25 februarie 2014 în mod abuziv sechestrul aplicat asupra unui număr de 80 de acțiuni deținute de Adriean Videanu la firma Titan Mar SA.
Adriean Videanu era cercetat în dosarul DIICOT — Structura Centrală, alături de alte persoane pentru crearea unui prejudiciu de 11 de dolari și punerea în pericol a sistemului energetic național pe segmentul gazelor naturale. Exercitarea abuzivă, de către Bica, a atribuțiilor de serviciu l-ar fi ajutat efectiv pe Videanu să-și pună la adăpost acțiunile sechestrate și să obțină foloase necuvenite prin înstrăinarea lor.
Astfel, ar fi rămas fără obiect măsura asiguratorie dispusă de procurorul de caz și care reprezenta garanția recuperării prejudiciului cauzat în dosarul în care era cercetat.

Codruţ Sereş îi va ţine de urât la puşcărie lui Dan Voiculescu.

Timp de patru ani şi opt luni, fostul ministru al Economiei Codruţ Sereş îi va ţine companie după gratii fostului său şef de la Grivco, mogulul Dan Voiculescu. Foștii miniștri Codruț Șereș și Zsolt Nagy au fost condamnați definitiv marți de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în dosarul privatizărilor strategice.

Codruț Șereș a primit patru ani și opt luni închisoare iar Zsolt Nagy — patru ani. Alte condamnări: Michal Susak (cetățean ceh) — 4 ani; Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetățean româno-englez — 4,6 ani; consultantul internațional Vadim Benyatov — 4,6 ani; Stamen Stanchev — 5,2 ani; Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației — 5 ani; Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al șefului Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie — 4 ani, Gabor Kerekes — 4 ani, Mustafa Oral (cetățean turc) — 3 ani închisoare. Decizia este definitivă, completul de cinci judecători menținând celelalte dispoziții ale sentinței de la prima instanță, dată în decembrie 2013, care însă pronunțase pedepse mult mai mari.

În martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe foștii miniștri Codruț Șereș și Zsolt Nagy, acuzați de aderare la un grup infracțional organizat cu caracter transnațional și trădare prin transmitere de secrete. Acuzațiile se referă la privatizarea SC Electrica Muntenia Sud SA, vânzarea unui pachet de 8% din acțiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA București și SC Avioane SA Craiova aflate în portofoliul Ministerului Economiei, consultanță în vederea privatizării SN Radiocomunicații SA. De asemenea, ei sunt acuzați și în legătură cu adjudecarea licitației pentru asigurarea consultanței în vederea restructurării și privatizării CN Poșta Română, selectarea prin licitație a consultantului internațional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de statul român la Romtelecom.  

Ministrul Cristian David, soţul Vandei Vlasov, retinut de DNA

După ce socrul său, Mihail Vlasov, a avut serioase probleme cu legea, acum a venit rândul lui Cristian David (Troacă, pe numele său din certificatul de naştere) să fie adus cu mandat la sediul DNA. După câteva ore de audieri, el a fost reţinut de procurori. Potrivit unor surse judiciare citate de Agerpres, fostul ministru de Interne în Cabinetul Tăriceanu este audiat în dosarul în care anul trecut s-a cerut ridicarea imunității pentru a începe urmărirea penală pentru luare de mită și spălare de bani.  

Pe 19 noiembrie 2014, fostul președinte Traian Băsescu anunța că a cerut începerea urmăririi penale pentru fostul ministru Cristian David, precizând că decizia sa nu înseamnă că acesta este vinovat. El a indicat că în documentația trimisă de Parchetul General, provenită de la DNA, se arată că David ar fi suspect pentru încasarea unei şpăgi de 500.000 de euro pentru a înlesni emiterea de către un prefect a unui titlu de proprietate pentru o suprafață de teren intravilan de 15 hectare.

Pe 10 noiembrie, șeful DNA, Laura Codruța Kovesi, i-a transmis procurorului general în vederea sesizării șefului statului cererea de efectuare a urmăririi penale față de Cristian David, fost ministru al Internelor și Reformei Administrative în perioada 5 aprilie 2007 — 22 decembrie 2008, pentru luare de mită și spălare de bani. DNA a precizat că faptele cu care a fost sesizată în 2014 constau în aceea că ministrul Cristian David ar fi pretins în anul 2007 iar la 1 februarie 2008 ar fi primit suma de 500.000 de euro de la un denunțător pentru a-și exercita atribuțiile de îndrumare și coordonare a activității prefecților într-o modalitate care să asigure emiterea, de către Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate, a titlului de proprietate asupra unui teren de 15 ha aflat în intravilanul municipiului Buzău.

„Pentru a masca originea sumei primite cu titlu de mită și pentru a evita tragerea la răspundere penală, ar fi fost încheiate mai multe contracte de vânzare-cumpărare, având ca obiect tranzacții imobiliare fictive între persoanele implicate în săvârșirea infracțiunilor de corupție”, susțin procurorii. 

Judecătorul Toni Greblă cerea şpagă rochii pentru soţie

Fost prefect de Gorj pe vremea când Adrian Năstase era atotputernic la Palatul Victoria, Toni Greblă, acum judecător al Curții Constituționale, a fost adus joi dimineață cu mandat la Direcția Națională Anticorupție. El este acuzat de trafic de influență. În perioada când era prefect la Gorj, el făcea un tandem perfect cu preşedintele Consiliului Judeţean de la acea vreme, „celebrul” Nicolae Mischie.
Judecătorul CCR Toni Greblă a fost adus la DNA pentru a fi pus sub acuzare într-un dosar de trafic de influență, potrivit unor surse judiciare.
Înaltului magistrat urmează să i se aducă la cunoștință acuzațiile de corupție, formulate de procurori pentru fapte ce ar fi fost săvârșite în calitatea de senator, pe care a avut-o înainte de a deveni judecător la Curtea Constituțională, dar și în perioada în care a ocupat această funcție la CCR.
Procurorii susțin că Toni Greblă ar fi cerut de la un om de afaceri foloase necuvenite. Şpaga pe care ar fi primit-o Toni Greblă frizează ridicolul. Astfel, fostul senator ar fi cerut servicii de întreținere și asigurare a unui autoturism de lux, folosirea gratuită a unui telefon mobil sau alte bunuri, sume mici de bani, contravaloarea unor rochii pentru soția sa.
Judecătorul Curții i-ar fi promis respectivului om de afaceri că poate interveni la o serie de funcționari publici, astfel încât aceștia să urgenteze o serie de acte în domeniile energie, transport și fier vechi.
Sursele judiciare spun că Toni Greblă ar fi continuat să facă trafic de influență în folosul respectivului de om de afaceri inclusiv după ce a fost numit judecător la Curtea Constituțională a României, din partea Senatului, adică începând cu luna decembrie 2013. Perioada în care Toni Greblă este acuzat de trafic de influență este 2010-2015.

Hrebenciuc, Ioan Adam,Chiuariu retrocedării ilegale de păduri

Fostul deputat Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, deputatul PSD Ioan Adam, senatorul PNL Tudor Chiuariu şi alte 13 persoane au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie, în dosarul retrocedării ilegale de păduri.

În dosar vor fi judecaţi şi Gheorghe Paltin Sturdza, beneficiarul a peste 43.000 de hectare de pădure din judeţul Bacău, judecătorul Lorand Andras Ordog de la Tribunalul Covasna, directorul general al Romsilva, Adam Crăciunescu, judecătoarea Anca Roxana Adam de la Tribunalul Braşov, soţia lui Ioan Adam, Dan Costin Bengescu, Iosif Kadas, Sorin Ion Iacob, Jănica Poenaru, Ioan Gheorghe Varga, Daniel Constantin Călugăr, Ioan Mătăşel, Rodica Gabriela Zaharia şi Iulian Durlan. Părţi civile în dosar sunt statul român, prin Ministerul Finanţelor, şi persoana fizică Alina Suciu.

Instanţa supremă nu a stabilit încă primul termen. Dosarul este în cameră preliminară, urmând să se stabilească termen, pentru verificarea măsurilor preventive. Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam, Gheorghe Paltin Sturdza, Lorand Andras Ordog, Dan Costin Bengescu şi Iosif Kadas sunt arestaţi preventiv, iar Andrei Hrebenciuc, Sorin Ion Iacob şi Jănică Poenaru, în arest la domiciliu. Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam, Paltin Gheorghe Sturdza şi Dan Costin Bengescu sunt acuzaţi de constituirea unui grup infracţional prin care urmăreau să obţină venituri prin cumpărare de influenţă sau folosirea funcţiilor.

Dosarul vizează retrocedarea a peste 43.000 de hectare de pădure în judeţul Bacău, în baza unor decizii ilegale ale unor judecători, cu implicarea unor parlamentari, pentru obţinerea ilegală a unor sume mari de bani. Grupul infracţional ar fi folosit inclusiv firme off-shore pentru a ascunde provenienţa banilor. Păgubită în acest caz este Romsilva, care a pierdut aproape 304 milioane de euro după ce Sturdza a reuşit să intre în posesia celor peste 43.000 ha de pădure. Din 10 ianuarie este cercetat în dosar, pentru trafic de influenţă şi spălare de bani, şi senatorul Tudor Chiuariu, fost ministru al Justiţiei, în cazul căruia procurorii DNA Braşov au luat măsura controlui judiciar, până pe 8 februarie,.  

Oprescu umflă preţul tramvaielor Bombardier cu 1mil € bucata.

Nimeni n-a sesizat gravitatea unei declaraţii făcute luni de primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu.

Edilul şef spunea, într-un interviu acordat HotNews.ro, că ar cumpăra tramvaie moderne, dar că ele sunt prea scumpe, preţul unei garnituri ridicându-se la 2,4 milioane de euro. Cu aproape un milion de euro mai mare decât cel plătit în 2012 de Primăria Cluj Napoca.
RATB are nevoie de circa 400 de tramvaie noi pentru a-și moderniza flota, investiţie care s-ar ridica la un miliard de euro, bani pe care municipalitatea nu-i are, a declarat primarul Capitalei, Sorin Oprescu.
“Eu am nevoie de 400 de tramvaie noi. Problema mea este că prețul tramvaielor moderne este foarte mare, de exemplu un tramvai Bombardier cu podeaua coborâtă se duce la 2,4 milioane de euro. Un troleibuz nou costă circa 95-98.000 de euro. De autobuze am nevoie să schimb o parte dintre ele, fiindcă doresc să trec pe electric. Este un număr relativ mic, circa 70-80. În rest, autobuze au fost cumpărate pe un credit din 2006 pe care abia l-am terminat de plătit, fiindcă l-au pasat la Primăria generală. Deci au fost cumpărate 1300 de autobuze Mercedes. Din astea flota funcțională este de circa 1.100. Deci la autobuze nu avem mare lucru de făcut”, a spus Oprescu.
Stop joc. Cum adică „un tramvai Bombardier cu podeaua coborâtă se duce la 2,4 milioane de euro”? La licitaţia organizată în 2012 de Primăria Cluj Napoca, Bombardier a avansat o ofertă de puţin peste 1,5 milioane de euro pe tramvai. În urma unei licitaţii controversate, a câştigat firma poloneză Pojazdy Szynowe PESA Bydgoszcz, care a şi fost pusă sub urmărire penală de DNA, care a vândut tramvaiele cu 1,5 milioane de euro.
Cu alte cuvinte, edilul şef al Bucureştilor ridică din start potul pentru o eventuală licitaţie de achiziţionare a tramvaielor. Şi nu cu puţin, ci cu aproape un milion de euro pe bucată.
Şi se mai pune întrebarea de ce Sorin Oprescu a menţionat firma Bombardier şi nu, de exemplu, producătorul român Astra Vagoane Călători Arad? Societatea arădeană produce din 2011 tramvaiul Imperio, cu podea coborâtă, livrat la export. Astra Vagoane Călători a participat şi la licitaţia de la Cluj Napoca, fiind cea care a introdus plângere penală împotriva polonezilor care au câştigat, demers care, aşa cum am arătat, s-a soldat cu un dosar penal.

O colaborare abandonată de RATB

În continuarea interviului de luni, primarul general a spus că ar putea scăpa mai ieftin cu tramvaiele dacă s-ar face un parteneriat între uzina de reparaţii a RATB și o fabrică de tramvaie. “Am încercat să fac o jumelare cu fabrica de tramvaie a RATB, că ei acum fac numai mentenanța, și îmi scot pălăria în fața lor, fiindcă ei țin în picioare tramvaie TATRA din 1968, cu siguranța călătorilor, nu că le spală. Tramvaiele rămân o problemă fiindcă doresc de cinci ani să găsesc o jumelare cu una dintre fabrici a uzinei de la RATB”, a declarat Oprescu.
O astfel de asociere fusese stabilită în 2012 tocmai cu Astra Vagoane Călători, la Bucureşti fiind produs şi primul tramvai, prezentat presei în luna iulie a acelui an. Colaborarea nu a mai continuat însă.

Prefectul Eugen Dogariu şi primarul din Recaş la DNA

Procurorii DNA au descins luni pentru a face percheziţii la cinci instituţii publice, într-un dosar privind fapte de corupţie, printre cei vizaţi fiind prefectul judeţului Timiş, Eugen Dogariu, primarul oraşului Recaş, Teodor Pavel, şi omul de afaceri Gelu Milutinovici. De asemenea, vizaţi de aceste percheziţii sunt şi şeful Poliţiei Judeţene Timiş şi adjunctul acestuia, Sorin Muntean şi Florin Bolboş, precum şi şeful de la Rutieră, Marcel Crăciunescu, au declarat surse judiciare citate de Mediafax.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat că au loc percheziţii în judeţele Timiş şi Arad, cinci dintre acestea fiind la instituţii publice, iar restul la sediile unor firme şi la domiciliile unor persoane, într-un dosar care vizează infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie care ar fi fost comise în perioada 2013 – 2014.

Omul de afaceri Gelu Milutinovici este soţul şefei Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Timiş, Valentina Emilia Milutinovici, care este şi preşedintele Organizaţiei de Femei a PSD Timiş. Prefectul Eugen Dogariu a spus că este la Prefectură şi că nu ştie nimic despre ancheta DNA, aflând din presă că se fac mai multe percheziţii la instituţii publice din Timişoara. Sursele judiciare au precizat că cele cinci instituţii unde au loc percheziţii sunt IPJ Timiş, Serviciul Circulaţie Rutieră, care se află în aceeaşi clădire cu IPJ, Poliţia oraşului Recaş, Primăria Recaş şi Poliţia Locală din cadrul Primăriei Recaş, precum şi Secţia de Poliţie Autostrăzi – Biroul de Poliţie Autostrada A1 Deva – Nădlac.

Percheziţii au loc şi la locuinţa lui Marcel Crăciunescu, din satul Ghiroda, precum şi la locuinţa părinţilor acestuia, din Timişoara. Eugen Dogariu, în vârstă de 38 de ani, este prefect al judeţului Timiş din mai 2012, după ce în perioada august 2010 – mai 2012 a fost şeful Biroului audit şi control intern la SC Drumuri Municipale SA. El a lucrat pentru câteva luni şi la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Timiş, iar în perioada martie 2009 – februarie 2010 a fost subprefect.

Fără amenzi în campania electorală!

Primarul din Recaş, Pavel Teodor, se află la primul mandat, fiind ales din partea PNL. În septembrie 2014, el a trecut de la PNL la PSD, în baza ordonanţei care a permis migraţia aleşilor locali fără a-şi pierde mandatul.

El este suspectat că ar fi intervenit pe lângă şefi de poliţie pentru a interzice controalele rutiere în perioada campaniei electorale. Conform unor surse din rândul anchetatorilor, Teodor Pavel, ar fi intervenit pe lângă şefi de poliţie pentru a interzice controalele rutiere pe anumite sectoare drumuri. El ar fi făcut aceste intervenţii pentru ca cetăţenii să nu fie sancţionaţi în perioada campaniei electorale prezidenţiale. Unor poliţişti de la Poliţia Recaş li s-a cerut să nu-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu de către unii şefi care le-au interzis lucrătorilor din cadrul compartimentului rutier Recaş efectuarea de controale şi acţiuni pe linie de poliţie rutieră pe drumul comunal DC 147, drumul judeţean DJ 609E, precum şi pe străzile din localităţile aflate pe raza de competenţă a Poliţiei oraşului Recaş.

Motivul invocat ar fi fost că primarul din Recaş, Teodor Pavel, nu doreşte să mai fie sancţionaţi cetăţenii oraşului Recaş, mai ales în perioada campaniei electorale prezidenţiale. În documente ale anchetatorilor se precizează că poliţiştii care nu conformau acestei dispoziţii erau mutaţi în alte posturi sau le erau desfiinţate posturile, iar pentru a-şi îndeplini scopul primarul acţiona şi pe linie politică, apelând la omul de afaceri Gelu Milutinovici şi la reprezentanţi ai Prefecturii Timiş. Sursele citate mai spun că şefi din Poliţie ar fi luat mită sub formă de anvelope pentru autoturisme, pentru avansări în grad, avansările fiind făcute la 1 decembrie 2014. 

George Copos şi Camelia Voiculescu mai au de aşteptat.

Fostul patron al Rapidului, George Copos, şi Camelia Voiculescu, fiica mogulului Dan Voiculescu mai au de aşteptat sentinţa în Dosarul Loteria II. Noul judecător din dosar, Georgiana Iorguţă, a stabilit vineri ca toate actele efectuate până în prezent să fie anulate, iar administrarea probelor din această cauză să se facă de la zero.

Tribunalul Bucureşti a reluat dezbaterile în dosarul Loteria II, în care George Copos, Camelia Voiculescu şi alte 11 persoane sunt judecate pentru manipularea pieţei de capital. Şedinţa a fost condusă de judecătoarea Georgiana Iorguţă, fost procuror, care a primit cauza pentru judecare, în urma repartizării aleatorii, după ce magistratul Ana Otilia Bomboş s-a abţinut de la soluţionarea cauzei.

Magistratul urmează să reaudieze inculpaţii şi martorii, să administreze din nou probele solicitate atât de DNA, cât şi de inculpaţi, în condiţiile în care toate actele efectuate până în prezent în dosar vor rămâne nule. Atât procurorul DNA prezent la şedinţă, cât şi avocaţii inculpaţilor din dosar au fost de acord cu argumentele judecătoarei, iar aceasta a stabilit ca judecata în proces să înceapă în 27 februarie.

În Dosarul Loteria II, procurorii anticorupţie i-au trimis în judecată, pe 29 decembrie 2008, pe George Copos, Camelia Voiculescu şi Sorin Pantiş, alături de alte zece persoane, pentru manipularea pieţei de capital. Copos este acuzat, în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Ana Electronic SA Bucureşti şi de acţionar majoritar al Ana Grup SA Bucureşti, de spălare de bani, fals în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la participaţie improprie la fals intelectual, de folosirea de informaţii privilegiate pentru dobândirea, pe cont propriu sau pe contul unei terţe persoane, direct ori indirect, de instrumente financiare la care aceste informaţii se referă, de dezvăluirea acestora, de recomandarea către alte persoane de a dobândi sau înstrăina instrumentele financiare la care se referă acele informaţii şi, respectiv, de manipulare a pieţei de capital.

Camelia Voiculescu, fiica cea mare a preşedintelui fondator al Partidului Conservator, Dan Voiculescu, este acuzată de folosirea unor informaţii privilegiate pentru dobândirea pe cont propriu sau pe contul unei terţe persoane, direct ori indirect, de instrumente financiare la care aceste informaţii se referă şi, respectiv, efectuarea, împreună cu alte persoane, în mod concertat, de operaţiuni de manipulare a pieţei de capital.

Fostul ministru al Comunicaţiilor Sorin Pantiş este acuzat, în calitate de reprezentant al societăţii Grivco SA Bucureşti, de folosirea de informaţii privilegiate pentru dobândirea pe cont propriu sau pe contul unei terţe persoane, direct ori indirect, de instrumente financiare la care aceste informaţii se referă, de faptul că a dezvăluit aceste informaţii şi de recomandarea făcută altor persoane de a dobândi sau înstrăina instrumentele financiare la care se referă acele informaţii şi, respectiv, efectuarea, împreună cu alte persoane, în mod concertat, de operaţiuni de manipulare a pieţei de capital. 

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
ceață
2.3 ° C
2.7 °
0.1 °
87 %
1.5kmh
36 %
S
9 °
D
8 °
lun
7 °
mar
8 °
mie
6 °

Ultimul articol

Acordul UE–Mercosur este expresia cea mai concretă a eșecului de guvernare și pare că...

În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...

Cristian Popescu Piedone, un actor-cheie în noua ecuație administrativă a Capitalei

Un moment de tranziție pentru administrația Bucureștiului Depunerea jurământului de către Ciprian Ciucu în funcția de primar general al Capitalei marchează începutul unei etape administrative...

Ludovic Orban se întoarce „acasă” și anunță că Forța Dreptei urmează a fuziona cu...

După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...