2 C
București
sâmbătă, 20 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 1305

Bogdan Licu, procuror general interimar

Procurorii din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii au decis ca Bogdan Licu să preia interimar mandatul de prim procuror general al României. Licu a mai asigurat interimatul la conducerea Parchetului General la începutul lui 2016, când, în urma scandalului „coloanelor oficiale”, Tiberiu Nițu s-a retras din funcție. „În ședința Secției pentru procurori din data de 19.04.2019 s-a dispus delegarea domnului procuror Dimitrie Bogdan Licu, adjunct al Procurorului General al României, în funcția de Procuror General al României până la ocuparea funcției prin numire, dar nu mai mult de 2 luni”, se arată într-un comunicat CSM.

Licu este cel care în acea perioadă a luat decizia de a redeschide dosarul Revoluției, însă de numele noului procuror general interimar se leagă și un scandal, tot din aceeași perioadă. Este vorba despre titlul științific de doctor obținut în 2011 la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” (ANIMV), mai cunoscută sub numele de Academia SRI. În privința tezei sale, coordonate de Gabriel Oprea, intitulată „Corupția – risc major la adresa securității naționale”, a apărut în 2016 o sesizare oficială de plagiat. Ulterior, Licu a redactat o cerere de renunțare la titlul de doctor pe care a trimis-o Academiei SRI.


Bogdan Licu este procuror din anul 1996, începându-și activitatea la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti. Din 2016-prezent, Bogdan Licu este adjunct al procurorului general, între 2013-2016 a fost prim-adjunct al procurorului general, iar în 2013 a fost detaşat la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor – membru al Plenului Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor reprezentant al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Între 2012-2013 a fost detaşat la CSM, între 2010-2012 – membru ales, cu activitate permanentă, 2009-2010: vicepreşedinte – CSM, iar între 2006-2009: membru ales, cu activitate permanentă – Coordonator al Comisiei Resurse Umane din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi reprezentant al Consiliului la grupul de lucru „Încredere reciprocă” din cadrul Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare, Consiliul Superior al Magistraturii.

Augustin Lazăr, ultimele zile ca procuror general. Președintele Iohannis l-a eliberat din funcție

augustin lazar pensionare

Retragerea lui Augusin Lazăr din sistem s-a desfășurat pe repede înainte. Ieri, Secția pentru procurori a CSM a introdus pe ordinea de zi cererea acestuia de pensionare, iar astăzi Klaus Iohannis a semnat decretul. Procurorul general al României se va pensiona oficial începând cu data de 27 aprilie, când de altfel îi și expiră mandatul.

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat vineri, 19 aprilie, decretul privind eliberarea din funcţia de procuror a domnului Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la data de 27 aprilie 2019 – pensionare”, este anunțul oficial al Administraţiei Prezidenţiale.

Augustin Lazăr a făcut cerere de eliberare din funcţie, prin pensionare, după ce anterior participase la prima fază a procedurii de selecție pentru un nou mandat în fruntea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. La acea dată, ministrul Justiției a anunțat că niciunul dintre candidații care își doreau un mandat de procuror general nu a trecut cu bine de probă.

Forumul Judecătorilor intervine în scandalul completurilor specializate: „Este o falsă problemă”

sectia speciala

Asociația Forumul Judecătorilor a depus un memoriu „amicus curiae” la Curtea Constituțională, cu argumente în legătură cu cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Parlamentul României și Înalta Curte de Casație și Justiție, vizavi de completurile specializate în cazul completurilor de trei judecători de la Curtea Supremă.

Forumul Judecătorilor expune în document opinia vizavi de „inexistența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte”.

Specializarea judecătorilor constituie o metodă pentru promovarea unei jurisprudențe unitare și de calitate, pentru că se presupune că judecătorii sunt mai bine informați cu privire la legile și jurisprudența din domeniul lor de activitate. …Nu se poate considera că Înalta Curte de Casație și Justiție are aptitudinea de a asigura toate aceste garanții procedurale prin intermediul completelor de 3 judecători, soluționând căile de atac în calitatea sa de instanță superioară, dar că aceiași judecători care compun tot același complet, dar pentru judecata în fond, nu au „specializarea” pentru a asigura aceleași garanții procedurale.

Este de remarcat că, în condițiile în care Legea nr. 78/2000 nu prevede înființarea unor completuri specializate pentru judecata căilor de atac, completurile de 5 judecători sunt compuse din aceiași judecători ai secției penale (desemnați prin tragere la sorți), dovedindu-se că aceștia au capacitatea profesională și expertiza necesară în această materie încât să asigure calitatea actului de justiție urmărită de legea specială.

Prin urmare, este o falsă problemă lipsa unei hotărâri a colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care să fie atribuite anumite indicative / descrieri completurilor de 3 judecători, care să denote „specializarea” în această materie, doar pentru judecata în fond (excepție la nivelul instanței supreme), dar să se excludă aceste indicative / descrieri pentru aceleași completuri de 3 judecători pentru judecata în căile de atac – regula la nivelul aceleiași instanțe).

Prin urmare, neputându-se vorbi despre încălcarea flagrantă a legislației, nici Curtea Europeană a Drepturilor Omului și nici Curtea Constituțională a României nu vor avea motive să pună la îndoială jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție”, se arată în memoriu.

Rechizitoriul în Dosarul Revoluției. De ce este acuzat concret Ion Iliescu

Procurorii care au întocmit rechizitoriul în Dosarul Revoluţiei arată că, din 22 decembrie 1989, la nivelul României a fost declanşată o amplă şi complexă acţiune de inducere în eroare, care a dus la instaurarea unei psihoze a terorismului.

„Probatoriul administrat a demonstrat că, începând cu orele 18:30 ale zilei de 22 decembrie 1989 a fost declanşată la nivelul întregii ţări o amplă şi complexă acţiune de inducere în eroare (dezinformare şi diversiune), unică în istoria naţională. Consecinţa acestei situaţii a fost instaurarea la nivelul întregii populaţii a României a unei psihoze a terorismului. Inducerea în eroare a reprezentat principala cauză a numeroaselor pierderi de vieţi omeneşti, vătămări fizice sau psihice, privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi distrugerea unor bunuri de patrimoniu”, se arată în rechizitoriul Dosarului Revoluţiei.

Anchetatorii arată că în timpul Revoluţiei au fost folosite cu succes toate tehnicile de dezinformare. „Demonizarea i-a privit pe Nicolae şi Elena Ceauşescu, anturajul imediat al acestora, dar şi acele forţe dispuse (chipurile) a-i apăra pe aceştia (cadrele DSS, în principal). Divizarea s-a făcut pe deplin resimţită prin crearea începând cu 22.12.1989 a două tabere aparent oponente. Pe de o parte, se situau poporul, Armata şi CFSN, iar pe de altă parte, elementele securist-teroriste, loiale fostului preşedinte”, potrivit rechizitoriului.

Procurorii susţin că psihoza teroristă instaurată a influenţat cvasiunanimitatea opiniei publice, aceasta fiind indusă în sfera iraţionalului, consecinţele acestei stări fiind deosebit de grave. Prin modul de propagare al dezinformării – TVR, Radio şi presa scrisă, ţinta psihozei teroriste au constituit-o civilii, se arată în rechizitoriu, dar şi militarii , pe întregul teritoriu al României. În această situaţie, efectele dezinformării s-au regăsit în numeroase cazuri de foc fratricid, consecinţele fiind survenirea de decese, răniri şi distrugeri de bunuri materiale, mai arată procurorii militari.

„22 decembrie 1989, TVR, în direct, aprox. orele 19:30, Iliescu Ion, în spatele căruia s-a aflat, stând în picioare, Voiculescu Gelu Voican a afirmat : “Aşa cum aţi văzut, ne-am întâlnit în Comitetul Central, am comunicat cu oamenii din piaţă (…) În momentele în care ne constituiam, ne organizam în sediul Comitetului Central, o grupă din unităţile securităţii, unitate special pregătită ca să-l apere pe Ceauşescu, ascunsă undeva prin subsoluri, în nişte tuneluri care comunicau între sediu şi Palatul Republicii, a reuşit să se refugieze şi când era piaţa plină de lume au început să tragă asupra cetăţenilor şi asupra sediului central unde se aflau oameni de bine care se constituiau în această structură nouă. Este o ultimă zvârcolire a acestei fiare încolţite care loveşte până şi înainte de moarte (…) şi care a reuşit să producă noi tragedii, noi dureri, noi victime pe altarul luptei pentru eliberare naţională (…) Vreau să fac apel la cei care se află în faţa sediului Comitetului Central (…) încă nu a fost lichidat nucleul acesta de bezmetici, încă se trage (…) trebuie lichidat acest nucleu de sinucigaşi (…) În sediu se află gral Guşă şi alţii care vor rezolva situaţia (…) Apelăm la toţi cetăţenii ca să elibereze piaţa şi zona din jurul palatului, ca să poată pătrunde armata (…) Nu a reuşit contralovitura acestei unităţi de sinucigaşi şi de terorişti.”(…)”, potrivit sursei citate. Anchetatorii îl acuză pe fostul preşedinte Ion Iliescu că a contribuit direct şi nemijlocit la generarea şi amplificarea acestei psihoze terorist-securiste. „Iliescu Ion îi numeşte pe atacatori ca fiind securişti, bezmetici, sinucigaşi, terorişti. Prin aceste afirmaţii neverificate a fost dezinformată opinia publică şi s-a contribuit în mod decisiv la instaurarea psihozei securist-teroriste, dorindu-se a se demonstra că militarii fostei securităţi sunt ostili Revoluţiei (aşadar poporului român şi armatei române) şi noii conduceri a statului. Sunt bine probate numeroasele situaţii de foc fratricid între cadrele MApN şi cadrele DSS, survenite începând cu noaptea de 22/23.12.1989. Trebuie subliniat din nou că această afirmaţie a fost făcută de persoana care se bucura de autoritate totală (Iliescu Ion) şi care era privită la nivelul întregii societăţi ca fiind noul lider politic”, potrivit sursei citate.

Andrei Pleșu anunță că se retrage din viața publică. ”Decizia mea e un minim semn de consecvenţă”

Scriitorul și filosoful Andrei Pleşu anunţă că se retrage din viaţa publică și explică faptul că acesta este un gest de consecvenţă din partea sa, după ce a constatat că în cercetarea ştiinţifică în institutele de studii avansate a început să prevaleze corectitudinea politică.

„Cu trecerea anilor, am constatat însă, din nefericire, că un alt tip de cenzură, mai subtilă şi, întrucîtva, mai perfidă (pentru că avea manierele «libertăţii»), tindea să devină regula competiţiilor pentru obţinerea unui stagiu de cercetare în institutele de studii avansate. Simptomul «de demaraj» al «înnoirii» a fost decizia finanţatorilor de a stopa subvenţionarea infrastructurii instituţionale, mărginindu-se la subvenţionarea proiectelor de studiu, cu deosebire a proiectelor «de actualitate», relevante geopolitic, «trendy» (minorităţi, gender etc.), «corecte», adică validate de ultimile cuceriri propagandistice, de ultimele «mode» planetare. Pe scurt, s-a decis finanţarea supei, dar nu a aragazului… Iar supa e recomandabil să fie conformă cu imperativele ideologice de ultimă oră. Consecinţele acestei «rezonabile» manevre financiare nu au întîrziat să apară. Candidaţii la diferitele burse de cercetare au înţeles destul de repede că, pentru a avea succes, trebuie să se «orienteze» în funcţie de context. Cu alte cuvinte, că alegerea temei trebuie să includă considerente de ordin «strategic»“, scrie Andrei Pleşu.

Scriitorul spune că, în aceste condiţii, domeniul de investigaţie nu mai vine, imperativ, „de la centru“, dar vine de la ambianţa „cochetă“ a momentului. „Prin urmare, nu ne mai alegem liber întrebările, ci le preluăm, abil, din noua – rentabilă – morală universitară, bine hrănită de presa momentului, de revoluţionara «corectitudine politică», de «problemele»zilei. În felul acesta, «savantul» tradiţional se transformă, pe nesimţite, într-un fel de gazetar cu ştaif, într-un «analist» ceva mai bine mobilat, poate, decît articlierul cotidienelor, dar ancorat fidel şi pedagogic în «meandrele concretului»“, subliniază Pleşu. În final, Andrei Pleşu anunţă că se retrage din viaţa publică. „Normal este ca, atunci cînd simţi că nu mai aparţii timpului tău, să faci un pas înapoi. Profit, aşadar, de ocazie, pentru a renunţa – cel puţin deocamdată – la orice prestaţie publică (articole, interviuri, conferinţe, colocvii etc.). Păstrez doar rubrica de la Dilema veche, din loialitate faţă de un proiect la care am pus umărul. Decizia mea e un minim semn de consecvenţă, pentru care apelez la înţelegerea cititorilor mei, cîţi vor mai fi fiind…”, afirmă Pleşu.

Tudorel Toader demisionează. Așteaptă numele noului ministru pentru a preda ștafeta

scrisoare anti kovesi

Demisia lui Tudorel Toader din fruntea ministerului Justiției este certă. În urmă cu câteva momente, Tudorel Toader a anunțat că decizia sa este de a-și prezenta demisia. Cu toate acestea, Toader va rămâne la minister până când numele noului ministru va fi publicat în Monitorul Oficial.

Voi merge la Guvern să am o altă întrevedere cu doamna prim ministru. Iau în considerare şi faptul că orice autoritate trebuie să aibă asigurată continuitatea, voi rămâne la minister până la momentul în care numele noului ministru va apărea în Monitorul Oficial, pe care îl voi aştepta la minister. Prin urmare, merg la Guvern să prezint doamnei prim ministru demisia. Domnia sa va decide ce face cu acestă demisie”, a spus ministrul.

Klaus Iohannis despre schimbarea a trei miniștri, printre care și Tudorel Toader: „Prima impresia este că se vrea reluarea atacului pesedist asupra Justiției”

Președintele Klaus Iohannis a vorbit în urmă cu câteva momente despre schimbările care se preconizează în Guvernul Dăncilă, confirmând că a primit de la prim ministru noile propuneri. Iohannis s-a exprimat plastic, arătând că de fapt remanierea ar viza un atac mult mai clar asupra Justiției.

„Justiția din România e sub asaltul PSD de acum mai bine de doi ani. Ieri au fost trimise la Cotroceni propunerile de revocare și propunerile de noi miniștri. Primind acele scrisori mi-am pus întrebarea ce se dorește cu acea remaniere guvernamentală. De regulă, o remaniere se face pentru a face Guvernul mai eficient. Prima mea impresie e ca remanierea se face pentru ca lucrurile să meargă mai prost, așa ceva este inadmisibil. La începutul săptămânii viitoare voi avea o explicație pe ce probabil va trebui să se întâmple. I-am comunicat doamnei prim ministru că va primi un răspuns la începutul săptămînii viitoare.

Lucrurile încep să capete un contur trist. Am convocat un Referendum pentru a afla opinia românilor cu privire la asaltul asupra Justiției, PSD pregătește o remaniere care vrea să întărească asaltul asupra Justiției, iar acest lucru nu e de bun augur. Revocarea sau demisia unui ministru este constituțională. Dar nu pot să semnez niște acte fără a evalua urmările întregii remanieri guvernamentale. Prima impresia este că se vrea reluarea atacului pesedist asupra Justiției”, și-a explicat opinia președintele.

Ministrul Toader se mai gândește câteva ore dacă demisionează sau nu: „Doamna prim ministru după lege nu poate cere demisia. A cere e la imperativ”

scrisoare anti kovesi

Azi la Palatul Victoria ministrul încă în funcție Tudorel Toader a avut o întrevedere cu prim ministrul Viorica Dăncilă, referitor la mandatul său. Tudorel Toader a asigurat că a avut relații foarte bune cu toți prim ministrii României, însă a subliniat că încă nu a luat o decizie privind o eventuală demisie. Se mai gândește, chiar dacă dorința exprimată de Viorica Dăncilă a fost aceea ca dumnealui să plece de la minister.

Vă asigur că și după încetării ministeriatului relațiile vor fi aceleași, neafectate. Spuneam dimineață că aseară a rămas să ne revedem la 9.30 și să discutăm despre variantele de încetare a mandatului. Mi-a confirmat că aseară a dat drumul la adresele către președintele Republicii(!), undeva spre 21.00. Prin urmare, discuția a fost absolut corectă. A evocat nevoia de asigurare a continuității a activității la Minister. Eu v-am spus că nu pot închide biroul, să spun că am auzit că mă remaniază. Prin urmare, prima concluzie: voi rămâne la Minister până la momentul în care în  Monitorul Ofivcial apare nume, prenumele noului ministru, îl voi aștepta, îi voi preda sigiliul. Repet, și la gară. Adică la Iași.

În al doilea rând. Sunt două proceduri: solicitarea de revocare și demisia. Premierul e cel care face și desface Guvernul, cu excepția moțiunii de cenzură. Prim ministrul are cuvântul decisiv în remanierea unui ministru, chiar și în numirea lui. Punctul final este cel în care se publică în Monitorul Oficial numele, prenumele ministrului. Pe ce cale se ajunge mai repede și mai sigur? Aici apare relația dintre cei doi poli ai executivului – jumătate a președintelui și jumătate a Guvernului. Unde se ajunge mai repede? Sigure sunt amândouă. Am luat act de decizia doamnei prim ministru de a trimite la Cotroceni solicitarea de revocare. Sigur o voi respecta.

Doamna prim ministru mi-a cerut să iau în calcul și varianta demisiei. Sigur că varianta e mai sigură, președintele trebuie să ia act de demisie. Doamna prim ministru după lege nu poate cere demisia. A cere e la imperativ. Or demisia e o decizie personală. Voința dânsei am văzut-o, de a pune capat acestui „interimat”. Am asigurat-o că astăzi voi reflecta și până la sfârșitul programului voi da răspunsul. Juridic nu poți să îi ceri cuiva demisia, dar voința dânsei era aceea că îmi voi da demisia”, a spus ministrul Justiției.

PSD a decis: Codul Administrativ va fi adoptat de Guvern prin Ordonanță de Urgență

codul administrativ

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat că în CEX al partidului s-a decis adoptarea prin Ordonanţă de Urgenţă a Codului Administrativ şi reorganizarea ministerelor, în termen de 45 de zile, „în aşa fel încât să fie mai puţină şefime în judeţe”.

„Codul Administrativ să se adopte prin Ordonanţă de Urgenţă într-o perioadă rezonabilă şi, pentru că s-a tot vorbit despre justificarea urgenţei pentru ordonanţele fantomă, dau acum doar trei motive pentru urgenţa unei ordonanţe pe Codul Administrativ. Este în Codul Administrativ o propunere, prevederea ca procedurile pentru atestarea domeniului public al localităţilor să fie mult simplificate. Acum durează între un an şi doi ani. Care este efectul? România pierde sute de milioane de euro pentru că autoriăţile locale nu îşi pot atesta domeniul public ca să depună proiecte pe fonduri europene”, a spus Dragnea.

Liderul PSD a arătat că un al doilea argument îl reprezintă prevederea conform căreia din redevenţele primite de către stat de la firmele care fac exploatări de suprafaţă precum balastiere sau cariere, 80% vor rămâne la administraţiile locale. „Astăzi, vin camioane, încarcă balast, trec prin sate, se crapă casele oamenilor şi comunitatea nu are niciun câştig, doar neajunsuri. Asta înseamnă miliarde care nu ajuns la comunităţile locale şi orice zi de întârziere este un deserviciu pentru ei” a spus ţinut Dragnea. El a spus că viitorul Cod Amdinistrativ prevede, de asemenea, descentralizarea concursurilor pentru administraţia publică locală, „să nu mai stea cu lunile la Agenţia Funcţionarilor  Publici”.

BEC a stabilit ordinea pe buletinele de vot la alegerile europarlamentare

alegeri europarlamentare 2019

Biroul Electoral Central (BEC) a stabilit miercuri seara, prin tragere la sorţi, ordinea pe buletine de vot la alegerile europarlamentare din 26 mai.

În şedinţa din 17 aprilie, Biroul Electoral Central a încheiat procesul-verbal privind constatarea rămânerii definitive a candidaturilor la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019, se arată într-un comunicat al instituţiei.

În cadrul şedinţei a fost încheiat şi procesul-verbal privind stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot al partidelor politice, alianţei electorale, organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi al candidaţilor independenţi care participă la alegerile europarlamentare 2019.

Ordinea stabilită prin tragere la sorţi este următoarea:

Poziţia nr. 1 – Partidul Social Democrat

Poziţia nr. 2 – Alianţa electorală „Alianţa 2020 USR Plus”

Poziţia nr. 3 – Partidul PRO România

Poziţia nr. 4 – Uniunea Democrată Maghiară din România

Poziţia nr. 5 – Partidul Naţional Liberal

Poziţia nr. 6 – Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor – ALDE

Poziţia nr. 7 – Partidul PRODEMO

Poziţia nr. 8 – Partidul Mişcarea Populară

Poziţia nr. 9 – Partidul Socialist Român

Poziţia nr. 10 – Partidul Social Democrat Independent

Poziţia nr. 11 – Partidul România Unită

Poziţia nr. 12 – Uniunea Naţională pentru Progresul României

Poziţia nr. 13 – Blocul Unităţii Naţionale BUN

Poziţia nr.  14 – Gregoriana-Carmen Tudoran

Poziţia nr. 15 – George-Nicolae Simion

Poziţia nr. 16 – Peter Costea Campania electorală pentru alegerile europarlamentare începe pe 27 aprilie şi se încheie pe 25 mai, la ora 7,00.

Procurorul general Augustin Lazăr a depus la CSM o cerere de pensionare

augustin lazar pensionare

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a depus la Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) o cerere prin care solicită să iasă la pensie. Mandatul său se încheie pe 27 aprilie.

„Da, am depus cerere de pensionare la CSM. Mandatul se încheie pe 27 aprilie”, a declarat procurorul general.

Augustin Lazăr a fost numit în funcţie de către preşedintele Klaus Iohannis pe 28 aprilie 2016, la propunerea ministrului Justiţiei de la acea vreme, Raluca Prună. Pe 24 octombrie 2018, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat că declanşează procedura privind revocarea sa din funcţie şi ulterior a trimis preşedintelui Klaus Iohannis o solicitare în acest sens. Şeful statului a refuzat, însă, în repetate rânduri să dea curs cererii de revocare, afirmând că este mulţumit de activitatea lui Augustin Lazăr.

Augustin Lazăr şi-a depus candidatura pentru un nou mandat de procuror general, el fiind însă respins, alături de ceilalţi trei candidaţi înscrişi, iar procedura a fost reluată. În ultima perioadă, Augustin Lazăr a fost acuzat că ar fi refuzat eliberarea înainte de termen a mai multor deţinuţi politici încarceraţi la Penitenciarul Aiud.

Procurorul general Augustin Lazăr a declarat însă că Instituţii de presă i-au pus etichete de natură să îl decredibilizeze şi a precizat că nu este ofiţer, subofţer, colaborator al fostei Securităţi sau al oricărui alt serviciu de informaţii. Întrebat dacă îşi va da demisia sau îşi va retrage candidatura pentru un nou mandat, Lazăr a spus: „Credeţi că ar fi în interesul societăţii? Care este rolul Ministerului Public şi rolul procurorului general? Nu este acela să reprezinte interesele societăţii? Eu ar trebui să reprezint interesele politice ale celor care vor să manevreze şi să exagereze în felul acesta? Nu ar fi în interesul societăţii şi de asemenea eu m-am înscris la această procedură nu să mă retrag, ci ştiind că am pornit nişte proiecte esenţiale pentru Ministerul Public şi am făcut nişte realizări pe care nu le-au făcut alţii înainte. N-ar fi bine ca aceste realizări să continue? N-ar fi bine ca proiectele, inclusiv rezolvarea marilor dosare şi aflarea adevărului, să fie scos la suprafaţă?”. În calitate de conducător al Ministerului Public, el a exprimat scuze instituţionale pentru practicile discutabile de dinainte de 1989, instituite prin lege, dar caracterizate printr-o componentă etică deficitară.

Tudorel Toader pierde sprijinul PSD

scrisoare anti kovesi

Membrii PSD au decis în urmă cu câteva momente că Tudorel Toader nu mai este potrivit pentru a deține portofoliul Justiției. Pe surse, cei mai mulți dintre social democrați au votat în CEx pentru retragerea sprijinului politic, singurul lider PSD care s-a opus acestei măsuri fiind Dumitru Buzatu.

Aceasta înseamnă că Tudorel Toader își pierde ministerul și, cel mai probabil, se va întoarce la catedră. Înlocuitorii săi la Justiție ar putea fi Șerban Nicolae, Eugen Nicolicea sau Robert Cazanciuc.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
ceață
2 ° C
2.1 °
2 °
100 %
2.1kmh
100 %
S
7 °
D
9 °
lun
8 °
mar
8 °
mie
6 °

Ultimul articol

Acordul UE–Mercosur este expresia cea mai concretă a eșecului de guvernare și pare că...

În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...

Cristian Popescu Piedone, un actor-cheie în noua ecuație administrativă a Capitalei

Un moment de tranziție pentru administrația Bucureștiului Depunerea jurământului de către Ciprian Ciucu în funcția de primar general al Capitalei marchează începutul unei etape administrative...

Ludovic Orban se întoarce „acasă” și anunță că Forța Dreptei urmează a fuziona cu...

După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...