Procurorii care au întocmit rechizitoriul în Dosarul Revoluţiei arată că,
din 22 decembrie 1989, la nivelul României a fost declanşată o amplă şi
complexă acţiune de inducere în eroare, care a dus la instaurarea unei psihoze
a terorismului.
„Probatoriul
administrat a demonstrat că, începând cu orele 18:30 ale zilei de 22 decembrie
1989 a fost declanşată la nivelul întregii ţări o amplă şi complexă acţiune de
inducere în eroare (dezinformare şi diversiune), unică în istoria naţională.
Consecinţa acestei situaţii a fost instaurarea la nivelul întregii populaţii a
României a unei psihoze a terorismului. Inducerea în eroare a reprezentat
principala cauză a numeroaselor pierderi de vieţi omeneşti, vătămări fizice sau
psihice, privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept
internaţional şi distrugerea unor bunuri de patrimoniu”, se arată în
rechizitoriul Dosarului Revoluţiei.
Anchetatorii arată că în
timpul Revoluţiei au fost folosite cu succes toate tehnicile de dezinformare.
„Demonizarea i-a privit pe Nicolae şi Elena Ceauşescu, anturajul imediat
al acestora, dar şi acele forţe dispuse (chipurile) a-i apăra pe aceştia
(cadrele DSS, în principal). Divizarea s-a făcut pe deplin resimţită prin
crearea începând cu 22.12.1989 a două tabere aparent oponente. Pe de o parte,
se situau poporul, Armata şi CFSN, iar pe de altă parte, elementele
securist-teroriste, loiale fostului preşedinte”, potrivit rechizitoriului.
Procurorii susţin că
psihoza teroristă instaurată a influenţat cvasiunanimitatea opiniei publice,
aceasta fiind indusă în sfera iraţionalului, consecinţele acestei stări fiind
deosebit de grave. Prin modul de propagare al dezinformării – TVR, Radio şi
presa scrisă, ţinta psihozei teroriste au constituit-o civilii, se arată în
rechizitoriu, dar şi militarii , pe întregul teritoriu al României. În această situaţie,
efectele dezinformării s-au regăsit în numeroase cazuri de foc fratricid,
consecinţele fiind survenirea de decese, răniri şi distrugeri de bunuri
materiale, mai arată procurorii militari.
„22 decembrie 1989,
TVR, în direct, aprox. orele 19:30, Iliescu Ion, în spatele căruia s-a aflat,
stând în picioare, Voiculescu Gelu Voican a afirmat : “Aşa cum aţi văzut, ne-am
întâlnit în Comitetul Central, am comunicat cu oamenii din piaţă (…) În
momentele în care ne constituiam, ne organizam în sediul Comitetului Central, o
grupă din unităţile securităţii, unitate special pregătită ca să-l apere pe
Ceauşescu, ascunsă undeva prin subsoluri, în nişte tuneluri care comunicau
între sediu şi Palatul Republicii, a reuşit să se refugieze şi când era piaţa
plină de lume au început să tragă asupra cetăţenilor şi asupra sediului central
unde se aflau oameni de bine care se constituiau în această structură nouă.
Este o ultimă zvârcolire a acestei fiare încolţite care loveşte până şi înainte
de moarte (…) şi care a reuşit să producă noi tragedii, noi dureri, noi victime
pe altarul luptei pentru eliberare naţională (…) Vreau să fac apel la cei care
se află în faţa sediului Comitetului Central (…) încă nu a fost lichidat
nucleul acesta de bezmetici, încă se trage (…) trebuie lichidat acest nucleu de
sinucigaşi (…) În sediu se află gral Guşă şi alţii care vor rezolva situaţia
(…) Apelăm la toţi cetăţenii ca să elibereze piaţa şi zona din jurul palatului,
ca să poată pătrunde armata (…) Nu a reuşit contralovitura acestei unităţi de
sinucigaşi şi de terorişti.”(…)”, potrivit sursei citate.
Anchetatorii îl acuză pe fostul preşedinte Ion Iliescu
că a contribuit direct şi nemijlocit la generarea şi amplificarea acestei
psihoze terorist-securiste. „Iliescu Ion îi numeşte pe atacatori ca fiind
securişti, bezmetici, sinucigaşi, terorişti. Prin aceste afirmaţii neverificate
a fost dezinformată opinia publică şi s-a contribuit în mod decisiv la
instaurarea psihozei securist-teroriste, dorindu-se a se demonstra că militarii
fostei securităţi sunt ostili Revoluţiei (aşadar poporului român şi armatei
române) şi noii conduceri a statului. Sunt bine probate numeroasele situaţii de
foc fratricid între cadrele MApN şi cadrele DSS, survenite începând cu noaptea
de 22/23.12.1989. Trebuie subliniat din nou că această afirmaţie a fost făcută
de persoana care se bucura de autoritate totală (Iliescu Ion) şi care era
privită la nivelul întregii societăţi ca fiind noul lider politic”,
potrivit sursei citate.