2.3 C
București
sâmbătă, 20 decembrie 2025
Facebook RSS
Acasă Blog Pagina 1333

Răzvan Murgeanu, fost consilier prezidenţial al lui Traian Băsescu, a fost arestat preventiv

Autor
Adrian Bărbulescu
-

Fostul consilier prezidenţial Răzvan Murgeanu a ajuns marţi la sediul DNA pentru a fi audiat în calitate de suspect într-un dosar nou de corupţie. 

UPDATE Răzvan Murgeanu a fost arestat preventiv

Tribunalul București a admis miercuri seara cererea DNA de arestare preventivă pentru 30 de zile a fostului consilier de stat Răzvan Murgeanu, acuzat de trafic de influență, dare de mită și instigare la infracțiunea de spălare a banilor. În același dosar, a primit mandat de arestare preventivă și Gabriela Gângoe – Simion, practician în insolvență. Decizia nu este definitivă, însă este executorie, astfel încât cei doi au fost duși în arestul Poliției Capitalei.

UPDATE Răzvan Murgeanu a fost reţinut

Răzvan Murgeanu a fost reținut marți noaptea de procurorii Direcției Naționale Anticorupție. El a fost scos din sediul DNA și dus în arestul Poliției Capitalei. Răzvan Murgeanu a stat în sediul DNA peste 10 ore.

Potrivit unor surse judiciare citate de Mediafax, Răzvan Măgureanu a ajuns marţi la DNA pentru a fi audiat în calitate de suspect într-un nou dosar de corupţie.
Răzvan Murgeanu a fost consilier de stat în cadrul Administraţiei prezidenţiale în mandatul lui Traian Băsescu din iunie 2013 până în luna octombrie a anului 2014. Anterior funcţiei deţinute la Cotroceni, Murgeanu a fost viceprimar al Capitalei, iar în perioada 2009-2013 secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, condus de Elena Udrea până în 2012.

Fosta noră a lui Virgil Măgureanu i-a turnat la DNA pe Mugur Isărescu, Sorin Oprescu, Andrei Chiliman şi Elan Schwartzenberg

Autor
Dănilă Chirovici
-

Fostă noră a lui Virgil Măgureanu, Alina Măgureanu, face denunțuri peste denunţuri la DNA. Ea susține că are informații despre infracțiuni de corupție comise de Sorin Oprescu, Andrei Chiliman, Crin Antonescu, Mugur Isărescu şi Elan Schwartzenberg. 

Alina Măgureanu s-a prezentat din nou luni dimineață la DNA, unde a formulat patru denunțuri referitoare la fapte despre care are cunoștință din perioadă în care era soția fiului lui Virgil Măgureanu, primul șef al SRI.
„Am participat și am fost martor ocular la niște evenimente, fapte, care am eu suspiciunea că ar constitui fapte de corupție. Mă simt obligată să fac acest lucru, în primul rând față de oamenii din această țară. Mai departe laș la latitudinea procurorilor să decidă. Eu am mare încredere într-o schimbare”, a declarat Alina Măgureanu la ieșirea de la DNA.
Ea a mers la DNA însoțită de un avocat, care a explicat că denunțul împotrivă lui Crin Antonescu vizează mai multe fapte de corupție și asimilate corupției, comise atât de el, cât și de soția să, europarlamentarul Adina Vălean. „Fals în declaratile de avere, uz de fals, declarații false în înscrisuri private, trafic de influență, inclusiv el, cât și Adina (Vălean – n.red.). Traficul de influență s-a făcut atât la Andrei Chiliman, primarul Sectorului 1 la acea vreme, cât și la Sorin Oprescu, primarul municipiului București. Avem și probe: acte, înscrisuri, documente și martori”, a explicat avocatul Alinei Măgureanu.

DNA cere reaudierea în instanţă a lui Gigi Becali, în dosarul lui Puiu Popoviciu

Autor
Dănilă Chirovici
-

Direcția Națională Anticorupție le-a cerut luni judecătorilor de la Curtea de Apel București reaudierea patronului clubului de fotbal Steaua Bucureşti, Gigi Becali, în dosarul omului de afaceri Puiu Popoviciu.
La termenul de luni al procesului, procurorul de ședință a solicitat ca Becali să fie audiat din nou în acest dosar, după ce omul de afaceri a fost pus deja sub acuzare pentru mărturie mincinoasă.
Avocatul lui Puiu Popoviciu a cerut anularea mai multor probe, bazate pe interceptări ambientale și telefonice realizate de SRI. Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 31 martie, urmând ca instanța să decidă dacă îl mai audiază pe Gigi Becali.
Pe 15 februarie, Becali a fost chemat la Curtea de Apel București, la cererea DNA, pentru a fi reaudiat în calitate de martor, el fiind cel care a făcut în 2006 un denunț pe baza căruia procurorii au început ancheta în acest caz. La întrebările puse de procurorul de ședință, Gigi Becali nu a mai recunoscut ce a scris în acel denunț, susținând că nu își mai aduce aminte și nu dorește ca Puiu Popoviciu și ceilalți inculpați să fie condamnați din cauza lui, pentru că el a fost în închisoare și „știe ce înseamnă suferința”.
Ulterior, procurorii l-au pus sub acuzare pe ecali pentru mărturie mincinoasă, favorizarea făptuitorului, el fiind audiat în acest sens la DNA pe 11 martie. „Omul de afaceri Becali George a fost audiat în calitate de martor, în zilele de 27 octombrie 2014 și 15 februarie 2016, în dosarul 9.577/2/2012 al Curții de Apel București — Secția I Penală. În aceste împrejurări, Becali George a prezentat declarații care contravin probelor administrate în cauză, contravin propriilor declarații date în cursul urmăririi penale și aspectelor pe care acesta le cunoștea”, precizează DNA.
În dosarul penal respectiv, aflat în prezent în stadiu de judecare la CAB, au fost trimiși în judecată, în decembrie 2012, 11 inculpați cercetați pentru infracțiuni care vizează faptul că ar fi creat un prejudiciu important în dauna bugetului de stat și în dauna Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București.

DNA cere reaudierea în instanţă a patronului clubului Steaua, Gigi Becali, în dosarul lui Puiu Popoviciu

Autor
Adrian Bărbulescu
-

Direcția Națională Anticorupție le-a cerut luni judecătorilor de la Curtea de Apel București reaudierea patronului clubului de fotbal Steaua Bucureşti, Gigi Becali, în dosarul omului de afaceri Puiu Popoviciu.
La termenul de luni al procesului, procurorul de ședință a solicitat ca Becali să fie audiat din nou în acest dosar, după ce omul de afaceri a fost pus deja sub acuzare pentru mărturie mincinoasă.
Avocatul lui Puiu Popoviciu a cerut anularea mai multor probe, bazate pe interceptări ambientale și telefonice realizate de SRI. Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 31 martie, urmând ca instanța să decidă dacă îl mai audiază pe Gigi Becali.
Pe 15 februarie, Becali a fost chemat la Curtea de Apel București, la cererea DNA, pentru a fi reaudiat în calitate de martor, el fiind cel care a făcut în 2006 un denunț pe baza căruia procurorii au început ancheta în acest caz. La întrebările puse de procurorul de ședință, Gigi Becali nu a mai recunoscut ce a scris în acel denunț, susținând că nu își mai aduce aminte și nu dorește ca Puiu Popoviciu și ceilalți inculpați să fie condamnați din cauza lui, pentru că el a fost în închisoare și „știe ce înseamnă suferința”.
Ulterior, procurorii l-au pus sub acuzare pe ecali pentru mărturie mincinoasă, favorizarea făptuitorului, el fiind audiat în acest sens la DNA pe 11 martie. „Omul de afaceri Becali George a fost audiat în calitate de martor, în zilele de 27 octombrie 2014 și 15 februarie 2016, în dosarul 9.577/2/2012 al Curții de Apel București — Secția I Penală. În aceste împrejurări, Becali George a prezentat declarații care contravin probelor administrate în cauză, contravin propriilor declarații date în cursul urmăririi penale și aspectelor pe care acesta le cunoștea”, precizează DNA.
În dosarul penal respectiv, aflat în prezent în stadiu de judecare la CAB, au fost trimiși în judecată, în decembrie 2012, 11 inculpați cercetați pentru infracțiuni care vizează faptul că ar fi creat un prejudiciu important în dauna bugetului de stat și în dauna Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București.

Ori la bal, ori la spital: noul prefect de Constanţa Adrian Nicolaescu face piruete de 350 milioane de euro

Autor
Darius Martinescu
-

Noul prefect al judeţului Constanţa Adrian Nicolaescu a anunţat miercuri, după şedinţa Colegiului Prefectural, că va depune toate eforturile pentru ca judeţul să aibă un spital regional. “Există fonduri pentru construirea unor spitale regionale. Am fost mâhnit când am aflat că la Constanţa documentaţia nu este finalizată. Este de datoria mea să impulsionez ca toată documentaţia să fie gata cât mai repede pentru a o trimite Ministerului Sănătăţii”, spune el, noul reprezentant al Guvernului în teritoriu.
Adrian Nicolaescu şi- a început bine mandatul. A anunţat că va aduce la Constanţa 350 milioane de euro, sumă ce reprezintă costurile de construcţie a obiectivului, potrivit ultimei evaluări făcute în urmă cu mai mulţi ani pe acest proiect. Să vedem însă şi cum va face acest lucru, dat fiind faptul că programul de construcţie a spitalului regional datează din 2006, dar nimeni nu a reuşit să treacă cu el de faza de vorbe.

Terenul pentru spital, poligon de airsoft

Directorul executiv al Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică Constanţa, Cristina Schipor, a explicat că noul spital regional ar urma să fie construit în zona Viile Noi, în spatele serelor, pe terenul unei foste unităţi militare de transport.
Este fix locaţia aleasă în urmă cu zece ani, atunci când a fost mediatizat pentru prima dată proiectul. Oficilul DSP a explicat că unitatea ar urma să aibă 770 paturi, dar nu cunoaşte valoarea finanţării pentru construcţie. De unitatea spitalicească urmează să beneficieze şapte judeţe şi va fi dotată cu heliport.
În prezent, în halele fostei unităţi militare se organizează meciuri airsoft. Despuiate de tot ce era de metal, clădirile dărăpănate sunt mediul ideal pentru reproducerea unor decoruri din teatrele de operaţiuni militare, unde războiul a distrus aproape totul. În cazul nostru, distrugerea au făcut- o “magneţii”.

Nicolăescu versus Nicolaescu: primul vinde gogoşi, al doilea promite

Panou Spital

Primul plan de construcţie al spitalului regional a fost pus pe hârtie în primul mandat al ministrului Sanatăţii Eugen Nicolăescu. Costa 350 de milioane de euro iar Ministerul Apărării Naţionale a donat fericit şi imediat 10 hectare de teren în zona Viile Noi, la marginea oraşului, către Ministerul Sănătăţii.
Pământul a fost întabulat, iar ministerul a alocat bani şi pentru paza lui. Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au anunţat atunci că vor aloca 116 milioane de euro pentru construirea clădirii şi achiziţionarea de echipamente.
Mai departe nu s- a mai întâmplat nimic. Acum este greu de crezut, dar menţionez – nu imposibil, ca un astfel de obiectiv medical să fie ridicat de la zero, în condiţiile în care sistemul sanitar e şvaiţer. Şi mai e ceva: nu ştiu cum noi, românii întotdeauna reuşim să facem lucrurile invers logicii şi lumii occidentale- vrem să facem spitale la marginea oraşului, pe câmp, dar în schimb ridicăm hipermarket-uri în buricul oraşului. Să fiţi sănătoşi!
Intentia noului prefect Adrian Nicolaescu pentru a relua demersurile privind construirea Spitalului Regional este mai mult decat laudabila, iar un astfel de spital este absolut necesar, din păcate pentru prefect şi constănţeni acest proiect nu poate fi realizat. În România se vor construi doar trei spitale regionale, în acest sens Uniunea Europeana având deja pregătite fondurile.
Investiţia se ridică la aproximativ 50.000.000 de euro/spital. Lucrările vor începe în cursul acestui an, iar conform declaraţiilor premierului Dacian Cioloş, orasele care vor găzdui spitale regionale sunt Cluj-Napoca, Craiova şi Iaşi.

Gigi Becali acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului în dosarul lui Puiu Popoviciu

Autor
Adrian Bărbulescu
-

Omul de afaceri George Becali a fost chemat miercuri la DNA. După ce a vorbit cu anchetatorii, finanţatorul clubului Steaua a declarat că i s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, în legătură cu declaraţiile pe care le-a dat acesta în dosarul lui Gabriel Puiu Popoviciu.
Mai exact, Gigi Becali este acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, după declaraţiile date în dosarul în care este judecat omul de afaceri Gabriel Popoviciu pentru complicitate la abuz în serviciu contra şi dare de mită în legătură cu retrocedarea unui teren din zona Băneasa.
Este vorba despre declaraţia pe care a dat-o George Becali în faţa judecătorilor la data de 15 februarie 2016, fiind relatate informaţii diferite de cele din mărturia pe care a depus-o iniţial în dosar. Becali ştia încă dinante de discuţia cu procurorii despre ce este vorba. „Sunt chemat în legătură cu dosarul Puiu Popoviciu. Mărturie mincinoasă nu are cum să fie. Orice aş spune eu, infracţiunea de abuz în serviciu e pe acte. Orice aş declara, nu are relevanţă pentru că nu am să ştiu eu ce ştiu procurorii. Nu mi-am schimbat nicio declaraţie. Tot adevărul este în acte”, a declarat el la intrarea în sediul DNA.

Florian Walter, a fost adus în ţară, sub escortă, direct in arest, din Emiratele Arabe Unite

Autor
Adrian Bărbulescu
-

Cu 20 de kilograme mai slab, patronul firmei de salubritate Romprest, omul de afaceri Florian Walter, a fost adus sămbătă seara la București, din Emiratele Arabe Unite, sub escorta Poliției Române.
”La această oră, W. Florian se afla în custodia Poliției Române. Acesta a fost depistat în Emiratele Arabe Unite, iar în această seara a fost adus în România. La data de 5 martie a.c., o escortă formată din polițiști ai Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române au adus în țară un bărbat, urmărit la nivel internațional”, se arată într-un comunicat postat sâmbătă pe site-ul Poliției România
Patronul Romprest fusese dat în urmărire internațională, la 22 mai 2015, pentru comiterea infracțiunii de luare de mită, împotriva lui, fiind emis un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile de Tribunalul Prahova. La data de 2 iunie 2015, Florian Walter a fost localizat în Emiratele Arabe Unite, în urma colaborării dintre autoritățile române și cele străine, desfășurate prin Interpol.
”Documentele oficiale de extrădare au fost trimise, prin intermediul Ministerului Justiției, autorităților judiciare din Emiratele Arabe Unite, care au acordat extrădarea”, precizează sursa citată. Dosarul omului de afaceri Florian Walter, care a fost disjuns de DIICOT Ploiești din dosarul Romprest, a fost preluat de DNA, structura centrală, și conexat la o altă cauză instrumentată de procurorii de aici.
Potrivit acestora, Florian Walter va fi prezentat, duminică, Tribunalului Prahova, pentru confirmarea mandatului de arestare emis pe numele său în mai 2015. Procurorii DIICOT Ploiești au efectuat, la începutul lunii mai 2015, zeci de percheziții într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani, liderul rețelei fiind omul de afaceri Florian Walter.

Truică şi „prinţul” mai stau încă 30 de zile în arest la domiciliu.

Autor
Dănilă Chirovici
-

Magistrații Curții de Apel Brașov au respins sâmbătă propunerea de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu cu măsura arestării preventive, cerută joi de procurorii DNA pentru Remus Truică. În schimb, judecătorii au admis propunerea de prelungire a arestului la domiciliu cu încă 30 de zile pentru cei trei inculpați, Remus Truică, „prințul” Paul Lambrino și avocatul Robert Roșu, cercetați în dosarul Ferma Băneasa.
„Mai stăm încă 30 de zile acasă. Aș fi vrut să fiu liber”, a declarat, la ieșirea din sediul Curții de Apel, Remus Truică. La rândul său, avocatul „prințului” Paul Lambrino a declarat că acesta a făcut contestație la măsura preventivă de prelungire cu încă 30 de zile a arestului la domiciliu. „Prințul Paul a făcut contestație. Urmează să vedem ce va spune Curtea Supremă de Justiție”, a spus avocatul.
Remus Truică, Prințul Paul și avocatul Robert Roșu au fost audiați vineri, timp de trei ore, la Curtea de Apel Brașov, toți aflându-se din luna decembrie în arest la domiciliu. Procurorii DNA au înaintat joi Curții de Apel Brașov referatul cu propunere de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu cu arestarea preventivă în cazul lui Remus Truică, cercetat în dosarele privind retrocedarea nelegală unei suprafețe de 47 de hectare de pădure din Snagov și a Fermei Băneasa.
Remus Truică a fost cercetat inițial cu privire la retrocedarea Fermei Băneasa, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de influență, spălare a banilor, complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave și dare de mită.
„În referatul de propunere a înlocuirii măsurii procurorilor s-a reținut faptul că, de la momentul la care s-a dispus ultima prelungire a măsurii arestului la domiciliu, respectiv data de 2 februarie 2016, au fost administrate o serie de probe care au condus organul de urmărire penală la constatarea existenței și a altor infracțiuni față de cele sus menționate, care au fost reținute în sarcina inculpatului”, se precizează în comunicatul DNA.
Procurorii au dispus pe 2 februarie, pe baza noilor probe, punerea în mișcare a acțiunii penale față de Truică și pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave și spălare a banilor, comise în legătură cu retrocedarea nelegală a suprafeței de pădure din Snagov.
Procurorii Serviciului Teritorial Brașov al DNA au dispus extinderea anchetei în dosarul privind retrocedarea Fermei Băneasa și față de fapte legate de retrocedarea nelegală a unei suprafețe de 47 de hectare de pădure, situată în localitatea Snagov, fiind plasați sub control judiciar Nicolae Jecu, fost prefect al județului Ilfov, și Apostol Mușat, fost primar al comunei Snagov.
De asemenea, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de Remus Truică pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave și spălare de bani, precum și față de „prințul” Paul pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave.

Se strânge laţul pentru „prinţ” şi Truică. Procurorii DNA au decis extinderea anchetei privind retrocedarea Fermei Băneasa

Autor
Dănilă Chirovici
-

Procurorii DNA Brașov au dispus joi să extindă ancheta în dosarul privind retrocedarea Fermei Băneasa și față de fapte legate de retrocedarea nelegală a unei suprafețe de 47 de hectare de pădure, situată în localitatea Snagov. Pe cale de consecinţă, au fost plasați sub control judiciar Nicolae Jecu, fost prefect al județului Ilfov, și Apostol Mușat, fost primar al comunei Snagov.
De asemenea, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de Remus Truică pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave și spălare de bani, precum și față de „prințul” Paul pentru complicitate la abuz în serviciu.
Potrivit DNA, Nicolae Jecu și Apostol Mușat sunt acuzați de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave. În dosar, procurorii l-au reținut pe Theodor Chiriac, la data faptelor director tehnic în cadrul Direcției Silvice Ilfov, delegat în funcția de șef al Direcției menționate, pentru abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, și participație improprie la spălare a banilor. El va fi prezentat joi la Curtea de Apel Brașov, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
De asemenea, s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar față de Niculae Dima, la data faptelor secretar al localității Snagov și membru în Comisia locală de fond funciar, pentru abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave.
Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat joi că prejudiciul în dosarul retrocedării pădurii Fundul Sacului de la Snagov se ridică la aproximativ nouă milioane de euro. „În cursul zilei de astăzi (joi – n.red.) continuă audierile, au fost audiate mai multe persoane care au participat la presupusa faptă penală, s-au luat și măsuri preventive în cursul zilei ieri. Prejudiciul estimat este undeva la nouă milioane de euro, este vorba despre o suprafață de teren de peste 40 de hectare, situată în comuna Snagov”, a spus Kovesi, după bilanțul DIICOT.

Carabulea, reținut de DIICOT, după percheziţii în cascadă la sediile Carpatica Asigurări

Autor
Dănilă Chirovici
-

Nu mai puţin de treisprezece percheziții au avut loc miercuri la Sibiu și București, la sediile SC Carpatica SA, într-un dosar în care se cercetează fapte de constituire a unui grup infracțional organizat, instigare la abuz în serviciu, delapidare, spălare de bani, instigare la fals informatic și abuz în serviciu.

UPDATE Ilie Carabulea a fost reţinut de procurorii DIICOT

Omul de afaceri sibian Ilie Carabulea a fost reţinut de procurorii DIICOT, fiind acuzat că, împreună cu directorii firmei sale, a falsificat documente, pentru a ascunde problemele financiare ale companiei. Astfel, ar fi produs statului un prejudiciu de 70 milioane de lei. În total, şapte persoane au fost reținute în dosarul Carpatica. În afară de Ilie Carabulea, este vorba de Oprea Carabulea, Angela Toncescu, Liviu Stoicescu, Maria Coşa, Georgeta Crideanu, Gheorghe Nasaru și Ana Pop (pentru aceasta din urmă se va cere mandat de arestare în lipsă).

Potrivit anchetatorilor, la sfârșitul anului 2014 – începutul anului 2015, Oprea Carabulea (împuternicitul lui Ilie Carabulea), Daniel Micu, Georgeta Crideanu, Ana Popa și Angela Toncescu au constituit un grup infracțional organizat în scopul săvârșirii unor infracțiuni prin care se urmărea protejarea intereselor financiare ale Carpatica Asigurări și evitarea suspendării autorizației de funcționare de pe piața asigurărilor din România.
„Astfel, la sfârșitul anului 2014, s-a efectuat inventarierea anuală a elementelor de natura activelor, datoriilor, capitalurilor proprii și a tranzacțiilor privind activitatea de asigurare, constatându-se un deficit de rezervă de daună de 106.643.850,85 lei și provizioane ce trebuiau constituite de 12.155.256 lei. Deficitul de rezervă a fost comunicat conducerii societății, însă, la solicitarea unor administratori, s-a decis reluarea procesului de inventariere. Din cauza faptului că înregistrarea rezultatului inventarierii efectuate conducea la majorarea necesarului de capital pe care acționarul trebuie să-l aducă pentru ca societatea să atingă valorile prevăzute de lege, numitul Carabulea Oprea, împreună cu ceilalți membri ai grupului, ce dețineau funcții în Consiliul de Administrație al societății Carpatica Asigurări, au tergiversat înregistrarea rezultatelor inventarierii, în scopul eludării normelor ASF privind reglementarea pieței asigurărilor din România”, au declarat surse judiciare citate de Agerpres.
Potrivit acestora, inculpații au efectuat demersuri de natură să tergiverseze și să influențeze rezultatele unor controale dispuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) față de societatea de asigurări deținută și controlată indirect de Ilie Carabulea, astfel încât să nu reiasă deficiențe grave, împiedicând în mod repetat înregistrarea rezultatului inventarierii rezervei de daună. Totodată, la nivelul Departamentului IT, prin intermediul directorului Ana Popa, au fost efectuate demersuri pentru a denatura situația financiară a societății prin modificarea sumelor ce reprezentau rezerva de daună, mai arată sursele citate.
Astfel, au fost introduse date nereale sau operate modificări în programul „Iris”, cum ar fi nepreluarea de plăți, operarea cu date viitoare, nediminuarea rezervei cu plata efectuată, neînchiderea dosarelor de daună cu plata finalizată, scopul acestor alterări de date informatice fiind cel de a influența indicatorii financiari ai companiei, astfel încât societatea Carpatica Asigurări să atingă valorile indicatorilor financiari prevăzute de lege pentru a putea funcționa pe piața asigurărilor.

Şereş mai stă lângă Felix în puşcărie. ÎCCJ l-a condamnat la patru ani de închisoare în Dosarul Hidroelectrica

Autor
Adrian Bărbulescu
-

Codruţ Şereş, „aghiotantul” lui Dan Voiculescu, zis şi Felix Motanul, îşi prelungeşte şederea la puşcărie, alături de şeful său. Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat luni definitiv pe fostul ministru al Economiei la patru ani de închisoare cu executare în Dosarul Hidroelectrica.
Un complet de cinci judecători de la instanța supremă a respins apelul declarat de Codruț Șereș și a menținut sentința dată de instanța de fond în martie 2014.
Fostul ministru se află deja în spatele gratiilor, el fiind condamnat în ianuarie 2015 la patru ani și opt luni de închisoare în dosarul privatizărilor strategice. Tot în acest dosar, trei membri din fosta conducere a Hidroelectrica au fost condamnați la câte şapte ani închisoare: Eugen Pena (director general), Traian Oprea (director general) și George Asan (director Direcția furnizare). Aceștia primiseră la instanța de fond câte cinci ani închisoare, pedepsele fiind majorate acum de completul de cinci judecători.
Alte condamnări: Nicolae Opriș (fost șef serviciu Hidroelectrica) – cinci ani cu executare; Victoria Geormăneanu (director economic) – patru ani de închisoare cu executare; Georgeta Iosif (director economic) – patru ani de închisoare cu executare. Și în cazul acestora instanța a majorat pedepsele. Opriș primise la fond patru ani, iar Geormăneanu și Iosif aveau închisoare cu suspendare.
Pe latură civilă, judecătorii au dispus ca Eugen Pena, Traian Oprea, George Asan, Nicolae Opriș, Victoria Geormaneanu și Georgeta Iosif să plătească în solidar 129.722.289 lei despăgubiri civile către statul român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice și ANAF, precum și 339.916.431 lei către Ministerul Energiei. Instanța a mai hotărât să ridice sechestrul asigurător pus asupra bunurilor și sumelor de bani ce aparțin lui Codruț Șereș. În plus, Eugen Pena, Traian Oprea, George Asan, Nicolae Opriș, Victoria Geormăneanu și Georgeta Iosif trebuie să plătescă fiecare câte 624.000 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare către statul român, iar Codruț Șeres trebuie să achite suma de 25.000 de lei.
Codruț Șereș și membrii din fosta conducere de la Hidroelectrica au fost trimiși în judecată de procurorii DIICOT pe 30 septembrie 2011. Procurorii susțin că Eugen Pena a inițiat și a constituit o asociere infracțională împreună cu ceilalți inculpați și, în virtutea funcțiilor de conducere deținute în cadrul SC Hidroelectrica SA, aceștia au desfășurat activități care au produs un prejudiciu considerabil patrimoniului societății și bugetului consolidat al statului.
Activitatea infracțională a vizat modalitatea de contractare a cantităților de energie electrică rezultate din producția proprie și din achizițiile de la alți producători, în condiții total nefavorabile societății și a condus la imposibilitatea asigurării, în anumite perioade de timp, a rezervei de putere necesare funcționării în siguranță a Sistemului Energetic Național – ramură strategică a economiei naționale, aspect de natură să submineze economia națională.
În sarcina acestora se reține că, în cursul anului 2003, în contextul apariției fenomenului de secetă hidrologică pentru Dunăre și a prognozelor meteorologice privind situația hidrologică pe râurile interioare, nu au invocat clauza de forță majoră inserată în contractele de furnizare a energiei electrice, până la normalizarea regimului hidrologic, și nici nu au luat măsuri în vederea renegocierii prețurilor, cu consecința înregistrării unei pierderi financiare considerabile de către SC Hidroelectrica SA.
Astfel, în condițiile efectelor negative ale secetei hidrologice asupra funcționării în siguranță a Sistemului Energetic Național, inculpații nu au procedat la reducerea cantităților de energie electrică aferente contractelor comerciale încheiate cu consumatorii eligibili și furnizorii licențiați de pe piața concurențială, ci au acționat în sensul onorării în totalitate a cantităților contractate sau chiar depășirii acestora, prin achiziția de energie de la producătorii termo la prețuri mult mai mari decât cele stabilite conform contractelor de vânzare de energie electrică.
Se mai reține în cauză că, în perioada 2002-2003, inculpații au dispus cumpărarea de energie electrică de la SC Termoelectrica SA la prețuri mari, pe care au revândut-o către furnizorii licențiați și consumatorii eligibili la prețuri mult diminuate față de prețurile stipulate în contractele încheiate cu aceștia.

Georgios Syrakas, fost director al Alstom Power România, judecat pentru evaziune fiscală şi spălare de bani

Autor
Dănilă Chirovici
-

Directorul companiei Alstom Power România SRL, Georgios Syrakas, (la data faptelor) și un avocat din Baroul Dâmbovița, Aurel Octavian Rogozea, au fost trimiși în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani.
Potrivit unui comunicat al PCA Ploiești postat vineri pe site-ul Ministerului Public, Rogozea a fost deferit justiției sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală, complicitate la evaziune fiscală și spălare a banilor, în timp ce Georgios Syrakas este acuzat de evaziune fiscală și spălare de bani.
În rechizitoriul întocmit de procurori se arată că, în cursul anului 2008, în contabilitatea SC Alstom Power România SRL, al cărei administrator era Georgios Syrakas, s-au înscris operațiuni comerciale fictive privitoare la derularea unui contract de prestări servicii care a fost încheiat cu SC Ister International Company, al cărei administrator era avocatul Aurel Octavian Rogozea. Procurorii spun că, în acest fel, SC Alstom Power România SRL s-a sustras de la plata către bugetul statului a impozitului pe profit în sumă de 104.566 lei și TVA în sumă 124.172 lei, iar cealaltă firmă s-a sustras de la plata unui impozit pe profit în sumă de 24.237 lei.
„Ulterior, prin simularea unor tranzacții reale, aceștia au efectuat operațiuni care nu aveau nicio legătură cu fapte reale, în scopul retragerii de valori financiare de la SC Alstom Power România SRL, săvârșind astfel infracțiunea de spălare a banilor, prejudiciul reținut în sarcina SC Alstom Power România SRL fiind de 777.711,78 lei, iar cel reținut în sarcina SC Ister International Company fiind de 127.242 lei”, se arată în comunicat.
Dosarul a fost trimis spre soluționare Curții de Apel Ploiești.

1...1.3321.3331.334...1.378Pagina 1.333 din 1.378

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
ceață
2.3 ° C
2.7 °
0.1 °
87 %
1.5kmh
36 %
S
9 °
D
8 °
lun
7 °
mar
8 °
mie
6 °

Ultimul articol

Acordul UE–Mercosur este expresia cea mai concretă a eșecului de guvernare și pare că...

Sorin PREDA -
În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...

Cristian Popescu Piedone, un actor-cheie în noua ecuație administrativă a Capitalei

Ioana Mitrit -
Un moment de tranziție pentru administrația Bucureștiului Depunerea jurământului de către Ciprian Ciucu în funcția de primar general al Capitalei marchează începutul unei etape administrative...

Ludovic Orban se întoarce „acasă” și anunță că Forța Dreptei urmează a fuziona cu...

Ștefana Teodoreanu -
După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...
Nu, nu suntem „o echipa tânără și dornică de afirmare”! Suntem o echipă de jurnaliști cu experiență în investigații de presă și nu numai. Scriem dintotdeauna anchete jurnalistice. Avem un trecut bogat, am fost citați ca martori în multe procese de corupție. Nu ne este frică, am văzut multe, ne-au amenințat mulți. Suntem în continuare vii, scriem în continuare anchete. Suntem colaboratori la mai multe instituții de presă, ziare, televiziuni, radio-uri. Colaborăm, atunci când este nevoie, cu firme specializate în obținerea de informații sau pentru apărarea noastră în instanță. Interesul nostru este și al vostru: aflarea adevărului chiar dacă enervează, chiar dacă nu este cel așteptat. Experiență de mai bine de 20 de ani în presa din Romania ne dă putere. Noi suntem Ziarul de Investigații!
Contactați-ne: office@zin.ro
© Copyright 2020 - Zin.ro