Sarmale mucegăite, fructe stricate, alimente expirate. Asta au
găsit inspectorii de la Autoritatea Națională pentru Protecția
Consumatorului la Cora Lujerului, din București, hipermarket care a fost
amendat cu 20.000 de lei. În plus, a fost dispusă oprirea temporară a
prestării serviciilor până la remedierea deficiențelor constatate.
820 de kilograme de alimente expirate, cum ar fi sarmalele preparate
în unitatea proprie, dar și fructe, precum citrice și mere cu mere
vizibile de alterare, au fost depistate de inspectorii autorității la
Cora Lujerului.
Au fost identificate deficiențe în ceea ce privește
păstrarea produselor proaspete. Peștele era decongelat în condiții
improprii, într-o chiuvetă, alături de un burete de igienizare.
Deficiențe au fost indentificate și în ceea ce privește produsele
afumate, care erau mucegăite, aveau o culoare modificată și miros de
alterare.
Inspectorii ANPC mai spun că, la raionul fructe, clienții
puteau fi înșelați prin faptul că plasele de portocale de un kilogram și
de două kilograme erau amplasate în același loc. De asemenea, la
produsele de patiserie vândute vrac nu erau afișate nici denumirea, și
nici prețul.
Ce au constatat concret inspectorii ANPC:
– Comercializarea de sarmale, produse din carne mucegăite cu mucegai verde;
–
Existența la comercializare de fructe (pere, mere, mandarine etc) cu
semne vizibile de alterare, mucegăite, amestecate cu fructe apte
consumului;
– Decongelarea peștelui în condiții improprii, respectiv într-o chiuvetă pe care era așezat un burete pentru igienizare;
– Dispozitive utilizate la prelucrarea cărnii murdare, ruginite;
–
Produse din carne afumate în unitatea proprie cu semne evidente de
alterare, prezența de colonii de mucegai, suprafața lipicioasă, culoare
modificată, miros de alterat;
– Biscuiți ambalați în incinta proprie fără niciun element de identificare;
-Condimente depozitate în recipiente din material plastic marcate cu etichete cu data durabilității minimale 31.11.2015;
–
Afișarea de prețuri diferite la același produs, aceeași origine,
aceeași calitate, aceeași tastă 36 pentru emiterea bonului (portocale);
–
Expunerea amestecată de produse preambalate, cantități diferite în
același spațiu (portocale ambalate la plasă de 1 kg, respectiv la plasă
de 2 kg) cu dezinformarea vădită a consumatorilor asupra prețului și a
cantității;
– Produse de patiserie, comercializate în vrac, fără afișarea denumirii, a prețului pe unitatea de măsură și a alergenilor.
„Pentru
abaterile constatate, s-au aplicat amenzi contravenționale în valoare
de 20.000 lei și au dispus oprirea definitivă și retragerea din
circuitul consumului uman a unei cantităti de 820 kg legume și fructe în
valoare de 15030 lei, 17 kg produse din carne și culinare în valoare de
480 lei, 6 kg condimente în valoare de 120 lei și oprirea temporară de
la comercializare a unei cantităţi de circa 18 kg produse în valoare de
270 de lei, pană la intrarea în legalitate. De asemenea a fost dispusă
oprirea temporară a activităţii până la remedierea deficienţelor
constatate”, precizează ANPC.
Sarmale mucegăite şi fructe stricate la Cora. ANPC a amendat hipermerketul cu 20.000 de lei
Italienii de la Enel Energie Muntenia au fost amendaţi de ANPC cu 13.000 de lei
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a
amendat cu 13.000 de lei societatea Enel Energie Muntenia pentru
practici comerciale incorecte, în urma sesizărilor venite din partea
unei asociații de proprietari din Voluntari, care a reclamat faptul că
în contractul standard de furnizare a energiei electrice sunt clauze
abuzive.
„În cazul în care consumatorii doreau să denunțe anticipat
contractele, aceștia trebuia să notifice „cu 30 de zile și să plătească
celeilalte părți suma de 400 lei pentru fiecare lună pentru care
operează denunțarea contractului. Legislația specifică desfășurării
activității din domeniu nu prevede posibilitatea ca SC Enel Energie
Muntenia SA să denunțe unilateral contractul, existând situații
limitative în care furnizorul este îndreptățit să rezilieze din
inițiativa sa contractul de furnizare a energiei electrice”, precizează
ANPC.
În timpul desfășurării controlului, Enel Energie Muntenia SA a
prezentat trei contracte de furnizare energie electrică încheiate de
către Enel Energie Muntenia SA cu asociații de proprietari, respectiv
trei contracte de furnizare energie electrică încheiate cu consumatori
persoane fizice. În urma controlului s-a constatat că acea clauză de
denunțare era menținută, fiind modificate doar termenele aferente
notificării și sumele datorate în caz de denunțare anticipată.
„Concluziile
controlului au fost acelea că SC Enel Energie Muntenia SA utilizează o
practică comercială agresivă. Operatorul economic impunea consumatorilor
să rămână captivi în contractul de furnizare a energiei electrice, pe
toată durata contractuală. SC Enel Energie folosea o poziție de forță, o
influență nejustificată față de consumatori, putând limita libertatea
de alegere și comportamentul consumatorilor de a denunța contactul de
furnizare a energiei electrice. S-a constatat încălcarea prevederilor
legii 363/2007 modificată, operatorul economic fiind sancționat cu
amenda contravențională”, se precizează în comunicatul ANPC.
Comisarul
şef al Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor Ilfov a
dispus măsura de încetare a practicii comerciale incorecte, prin care SC
Enel Energie Muntenia impunea consumatorilor să rămână captivi în
contractul de furnizare a energiei electrice, precum și plata unor sume
incorecte cu titlul de penalități.
OMV Petrom a fost trimisă în judecată pentru ucidere din culpă, după ce un copil a murit din cauza gazelor de la o sondă
Compania OMV Petrom a fost trimisă în judecată de procurorii
Parchetului General pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.
Este vorba de un incident produs în 2014, când un băiat de nouă ani a
murit după ce a inhalat gaze de la o sondă situată lângă localitatea
Ariceștii Rahtivani, județul Prahova, sondă care nu avea gard de
protecție.
Potrivit Parchetului General, la data de 27 februarie 2014, a fost
identificat cadavrul minorului F.M.I., la aproximativ 17 cm de capătul
liber al unei conducte ce deriva din coloana de exploatare a unei sonde
de extracție a țițeiului aparținând SC OMV Petrom SA, situată la
aproximativ 100 de metri de ultima casă a satului Ariceștii Rahtivani,
județul Prahova, unde locuia băiatul.
Din probatoriul administrat în
cauză a rezultat că moartea copilului a fost violentă și a fost cauzată
de insuficiență respiratorie acută survenită în cursul unei intoxicații
acute, accidentale, cu gaze de sondă, rezultate în atmosferă prin
derivația din coloana de exploatare a sondei Ariceștii Rahtivani.
Procurorii au stabilit că inhalarea de către copil a gazelor a fost
posibilă întrucât locul în care se aflau ventilul și capătul derivației
din coloana de exploatare a sondei nu era împrejmuit și nici semnalizat
în mod corespunzător, așa cum OMV Petrom ar fi trebuit să procedeze.
Anchetatorii
susțin că, prin nerespectarea dispozițiilor legale și a normelor și
măsurilor generale de comportament uman adecvate activității desfășurate
— prin neîmprejmuirea cu gard a beciului sondei—, OMV Petrom a permis
deschiderea ventilului de la derivația din coloana de exploatare a
sondei (de către o persoană rămasă neidentificată), făcând posibilă
pătrunderea copilului în perimetrul ce ar fi trebuit să fie complet
închis și încuiat. Acest fapt s-a soldat cu decesul băiatului, ca urmare
a inhalării de către acesta a gazelor eliminate în atmosferă.
În
opinia procurorilor, SC OMV Petrom SA nu a respectat normele și măsurile
legale privind instalarea unor bariere de protecție în cazul unor
amplasamente nesupravegheate aflate lângă o așezare umană. Dosarul a
fost trimis la Judecătoria Ploiești.
Un magazin Auchan de la Constanţa a fost amendat cu 30.000 de lei de Protecţia Consumatorilor. 140 kg de alimente expirate şi 18 clienţi la spital
Un magazin Auchan din Constanţa a fost amendat cu 30.000 de lei
de Protecţia Consumatorilor, după ce la un control au fost găsite 140 de
kilograme de alimente expirate sau depozitate necorespunzător. În
această săptămână, 18 clienţi ai hipermarketului au ajuns la spital cu
toxiinfecţii alimentare.
Potrivit unui comunicat al Comisariatului Judeţean pentru Protecţia
Consumatorilor (CJPC) Constanţa, inspectorii instituţiei au făcut
sâmbătă verificări la sectorul de gastronomie al hipermarketului Auchan
din incinta Maritimo Shopping Center.
În urma controlului, a fost
găsită la comercializare cantitatea de 15,3 kg de preparate culinare –
orez sârbesc, piure de cartofi, paste cu pui, piept de pui la rotisor,
cotlet la grătar – care nu respectau condiţiile de depozitare.
Inspectorii CJPC au mai descoperit peste 98 kg de piftie de curcan,
piftie de porc, ruladă de spanac cu brânză, carne fiartă de porc, carne
la garniţă şi cremă de zahăr cu termenul de valabilitate depăşit.
”În
spaţiul de depozitare se afla o cantitate de 26,54 de kilograme materie
primă (merluciu, file somon, medalion somon, păstrav) cu etichete
reprezentând data congelării 23 decembrie 2015, la care decongelarea s-a
făcut în condiţii improprii (imersate în apă) ce a dus la deprecierea
acestora, produsele având miros necorespunzător”, se mai arată în
comunicatul CJPC Constanţa. Întreaga cantitate de preparate culinare şi
materie primă – 140 de kilograme – a fost oprită de la comercializare.
Magazinul
Auchan a fost amendat cu 30.000 de lei şi s-a dispus oprirea temporară a
prestării serviciilor până la remedierea deficienţelor. Controlul a
fost făcut după ce, în urmă cu câteva zile, 18 persoane au ajuns la
spital cu toxiinfecţii alimentare, în condiţiile în care au mâncat
produse de la sectorul de gastronomie al magazinului Auchan din
Constanţa.
Chiliman, urmărit penal într-un alt dosar, acuzat de abuz în serviciu şi distrugere.
Primarul suspendat al Sectorului 1, Andrei Chiliman, este
urmărit penal de procurorii DNA într-un nou dosar, pentru săvârșirea
infracțiunilor de abuz în serviciu și complicitate la distrugere.
Chiliman s-a prezentat marți la DNA, unde i s-au adus la cunoștință
calitățile procesuale și acuzațiile. Potrivit anchetatorilor, Andrei
Chiliman, în exercitarea funcției de autoritate publică de primar, cu
încălcarea atribuțiilor legale (dispoziții ale Legii administrației
publice locale și Regulamentului de organizare și funcționare a
Primăriei sectorului 1), a dat ajutor unei persoane interesate să
distrugă, în perioada 3 aprilie – 19 decembrie 2008, prin folosirea de
utilaje grele, construcțiile monument istoric, anexe ale Palatului
Știrbei, situat în centrul municipiului București (Calea Victoriei).
„Concret,
între construcțiile distruse se află pivnița Palatului Știrbei,
împrejmuirile și remiză (aripa de nord), repertoriate ca monumente
istorice, precum și toate vestigiile care se regăseau în subteran,
pentru care nu s-a obținut niciun aviz sau autorizație de descărcare de
sarcină arheologică. Acțiunea de demolare a pus în pericol bunul imobil
Palat Știrbei (monument istoric) și vestigiile subterane care, astfel,
au fost și ele distruse”, susțin procurorii.
DNA precizează că Andrei
Chiliman a semnat, cunoscând că Primăria Sectorului 1 nu era
autoritatea competentă și că actul încalcă dispozițiile legale,
certificatul de urbanism pentru desființarea construcțiilor nr. 4901/
142/ V/ 42155. Totodată, ajutorul dat pentru distrugere a constat și în
aceea că a semnat, cunoscând că Primăria Sectorului 1 nu era autoritatea
competentă și că actul încalcă dispozițiile legale, autorizația de
desființare a construcțiilor nr. 90 /04V/2891/08.
„Documentele au
fost emise în condițiile în care, din Ordinul nr. 2534/ 17.09.2007 al
ministrului Culturii și Cultelor, publicat în Monitorul Oficial nr. 671/
01.10.2007, reiese faptul că s-a declasat din categoria imobilelor
istorice de clasa A un singur imobil — clădire (la singular), nu și
anexele de pe Calea Victoriei”, menționează DNA.
Remus Truică şi “prinţul” Paul rămân în arest la domiciliu. Dan Andronic, Claudiu Mateescu şi Marius Marcovici vor fi cercetaţi sub control judiciar
Aflat în arest la domiciliu, omul de afaceri Remus Truică s-a prezentat luni la DNA, pentru noi declaraţii şi acte procedurale în dosarul retrocedării ilegale de imobile din Ilfov, printre care şi Ferma Băneasa, cu un prejudiciu de peste 135 milioane de euro.
UPDATE Remus Truică şi “prinţul” Paul rămân în arest la domiciliu
Le-a trecut glonţul pe la ureche. Remus Truică şi prinţul Paul
rămân în arest la domiciliu, iar Dan Andronic, Claudiu Mateescu şi
Marius Marcovici vor fi cercetaţi în continuare sub control judiciar.
Instanţa supremă a respins luni contestaţiile privind măsurile
preventive din dosarul retrocedării ilegale de imobile din Ilfov,
printre care şi Ferma Băneasa, cu un prejudiciu de peste 135 milioane de
euro. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins atât contestaţiile
formulate de Remus Truică, “prinţul Paul”, avocatul Robert Roşu, Dan
Andronic, Claudiu Mateescu şi Marius Marcovici, cât şi pe cele ale
procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie Braşov şi a menţinut
măsurile preventive dispuse de judecătorul de drepturi şi libertăţi de
la Curtea de Apel Braşov. Decizia instanţei supreme este definitivă.
Potrivit
unor surse judiciare, Remus Truică a fost citat de procurorii Direcţiei
Naţionale Anticorupţie Braşov să se prezinte luni la sediul central al
DNA din Bucureşti, pentru noi acte procedurale în dosarul în care omul
de afaceri a fost pus sub învinuire pentru constituire a unui grup
infracţional organizat, trafic de influenţă, spălare a banilor,
complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită.
Tot luni, Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) urma să ia o decizie privind cererea
DNA de arestare preventivă a lui Remus Truică, a “prinţului” Paul, a
lui Dan Andronic, Marius Marcovici, Robert Roşu şi Claudiu Mateescu, în
dosarul retrocedării ilegale de terenuri din Ilfov. ICCJ a luat în
discuţie vineri contestaţiile formulate de procurori după ce judecătorul
de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Braşov respinsese
solicitarea DNA de arestare preventivă a persoanelor acuzate în dosarul
retrocedărilor ilegale şi a amânat pentru luni pronunţarea deciziei
definitive.
Curtea de Apel Braşov a decis ca “prinţul” Paul, Remus
Truică şi avocatul Robert Roşu să fie plasaţi în arest la domiciliu, iar
Dan Andronic, Claudiu Mateescu şi Marius Marcovici, fost consilier al
lui Călin Popescu Tăriceanu, să fie cercetaţi sub controlul judiciar.
Truică şi “prinţul” rămân în arest la domiciliu. Andronic, Claudiu Mateescu şi Marius Marcovici vor fi cercetaţi sub control judiciar
Aflat în arest la domiciliu, omul de afaceri Remus Truică s-a prezentat luni la DNA, pentru noi declaraţii şi acte procedurale în dosarul retrocedării ilegale de imobile din Ilfov, printre care şi Ferma Băneasa, cu un prejudiciu de peste 135 milioane de euro.
UPDATE Remus Truică şi “prinţul” Paul rămân în arest la domiciliu
Le-a trecut glonţul pe la ureche. Remus Truică şi prinţul Paul
rămân în arest la domiciliu, iar Dan Andronic, Claudiu Mateescu şi
Marius Marcovici vor fi cercetaţi în continuare sub control judiciar.
Instanţa supremă a respins luni contestaţiile privind măsurile
preventive din dosarul retrocedării ilegale de imobile din Ilfov,
printre care şi Ferma Băneasa, cu un prejudiciu de peste 135 milioane de
euro. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins atât contestaţiile
formulate de Remus Truică, “prinţul Paul”, avocatul Robert Roşu, Dan
Andronic, Claudiu Mateescu şi Marius Marcovici, cât şi pe cele ale
procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie Braşov şi a menţinut
măsurile preventive dispuse de judecătorul de drepturi şi libertăţi de
la Curtea de Apel Braşov. Decizia instanţei supreme este definitivă.
Potrivit
unor surse judiciare, Remus Truică a fost citat de procurorii Direcţiei
Naţionale Anticorupţie Braşov să se prezinte luni la sediul central al
DNA din Bucureşti, pentru noi acte procedurale în dosarul în care omul
de afaceri a fost pus sub învinuire pentru constituire a unui grup
infracţional organizat, trafic de influenţă, spălare a banilor,
complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită.
Tot luni, Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) urma să ia o decizie privind cererea
DNA de arestare preventivă a lui Remus Truică, a “prinţului” Paul, a
lui Dan Andronic, Marius Marcovici, Robert Roşu şi Claudiu Mateescu, în
dosarul retrocedării ilegale de terenuri din Ilfov. ICCJ a luat în
discuţie vineri contestaţiile formulate de procurori după ce judecătorul
de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Braşov respinsese
solicitarea DNA de arestare preventivă a persoanelor acuzate în dosarul
retrocedărilor ilegale şi a amânat pentru luni pronunţarea deciziei
definitive.
Curtea de Apel Braşov a decis ca “prinţul” Paul, Remus
Truică şi avocatul Robert Roşu să fie plasaţi în arest la domiciliu, iar
Dan Andronic, Claudiu Mateescu şi Marius Marcovici, fost consilier al
lui Călin Popescu Tăriceanu, să fie cercetaţi sub controlul judiciar.
A doua oară a fost cu ghinion. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a trimis la puşcărie pe Dan Şova
Dan Şova a ajuns în spatele gratiilor, după ce Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie a decis marți dimineață să admită cererea
procurorilor DNA de arestarea preventivă a senatorului, în dosarul în
care este acuzat că ar fi luat mită 100.000 de euro pentru a asigură
încheierea unui contract între CET Govora și o firmă de avocatură.
Măsura a fost deja pusă în aplicare și Dan Şova este în spatele
gratiilor. Pe 4 decembrie, senatorul PSD fusese plasat în arest la
domiciliu de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Dan Şova fusese
reținut cu o zi înainte de procurorii anticorupție, după ce Senatul a
avizat cererea DNA privind atât reținerea, cât și arestarea preventivă a
parlamentarului. În aceeași zi, procurorii au trimis la Înalta Curte de
Casație și Justiție cererea de arestare preventivă a lui Şova.
Polaris la Constanţa: investeşti 3mil €, dai alte 7 şpagă şi câştigi 44 mil €
După ani buni în care a ţinut încuiat în sertar contractul de salubrizare a oraşului, Primăria Constanţa a publicat în sfârşit, la solicitarea unui jurnalist de investigaţii, înţelegerea cu SC Polaris SRL. Desecretizarea contractului a venit la câteva zile după ce DNA l-a trimis în judecată pe fostul primar Radu Mazare, la pachet cu Eduard Martin şi Sorin Strutinsky, în dosarul şpăgii de şapte milioan dee euro pentru contractul cu Polaris.
Deşi, după cum spun procurorii, familia Martin, care controlează SC Polaris SRL, l- a umplut cu bani negri pe Radu Mazăre, “investiţia” de şapte milioane de euro a fost foarte profitabilă. Potrivit contractului dintre SC Polaris şi Primăria Constanţa, investiţia iniţială pe care firma fraţilor Martin s-a angajat să o facă a fost de puţin peste 3,3 milioane de euro. De aceşti bani s-au achiziţionat 50.000 de europubele de 240 de litri, 3.000 de containere de 1.100 de litri, 20 de aspiratoare pentru deşeuri urbane, zece autogunoiere de 14 metri cubi, două autogunoiere de şase metri cubi şi o automăturătoare colectoare. Cea mai scumpă este aceasta din urmă, care a costat 119.100 de euro, iar cele mai ieftine sunt europubelele mici, care au costat 25,50 euro bucata
“În perioada 2008-2014, inculpatul Mazăre Radu Ștefan, cu ajutorul inculpatului Strutinsky Sorin Gabriel, a primit de la SC POLARIS M HOLDING SRL, al cărei asociat și administrator în fapt era inculpatul Martin Eduard Stelian, peste 7 milioane de euro, pentru că a asigurat acesteia câștigarea unei licitații organizate de Primăria Constanța pentru delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a orașului. În anul 2008, între SC POLARIS M HOLDING SRL și instituția publică condusă de inculpatul Mazăre Radu Ștefan a fost încheiat un contract având ca obiect delegarea serviciului de salubrizare pentru o perioadă de 25 de ani și un act adițional la acest contract prin care valoarea acestuia a fost majorată nejustificat cu 10 milioane de lei”, susţin procurorii anticorupţie.
“Ca urmare a încheierii acestui contract a fost produs Primăriei Constanța un prejudiciu în sumă de 200.213.248,91 lei, din care TVA 36.811.616,60 lei, sumă care constituie în același timp un folos necuvenit obținut de societatea comercială beneficiară a contractului”, mai arată anchetatorii. Transformat în euro, prejudiciul este de 44,4 milioane de euro, ceea ce înseamnă un profit de 400% la “investiţia” iniţială de 3,3 milioane în utilaje şi şapte milioane de euro şpagă.
Ioan Oltean, săltat de la aeroport şi dus la audieri la DNA
Deputatul PNL Ioan Oltean a fost ridicat joi de la aeroport de procurorii DNA şi a fost dus la audieri, în dosarul în care este audiat şi Mihai Rotaru, pentru o despăgubire de aproape 109 milioane de lei care i-a fost acordată de comisia ANRP.
UPDATE Laura Codruţa Kovesi cere avizul Parlamentului pentru reţinerea lui Ioan Oltean
Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a cerut vineri
sesizarea președintelui Camerei Deputaților pentru încuviințarea
arestării preventive a deputaților Ioan Oltean și Cătălin Teodorescu,
urmăriți penal în dosarul despăgubirilor ANRP către omul de afaceri
Mihai Rotaru. În conformitate cu prevederile legale și constituționale,
șefa DNA l-a sesizat pe procurorul general al României pentru a cere
președintelui Camerei Deputaților încuviințarea arestării preventive a
lui Cătălin Teodorescu, la data faptei membru al Comisiei Centrale
pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru
Restituirea Proprietăților (ANRP), pentru abuz în serviciu, acesta
fiind trimis în judecată sub control judiciar în altă cauză, și a lui
Ioan Oltean, pentru trafic de influență și complicitate la abuz în
serviciu.
Ioan Oltean a ajuns la sediul DNA în jurul orei 15,30,
însoţit de anchetatorii care au pus în executare un mandat de aducere
emis pe numele acestuia. Ioan Oltean urmează să dea declaraţii într-un
dosar în care se fac cercetări privind o despăgubire ilegală care ar fi
fost acordată de Comisia pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP.
În
acelaşi dosar este audiat, la DNA, şi Mihai Rotaru, acţionar la CS
Universitatea Craiova. Surse judiciare au precizat că omul de afaceri
este beneficiarul unei despăgubiri de 108.932.000 de lei, care i-a fost
acordată de comisia ANRP, pentru un teren din Piteşti, în perioada în
care şefa comisiei era Crinuţa Dumitrean.
Tot joi, procurorii DNA îi
audiază şi pe Lăcrămioara Alexandru, Rodica Constantinovici, Sergiu
Diacomatu şi Cătălin Florin Teodorescu, toţi foşti membri ai comisiei
ANRP. Lăcrămioara Alexandru a fost în ANRP ca reprezentant al
Ministerului Finanţelor, Rodica Constantinovici a fost secretar de stat
în Ministerul Justiţiei, Sergiu Diacomatu şi Florin Teodorescu au fost
vicepreşedinţi ai ANRP.
În aceeaşi cauză sunt vizaţi şi Crinuţa
Dumitrean, Remus Baciu şi Marko Attila, care au fost în comisia de la
ANRP ce a aprobat solicitarea de despăgubire a lui Mihai Rotaru. Mihai
Rotaru a cumpărat drepturile litigioase pentru terenul din Piteşti de la
o persoană care se judeca de opt ani cu Primăria Piteşti şi nu a reuşit
să primească despăgubiri. La şase luni după ce a cumpărat drepturile
litigioase pentru acel teren, Rotaru a primit de la ANRP o despăgubire
de 108.932.000 de lei.
Klaus Iohannis a pierdut definitiv procesul pentru un imobil din centrul Sibiului
Familia președintelui Klaus Iohannis a pierdut definitiv, la
Curtea de Apel Brașov, un proces care avea ca obiect un imobil din
centrul Sibiului. Curtea de Apel Brașov a respins joi recursul declarat
de Klaus și Carmen Iohannis și a menținut decizia Tribunalului Brașov
din mai 2014, prin care a fost anulat un contract de vânzare-cumpărare a
unui imobil din Sibiu.
„Admite excepția tardivității motivelor de recurs depuse la termenul
din 03.09.2015, excepție invocată de intimatul pârât Statul Român prin
Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Regională a Finanțelor
Publice Brașov, prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Brașov
și în consecință: constată nule motivele de recurs formulate de
recurenții pârâți Lazurca Georgeta, Iohannis Carmen Georgeta și Iohannis
Klaus Werner prin memoriul de recurs din 3.09.2015 împotriva Deciziei
civile nr. 235/16.05.2014 pronunțată de Tribunalul Brașov. Admite
cererea de anulare a recursului declarat de recurentul pârât Statul
Român prin municipiul Sibiu, prin primar, pentru lipsa dovezii
mandatului de reprezentare a statului român, cerere formulată de
intimatul pârât statul român prin Ministerul Finanțelor Publice, prin
Direcția Regională a Finanțelor Publice Brașov, prin Administrația
Județeană a Finanțelor Publice Brașov și în consecință: anulează
recursul formulat și precizat de recurentul pârât statul român prin
municipiul Sibiu, prin primar, împotriva Deciziei civile nr.
235/16.05.2014 pronunțată de Tribunalul Brașov. Respinge recursul
formulat de recurenții pârâți Lazurca Georgeta, Iohannis Carmen Georgeta
și Iohannis Klaus Werner împotriva Deciziei Civile nr. 235/16.05.2014 a
Tribunalului Brașov, pe care o menține. Respinge cererea de acordare
cheltuieli de judecată în recurs formulată de intimații reclamanți
Antonescu Elisabeta, Oargă Ioan, Oargă Steluța Ancuța și Oargă Ioan
Adrian”, se arată în decizia Curții de Apel Brașov.
Presa locală a
relatat faptul că imobilul în cauză a făcut parte din averea soților
Maria și Eliseu Ghenea, iar după decesul acestora averea a trecut, în
anii ’70, în proprietatea unei surori a lui Eliseu Ghenea, care însă a
decedat fără a avea copii.
Casa de pe strada Nicolae Bălcescu din
Sibiu, nr.29, a trecut în proprietatea statului român, iar în 1997
imobilul a fost cumpărat de chiriași. Doi ani mai târziu, contractele
prin care chiriașii au cumpărat casa au fost anulate în instanță, la
cererea fiului lui Nicolae Baștea, acesta din urmă fiind nepot al
soților Ghenea. Casa ajunge apoi în proprietatea familiei Iohannis, care
a cumpărat partea urmașilor lui Nicolae Baștea. Foștii chiriași au
deschis procese în instanțe, pentru anularea contractelor prin care
familia Iohannis a intrat în posesia imobilului din Sibiu, contestând
calitatea de urmaș de drept al lui Nicolae Baștea.
Dosarul „Rostock”, bariera olandeză pentru intrarea în spaţiul Schengen. Statul român este executat silit de „fantoma” consorțiului RWRC
Tribunalul Galați se va pronunța joi, 12 noiembrie, în
dosarul 2378/121/2015, al cărui obiect este procedura de „exequator”
prin care Consorțiul Rostock Wreck Remouval (RWRC), care a scos la
suprafață epava navei „Rostock” a declanșat procedura de executare
silită a statului român pentru suma de 12 milioane de euro. Este suma pe
care Tribunalul de la Zurich a stabilit că statul, prin Administrația
Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, ar trebui s-o achite cu titlu
de daune pentru că lucrările de scoatere a epavei ar fi fost mai
complexe decât se estimase inițial. Procesul de la Tribunalul Galați are
loc după intense demersuri ale Guvernului Olandei ca România să
plătească cele 12 milioane de euro, printre aceste „demersuri” fiind și
amenințarea că Ţara Lalelelor nu va fi de acord cu aderarea României la
Spațiul Schengen. Între timp, au ieșit la iveală unele manevre prin care
consorțiul a câștigat procesul de la Zurich, dar și faptul că RWRC,
care cere executarea statului român, nu mai există!
Consorțiul RWRC este format din compania olandeză Multraship (Muller
Maritime) BV, societatea Titan Maritime din SUA și Deltacons Tulcea. La
începutul lui 2006 a scos la suprafață epava și a încasat valoarea din
contract, cinci milioane de euro.
După câteva luni, s-a adresat
Camerei Internaționale de Comerț de la Paris, cerând plata a 7,5
milioane de euro, reprezentând costuri suplimentare. În 2009, RWRC și-a
ridicat pretențiile la 12,5 milioane de euro, iar în 2012 Tribunalul de
la Zurich a obligat la plata acestei sume. Hotărârea arbitrală a
Tribunalului de la Zurich are 238 de pagini. Decizia a fost luată cu 2
la 1 de instanța formată de trei arbitri, elvețianul Daniel Wehrli
(președinte), olandezul Jan M. van Dunne și arbitrul român Victor
Tănăsescu. Arbitrii din Elveția și Olanda au votat pentru acordarea
despăgubirilor, arbitrul român n-a fost de acord și a votat împotrivă,
depunând o opinie separată.
Avocatul care a reprezentat AFDJ, Adrian
Rațiu, de la Casa de avocatură „Rațiu & Rațiu”, nu a recunoscut
nici un moment pe parcursul procesului autoritatea Tribunalului de la
Zurich, întrucât potrivit contractului joint-venture încheiat de AFDJ și
RWRC pe 23 august 2004, litigiul trebuia judecat de arbitri desemnați
de Camera de Comerţ şi Industrie a României.
Olanda ne amenință cu blocarea aderării la Schegen
În ultimii doi an, Guvernul Olandei a făcut demersuri energice
pentru a determina statul român să plătească cele 12,5 milioane de euro
consorțiului
RWRC. În mai 2014, a făcut o vizită la București ministrul Comerţului
Exterior din Olanda, Lilianne Ploumen, care a discutat cu ministrul
Transporturilor de la acea vreme, Dan Șova, despre interesul Portului
Rotterdam de a investi în zona de sud a Portului Constanţa.
Dar asta
nu a fost tot. Potrivit comunicatului oficial, ministrul olandez „i-a
cerut sprijinul ministrului Dan Şova în achitarea datoriei rezultate din
litigiul între consorţiul RWRC şi AFDJ Galaţi, referitor la contractul
<Ranfluarea epavei Rostock din canalul Sulina, curăţarea canalului
navigabil şi refacerea apărărilor de maluri>”. În martie 2015,
ambasadorul Olandei la București, Matthijs van Bonzel, declara într-un
interviu că aderarea României la Spațiul Schengen „nu este susţinută de
Parlamentul olandez pentru că Parlamentul nu consideră că România a
implementat toate cerinţele iniţiale pentru a deveni stat membru al
Uniunii Europene”, adăugând că o altă nemulţumire a parlamentarilor
olandezi e aceea că statul român nu a plătit daunele companiei olandeze
care în urmă cu şapte ani a recuperat epava unei nave eşuate. Adică
Rostock.
De fapt, lucrările au fost întârziate de RWRC
Metoda
prin care cei de la RWRC se oferiseră să scoată epava era aceea cu
„lanțuri tăietoare”. Acestea sunt trecute pe sub corpul epavei de către
scafandri, cu ajutorul lor este tăiată epava bucată cu bucată și e
scoasă pe mal.
Pentru că nu fuseseră aduse în țară „lanțurile
tăietoare” s-a încercat tăierea epavei cu sudură oxiacetilenică. Au
încercat să obțină aprobarea acestei metode, dar nu și-au dat acordul
nici AFDJ, nici consultantul. Şi totuşi, RWRC a încercat să taie astfel
epava. Metoda nu a dat rezultate, pentru că epava era plină de aluviuni
solidificate, ca o masă de beton. În plus, din cauza gazelor formate
într-un compartiment, s-a produs o explozie în care și-a pierdut viața
un scafandru. După patru luni, cei de la RWRC și-au dat că nu merge și
au trecut la metoda din contract, cu „lanțuri tăietoare”.
Lucrările
de ranfluare (scoatere la suprafață) a epavei „Rostock” au fost
finanțate dintr-un credit de 76 milioane de euro obținut de la Banca
Europeană de Investiții (BEI). La cererea BEI, AFDJ Galați a încheiat cu
RWRC un contract de tip „fidic”, utilizat în construcții, în care între
antreprenor și beneficiar se interpune consultantul, în cazul de față
consorțiul Louis Berger. Însă Louis Berger nu avea experți în ranfluarea
epavelor și a subcontractat acest serviciu unei companii din Olanda,
reprezentate de Johann Mauritzius Hoptzak, expert în ranfluări. Astfel,
Hoptzak a devenit „sub-consultant” al AFDJ.
Un memorandum care spulberă pretențiile RWRC
Arbitrul olandez și cel elvețian de la Tribunalul de la Zurich au
luat decizia de a obliga statul român la plata daunelor de 12,5
milioane euro fără să țină cont de un document foarte important, anexă
la contract, prin care erau plafonate cheltuielile neprevăzute la un
milion de euro.
Este
vorba de „Memorandumul de înțelegere încheiat între AFDJ și RWRC”, prin
care cele două părți au convenit, pe lângă prețul de 4.999.999 euro
pentru scoaterea epavei și plafonarea cheltuielilor neprevăzute. „Prețul
Contractului va fi stabilit prin adăugarea la Prețul Ofertei, depuse de
Consorțiu, a Sumei pentru Cheltuieliu Neprevăzute, de 1.000.000 Euro
(un milion euro) (…) Această Sumă de Cheltuieli Neprevăzute constituie
de asemenea limita maximă pentru toate pretențiile la care Consorțiul
pentru Ranfluarea Rostock ar putea avea dreptul pe parcursul executării
Contractului”, se spune în Memorandum.
În timpul procesului, cei de
RWRC au aplicat o „strategie” să-i spunem incorectă pentru a nu folosi
un termen jignitor. L-au adus ca martor exact pe „omul AFDJ”, olandezul
Johann Mauritzius Hoptzak. Avocatul AFDJ a cerut respingerea măturiei
acestuia, pentru că olandezul avea o clauză de confidențialitate cu
Administraţia. Arbitrii i-au ignorat cererea. Hoptzak a dat în fața
curții de arbitraj o declarație împotriva AFDJ, afirmând că ar fi fost
de față la o discuție dintre reprezentanții RWRC și AFDJ, în cadrul
căreia Administraţia ar fi renunțat la Memorandumul ce plafona
cheltuielile neprevăzute.
Nu există nici un document care să
dovedească renunțarea la Memorandum, acesta își păstra valoarea
juridică, dar numai pe baza simplei declarații a lui Hoptzak, olandez ca
și cei de la Multraship, arbitrul olandez și cel elvețian au votat
pentru obligarea statului român la plata celor 12,5 milioane de euro.
Cel care s-a opus a fost arbitrul român Victor Tănăsescu, care a ținut
cont de Memorandum, dar asta nu a mai contat.
„Exequator” la Tribunalul Galați
Pe
4 iunie 2015, cu o săptămână înaintea prescrierii, RWRC a deschis
acțiune la Tribunalul Galați, începând procedura „exequator”, de
recunoaștere a hotarârilor străine, pentru ca ulterior să poată începe
executarea statului român.
Surse din AFDJ ne-au declarat că partea
olandeză a continuat presiunile. Recent, după ce dosarul a fost
înregistrat la Tribunalul Galați, Ministerul Afacerilor Externe a cerut,
prin Ministerul Transporturilor, un punct de vedere al conducerii AFDJ,
probabil ca urmare a unei noi intervenții a Guvernului Olandei. În
dosarul 2378/121/2015, instanța a rămas în pronunțare, sentința urmând
să fie dată joi, 12 noiembrie. Faptul că decizia Tribunalului de la
Zurich a fost bazată pe argumente incorecte nu mai contează, pentru că
nu se mai discută pe fond. La ultimul termen, avocatul AFDJ, Adrian
Rațiu, a spus că prima încălcare a legii din acest caz este că RWRC a
depus plângere la Curtea de Arbitraj de la Paris, deși în contractul
AFDJ-RWRC se spune clar că eventualele litigii vor fi judecate de
arbitri desemnați de Camera de Comerț a României: „Noi nu am recunoscut
niciodată competența Tribunalului de la Zurich”.
Consorțiul RWRC a
fost constituit pe baza legislaţiei din Marea Britanie. Din contractul
de consorțiu depus la dosarul de la Tribunalul Galați rezultă că acest
consorțiu a fost constituit cu unicul scop declarat ca cele trei firme
să participe la licitația pentru acordarea contractului de lucrări
pentru ranfluarea epavei „Rostock”. Potrivit avocatului Adrian Rațiu, pe
baza legii britanice, consorțiul nu are calitate de persoană juridică,
fiind, prin raportare la legea românească, un fel de asociere în
participațiune constituită ocazional, într-un anumit scop.
Consorțiul
are două organisme de conducere, unul de decizie, numit „consiliul de
supraveghere”, compus din câte un reprezentant al fiecărei firme și care
ia prin vot toate deciziile importante cu privire la contract, și un
organ executiv, numit „administrator de consorțiu”, care are un mandat
limitat de administrare, pentru îndeplinirea anumitor acte cu privire la
contractul de lucrări, atribuțiunile sale fiind să comunice cu
beneficiarul lucrărilor, adică AFDJ, și cu consultantul. El nu poate
introduce acțiuni în instanță. La dosarul de la Tribunalul Galați nu
există nici un document prin care „consiliul de supraveghere al RWRC să i
se fi dat mandat pentru începerea acțiunii de exequator.
Dacă RWRC nu mai există, cum poate fi parte în proces?
Avocatul AFDJ a pledat că din investigațiile sale rezultă că RWRC
nu mai există, litigiul fiind continuat doar de Multraship BV din
Olanda și, în atari condiții, acțiunea trebuie respinsă de Tribunalul
Galați.
„Am fost surprins că vorbind cu un reprezentant al fimei
Deltacons, care este unul dintre cei trei membri ai consorțiului și
întrebând <<există un proces pe rolul Tribunalului Galați, ce ați
făcut, ați dat împuternicire?>> mi-a răspuns <<Nu știu
absolut nimic despre acest litigiu>>. La acest moment, dat fiind
că acest consorțiu s-a constituit în anul 2004, nu se știe dacă mai
există sau a încetat, respectiv firma americană, firma românească, în ce
stadiu se află? Mai există, mai sunt înregistrate? Au dat mandat
expres? Deoarece consorțiul s-a făcut pentru aceste lucrări care s-au
terminat în anul 2006 este posibil să nu mai existe de mult acest
consorțiu. În consecință, neexistând un vot al organului deliberativ, al
consiliului de supraveghere, nu există calitatea de reprezentant pentru
niciunul dintre cei trei avocați, pentru că, încă o dată, nu am văzut
semnături decât din partea unei singure firme din trei. Nu există nicio
dovadă a consiliului de supraveghere în sensul că s-a dat un mandat și
eu îndrăznesc să afirm că celelate două firme din consorțiu, cea
americană și cea română, nici nu știu nimic de acest litigiu”, a spus
Adrian Rațiu.
Ultimul articol
Acordul UE–Mercosur este expresia cea mai concretă a eșecului de guvernare și pare că...
Cristian Popescu Piedone, un actor-cheie în noua ecuație administrativă a Capitalei
