Fosta şefă a DIICOT Alina Bica a fost mai norocoasă decât
prietena sa Elena Udrea. Bica a părăsit marţi după-amiază penitenciarul
de femei de la Târgşor, după ce instanţa supremă a decis plasarea sa în
arest la domiciliu. La ieşirea din închisoare ea le-a declarat
jurnaliştilor că are încredere în justiţie şi că este „o femeie de
succes în continuare”.
„Aş dori doar să mulţumesc acelor puţini oameni care au avut şi
nobleţea sufletească, şi profesionalismul necesar să îmi acorde
prezumpţia de nevinovăţie şi să nu vorbească tot felul de lucruri
necunoscute şi neadevărate la televizor. Iar mai departe, ne vedem în
sala de judecată şi poate cineva o să mă audă şi pe mine”, a spus Alina
Bica.
Ea a adăugat că are încredere în Justiţie şi că nu are ce
să-şi reproşeze. „Eu chiar am încredere în sistemul de Justiţie. Chiar
am. Am avut tot timpul”, a spus Alina Bica, râzând. Întrebată dacă are
ceva să-şi reproşeze, ea a răspuns: „Să-mi reproşez? N-am ce să-mi
reproşez”. De asemenea, ea i-a spus unui jurnalist: „Sunt o femeie de
succes în continuare”.
Bica a mai declarat că a fost „plăcut
surprinsă de ceea ce a găsit” la penitenciarul de la Târgşor în ceea ce
priveşte modul de organizare, regulile din interior şi profesionalismul
angajaţilor. Alina Bica a mai spus că „poţi să pleci din puşcărie fără
denunţuri” şi că denunţurile nu fac parte din „lumea” sa.
Fosta şefă
antimafia a fost plasată în arest la domiciliu în dosarul cunoscut sub
numele de „Bica 2”, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a
înlocuit măsura arestului preventiv în cazul ei şi a lui Dorin Cocoş,
hotărârea luată de instanţă fiind definitivă. Alina Bica s-a aflat în
penitenciarul Târgşor, ea fiind în detenţie din 22 noiembrie 2014, când a
fost arestată în primul dosar deschis de DNA pe numele său.
O
decizie similară a fost luată şi în cazul lui Dorin Cocoş, care va
părăsi Arestul central al Poliţiei Capitalei, unde se află din 29
octombrie 2014, când a fost arestat în dosarul „Microsoft”. Judecătorii
de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au decis, pe 14 aprilie,
înlocuirea măsurii arestului preventiv cu cel la domiciliu în ceea ce îi
priveşte cu Bica şi pe Cocoş, în dosarul „Bica 2”, decizia fiind
contestată de procurorii DNA.
ICCJ a respins marţi contestaţia, astfel că Bica şi Cocoş au fost plasaţi în arest la domiciliu.
Alina Bica la iesirea din puşcărie. „Sunt o femeie de succes în continuare”
600.000 € la Galaţi din asfaltarea a 22 km de drumuri judeţene.
O expertiză realizată la Galați demonstrează cum se fac banii în contractele de asfaltări, dar explică și de ce în asfaltul de pe șoselele românești apar crăpături și gropi la doar câteva luni de la recepţia lucrării, deși ar trebui să reziste câțiva ani. Cauza o bănuim toți, e vorba de utilizarea unor materiale de proastă calitate, dar expertiza de la Galați explică cu cifre cum s-a dat un tun de 2,6 milioane de lei, adică 600.000 de euro, la asfaltarea a numai 22 km de pe 17 drumuri județene.
Se fură câte puțin, dar din tot ce se poate fura, astfel încât să rămână aparențele unui drum asfaltat. La stratul de uzură, în loc mixtura pentru drumuri cu trafic intens (MASF 16) este folosit un material de slabă calitate (BA 16), stratul de uzură este de 2 cm în loc de 4 cm, iar un drum care în realitate are lățimea de 5,5 metri, este asfaltat doar pe o lățime de 3,5 metri.
Printre firmele care fac astfel de asfaltări pe drumurile din Galați se numără și Tancrad SA Galați, compania care a primit zeci de contracte de asfaltări de la baronul de Brăila, Gheorghe Bunea Stancu. De altfel, în dosarul lui Bunea Stancu procurorii DNA au trimis în judecată și firma Tancrad.
Anchetă DNA după ce recepția asfaltărilor se făcea iarna
Procurorii de la DNA Galați fac cercetări într-un dosar deschis în urma sesizării depuse de conducerea Consiliului Județean în legătură cu mai multe nereguli constatate la asfaltările a 11 drumuri județene. Ulterior, a mai fost depusă o plângere penală referitoare la asfaltările de pe alte şase drumuri.
În acest al doilea dosar este vorba de lucrări în valoare de 530.000 lei, care în hârtii figurează că ar fi fost executate în numai două zile, dar în realitate nu s-a mişcat nimic pe şantier. S-a ajuns la expertize tehnice și contabile, dar și la plângerile la DNA după ce funcționarii de la Direcția Tehnică a CJ au comis o gafă. Au înaintat un referat prin care îi propuneau președintelui CJ Galați, Nicolae Bacalbașa, să aprobe ca în plină iarnă, când șoselele erau acoperite de zăpadă, să se facă recepția finală a lucrărilor de reabilitare a 24 de drumuri județene.
Era vorba de asfaltări făcute pe vremea fostului președinte al CJ Galați, Eugen Chebac, în prezent deputat UNPR. Bacalbașa nu a aprobat recepția asfaltărilor drumurilor înzăpezite, a schimbat componența comisiei și astfel au fost descoperite foarte multe nereguli și încălcări ale legii, prejudiciile fiind estimate la o valoare totală de 2,6 milioane de lei. Președintele CJ Galați a depus la DNA Galați cele două plângeri referitoare la asfaltările celor 17 drumuri, dar și o a treia cerere prin care a cerut anchetarea propriei consiliere, Victoria Constantin, care semnase că acele lucrări sunt în regulă.
Avalanșă de expertize
Între timp, au fost făcute mai multe expertize. Pentru verificarea grosimii fundațiilor drumurilor și ale straturilor de asfalt s-a recurs la metoda carotajului, care presupune executarea unor foraje în carosabil pentru scoaterea unor eșantioane cilindrice. Verificările au fost făcute de specialiști de la ICCF București.
Carotele, respectiv eșantioanele scoase din fundațiile drumurilor, au demonstrat că nu au fost respectate grosimile straturilor de asfalt și nici standardele de calitate impuse prin proiecte și caietele de sarcini. Practic, carotele erau compuse dintr-un material sfărâmicios. Apoi s-a recurs și la o expertiză tehnică realizată de expertul internațional Ștefan Cioș. Ulterior a fost realizată și o expertiză financiară extrajudiciară, făcută de Dumitru Nicolae, expert contabil din București, tot fără nicio legătură cu Galațiul, unde patronii firmelor de asfaltări sunt deosebit de influenți.
Conform standardelor, pentru stratul de uzură al unui drum cu trafic intens sunt utilizate mixturi rezistente, cum ar fi mixtura asfaltică stabilizată cu fibre (MASF), care are o în compoziție granule de cauciuc ce îi conferă o foarte bună durabilitate, prelungind durata de utilizare a drumului. La drumuri cu trafic scăzut sunt utilizate mixturi cu compoziție mai puțin rezistentă, cum ar fi betonul asfaltic cu bitum (BA). Mixtura MASF 16 costă 260 lei/tona, iar mixtura BA 16 costă 248 lei/tona.
Cu toate că în proiecte și în caietele de sarcini ale lucrărilor de reabilitare a drumurilor este impusă utilizarea MASF 16, analizele de laborator au demonstrat că stratul de uzură al acestora nu este nici măcar din BA16, având o compoziție mult mai puțin rezistentă. Altă constatare a expertizei: deși în caietul de sarcini era prevăzut un strat de uzură de 4 cm, în realitate grosimea acestuia era aproape la jumătate. „După ce a terminat de prelevat probele, expertul s-a deplasat la București, la un laborator independent, la care a analizat aceste probe. În mare, vă spun că stratul de uzură prevăzut în proiect era MASF 16, iar în realitate el nici măcar BA 16 nu era. Deci nu era acea mixtură asfaltică stabilizată cu fibre, care din câte mi-a explicat expertul are o importantă proprietate, asigură durabilitatea stratului de uzură. Are în compoziție niște granule de cauciuc, această compoziție prelungind durata de utilizare fără să apară deficiențe. În loc de 4 cm, stratul era de 2,5 cm. Liantul care se pune, bitumul, care trebuia să fie de 6,5 sau 7,2%, era în realitate de 5,6%. De aceea a scos rumeguș, atunci când a prelevat probele din carosabil”, spune Nicu Năvădaru, șeful Serviciului Drumuri și Poduri din cadrul CJ Galați.
Analizele de laborator au confirmat substituirea materialelor. Atât în Raportul de încercări nr. 821, cât și în Raportul de încercări nr. 822, se face constatarea că ,,în buletinul de analiză nu se semnalează prezența fibrelor necesare la MASF”, dar și aceea că dozajul de bitum este 6,1%, inferior valorii minime de 6,5% pentru MASF 16. În condițiile în care, potrivit standardului SR 174, un procent de 41% din granulele componența MASF trebuie să fie de 8 – 16 mm, în realitate aproape toate granulele erau de sub 8 mm.
Studiu de caz: drumul mătcașilor
În expertiza financiară sunt contabilizate toate aceste nereguli. Un exemplu este reabilitarea unui sector de 3,4 km din DJ 251A, în zona localității Matca, celebră în toată țara pentru legumele cultivate în solarii. Lucrările în valoare de 2,69 milioane lei au fost făcute de Tancrad SA, între două asfaltări pe moșia baronului Bunea Stancu.
Un prim capitol este cel al materialelor facturate dar neutilizate. „S-a recurs la sprijinul d-lui expert tehnic ing. Cioş Ştefan, care a specificat că rezultatele rapoartelor de încercări nr. 818 si 825 corespund, abateri fiind la MASF 16 (strat de uzură cu fibră), practic fiind folosit BA l6 (strat de uzură fără fibră). Din expertizarea situaţiei de plată, prețul la beton asfaltic (BA 16) este de 248 lei/tona. Rezultă o diferenţă de preț între cele două materiale, de 12 lei/tonă (260 lei/tona MASF 16 – 248 lei/tona BA l6). Din expertizarea situațiilor de plată care au stat la baza facturilor, a rezultat că a fost facturată și încasată cantitatea de 2.619,5 tone MASF 16, care, cuantificată cu diferența de preţ de 12 lei/tonă, rezultă o sumă încasată necuvenit de 31.434 lei. Dacă la această sumă se adaugă cota de 8,3% cheltuieli indirecte în sumă de 2.514 1ei și cota de profit de 5%, în sumă de 1.697 lei, rezultă o plată necuvenită în sumă de 35.646 lei”, se spune în expertiza financiară în care se mai precizează și că a fost diminuat dozajul la bitum: „Deoarece și dozajul de bitum folosit, de 5,6%, este inferior valorii minime de 6,5%, rezultă o diferență de 0,9% bitum mai puțin pus în lucrare. Analizele de laborator au demonstrat că nu au fost puse în lucrare 23,5 tone de bitum”. Concluzia expertizei este că numai pentru cei 3,4 kilometri de drum a fost încasată necuvenit suma de 59.000 lei, pentru materiale care nu au fost utilizate, dar facturate. Pe lângă asta, nu au fost realizate conform proiectului șanțurile laterale, acostamentele și podețele.
Alți bani încasați nejustificat. Totuși, Tancrad a încasat 2,58 milioane lei, mai având de primit doar garanția de bună executare a lucrărilor, de 0,1 milioane lei. O sumă ridicolă, de care administratorii firmei nici măcar nu ar mai fi interesați.
Tancrad a luat spuma și la Galați
Firma trimisă în judecată în dosarul de corupție al lui Gh Bunea Stancu, pentru numărul mare de contracte primite de la baronul de Brăila este pe locul 1 și în ierarhia contractelor atribuite la Galați. Tancrad SA este firma care a derulat cele mai multe contracte de asfaltări pe drumurile județene. ”DJ 255 –Tancrad, DJ 251A (Corod – Blânzi – n red) – Tancrad, DJ 251 B (Blânzi – Cerțești) – Tancrad DJ 261 A (Scânteiești – Frumușița) – Tancrad”, a declarat Năvădaru.
Întrebat care este valoarea totală a acestor lucrări, a precizat că numai în cazurile a trei dintre contractele derulate de Tancrad este vorba de peste 12 milioane de lei: ”Vă dau exemplu numai trei drumuri, DJ 251 A, DJ 251 B și DJ 261 A. Numai pentru lucrările executate pe aceste trei drumuri valoarea lucrărilor este de 12,6 milioane de lei”. Potrivit acestuia, Tancrad a mai executat și alte lucrări, de trasare a marcajelor drumurilor județene: ”Bineînțeles că a primit marcaje. Și nu numai Tancrad, ci și niște <<aripioare>> ale dânșilor, alte societăți comerciale care țin tot de Tancrad”, a adăugat Năvădaru.
În afară de Tancrad SA, alte firme gălățene care au făcut reabilitări și asfaltări de drumuri sunt SC Romsit Construct SRL (care are 11 drumuri județene), SC Astandic SRL, SC Calctop Consult SRL, Cricons SRL, Construcții Feroviare SA, Dunatrans SRL etc.
Drumuri mai înguste, profituri mai mari
Altă modalitate de a face bani din asfaltări este îngustarea porțiunii pe care se face asfaltarea. Noua comisie de recepție a CJ Galați a descoperit că un drum județean care potrivit proiectului și caietului de sarcini trebuia să aibă o lățime a carosabilului de 5,5 metri are în realitate numai 3,5 metri. „Vă dau numai câteva exemple pentru modul în care s-a făcut recepția în anii trecuți. Un drum care trebuie să aibă lățimea de 5,5 metri este recepționat de o comisie, deși în realitate are o lățime de numai 3,5 metri”, spune Năvădaru. Numai prin această ”îngustare” a suprafeței de drum ce a fost asfaltată s-au redus considerabil costurile materialelor utilizate și manoperei. Alt drum, DJ 242 H, de acces în comuna Rădești, ar fi trebuit să aibă, conform proiectului, lățimea de 4,2 metri, dar în realitate are numai 3,5 metri.
Elena Udrea, faţă-n faţă cu cei care au turnat-o la DNA
La aproape o lună de zile de la arestarea sa preventivă, Elena Udrea a fost adusă din arest la DNA pentru confruntări cu denunţătorii săi din dosarul Gala Bute. Înaintea marii confruntări, pe pagina de Facebook a fostului ministru al Dezvoltării a fost postat un mesaj în care se arată că aceste declaraţii faţă-n faţă „vor dovedi caracterul mincinos al susţinerilor denunţătorilor”.
UPDATE Avocatul Marius Striblea spune că acuzaţiile procurorilor au fost demontate de confruntări
„Confruntările au demontat în întregime acuzațiile procurorilor. S-a demonstrat că tot ce s-a adus până acum în spațiul public sunt doar impresii, păreri, artificii ale unora care sunt acuzați în dosar. Am întrebat: ne puteţi spune ora la care v-aţi întâlnit? Nu îmi aduc aminte. Când v-aţi întâlnit? În prima parte a zilei. La prânz sau în a doua parte a zilei? Nu îmi aduc aminte. Ne puteți spune cum arăta geanta? Îmi aduc aminte doar că era de culoare închisă. Era sport, era rucsac, era geantă diplomat? Nu îmi aduc aminte”, a declarat Marius Striblea, avocatul Elenei Udrea.
„După două săptămâni şi jumătate de la momentul solicitărilor, astăzi vor avea loc, în sfârşit, confruntările între Elena Udrea şi denunţătorii săi în dosarul Gala Bute. Ca şi constatare: acest demers al anchetatorilor a fost dispus abia după ce avocaţii au invocat în spaţiul public întârzierea punerii în aplicare a cererilor fostului ministru al Dezvoltării şi după textul publicat în urmă cu câteva zile în care se spunea că <ancheta se derulează în ritm de melc>. Elena Udrea şi avocaţii sunt încrezători că aceste confruntări vor dovedi caracterul mincinos al susţinerilor denunţătorilor şi vor permite evidenţierea adevărului în această speţă”, se arată în mesajul de pe pagina de Facebook a fostului ministru, postat de echipa sa de comunicare, cu eticheta „Adevărul Fără Cătuşe”.
Elena Udrea a ajuns la DNA având în mâini mai multe hârtii. Avocatul fostului ministru al Dezvoltării Regionale, Marius Striblea, a precizat că aceasta va fi confruntată cu denunţătorii Ştefan Lungu, Gheorghe Nastasia, Ana Maria Topoliceanu şi Adrian Gărdean. Deputatul PMP Elena Udrea, a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în jurul orei 10,00, fiind însoţită de poliţiştii care au adus-o din arestul Poliţiei Capitalei. Striblea a spus că a pregătit împreună cu Elena Udrea întrebările pentru denunţătorii cu care va fi confruntată, precizând că au câteva zeci de întrebări. „În procedura confruntării, oricât de bine ar fi pregătit să mintă, şi mă refer la cei care au făcut afirmaţii mincinoase despre doamna Udrea, în urma unui tir de întrebări, poate să fie adus la adevăr”, a mai spus avocatul.
Cristi Burci: „Doar l-am ascultat pe Gheorghe Bunea-Stancu”
Omul de afaceri Cristian Burci s-a spălat pe mâini joi, la audierea sa în dosarul Mită la PSD. Mogulul a susţinut în faţa magistraţilor că el doar a ascultat propunerea făcută de preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea-Stancu, ca mai mulţi patroni să sprijine PSD, neparticipând efectiv la discuţie.
Cristian Burci, patronul cotidianului Adevărul şi Prima TV, a fost audiat joi la Curtea de Apel Bucureşti, în calitate de martor, în dosarul în care milionarul Ioan Niculae şi Gheorghe Bunea-Stancu sunt judecaţi pentru că ar fi finanţat ilegal campania prezidenţială a lui Mircea Geoană din 2009. Burci a vorbit despre o discuţie interceptată de procurori, în cadrul căreia Bunea-Stancu îi vorbea despre posibilitatea ca mai mulţi oameni de afaceri să sprijine partidul, iar partidul să-i sprijine mai apoi pe aceştia.
„Bunea-Stancu voia să aducă în partid trei, patru mari oameni de afaceri care să susţină partidul. Am avut o discuţie mai veche. Se referea la sprijinul partidului de către oamenii de afaceri, iar cei din urmă să fie sprijiniţi de partid prin contracte. Pe vremea aceea Victor Ponta era şeful PSD. Discuţia a avut loc în 2010, după alegeri”, a spus Cristian Burci în sala de judecată. Discuţia la care face referire Burci apare în rechizitoriul procurorilor. Bunea-Stancu i-a zis lui Burci: „Am vorbit şi cu Victor…Băi Victore…Să ne strângem trei, patru oameni. Tu, Ghiţă şi încă doi. Probabil Niculae şi încă unul. Mai mult nu pot. Ca n-ai cum să-i ajuţi pe toţi că n-ai cum”. În faţa instanţei de judecată, Cristian Burci a explicat că acei oameni de afaceri la care se face referire ar fi trebuit să sprijine financiar partidul, iar aceştia „să fie sprijiniţi prin contacte”. La ieşirea de la Curtea de Apel, Burci a spus: „Eu doar am ascultat. Citiţi cu atenţie declaraţia, o să vedeţi că eu ascultam, nu vorbeam.”
Pe 11 ianuarie 2012, Direcţia Naţională Anticorupţie i-a trimis în judecată pe liderul PSD Brăila, Gheorghe Bunea-Stancu, pe Ioan Niculae, proprietarul grupului Interagro, pe Viorel Bărac, director în acelaşi grup, precum şi pe Gheorghe Teodorescu de la Insomar, toţi fiind acuzaţi de finanţarea ilegală a partidelor politice.
Scandal pe şpaga EBA – Vanghelie.
Fiica cea mică a fostului şef al statului, fostul
europarlamentar Elena Băsescu a declarat joi că nu i-a cerut lui Marian
Vanghelie să strângă semnături contra cost pentru ea, reamintind că nu a
candidat la alegerile europene din 2014.
Reacţia pe Twitter a fiicei fostului preşedinte vine după ce,
potrivit motivării deciziei de arestare a lui Marian Vanghelie, edilul
i-ar fi cerut omului de afaceri Marin Dumitru să strângă 10.000 de
semnături pentru candidatura la alegerile europarlamentare a Elenei
Băsescu.
„Nu am cerut niciodată nimănui să-mi strângă semnături
contra cost, cu atât mai puţin lui Marian Vanghelie sau celorlalţi
oameni invocaţi în documentele citate în presă. De altfel, pe aceştia
nici măcar nu îi cunosc”, a scris Elena Băsescu pe pagina de
socializare. Ea a reamintit că nu a candidat la alegerile
europarlamentare din 2014, subliniiind că, în aceste condiţii, invocarea
numelui său este „nejustificată”.
Marian Vanghelie i-ar fi cerut
omului de afaceri Marin Dumitru să strângă 10.000 de semnături pentru
candidatura la alegerile europarlamentare a Elenei Băsescu, se arată în
motivarea deciziei de arestare a edilului, luată de Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie (ICCJ).
Horia Georgescu meditează la integritate în spatele gratiilor.
Magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis, în noaptea de marți spre miercuri, arestarea preventivă pentru 30 de zile a fostului șef al ANI Horia Georgescu, urmărit penal de DNA pentru abuz în serviciu în dosarul ANRP. Horia Georgescu s-a predat miercuri dimineața la arestul Poliției Capitalei, el fiind însoțit de avocatul său, Cristian Ene.
Nu i-a ieşit însă din prima. La prima tentativă de a se preda, el a fost trimis la plimbare de poliţişti, care nu primiseră încă documentele de la instanţă. În același dosar, au fost arestați preventiv pentru 30 de zile Mihnea Remus Iuoraș (fost vicepreședinte al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP), Ingrid Luciana Popa Mocanu (fost vicepreședinte al Comisiei), Constantin Cătălin Canangiu (membru al Comisiei), Gheorghe Vișoiu și Alexandru Florin Hanu (evaluatori). Pe de altă parte, evaluatorii Dorin Cornel Drulă și Neculai Nistor vor sta în arest la domiciliu. Decizia instanței nu este definitivă.
Fostul șef al ANI Horia Georgescu este acuzat de procurorii DNA de săvârșirea a trei infracțiuni de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, fapte comise în calitate de membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, prejudiciul în dosar ridicându-se la 75 milioane de euro. El a fost reținut luni de DNA, pentru 24 de ore, iar marți a anunțat că a demisionat de la șefia ANI. Potrivit DNA, în ianuarie 2015, Guvernul României — Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a sesizat Direcția Națională Anticorupție cu privire la faptul că, în perioada 2008 — 2009, rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/ 2005 nu au respectat cerințele Standardelor Internaționale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piață a imobilelor.
„Concret, în perioada respectivă, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, din care făcea parte și inculpatul Georgescu Horia, a aprobat rapoartele de evaluare, întocmite de experții evaluatori, corespunzătoare unui număr de 3 dosare, cu nerespectarea Standardelor Internaționale de Evaluare, a dispozițiilor Legii nr. 247/ 2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, în care imobilele pentru care se solicitau despăgubiri fuseseră supraevaluate. Valoarea totală la care au fost evaluate imobilele supuse despăgubirii s-a ridicat, conform experților evaluatori, la suma de 129.709.168 euro, (467.448.907 lei)”, arată DNA. Procurorii au constatat că din analiza rapoartelor de evaluare în cazul celor trei dosare a rezultat că evaluatorii desemnați nu au purtat o corespondență cu băncile, notarii publici, birourile de carte funciară, agențiile imobiliare etc privind tranzacțiile deja efectuate/certe cu proprietăți imobiliare similare.
Horia Georgescu a fost reţinut de DNA, suspectat de abuz în serviciu
Şeful Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, a fost adus luni dimineaţă cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru a fi audiat într-un dosar în care este suspectat de abuz în serviciu. Dosarul a fost deschis în urma unei sesizări a ANRP privind retrocedări în cazul unor imobile supraevaluate.
UPDATE Horia Georgescu, reţinut de procurorii DNA
După şase ore de audieri, şeful Agenţiei Naţionale de
Integritate, Horia Georgescu, a fost reţinut luni de procurorii
anticorupţie, pentru abuz în serviciu, legat de retrocedări în cazul
unor imobile supraevaluate, el fiind scos din sediul DNA încătuşat şi
urcat într-o maşină cu care a fost dus în Arestul Poliţiei Capitalei. La
ieşirea din sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Georgescu
avea mâinile încătuşate la spate. Unele surse au precizat că acest lucru
s-a întâmplat din cauză că suspectul s-ar fi opus arestării. Întrebat
dacă a luat bani pentru retrocedarea unor imobile la un preţ
supraevaluat, preşedintele ANI a răspuns sec: „Niciodată”.
Horia Georgescu a ajuns la sediul DNA la puţin timp după ora 8 dimineaţa, fiind însoţit de anchetatorii care au pus în executare mandatul de aducere emis pe numele său. Întrebat, la intrarea în sediul DNA, în ce dosar va da declaraţii, Horia Geogescu a spus că nu ştie despre ce cauză este vorba.
Din primele informaţii rezultă că Horia Georgescu ar urma să fie audiat într-un dosar disjuns din cel în care fosta şefă a DIICOT Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru restituirea ilegală, de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), a unui teren supraevaluat. În dosarul în care şeful ANI a fost adus cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie se fac cercetări pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, în raport cu cei care au fost membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri din cadrul ANRP.
Dosarul a fost deschis după ce, în ianuarie 2015, ANRP a sesizat DNA, ca urmare a unor nereguli găsite la controale privind dosare de retrocedări, susţin surse judiciare, citate de Mediafax. Astfel, Curtea de Conturi a făcut un control la ANRP, pentru a verifica cum au fost utilizate fondurile alocate pentru plata despăgubirilor, constatându-se că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor. În unei decizii din octombrie 2013 a Curţii de Conturi s-a dispus ca ANRP să reevalueze dosarele în care s-au acordat despăgubiri în perioada 2009-2011. Curtea de Conturi l-a obligat atunci pe preşedintele ANRP să verifice toate rapoartele de evaluare care au stat la baza dosarelor al căror cuantum de despăgubiri depăşea valoarea de 500.000 de lei.
Pe baza deciziei Curţii de Conturi şi în urma reevaluării a 452 de dosare s-a constatat că în 94 deintre acestea, valoarea de despăgubire stabilită iniţial a fost cu peste 20% mai mare. În atari condiţii, ANRP a sesizat DNA să facă cercetări, în vederea stabilirii şi recuperării prejudiciului produs bugetului de stat prin supraevaluarea unor imobile pentru care s-au acordat despăgubiri. Pe de altă parte, Guvernul va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie şi Curtea de Conturi pentru modul în care au fost soluţionate, de-a lungul timpului, în 2008-2011, unele dosare privind retrocedarea de imobile, constatându-se că au fost soluţionate cu prioritate cazuri tratate drept „excepţionale” de paranoia sau lombosciatică. Printre alte motive invocate pentru ca dosarele să fie tratate drept excepţionale au fost osteoporoza, colici renali, tulburare depresivă, atacuri de panică, hemoroizi şi adenom al prostatei, persecuţie pe motive etnice.
Fregatele româneşti şi flota NATO se hârjonesc sub ochii lui Putin.
În ultima perioadă Marea Neagră a devenit o imensă tablă de şah unde NATO, pe de- o parte, şi Rusia, pe de alta, s-au angrenat într- un joc al intimidărilor. În timp ce ruşii au preferat să nu-şi scoată navele de război în apele internaţionale şi monitorizează din aer şi de ce nu, de sub apă, toate mişcările flotelor inamice, NATO îşi roteşte frenetică navele militare în Marea Neagră.
Multifuncţionalele crucişătoare din clasele Ticonderoga şi Arleight Burke au devenit o prezenţă obişnuită la aplicaţiile militare ale flotelor statelor riverane membre NATO iar rând pe rând forţele navale ale sateliţilor NATO derulează exerciţii comune cu marile puteri din Occident. Luni, navele NATO au îeşit în mare împreună cu Forţele Navale Române. Standing Maritime Group-2 (SNMG-2), fosta STANAVFORMED, respectiv flota NATO din Mediterana, a simulat o luptă navă complexă împreună cu fregata „Mărăşeşti” şi alte nave al forţelor navale.
În prezenţa ministrului Apărării, navele au executat luptă antisubmarină şi împotriva aeronavelor inamice, exerciţii de respingere a atacului unor nave şi ambarcaţiuni rapide inamice. În toiul aplicaţiilor, o siluetă întunecată a survolat zeci de minute spaţiul aerian din zona aplicaţiei. Echipajul fregatei „Regina Maria” a dovedit că este bine antrenat şi a recunoscut aparatul rusesc: IL-20 Coot A, specializat în recunoaştere. Asta ca să nu creadă lumea că Putin stă chiar cu mânile în sân.
De altfel, chiar Mircea Duşa, prezent la exerciţiu, a confirmat faptul că ruşii sunt cu ochii pe noi. „Nu cred că este o coincidenţă. Cred că este normal ca avioane de supraveghere electronică să culeagă informaţii asupra tot ce se întâmplă în Marea Neagră”, a declarat ministrul Apărării. Acesta confimat că, la rândul lor, aliaţii din Occident au propriile avioane spion în Marea Neagră
Sevastopol, fortăreaţa roşie
În ciuda criticilor, problemelor de mentenanţă şi aspectului ponosit, flota de la Sevastopol a rămas cea mai mare din Marea Neagră. Cinci brigăzi navale de suprafaţă şi un batalion submarin. Cu totul, 41 de nave de război active şi trei submarine. Crucişătoarele „Moskva” şi „Kerci” dispun fiecare de peste 120 de rachete de diferite tipuri, precum şi de sisteme complexe de supraveghere.
Din flotă mai fac parte nu mai puţin de şapte nave de desant de mari dimensiuni, grupate în Brigada 197 Nave Desant, Batalionul 247 Submarine, Brigada 68 Apărare Coastă, Gupul 150 Puitoare de Mine, o unitate de atac rapid – Brigada 41 Nave Purtătoare de Rachete, o altă unitate de nave antisubmarin, precum şi diverse nave auxiliare. Spre comparaţie flotele reunite ale Ucrainei (care are mari probleme după blocada rusească) şi Turciei (care numără 16 fregate şi opt corvete) nu pot concura cu ruşii. În ceea ce priveşte România, Bulgaria şi Georgia, flotele acestor state sunt cu mult prea mici pentru a fi luate în calcul.
Aici intervine SNMG, care dispune de nave moderne şi bine echipate. Din flota aliată fac parte un crucişător şi alte şapte nave mai mici. Rusia mai punctează în acest joc tactic cu Brigada 11 Rachete de Coastă, care deţine trei instalaţii mobile de lansare a rachetelor împotriva ţintelor navale, alte trupe de uscat, dar şi cu forţe aeriene. Regimentul 25 elicoptere antisubmarin – 20 de aparate KAmov 27 şi Mi 14, un regiment aerian mixt şi Escadrila 43 de asalt, echipată cu 20 de aparate de vânătoare Suhoi 24.
Aşa cum am menţionat mai sus, Rusia supraveghează din aer toate manevrele NATO din Marea Neagră. Avionul Iluşin IL-20 Coot A, cunoscut ca Il-18D-36 Bizon, echipat cu radare de recunoaştere şi sistem Elint (electronic intelligence) aparatul a devenit un obişnuit al exerciţiilor NATO din Marea Neagră.
Înfruntarea „titanilor”: crucişătorul Moskva vs USS Vicksburg
Ticonderoga şi Arleight Burke sunt două clase de crucişătoare purtătoare de rachete utilizate din plin de SUA în mai toate conflictele şi zonele fierbinţi. De când cu episodul Crimeea, NATO a avut grijă ca o astfel de navă să se afle în permanenţă în Marea Neagră. Dincolo de aspectul maiestuos şi impunător, aceste nave dispun de sistemul balistic de apărare împotriva rachetelor intercontinentale Aegis.
Conceput după experienţa Războiului Rece, Aegis este un sistem complex de radare terestre, aeriene, navale şi sateliţi care reacționează în timp real în cazul unei ameninţări cu rachetă. USS Vicksburg împreună cu alte 17 distrugătoare din clasele Arleigh Burke şi Ticonderoga au fost dotate cu acest sistem demn de „Războiul Stelelor”, considerat cel mai performant din lume. Aegis este capabil să lovească orice ţintă de pe planetă, putând distruge chiar şi sateliţii inamici. Flota rusă din Marea Neagră se opune NATO cu o navă similară ca mărime, dar cu altfel de dotări. Crucişătorul Moskva nu are Aegis, este mai vechi, dar este ticsit de rachete, torpile, bombe antisubmarin, radare şi tunuri. Plus că are şi el renumele lui. Clasa Slava din care face parte este cunoscută şi apreciată ca sora mai mică a imenselor crucişetoare nucleare din clasa Kirov.
Fraţii Delfinului, inamicii NATO
La nivel declarativ, flota rusă de la Marea Neagră are doar trei submarine din clasa Kilo, din care face parte şi al nostru submersibil care va împlini în curând 20 de ani de ruginit în portul Constanţa, „Delfinul”. Este vorba despre „Alrosa”, „Novorossiysk” şi „Rostov on Don”, ultimele două modernizate. Dacă mai punem la socoteală că submarinele din clasa Kilo sunt cele mai moderne din Marea Neagră, lupta sub apă va fi o problemă serioasă pentru aliaţi.
În mediul online circulă o informaţie, pe cât de controversată, pe atât de gravă. Potrivit burebista2012. blogspot.ro, Departamentul de Stat al SUA a recunoscut oficial că echipajul de pe distrugătorul USS Donald Cook a fost grav demoralizat, când nava lor a fost survolată în Marea Neagră de către un Suhoi-24, neînarmat, fără bombe, sau rachete, ci doar cu un dispozitiv de război electronic. La 10 aprilie 2014, USS Donald Cook a intrat în apele Mării Negre și la 12 aprilie un bombardier tactic rusesc Su-24 a zburat deasupra navei declanșând un incident care, în conformitate cu mai multe rapoarte mass- media, a demoralizat complet echipajul acesteia, atât de mult încât Pentagonul a emis un protest, scrie burebista 2012.
„Bombardierul rusesc Su-24, care <bâzâia> de deasupra distrugătorului american efectua survoluri fără bombe şi rachete, ci doar cu un ,<coș> montat sub fuselaj, care, potrivit ziarului rus Rossiiskaia Gazeta, conținea un dispozitiv de război electronic rusesc numit Khibiny. Când jetul rusesc s-a apropiat de nava SUA, dispozitivul electronic a dezactivat toate radarele, circuitele de control şi sistemele de transmitere a informațiilor. La bordul distrugătorului american s-a aşternut tăcerea (.. ) Bombardierul rusesc Su-24 a simulat apoi un atac cu rachete împotriva USS Donald Cook, care a fost lăsat literalmente surd și orb. Potrivit unor surse mass-media de specialitate, 27 de marinari de pe USS Donald Cook au solicitat să fie eliberaţi din serviciul activ, după acest incident”, se arată pe blog.
Darius Vâlcov primea şpaga pana si în cimitir.
Ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, a primit „comisionul” în pungi de plastic, banii fiindu-i daţi în tranşe cuprinse între 400.000 şi un milion de lei, susţin procurorii anticorupţie. Mai mult, suspecţi din dosar au declarat că au fost situaţii în care s-au întâlnit cu Vâlcov chiar şi în cimitir.
UPDATE La ce oră și-a dat demisia Darius Vâlcov?
Cu puțin timp înainte de ora 18,00, președintele Klaus Iohannis a cerut pe Facebook demisia lui Darius Vâlcov. “Am asistat recent la sfidarea justiției în Parlament în cazul Borbely. Acum, un membru al Guvernului întârzie să-și prezinte demisia de onoare, acuzat fiind de trafic de influență. Mesajul meu este unul singur: nimeni nu este mai presus de lege, iar oamenii politici au o dublă responsabilitate, să-și respecte alegătorii și să întărească, prin cinste și corectitudine, instituțiile statului”, a scris Iohannis pe pagina de socializare. Câteva zeci de minute mai târziu, premierul Victor Ponta a ieşit la România TV şi a spus că Darius Vâlcov, soţul realizatoarei TV Lavinia Şandru, şi-a dat demisia “la prânz”. Declaraţie care miroase a minciună, pentru că dacă Vâlcov şi-ar fi dat demisia la prânz, ce rost ar mai fi avut intervenţia şefului statului?
Informaţiile despre şpaga luată de actualul ministru de Finanţe, fost
primar al Slatinei (în primul mandat din partea PDL, apoi „reşapat” de
PSD) apar în referatul cu propunere de arestare emise pe numele
primarului din Slatina, Minel Prina, şi al omului de afaceri Lucian
Petruţ Suşală.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA)
arată, în documentul citat, că Vâlcov a primit banii de la omul de
afaceri care a obţinut contracte „cu dedicaţie”, pe baza unor licitaţii
trucate, în sediul Tehnologica Radion, companie deţinută de Teodor
Berna, şi el săltat, în toamna anului trecut, pentru evaziune fiscală.
Beneficiarul final al acestor contracte era Compania de Apă Olt.
„La
momentul efectuării plăţilor de către Compania de Apă Olt, Vâlcov Darius
se prezenta la sediul SC Tehnologica Radion, după ce îl suna în
prealabil pe telefonul mobil, aspecte confirmate de angajaţi. Remiterea
sumelor de bani către Vâlcov s-a realizat în pungi de plastic în tranşe
cuprinse între 400.000 şi 1.000.000 de lei, provenienţa banilor remişi
fiind justificată de omul de afaceri ca fiind din vânzarea unor terenuri
proprietate personală sau din retrageri în numerar din contul
personal”, se arată în referatul cu propunere de arestare.
Mai mult,
procurorii au stabilit că Darius Vâlcov se întâlnea în cimitir cu unii
dintre suspecţii din dosar, pentru a purta discuţii despre eventualele
verificări ale oamenilor legii. Nu mai devreme de 24 februarie,
anchetatorii au interceptat următoarea discuţie:
Timofte Bogdan
Petre: Şi zice… Şi zice că ar fi zis Darius săptămâna trecută, cât am
stat noi pe aici în Bucureşti, s-au dus, s-au întâlnit în cimitir şi au
vorbit şi…
Mocanu Marian Alexandru: Îm?
Timofte Bogdan Petre: Şi
zice că ar fi zis Darius: „Bă, dacă se ajunge la nu ştiu ce…”, cu o
lacrimă aşa în colţ s-a întors şi a zis ă… „Eu mi le asum pe toate. Nu o
să vă las pe niciunu’ aşa.”
Timofte Bogdan Petre: Decât atâta i-am
spus aseară când m-am despărţit de el şi o să-i mai spun încă o dată şi
dacă mă cheamă să vorbesc cu DARIUS: „Fraţilor, gândiţi-vă bine, nu sunt
numai eu, Bogdan Timofte, în chestia asta, pulifriciu’. Suntem toţi. O
luăm toţi. Da? Nu uitaţi că am doi copii.” Mânca-v-aş [cuvânt obscen]
voastră să v-o mănânc. Ştii cum e vorba aia: „Fiecare îşi păzeşte
pielea!” La o adică, când vezi că toată lumea fuge în stânga, în
dreapta. Se debarasează de tine ca de o măsea stricată la o… la o
chestie de asta”.
Potrivit referatului procurorilor, pentru a
împiedica efectuarea unui control de către Agenţia Naţională De
Administrare Fiscală – Direcţia Generală Antifraudă Fiscală, la
solicitarea lui Petruţ-Lucian Şuşală, au fost distruse mai multe
documente şi hard disk-uri.
Vineri seara, ministrul Darius Vâlcov a
fost audiat la DNA. Procurorii i-au adus la cunoştinţă faptul că este
suspect de trafic de influenţă. La ieşirea din sediul parchetului,
Vâlcov a spus că este nevinovat şi a negat că ar fi luat mită.
În
acelaşi dosar, mai sunt urmăriţi penal şi primarul din Slatina, Minel
Prina, şi Lucian Petruţ Suşală, director al SC Imobiliare Consloc SRL,
firmă administrată de Primăria Slatina.
Marian Vanghelie a fost arestat preventiv.
UPDATE După un proces care a durat până târziu în noapte,
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis sâmbătă dimineaţa arestarea
preventivă pentru 30 de zile a primarului Sectorului 5, Marian
Vanghelie, acuzat de DNA de abuz în serviciu, luare de mită și spălare
de bani.
Marian Vanghelie a fost deja ridicat și dus în arestul Poliției Capitalei.
„În
perioada 2007 — prezent, inculpatul Vanghelie, în schimbul unor foloase
materiale, a ajutat un om de afaceri să obțină, pentru societățile pe
care acesta din urmă le controlează, acordarea a numeroase contracte de
lucrări publice, contracte în valoare totală de aproximativ 2 miliarde
de lei (noi). Pentru atribuirea și plata contractelor de execuție de
lucrări publice inculpatul Vanghelie Marian-Daniel a perceput un
‘comision’ de aproximativ 20% din valoarea contractelor încheiate între
primăria Sectorului 5 și instituții din subordinea acesteia, pe de o
parte, și societățile controlate de către omul de afaceri, pe de altă
parte”, susțin procurorii DNA.
Comisionul respectiv a fost plătit
primarului de omul de afaceri Dumitru Marin prin intermediul lui
Mircea-Sorin Niculae (vărul lui Vanghelie) și al unei alte persoane
apropiate lor, mai spun procurorii. „Acest comision a fost plătit, în
parte, și sub forma unor contracte, nejustificate din punct de vedere
comercial, încheiate de către SC Premier Palace SRL (societate
controlată, prin intermediul unor societăți de tip off-shore, de către
omul de afaceri) și societăți comerciale controlate, prin interpuși, de
către Vanghelie, contracte în temeiul cărora cea dintâi firmă plătea
celor din urmă sume semnificative de bani. Din datele existente în cauză
a reieșit că beneficiare a unor astfel de contracte (și a sumelor de
bani aferente acestora) au fost printre altele și societățile București
SA, Fashion Brand Management SRL (la ambele asociat fiind inculpatul
Niculae) și Economat Sector 5 S.R.L. (la care director general este
inculpata Ciocan)”, susţine DNA.
Dincolo de aspectele penale legate
de „afacerile” primarului, Marian Vanghelie mai făcea şi promisiuni
legate de relaţiile sale la nivel înalt. Primarul sectorului 5 a fost
interceptat de procurorii DNA în timp ce îi spunea unei persoane
apropiate că poate interveni la Klaus Iohannis, prin intermediul unui
realizatorului TV Rareş Bogdan, pentru a-l ajuta cu dosarul penal,
susținând că președintele are nevoie de el să facă majoritatea în Senat.
Informația
apare în referatul prin care procurorii DNA solicită judecătorilor de
la Înalta Curte de Casație și Justiție arestarea preventivă a lui Marian
Vanghelie.
Şi de această dată s-a respectat „reţeta” patentată în ultima perioadă de procurorii anticorupţie – percheziţii, audieri şi, în final, reţinere. Primarul Sectorului 5, Marian Vanghelie, a petrecut prima sa noapte după gratii, el fiind reţinut joi seara de procurorii DNA, la capătul unei zile care începuse cu percheziţii la locuinţa edilului, dar şi la Primăria Sectorului 5.
Marian Vanghelie a fost scos joi seară din sediul Direcției
Națională Anticorupție și dus în arestul Poliției Capitalei după ce a
fost reținut de procurori în dosarul privind atribuirea ilegală de
lucrări publice.
La ieșire din sediul DNA, Vanghelie a declarat : „E
România denunțurilor”. În dosar, au fost reținute alte patru persoane —
apropiați ai edilului și rude ale acestuia.
Marian Vanghelie este
acuzat că percepea un „comision” de aproximativ 20% din valoarea
contractelor încheiate de Primăria sectorului 5 și instituțiile
subordonate cu firmele controlate de omul de afaceri Marin Dumitru,
banii fiind încasați de edil prin intermediul unor persoane apropiate și
al unor firme, inclusiv o societate administrată de partenera sa de
viaţă, Oana Niculescu-Mizil.
Valoarea totală a contractelor de
execuție a unor lucrări publice, încheiate din anul 2007 până în
prezent, se ridică la aproape două miliarde de lei, au precizat surse
judiciare citate de Agerpres.
Marian Vanghelie fusese adus joi seară
cu mandat la Direcția Națională Anticorupție pentru a fi audiat în
dosarul în care se făcuseră percheziții timp de mai multe ore privind
atribuirea ilegală de lucrări publice.
Mafia cărbunelui trece pe la malul mării.
O firmă care funcţionează într-un apartament de pe litoral a pus mâna pe un contract gras la Complexul Energetic Oltenia. Firma a fost înfiinţată cu puţin timp înaintea semnării constractului, iar acum administatorii sunt de negăsit. La sediul social nu se află nimeni, iar vecinii spun că cei care lucrau aici au plecat încă din luna ianuarie şi că au datorii la întreţinere.
„Băieţii deştepţi” din energie s-au mutat pe litoral. Complexul Energetic Oltenia a încheiat la sfârşitul anului trecut un contract cel puţin dubios cu o societate cu răspundere limitată din Constanţa.
Pe 19 octombrie 2014, directorul Diviziei Miniere din cadrul CE Oltenia a anunţat că societatea urma să participe la o licitație organizată de Ministerul Energiei și Mineritului din Serbia pentru livrarea a două milioane de tone de lignit. În cele din urmă, CE Oltenia nu s-a prezentat la licitație, în schimb a eliberat o scrisoare de intenție oficială pentru S.C. BVA Coal SRL Constanţa, care împreună cu Virom Group din Beograd si DMB Transport Ltd. Ruma intră în afacerea cu sârbii, fapt relatat recent de presă.
Nu s-a spus însă nimic până acum despre modul în care a fost semnat contractul cu firma de la malul mării. Cu totul incredibil pentru birocraţia şi inerţia specifică companiilor de stat, managerii CE Oltenia au parafat extrem de repede actele cu firma constănţeană, astfel că în doi timpi şi trei mişcări firma de apartament a intrat pe firul afacerilor cu cărbune pentru Serbia. Asta în detrimentul statului român, care obţine venituri de şase ori mai mici decât dacă ar fi vândut cărbunele direct la sârbi.
Firul afacerii este următorul: Pe 23 octombrie se înfiinţează BVA Coal SRL. Pe 19 noiembrie a fost semnat contractul din Serbia, cu consorțiul format din cele trei firme. Pe 12 decembrie, directorul general CE Oltenia, Laurenţiu Ciurel, semnează contractul cu BVA Coal SRL pentru livrarea a 1,2 milioane de tone de cărbune, la preţul de 13 euro/tonă, în condiţiile în care sârbii plătesc cărbunele românesc cu 35,7 de euro pe tonă. Dacă inițial presa economică românească vorbea de venituri de 100 milioane de euro pentru CEO, potrivit comunicatelor oficiale ale companiei în conturi vor intra doar 15,6 milioane euro. Şi aceste venituri sunt destul de incerte, în condițiile unui cost mare de producție și a prețului mic cu care CEO vinde combustibilul solid intermediarului din Constanța.
Firma de apartament cu afaceri zeci de milioane de euro are datorii la întreţinere
Adesa firmei constănţene este Bdul 1 Decembrie 1918 nr. 2, bl. L 69 Sc. D Et.1 Ap.67. Nu- mi răspunde nimeni la interfon, poţi să baţi toată ziua la uşă. Într-un final, mă lămuresc vecinii. „S- au mutat încă din ianuarie. Nu sunt ei proprietarii, stăteau în chirie”.
Ghinion, zic eu, şi îmi arunc ochii pe lista de întreţinere. Surpriză, apartamentul 67 are aproape 800 de lei datorii. Or fi fost ocupaţi cu drumurile dese la CEO şi în Serbia, cine ştie? Mai multe publicaţii au tras semnalul de alarmă vizavi de oportunitatea şi legalitatea acestui contract, însă intituţiile statului nu au răspuns. În schimb CEO face pe fata mare şi susţine cu tărie că acest contract este unul avantajos. „Reiterăm faptul că vânzarea cărbunelui prin contractul încheiat cu firma BVA COAL SRL este extrem de benefică pentru CE Oltenia. Menţionăm că nu a existat niciun fel de presiune din partea membrilor Consiliului de Supraveghere, ministerelor sau altor instituţii care să impună în vreun fel semnarea în condiţii dezavantajoase a acestui contract. Consiliul de Supraveghere s-a exprimat prin a lăsa în sarcina Directoratului să aleagă soluţia cea mai avantajoasă pentru companie. În paralel, se observă că nu a existat niciun fel de reactie la semnarea şi derularea contractelor de cârbune la preţuri egale sau mai mici decât cel obţinut de la BVA COAL SRL”, a precizat compania.
Specialiştii susţin însă altceva. “Contractul cu numărul 2964/CEO/19.12.2014, semnat de managerul structurii, Laurenţiu Ciurel, dar şi de o parte din directorii companiei, pare unul avantajos pentru unitatea din Gorj, doar la prima vedere. Asta deoarece CEO se mulţumeşte să vândă cu doar 13 euro tona de cărbune spre grupul de trei firme, cu un trecut pus serios sub semnul întrebării”, a declarat Dan Morega, preşedintele Institutului de Analiză şi Investigaţii Publice şi Politice, citat de gorjeanu.ro „CEO arată că preferă să vândă în acest contract cărbunele de la Husnicioara, în cantitate egală cu cel de la UMC Lupoaia şi încă 480.000 de tone de la UMC Roşiuţa, băgând însă în buzunarele intermediarilor milioanele de euro, asta deoarece tona de cărbune din Gorj ajunge să fie plătită de cumpărătorii sârbi cu 35,7 de euro pe tonă”, mai spune Morega.
Prinde orbul, scoate-i ochii!
Firma constănţeană de apartament îi are ca asociaţi pe Ilie Mălin Gheorghe şi Asan Ilknur, ultimul fiind şi administrator. Cum a fost recent înfiinţată, nu există niciun bilanţ financiar- contabil, lucru care nu i-a deranjat deloc pe managerii CEO. Nici faptul că cei doi menţionaţi mai sus ar fi apropiaţi ai grupării mafiote Băhăian.
Ar mai fi de adăugat faptul că presa din Serbia susţine că asociaţii sârbi ai celor doi români, cu care au format consorţiul de firme ce intermediază cărbunele, ar fi la rândul lor mafioţi cu acte în regulă, condamnaţi pentru fărădelegile lor. Nici asta nu contează pentru şefii CE Oltenia. În încheiere ar mai fi de spus că Ministrul Economiei, Andrei Gerea, a început un control la compania minieră, însă până în prezent nu a fost găsit niciun vinovat.
Bucureştiul riscă să piardă patru meciuri de la CE 2020.
Bucureştiul este în pericol să piardă organizarea a patru meciuri de la Campionatul European de Fotbal 2020, din cauza legăturii deficitare dintre Aeroportul Henri Coandă şi oraş. Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a evitat marţi să dea un răspuns tranşant la întrebarea când va fi gata magistrala de metrou 1 Mai – Aeroport Henri Coandă.
Atunci când a decis ca România să organizeze la Bucureşti patru meciuri din Campionatul European de Fotbal 2020, UEFA a pus şi unele condiţii autorităţilor centrale şi locale de pe malurile Dâmboviţei. Cea mai importantă dintre acestea consta în asigurarea, până în 2020 a unei legături feroviare (supraterane sau subterane) între Aeroportul Henri Coandă şi centrul oraşului.
Oficialii UEFA remarcau conexiunea deficitară dintre aeroport şi Bucureşti, mai exact Arena Naţională. Până acum nu s-a mişcat mai nimic în acest sens, şi mai sunt doar cinci ani până la marele eveniment fotbalistic. Întrebat de Ziarul de Investigaţii în ce stadiu se află legătura dintre Bucureşti şi Aeroportul Otopeni, ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a spus că se pregăteşte începerea lucrărilor la magistrala de metrou 1 Mai – Aeroport Henri Coandă. „În următoarea lună iese toată documentaţia. Avem în vedere şi varianta pe calea ferată, însă construcţia metroului va rezolva o mare parte din problemă”, a spus Rus.
Întrebat dacă magistrala de metrou va fi gata până în 2020, ministrul
a preferat să dea un răspuns ardelenesc, cu tâlc: „Depinde cât de nemţi
vom reuşi să fim”.
În luna septembrie a anului trecut, oraşul Bucureşti a fost desemnat, la
Geneva, de membrii Comitetului Executiv al UEFA, să găzduiască, pe
Arena Naţională, patru meciuri, trei din faza grupelor şi unul din
optimile de finală, în cadrul turneului final al Campionatului European
de fotbal din 2020, alături de alte 12 oraşe.
În decembrie 2012, UEFA hotărâse să organizeze, sub sloganul “EURO pentru Europa”, un turneu final de-a lungul întregului continent, pentru a marca 60 de ani de la prima ediţie a Campionatului European de Fotbal, care a avut loc în 1960.
Şi Sorin Oprescu are multe teme de făcut
Dincolo de legătura cu aeroportul, oficialii UEFA au mai semnalat şi alte aspecte pe care România trebuie să le remedieze până în 2020. Acestea se referă la stadion. Finalizată în 2011, Arena Naţională are o capacitate de 54.851 de locuri şi a găzduit finala Ligii Europa în 2012.
Conform UEFA, stadionul are o capacitate mare, dar nu întruneşte toate condiţiile forului european, una dintre acestea fiind numărul insuficient de locuri de parcare. În plus, nici numărul minim de loje permis de UEFA nu este îndeplinit de Arena Naţională. De asemenea, cerinţele UEFA privind ospitalitatea şi mass-media nu sunt întrunite în totalitate. Referitor la locurile de cazare din Capitală, numărul acestora este la limită, iar cele de categorie inferioară acoperă doar parţial cerinţele UEFA.
Însă preţurile sunt competitive, iar Autoritatea Naţională de Turism a promis că tarifele nu vor creşte cu ocazia turneului. Raportul mai remarcă experienţa limitată a municipalităţii bucureştene în organizarea unor evenimente majore şi că planificatele investiţii în infrastructura din zona stadionului nu au fost elaborate în amănunt. Cu alte cuvinte, atât ministrul Transporturilor, Ioan Rus, cât şi primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, trebuie să se pună serios cu burta pe carte, pentru a-şi face temele până în 2020. Altfel, adio meciuri de la Campionatul European de fotbal!
Ultimul articol
Ciucu a găsit la Primăria Capitalei un „buget „mâncat” de subvenții”
Urmează o nouă demisie în Guvern? Daniel David: „Am tot amânat plecarea de foarte...
