Ramona Mănescu a promis încă din start că va rămâne fidelă, atunci când între PSD și ALDE s-a rupt lanțul de iubire, iar partidul său a ieșit de la Guvernare. Fidelă Ministerului de Externe, pe care îl conduce de puțină vreme, în ideea că și-a asumat portofoliul și trebuie să meargă mai departe. În urmă cu câteva zile, Mănescu spunea clar și răspicat că va rămâne la guvernare și mărturisea că se așteaptă ca președintele ALDE să o dea afară din partid pentru că încalcă linia impusă. Nu s-a întâmplat asta, pentru că a decis să își dea singură demisia.
„Subsemnata Ramona Nicole Mănescu vă rog prin prezenta să luaţi act de demisia mea din ALDE, respectiv din toate funcţiile deţinute”, se arată în documentul adresat preşedintelui ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, făcut public de Agerpres.
Ieri, ceilalți trei miniștri din ALDE au demisionat, înainte sau după ședința de Guvern ținută de premierul Viorica Dăncilă.
Ramona Mănescu a fost liberală convinsă din 1990 și până în 2017, deși PNL îi oferise inclusiv intrarea în Parlamentul European. Între 1996-1997 a fost preşedinta Organizaţiei Tineretului Naţional Liberal Sector 6, membră a Departamentului de Relaţii Externe a PNL (1996-2004) si ofiţer internaţional al Tineretului Național Liberal (2001-2002). În perioada 2002-2005, a fost vicepreşedintă TNL, raportoare a Comisiei pentru Afaceri Externe a Delegaţiei Reprezentanţilor Naţionali a PNL, şi membră a Comitetului Executiv al PNL Sector 6, precum şi expert parlamentar, la Camera Deputaților. Din 2007 a intrat în PE. În 2017 s-a înscris în partidul lui Tăriceanu, împreună cu soţul său, Rareş Mănescu, fost primar PNL al Sectorului 6.
Opt cetățeni germani, dintre care doi sunt soț și soție, sunt cercetați pe motiv că au creat o adevărată rețea de trafic de persoane, trafic de minori şi lipsire de libertate în mod ilegal. Victimele erau tineri cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani, la rândul lor de naționalitate germană. Ancheta a demarat în forță astăzi.
„Procurorii D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Maramureş împreună cu ofițerii de poliție judicară din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Maramureş și Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Cluj-Napoca, efectuează un număr de 8 percheziţii domiciliare pe raza oraşului Vişeu de Sus şi a comunei Leordina, județul Maramureş, într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, trafic de minori şi lipsire de libertate în mod ilegal.
În cauză există suspiciunea rezonabilă că, în perioada 2014 – august 2019, un număr de 8 suspecţi, dintre care doi cetăţeni germani,soţ şi soţie, au constituit un grup infracțional organizat care a avut ca principal scop traficarea pe raza județului Maramureş, a mai multor tineri de naţionalitate germană, cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani, sub paravanul desfăşurării unor activităţi autorizate de servicii educative ce vizau recuperarea şi reintegrarea socială a acestora, în baza unor programe şi proiecte derulate şi coordonate de către cei doi suspecţi de naţionalitate germană.
În realitate, tinerii au fost supuşi unui regim de lipsire de libertate, de interzicere în a comunica în exterior cu familiile din Germania ori cu alte persoane sau autorităţi române, fiind obligaţi ca, sub pretextul unui aşa-zis „program de reeducare” conceput de către cetăţeanul german, să execute munci epuizante în gospodăriile unor localnici aflaţi în anturajul suspecţilor – dincolo de capacităţile şi limitele fizice ale vârstei lor ori afecţiunilor de care suferă – practicându-se asupra minorilor metode umilitoare, degradante, ţinerea lor în stare de sclavie şi exercitarea asupra lor în mod repetat de acte de violenţă gravă şi ameninţări.
În acest mod tinerilor le-a fost creată o puternică stare de temere şi chiar de traumă ca urmare a bătăilor repetate, privării de hrană, lipsirii de libertate prin închiderea într-un aşa-zis „arest”, exercitării unor manopere medicale intruzive împotriva voinţei lor, ţinerii deliberate a minorilor în ger şi în frig sau în ploaie etc. – toate cu titlu de „pedeapsă” menită să „educe” comportamentul copiilor. Unii dintre minori au avut chiar intenţii suicidale din cauza acestui regim.
Aşa-zisul program social (finanţat de către statul german) fondat şi coordonat de către suspectul de naţionalitate germană este reprezentat de serviciul social intitulat „Projekt Maramureş”, al cărui furnizor acreditat este o asociaţie cu sediul în municipiul Baia Mare, jud. Maramureş, din datele deţinute până la acest moment rezultând că aceasta are doar un rol formal în derularea proiectului respectiv, care a primit licenţă de funcţionare din partea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice din România, valabilă pentru o perioadă de 5 ani în intervalul 01.02.2016 – 01.02.2021.
În programele oficiale ale acestui proiect sunt prevăzute în scop de reabilitare o multitudine de activităţi recreative, menite să stimuleze dorinţa de linişte şi de integrare a tinerilor, de regulă în mijlocul naturii, beneficiind de educaţie multidisciplinară prin intermediul unor specialişti în pedagogie, psihologie şi diverse activităţi lucrative.
În realitate, victimele sunt excluse de la orice formă de continuare a studiilor, le sunt întrerupte tratamentele medicale pe care le au prescrise ca terapie, li se confiscă actele de identitate, bunurile personale (în principal cele care ar facilita posibilitatea de comunicare cu lumea exterioară) şi sunt supuşi metodelor dure şi brutale de aşa-zisă re-educare, adoptate de către suspect şi persoanele din anturajul său, în baza ideilor promovate de acesta cu privire la conceptul de educaţie.
Din cercetările efectuate în cauză există date şi indicii despre faptul că fondurile băneşti asigurate de statul german pentru finanţarea activităţii acestui proiect sunt deturnate în mare parte de la scopul dedicat şi sunt însuşite de către membrii grupului, prin mai multe metode ilicite practicate pentru a asigura o aparenţă de legalitate.
Menţionăm faptul că, o parte dintre minorii abuzați au fost identificați și încredinţaţi spre instituţionalizare temporară, Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Maramureş.Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcţia Operaţiuni Speciale. Acţiunea a fost efectuată cu sprijinul Brigăzii Mobile de Jandarmi Cluj-Napoca şi Inspectoratului General de Aviaţie din cadrul M.A.I.”, au comunicat procurorii DIICOT.
Ruperea alianței PSD – ALDE este oficială de ieri, moment din care Guvernul a și trecut prin câteva schimbări. Călin Popescu Tăriceanu a anunțat că pleacă din fruntea Senatului și că toți miniștrii ALDE vor demisiona. Există o excepție însă: Ramona Mănescu, care a anunțat că a decis să rămână la conducerea MAE. În rest, pare sigură demisia celorlalți trei demnitari ai ALDE: Anton Anton, ministrul Energiei, Grațiela Gavrilescu, vicepremier și ministrul Mediului, și Viorel Ilie, ministru pentru Relația cu Parlamentul.
Astăzi, înainte de ședința de Guvern, Viorica Dăncilă a ținut să mulțumească Ramonei Mănescu pentru decizia sa și a criticat dur poziția ALDE. „România are nevoie de stabilitate. Guvernarea responsabilă înseamnă acțiune și asumarea unor decizii pentru binele majorității, nicidecum fuga de răspundere și practicarea unui joc politic în speranța primirii de voturi. Am mai spus acest lucru, guvernarea nu este perfectă, dar cu siguranță este eficientă. Nu putem lăsa ca avansul economic important înregistrat de România să fie pus în pericol de jocuri politice. Vreau să le mulțumesc colegilor de la ALDE care au făcut parte din Guvern și, în același timp, vreau să-i mulțumesc Ramonei Mănescu pentru că a înțeles că responsabilitatea guvernării este mai presus de orice joc politic”, a spus premierul.
Nici bine nu și-a anunțat susținerea pentru candidatura la prezidențiale a actorului Mircea Diaconu, că Victor Ponta îi și ia apărarea acestuia. În contextul în care candidatul PMP Theodor Paleologu spus că Diaconu „este bun actor în roluri de prost” și că și-a găsit pe alții mai proști, partide care nu au fost capabile să dea o candidatură mai plauzibilă, președintele Pro România a ieșit la atac.
„Anturajul te strică – Paleologu era un băiat finuț, cu nume bun și cu papion asortat la nume (puțin pătat cu PDL-ul) / cum s-a înhăitat cu Băsescu s-a transformat imediat într-un mitocan! Teo – rămâi tu; nu încerca să te transformi în Băsescu că nu te ajută!
Cred că Mircea Diaconu are deja mulți votanți – și o să aibă și mai mulți pe măsură ce “băieții de mingi” ai lui Băsescu și “gușații” șpăgari și blatiști ai Vioricăi o să îl jignească mai mult!
În 2008 pe Sorin Oprescu tot așa îl jigneau și batjocoreau “băsiștii” – și el a stricat blatul dintre PSD și Vasile Blaga! Cine nu învață din greșeli – le repetă!
Mircea Diaconu Președinte! N-am găsit altă rimă”, a scris Ponta pe Facebook.
ALDE își ia azi rămas bun de la guvernare, după săptămâni bune de tensiuni și neînțelegeri. Deși încă neoficial, miniștrii ALDE ar fi deciși să demisioneze. Pe de altă parte, premierul Viorica Dăncilă consideră că mișcarea ALDE este una care denotă lașitate și a afirmat că îi așteaptă în PSD pe toți cei nemulțumiți de noua linie a partidului, dar și din PRO România.
„Guvernarea PSD va merge înainte cu guvernarea țării și alături de noi vor veni toți cei din ALDE și Pro România care au curajul de a-și asuma acest proces, care înțeleg că fuga de responsabilitate și lașitatea nu vor duce niciodată România mai departe. Dincolo de obiectivele și calculele electorale ale unui grup restrâns, important este să nu dezamăgim cetățenii care ne-au dat votul și încrederea în 2016.
Dacă unii dintre membrii ALDE nu înțeleg aceste lucruri, vor pierde iremediabil: în fața românilor, în fața colegilor de bună-credință care au fost sacrificați în numele unor interese mărunte, în fața celorlalte instituții ale statului român și în fața partenerilor noștri externi.
PSD va asigura stabilitatea acestei guvernări. Dincolo de jocul politic al unora, este important ce se întâmplă cu destinul țării și ce credibilitate avem în plan extern”, a transmis Dăncilă pe Facebook.
Pe de altă parte, este tot mai certă mișcarea lui Călin Popescu Tăriceanu de a se retrage din cursa pentru prezidenţiale, în contextul în care candidatul pe care îl va susține ALDE împreună cu PRO România este actorul Mircea Diaconu.
Potrivit Mediafax, liderul ALDE va demisiona din funcţia de preşedinte al Senatului la începutul sesiunii parlamentare din septembrie, iar astăzi va fi anunțată și alianţa oficială cu PRO Romania.
Marea captură de cocaină cu care au ieșit în față în martie procurorii DIICOT este pusă momentan doar în cârca a doi șoferi de tir, de origine sârbă. Cel puțin praful alb pe care aceștia trebuiau să îl transporte prin țară și din care „s-a pierdut” un pachet. Până acum, din tot tam-tam-ul lunii martie, cu cocaina de pe litoral și cea din tiruri, a ieșit un singur rechizitoriu cu doi inculpați: Tode Krstic și Nenad Cvetkovic.
Tode Krstic
Cetățenii sârbi Tode
Krstic (50 de ani) și Nenad Cvetkovic (43 de ani) au fost trimiși în judecată
pentru trafic de droguri de mare risc și constituirea unui grup infracțional
organizat. Atât de organizat era grupul, încât cei doi sunt singurii trimiși în
judecată în legătură cu captura impresionantă de droguri – o tonă – cu care se
mândreau autoritățile române. Accentul în rechizitoriu cade mai mult pe Krstic,
care este acuzat că „în cursul lunii martie 2019 a aderat la un grup
infracțional organizat constituit din cetățeni sârbi, spanioli și români în
scopul de a cumpăra o cantitate considerabilă de cocaină, posibil din țările
Americii de Sud, și de a o transporta și plasa în consum în țările din vestul
Europei, tranzitând România”. Astfel, după cum rezultă din rechizitoriu, acesta
„s-a deplasat din Serbia în România la data de 19 martie 2019, iar la datele de
21 și 22 martie a încărcat, descărcat și a deținut, împreună cu inculpatul Nenad
Cvetkovic, aproximativ 30 de saci de rafie în care se aflau pachete cu cocaină,
pe care ulterior i-au transportat cu autotrenul din satul Zebil către
municipiul Ploiești, cu scopul de a transporta cocaina în țările din vestul
Europei, cocaina fiind preluată pe traseu de inculpatul Nenad Cvetkovic, care a
transportat-o până pe raza municipiului Brăila, din această cantitate 1.000,5 Kg
intrând în posesia organelor judiciare”.
Cei doi au fost
arestați preventiv în martie, iar mai apoi instanța a prelungit mandatul, până
în iunie, când au fost trimiși în judecată. Inițial, în anchetă se bănuia că
sunt implicate și alte persoane, printre care și patru cetățeni români. În
cazul a trei dintre ei – Gabriel Manole, Claudiu Alexandru și Iuliana Matei, precum
și pentru „ceilalți făptuitori” cercetările au fost disjunse „în vederea
identificării și stabilirii implicării și rolului acestora în comiterea
infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc și constituire a unui grup
infracțional organizat”. În cazul altei persoane, de la care fusese închiriată
mașina cu care a fost transportată cocaina, a fost dispusă clasarea, deoarece „în
sarcina sa nu se poate reține nicio implicare în activitatea infracțională”.
Autoutilitara fusese
închiriată cu câteva zile înainte ca norocul să dea peste polițiști și să le
cadă în brațe cea mai impresionantă captură de droguri din toate timpurile. „La
data de 20.03.2019, cei care au închiriat autoutilitara s-au deplasat cu ea în
județul Tulcea, unde anterior închiriaseră Pensiunea „Casa de vacanță Bălteni”,
staționând cu autoutilitara în curtea pensiunii în intervalul orar 16.22-20.36,
timp în care au transferat în ea din ambarcațiunea Beneteau Antares aproximativ
30 de saci cu pachete de cocaină și veste de salvare, ude, cu care coletele cu
cocaină fuseseră asigurate pentru a pluti în Marea Neagră… substanța din
pachetele aflate în sacii găsiți în ambarcațiunea răsturnată pe țărmul Mării
Negre, provenind din același lot din care provenea și substanța transportată de
cei doi inculpați, „reprezintă 935,409 kg de substanță pulverulentă de culoare
albă care conține ca substanță activă cocaină”. În timpul anchetei s-a stabilit
că „5 membri ai grupului infracțional organizat din care fac parte și cei doi
inculpați au achiziționat ambarcațiunea”. Celor cinci le-au fost date
semnalmentele de către martori, care au precizat și că aceștia vorbeau română
și spaniolă. Tot din declarații a reieșit că ambarcațiunea a naufragiat pe 22
martie deoarece fusese încărcată mult peste capacitatea ei.
Norocul polițiștilor – paznicul curios
Dacă analizăm
rechizitoriul, se poate spune că polițiștii nu ar fi dat niciodată de urma
drogurilor și a traficanților. Nu vorbim aici de șalupa încărcată cu droguri
răsturnată în Dunăre, care de asemenea a fost un noroc, ci de cocaina găsită
într-o autoutilitară, pe care Krstic și Cvetkovic ar fi trebuit să o
transporte.
Autoutilitara „adusă
de alți membri ai grupului infracțional” nu avea în ea toate drogurile – după
cum și-au dat seama Krstic și Cvetkovic, atunci când au încărcat pachetele în
autotren. Așa că s-au panicat și au abandonat misiunea. „Cei doi inculpați au încărcat
aproximativ 30 de saci de rafie de culoare albă cu pachete de cocaină din
autoutilitara Opel Movano în autotrenul inculpatului Tode Krstic însă, după ce
au terminat de transferat întreaga cantitate, între cei doi s-a iscat o
neînțelegere (cel mai probabil, realizând că în autoutilitară era doar jumătate
din cantitatea preconizată, s-au temut că li se va imputa lipsa celeilalte
jumătăți, inculpații neștiind la acel moment că o parte din droguri fusese
pierdută pe plaja satului Sfântu Gheorghe) și au transferat din nou toți sacii
cu cocaină din remorca autotrenului în autoutilitară”, se arată în
rechizitoriu.
Și, chiar dacă
inițial se aruncase în spațiul public că un pachet cu cocaină „a fost pierdut
cu ocazia încărcării”, la mijloc a fost vigilența unui paznic din curtea
societății pe unde se vânturaseră Krstic și Cvetkovic, dar și „cetățeanul sârb
care-i coordona”, cu care există înregistrări și de numele căruia se leagă
câteva mărturii, dar despre care nu se menționează aproape nimic în
rechizitoriu. Paznicului însă i s-a părut suspectă activitatea lui Krstic și
Cvetkovic, precum și cearta lor, așa că i-a urmărit. „Observând că inculpatul
Tode Krstic a lăsat cheia autoutilitarei pe roată, imediat după plecarea
autotractoarelor, martorii au luat cheia și au deschis-o… Bănuind că ceva nu
este în regulă cu activitatea inculpaților și cu sacii aflați în autoutilitară,
cei doi martori au dezlegat unul din saci și au luat cu ei un pachet, după care
au plecat, lăsând cheia de unde au luat-o”.
Abia apoi, pachetul
care avea un kilogram de cocaină a ajuns în mâna poliției. Și, firește, abia
apoi poliția a început să îi caute pe cei doi sârbi. Așa se face că Tode Krstic
a fost prins a doua zi, pe 23 martie, în orașul Bușteni, iar după o zi a fost
găsit și Nenad Cvetkovic, în timp ce încerca să treacă frontiera româno-sârbă
pe la punctul de trece a frontierei Porțile de Fier I, ca pasager într-un
autoturism Audi înmatriculat în țara vecină. Autotrenul acestuia a fost găsit
ulterior, „fiind preluat de alți membri ai grupului care au descărcat drogurile
în perioada în care inculpatul se afla în stare de arest”.
La audieri, Krstic și
Cvetkovic nu au recunoscut nimic. Krstic a spus că a venit în România pentru a
face un transport de marfă, iar la București l-a întâlnit întâmplător pe Cvetkovic.
În Tulcea a ajuns întâmplător, a spus acesta, după ce transportul pe care
trebuia să îl facă a fost anulat. „A fost abordat de o persoană care vorbea
limba sârbă și care i-a propus să transporte în Uniunea Europeană cărți și
tablouri, în schimbul sumei de 250.000 euro. După ce a condus autoutilitara
indicată de acea persoană la autotractorul său și a deschis-o, a văzut că
înăuntru sunt niște cutii, motiv pentru care a renunțat”, a explicat acesta.
Chiar dacă cei doi au
susținut că nu știau despre prezența în țară a celuilalt, „taxele de pod au
fost plătite în Giurgeni de Tode Krstic cu cardul, inculpatul Nenad Cvetkovic
neavând bani asupra sa”, se reține în rechizitoriu. În plus, varianta
întâlnirii întâmplătoare și a afacerii picate din cer nu a ținut, după ce s-a
descoperit că remorcile tractate de autotrenurile conduse de cei doi aveau
compartimente secrete în plafon, cel mai probabil folosite pentru a transporta
drogurile „în siguranță”.
În 25 iulie,
la ora 11:05, o adolescentă în vârstă de 15 ani suna la 112, cerând ajutor. Se
numea Alexandra și era dintr-o comună de lângă Caracal. ”Un domn”- așa a vorbit
fata despre atacatorul ei, o răpise, o violase și o bătuse. Mai apoi, ”domnul”,
pe numele lui Gheorghe Dincă, a mărturisit că a ucis-o pe fată, iar mai apoi
i-ar fi ars trupul într-un butoi. De același tratament oribil ar fi avut parte
și o altă tânără, Luiza Melencu, dispărută de acasă în primăvara acestui an.
Autoritățile și-au arătat incompetența, lipsa de empatie și nepăsarea. Au încercat, mai apoi, să recupereze imaginea proastă într-un circ grotesc, dat în prime time pe televizoare.
De la acest
caz au pornit, însă, și alte scandaluri. Cele legate de faptul că, nu de puține
ori, răufăcătorii sunt mână în mână cu polițiștii. Că traficul de persoane este
o realitate și se poate întâmpla la doi pași de tine, în timp ce vecinii,
polițiștii, procurorii, se prefac. Nu văd, nu aud, nu știu.
Astfel,
Libertatea a arătat faptul că adjunctul șefului IPJ Olt, comisarul Nicolae
Alexe, a cerut informații legate de caz celui mai mare clan interlop din
Caracal după ce Alexandra a apelat numărul unic de urgențe 112.
”În Caracal
grupările Rădoi și Oacă și-au împărțit orașul, județul, magistrații și poliția.
Iar Alexandra a picat practic la mijloc în războiul dintre taberele care
încearcă s-o elimine pe cealaltă, folosindu-și aliații din structurile
statului, scrie Libertatea. Astfel, şi gruparea Rădoi, şi gruparea Oacă ştiau
ce discută poliția pe WhatsApp în timpul căutărilor Alexandrei şi aveau toate
detaliile căutării fetei”, scriu jurnaliștii de la Libertatea.
Mai mult, Remus
Rădoi i-ar fi trimis pe polițiști la adrese care aparțineau celor din clanul
Oacă.
”Ziarul de Investigații” a vorbit cu cei doi șefi ai clanurilor interlope din Caracal. În timp ce șeful clanului Oacă spune că se simte hărțuit de Remus Rădoi, cel din urmă vorbește despre fete traficate, taxe de protecție și polițiști care stau la cafele cu interlopii.
Daniel Nicusor Oaca
”Acest Rădoi
Remus este însetat de răzbunare de-a lungul a 20 de ani”
Daniel-Nicușor
Oacă a fost “călcat” de DIICOT în primăvara acestui an, pe motiv că ar fi capul
unei grupări organizate care cere taxe de protecție, șantajează și dă bani cu
camătă. Șeful grupării susține că da, este acuzat de cămătărie, dar dosarul ar
fi o făcătură regizată de rivalul său de o viață, Remus Rădoi.
Reporter:
Sunteți implicat în vreun dosar de proxenetism și trafic de persoane?
Daniel-Nicușor
Oacă: Nu am fost niciodată acuzat de proxenetism, nici cercetat
pentru proxenetism. Sunt implicat într-un dosar de cămătărie, instrumentat de
DIICOT. Acest dosar, mai exact, l-a făcut domnul Alexe, cu ajutorul domnului
Rădoi Remus.
După cum declară acest Rădoi Remus, el a adus 40 de
oameni, pe care i-a convins să declare ce a vrut dânsul. S-a cercetat, dosarul
este în curs de urmărire penală, s-a văzut ce este adevărat și ce nu este adevărat.
Acest Rădoi Remus este însetat de răzbunare de-a lungul a
20 de ani. Ce are cu mine, el poate să spună. M-a dat în judecată de mai multe
ori.
Deci nu am fost niciodată acuzat. Pur și simplu are o ură
personală. De aceea a și trimis poliția pe piste greșite, la apropiați de-ai
mei.
Rădoi Remus a trimis la Andreescu Remus și Andreescu
Valentin, la unul Dan. Și la mine făcea referire, ceea ce nu este adevărat.
Reporter: Apropiații aceștia ai dumneavoastră, peste care
a venit Poliția, aveau vreo legătură cu cazul Alexandrei?
Daniel-Nicușor Oacă: Nu. A fost o răzbunare. Nu am avut
niciodată nici un salut, nici un ”Bună ziua!” cu acest om. Nu-l cunosc decât
din oraș, din auzite. Niciodată nu am avut nici o legătură cu acest om. Simplul
fapt e că setea lui de răzbunare (a lui Remus Rădoi – n.r.) i-a îndrumat (pe
polițiști – n.r.) pe piste false. În loc să se ducă să verifice ce spunea fata,
că este dusă pe lângă dig și în apropiere, în Bold, îi trimitea la adrese din
Redea, Caracal, la mine acasă pur și simplu. Vă rog să verificați dacă am avut
vreodată vreo implicare în acest dosar sau vreo legătură cu acest criminal.
Unul mai interlop ca altul
Reporter: Ce părere aveți dumneavoastră de conversațiile
acelea care au apărut între polițiști și domnul Rădoi?
Daniel-Nicușor Oacă: Păi, trageți dumneavoastră
concluzia. În loc să colaboreze domnul Alexe cu angajații dânsului, colabora cu
acest interlop. Că el are o grămadă de scandaluri, el e implicat într-o groază
de scandaluri în orașul Caracal, în peste 30-40 de scandaluri cu bâte și săbii,
în care ne acuză pe noi. Eu sunt decât în dosarul ăsta. În alt dosar nu mai
sunt implicat. Să vedem în câte dosare este el implicat, domnul Rădoi Remus.
Reporter: Sunt interlopi în Caracal, interlopi care să
fie mână în mână cu poliția?
Daniel-Nicușor Oacă: Eu nu cunosc. Eu cunosc pe domnul
Rădoi Remus, care are legături cu cei de la nivel înalt, adică în politică, din
câte știu. Nu cu polițiști. Polițiștii pot să spună dânșii dacă are legătură
sau nu. Eu nu cunosc faptele astea.
Reporter: Ce credeți dumneavoastră că s-a întâmplat cu
Alexandra?
Daniel-Nicușor Oacă: Punctul meu de vedere este că acest
criminal a omorât-o și nu cred că are implicare nici un alt om. Asta e din
punctul meu de vedere. El a omorât-o, el poate să spună ce a făcut cu ea.
Reporter: În ce stadiu se află acel dosar care este la
DIICOT?
Daniel-Nicușor Oacă: Sunt aproximativ patru luni de când
s-a început urmărirea penală și în continuare se fac cercetări.
Reporter: Deci nu este vorba despre 40 de fete care ar fi
fost obligate să se prostitueze?
Daniel-Nicușor Oacă: Nu a fost nici măcar o fată! Este
vorba despre un dosar de cămătărie, nu este vorba despre proxenetism. Nici o
fată nu este implicată în acest dosar. Se vehiculează că el (Remus Rădoi –
n.r.) are setea asta de răzbunare și vrea să ne lege pe noi de acest caz.
Reporter: Și în dosarul acesta de cămătorie sunteți
vinovat?
Daniel-Nicușor Oacă: Până la proba contrarie, eu îmi
susțin nevinovăția. În afară de doi oameni pe care i-a convins el să dea acele
declarații, nu există nicio probă.
Reporter: Ce declară acești oameni?
Daniel-Nicușor Oacă: Declarațiile lor sunt că le-aș fi
dat niște bani, pe care susțin că le-am dat banii ăștia. Eu spun că nu sunt cu
dobândă. Pur și simplu i-am ajutat, iar dânsul spune că sunt cu dobândă.
Varianta lui Codiță
Remus Radoi – „Codita”
La rândul lui, Remus Rădoi, zis ”Codiță”, are altă
variantă. Acesta este considerat omul fraților Ciocan, unul dintre ei fiind
deputat PSD. Remus Rădoi are o firmă de pază ce are contracte în toată țara și
legături în presă și politică.
Într-un interviu acordat Ziarului de Investigații, Remus
Rădoi povestește despre legăturile pe care le are Oacă Daniel-Nicușor cu
poliția, dar și despre traficul de persoane din Caracal.
Șantaj, proxenetism și taxe de protecție
Reporter: Domnul Oacă spune că dumneavoastră i-ați trimis
pe polițiști să facă percheziții la prietenii dumnealui, pentru că vreți cu
orice preț să-l legați de dosare de proxenetism. Care e varianta dumneavoastră?
Remus Rădoi: Trebuie menționat următorul lucru: că noi am
avut o colaborare de-a lungul timpului cu DIICOT, colaborare care este reglementată
de lege. Legea 333 din 2013 ne obligă. Firmele de pază iau un aviz de la SRI și
IGPR și suntem obligați ca toate informațiile pe care le avem să le dăm către
organele de anchetă, dar și să le acordăm sprijinul – chiar și fizic – atunci
când ne este cerut.
Precizez că în ziua de 25 iulie, când s-a sunat la 112,
comisarul Alexe, care era adjunctul IPJ, ne-a contactat în vederea
identificării unui autoturism și inițial părea a fi un BMW argintiu Combi. Ulterior
au revenit și ne-au spus că este vorba de un Renault Megane argintiu. Noi nu am
făcut altceva decât să identificăm, prin intermediul patrulelor pe care le avem
în oraș, mașini care corespundeau caracteristicilor indicate de aceștia. Nu am
furnizat nume de persoane. Mai mult, mașinile care au fost indicate de noi,
care corespundeau acelor caracteristici, nu aparțineau nici unui membru al
acestui clan (Oacă – n.r.)
Într-adevăr, au fost situații când au fost informații
despre membrii acestui clan și le-am deferit DIICOT-ului. Există un dosar în
lucru la DIICOT în care dânșii sunt inculpați pentru proxenetism, cămătărie și
trafic de persoane.
De data aceasta, datele care au fost transmite către
domnul Alexe și echipa de anchetă nu duceau către acest grup și nu aveam nicio
treabă cu nimeni. Erau doar mașini care corespundeau caracteristicilor indicate
de poliție, pe care noi eram obligați să le furnizăm.
Reporter: În conflictul acesta, dintre dumneavoatră și
domnul Oacă, este o luptă pentru teritoriu și răzbunare?
Remus Rădoi: Teritoriu la ce? Domnul Oacă nu participă, din câte știm noi, la vreo licitație publică, nu are vreo firmă, nu avem de împărțit nimic cu nimeni. Noi, fiind firmă de pază, avem peste 1800 de angajați în toată țara. Am restricționat accesul membrilor unor astfel de grupări dovedite, care se ocupă cu astfel de infracțiuni, la intrarea în diferite cluburi private. Acolo unde clienții noștri ne-au cerut insistent ca aceștia să nu mai aibă acces. Altceva nu avem de spus despre ei. Ceea ce am avut de spus, am spus organelor de anchetă. Este dovedit că inclusiv dumnealui însuși, în dosarul pe care o să vi-l indic cu număr și dată, este inculpat alături de colaboratorii dânsului. Repet, pentru operațiuni de cămătărie, proxenetism, taxă de protecție, șantaj, fiind actualmente în control judiciar.
Ceea ce eu am furnizat DIICOT-ului în trecut, în dosarul
respectiv, mi-a fost solicitată colaborarea. Și subliniez. Toți oamenii,
victimele care au mers acolo să dea declarații au spus că nu au dat declarație
și nu au mers la Poliția Caracal fiind de notorietate faptul că șeful Poliției
Caracal este prieten cu liderul grupării dumnealui. Nu vreau să-i mai pronunț
numele.
În acele declarații, toate cele 40 de victime, pe care eu
nu le cunoscusem înainte, nu aveam nici o relație, nu lucrează la mine, au
reprodus că grupul infracțional le-a aplicat diverse corecturi și fiecăruia îi
percepea o taxă, în funcție de ceea ce aveau ei de împărțit.
Știm că urmează ca dosarul să fie trimis în judecată. Mai
știm că li s-a promis cu trei zile înainte victimelor – doar eram și eu de față
– că vor fi arestați 10 membri ai grupării. S-a făcut o mare descindere, un
mare tam-tam la peste 40 de locații, însă în ziua respectivă nu a mai fost nici
măcar cerut de către procurorul de caz, Călina Ionuț, nu a mai fost cerut
arestul preventiv pentru ei.
Am mers cu parte dintre victime și cu un domn de la DGA,
pentru că eu îi suspectam de colaborare cu clanul și pe cei de la DIICOT. Am
cerut socoteală procurorului șef DIICOT, de ce și-a schimbat opinia. El
personal ne-a mărturisit cu o zi înainte că 10 dintre membrii grupării vor fi
arestați, existând ”probe beton”. Am făcut o sesizare către Secția de
Investigare a Magistraților cu privire la procurorul șef DIICOT și am mers la
MAI și a am înștiințat că domnul procuror șef DIICOT mi-a spus că șeful DIICOT,
Dumitru Dumitru, a avut o convorbire –
să-i spunem neprincipială – cu domnul Mirea Nicolae (fostul șef al Poliției
Caracal – n.r.) despre dosarul în lucru la DIICOT.
Reporter: În timp ce dosarul era în lucru?
Remus Rădoi: În timpul dosarului. În timp ce se
presupunea că nu trebuia ca domnul Mirea să știe că există un dosar cu un clan
care era apropiat de dumnealui.
Reporter: Care era valoarea acestei taxe de protecție
despre care vorbiți?
Remus Rădoi: Ele variau, în funcție de potențialul
clientului. Porneau de la 1000 de lei pe zi până la 6.000 de lei pe lună sau
4.000 de lei pe lună.
Reporter: Și dacă cineva nu plătea, ce se întâmpla?
Remus Rădoi: Vă dau un exemplu: una dintre victime a fost
adusă la casa șefului acestui clan și pusă să încarce la baloți, la 40 de
grade, toată ziua. I s-a spus că dacă nu va executa, va fi dat la porci. Asta
este declarația victimei la DIICOT.
Reporter: Putem spune, atunci, că șeful Poliției servea
intereselor interlopilor din Caracal?
Remus Rădoi: Ar fi o presupune. Eu pot să vă spun că 40
de victime au declarat la DIICOT că nu au avut încredere să depună declarații
la Poliția Caracal, fiind de notorietate legătura dintre șeful Poliției Caracal
și șeful grupării. Spuneau chiar în declarații că sunt văzuți adesea la barul
Coquette sau la barul Oscars, la aceeași masă. Unul dintre cei cu care stătea
la aceeași masă era fost condamnat pentru crimă. Puneți-vă în pielea
victimelor, dacă ați mai fi avut curaj să mergeți la Poliția Caracal.
Membrii clanului au mers și au pus o presiune fantastică
pe victime, să își retragă plângerile.
Reporter: Câți membri are acest clan de care vorbiți?
Remus Rădoi: În jur de 15-18 oameni.
Reporter: Cât sunt de periculoși?
Remus Rădoi: Doi dintre ei au fost condamnați pentru
crimă. Au omorât oameni.
Reporter: Când ați informat MAI cu privire la aceste
fapte?
Remus Rădoi: Le-am adus la cunoștință acum circa trei
luni de zile Ministerului de Interne, domnului chestor Ioniță, care a fost
singurul care s-a implicat de la DGA și a dezvoltat o anchetă foarte promptă.
Actualmente sunt cercetați într-o anchetă toți pe care eu i-am nominalizat și a
dispus cercetarea cu privire la fapte, dosarul fiind preluat de către DIICOT central.
S-au constatat mențiunile făcute de mine, că nu s-au luat măsurile ce se
impuneau.
Reporter: Care ar fi acestea?
Remus Rădoi: Adică niște victime trebuiau protejate și
controlul judiciar nu era, în opinia noastră, suficient. Aceasta a fost
colaborarea mea cu DIICOT-ul. A fost o experiență, eu o caracterizez mai puțin
plăcută. Eram obligați de legislație s-o avem. Nu consider că ni s-au cerut
date pe care nu ar fi trebuit să le dăm.
Reporter: Când s-a început cercetarea în acest dosar?
Remus Rădoi: Cercetarea a început la sfârșitul anului
2018, aveau deja peste șase luni de înregistrări. Erau filați și interceptați.
Reporter: Spuneți că există un dosar la DIICOT legat de
proxenetism și trafic de persoane. Cine erau fetele acestea? De unde erau? Și
către cine erau plasate?
Remus Rădoi: Eu vă vorbesc de dovezile furnizate de
martori și de victime în dosar. Fetele erau din zona Caracalului, din Caracal
și erau transportate către Italia, Germania, Spania și chiar Anglia. Dar erau
de larg consum și pe plan local.
Reporter: Larg consum înseamnă că aceste fete puteau fi
plasate inclusiv polițiștilor sau oamenilor care fac parte din aceste
structuri?
Remus Rădoi: Cu toată responsabilitatea vă spun că, din
informațiile care au reieșit în cursul anchetei, una dintre fete spunea, citez:
”Am consumat cocaină în seara respectivă cu polițistul cutărescu”. O altă
victimă spunea același lucru. Noi l-am indicat pe acest polițist, fiind în
legătură cu acest grup infracțional. S-a luat un mandat de percheziție și în
ziua descinderilor trebuia să se descindă și la domiciliul acestuia. Interesant
pentru noi a fost că i s-a greșit adresa și nu s-a percheziționat domiciliul
acestuia. Actualmente polițistul este încă în funcție.
Mai mult, identitatea mea a fost deconspirată către
grupul infracțional. Mi se promisese că voi intra într-un program de protecție
a martorilor, am primit amenințare de la grupul respectiv, de la un individ
care a mai făcut o crimă. Am făcut acea plângere, nu s-a luat nici o măsură. La
un moment dat am fost urmărit cu mașina de către grupul infracțional, am sunat
la DIICOT.
Reporter: Asta când se întâmpla?
Remus Rădoi: În jurul lunii februarie-martie anul acesta.
Domnul Alexe, care atunci era comisar șef DIICOT mi-a spus să îl sun pe șeful poliției de
aici, să vedem cum va reacționa, în sensul că au o legătură. Am sunat pe domnul
adjunct Humă Daniel, el mi-a răspuns.
Reporter: Ce vi s-a spus?
Remus Rădoi: Mi-a spus să stau liniștit, că nu crede că
mă vor omorî, este mai mult să mă intimideze. Am solicitat insistent să se
trimită un echipaj, pentru că așa se face. A spus că totuși să mă calmez și că
ar fi bine să nu dăm amploare unui eveniment pe care el îl consideră minor. Am
sunat din nou la DIICOT, domnul Alexe mi-a spus să sun pe 112, pentru că e
serioasă treaba și în felul ăsta îi putem prinde. Am sunat la 112, mi s-a spus
să aștept, am fost dat la Poliția Caracal, m-a localizat, a spus ”rămâneți
acolo, va veni un echipaj!”. Am stat 48 de minute și nu a venit nici un
echipaj.
Toate acestea eu le-am reprodus către MAI într-o petiție.
Am fost și personal la domnul Nucu Gheorghe, secretarul de stat și i-am spus
toate acestea.
Reporter: Ce credeți dumneavoastră că s-a întâmplat cu
Alexandra?
Remus Rădoi: Există cele două posibilități. Nu m-aș
hazarda să spun că una singură este mai fiabilă decât cealaltă. Ori este
traficată și a mers pe una din rețelele din zonă sau nu neapărat din zonă, ori
chiar profilul nemernicului ăstuia corespunde cu al unui sadic care ar putea
face și crimă. Ca o opinie personală, nu cred că ar fi singulare aceste crime.
Cred că era specializat și lucrul acesta îl făcea de foarte mult timp.
Reporter: În afară de clanul Oacă, mai există și alte
rețele de proxenetism și trafic de persoane în Caracal?
Remus Rădoi: Au existat de-a lungul timpului, de prin
2010 încoace, cel puțin patru rețele care au fost deconspirate și deferite
justiției. Nouă ni s-au părut pedepsele foarte blânde. Iar parte din ei și-au
reluat activitatea.
Reporter: Ce se întâmplă cu fetele acestea, din momentul
în care ele ajung în alte țări? Care sunt șansele ca ele să se întoarcă acasă,
la un moment dat?
Remus Rădoi: Aproape de minim, pentru că de cele mai
multe ori, ele sunt constrânse să facă ceea ce fac. Sunt ținute într-o
captivitate, dar și prinse într-un scenariu foarte bine creat. Am putea spune
că sunt și inteligenți acești idioți, dacă n-am ține cont că sunt nemernici.
Adesea sunt și drogate, pentru a li se asigura o stare de euforie, li se dă de
multe ori tenta că vor fi împreună cu unul dintre ei, adică joacă și rolul de
”lover boy”. Este foarte greu atunci când intri pe o astfel de spirală să
reușești, ca o simplă fată, să ieși dintr-o astfel de organizație. Este foarte
greu și mai ales când organele statului nu îți inspiră încredere.
Reporter: De ce este Caracalul un pol al traficului de
persoane?
Remus Rădoi: Ar putea fi mai multe cauze. Eu nu aș spune
că doar Caracalul. Eu aș spune că situația este generală la nivel de țară. Zona
de sud este percepută și de noi, ca firmă de securitate, un pic mai agitată.
Caseta
Taxa de protecţie era în funcție de potențialul clientului. Porneau de la 1000 de lei pe zi până la 6.000 de lei pe lună sau 4.000 de lei pe lună.
40 de victime au declarat la DIICOT că nu au avut
încredere să depună declarații la Poliția Caracal, fiind de notorietate
legătura dintre șeful Poliției Caracal și șeful grupării.
În 1984, BMW Motorsport GmbH a creat o nouă categorie de automobile, lansând primul sedan de clasă medie superioară de înaltă performanță. Iar acum, după 35 de ani, cea de-a șasea generație BMW M5 continuă să fascineze, fiind cel mai de succes model din acestă clasă exclusivistă.
La începutul
anilor 1980, ”rechinul” (BMW Seria 5 E28) cu motor cu șase cilindri dispuși în
linie de 286 de cai putere, împrumutat de la supercar-ul BMW M1 și modificat să
dezvolte cu nouă cai mai mult decât în cazul legendarului model bavarez cu propulsor
central, suspensie sport fermă, sistem de frânare de înaltă performanță,
diferențial autoblocant pentru transmiterea puterii către puntea spate și cutie
de viteze manuală în cinci trepte a fost un adevărat deschizător de drumuri. La
acea vreme, niciunul dintre principalii adversari ai bavarezilor, Audi și
Mercedes, nu se gândea la un sedan cu performanțe sportive remarcabile deghizat
într-un sedan de clasă medie superioară. Audi V8, bunicul lui RS6, a apărut, de
exemplu, abia în 1993. Iar Mercedes a scos prima versiune sportivă a lui
E-Klasse, E 500 (W 124), în colaborare cu Porsche, în 1990.
A doua generație
BMW M5 (E34), apărută în 1988, a îmbunătățit rețeta bazată pe eleganță, confort
și sportivitate. Iniţial a ieşit pe şosea cu un șase în linie de 315 cai putere,
pentru ca din 1992 să ofere 340 de cai putere. Iar pe lista cu dotări standard figura
o suspensie cu autonivelare pe puntea spate, pentru un echilibru între
performanţele pe circuit şi confortul suprem zi de zi.
Lansată în 1998,
cea de-a treia generație BMW M5 (E39) a trecut la un motor cu arhitectură V8 de
400 de cai putere. Iar, în 2005, al patrulea M5 (E60) a adoptat un propulsor cu
10 cilindri în ”V”, derivat din Formula 1, care dezvolta 507 cai. În plus,
acest V10 a dus conceptul turaţiilor ridicate al motoarelor M la o nouă extremă
– peste 8.000 rpm şi o acustică impresionantă.
În 2011, odată cu
cea de-a cincea generație, BMW M5 s-a întors la V8 și a intrat în era turbo cu
560 de cai putere aruncați către puntea spate prin intermediul unei transmisii
automate, cu dublu ambreiaj, și a unui diferențial blocant activ. Iar al
şaselea şi ultimul capitol al poveştii de succes a BMW M5 este definit de un
sistem de tracțiune integrală special, M xDrive, ce poate fi transformat în
propulsie prin apăsarea unui buton, și un motor V8 de 600 de cai.
BMW M5 Edition
35 Years
Pentru a marca cum se cuvine cei 35 de ani de existență ai sedanului sport de înaltă performanță, bavarezii au dezvoltat o ediție M5 Edition 35 Years, limitată la 350 de unități. Punctul de pornire este versiunea extremă BMW M5 Competition de 625 de cai putere și cu un cuplu de 750 Nm. Sprintul 0-100 km/h este realizat în 3,3 secunde, iar pragul de 200 km/h este atins în doar 10,8 secunde. Apoi, mașina este personalizată la exterior și interior de specialiștii ”M” și BMW Individual.
M5 Edition 35 Years sare, în primul rând, în ochi datorită culorii Frozen Dark Grey, care are o pigmentare specială. Jantele M de 20 de inch, din aliaj uşor, cu design Y-spoke şi culoare Graphite Grey, au fost create exclusiv acest model aniversar. Etrierele sistemului de frânare M Compound, disponibil standard, sunt finisate în negru lucios. Iar sistemul de frânare M din carbon ceramic este disponibil opţional, cu etriere finisate în auriu.
La interior, pe lângă scaunele M multifuncţionale şi tapiseria BMW Individual integrală cu piele Merino de culoare neagră şi cu cusături bej contrastante, habitaclul este marcat de elemente finisate cu aur anodizat pe structură de aluminiu şi carbon.
Aceste suprafeţe strălucitoare, fin structurate şi exclusive, se regăsesc în zona panoului de instrumente, decoraţiunile uşilor şi pe consola centrală.
Fostul europarlamentar Mircea Diaconu și-a anunțat ieri intenția de a candida la alegerile prezidențiale, ocazie cu care a cerut ajutorul pentru a strânge cele 200 de mii de semnături necesare. Încă de ieri acesta a afirmat că nu va refuza sprijinul partidelor, iar astăzi a revenit asupra subiectului.
Potrivit News.ro, actorul a confirmat discuţii cu ALDE şi Pro România: „Am primit telefon şi m-au chemat la o discuţie, asta şi fac acum, mă duc. Nu voi negocia, pentru că n-am ce negocia. De pe o asemenea postură cineva vrea să mă sprijine, e în regulă, mă bucur şi văd termenii sprijinului, atât, dar nu negociez nimic, că n-am ce să dau. Statutul meu de independent rămâne foarte clar, obligatoriu, pentru că ăsta este, ăsta trebuie să fie al unui preşedinte. Eu nu voi candida în numele unui partid, ci sprijinit ca independent cu acest statut”, scriu jurnaliștii sursei citate.
Viitorul – posibil ministru al Justiției a anunțat public că, din partea sa, nu mai este niciun impediment pentru a fi numită în funcție. Dana Gîrbovan, judecătorul propus de Guvernul Dăncilă pentru a prelua portofoliul, nu putea fi numită deoarece era încă magistrat. Însă astăzi, aceasta a dezvăluit că și-a înaintat demisia. Ultimul cuvânt în numirea acesteia îl are însă președintele Klaus Iohannis, care se va pronunța privind preluarea funcției de ministru după ce dosarul Danei Gîrbovan va fi complet.
„Azi, 26 august 2019, la ora 9.00, am înregistrat la Secția pentru judecători a CSM solicitarea de a se lua act de demisia mea din magistratură. În toată activitatea de judecător am spus ceea ce am crezut și am crezut în ceea ce spun, chiar dacă nu era pe placul unei majorității de moment. Odată ce am acceptat de principiu propunerea de a conduce Ministerul Justiției, mi se pare firesc să îmi dau demisia din magistratură, pentru ca procedura efectivă de numire să poată fi inițiată.
Principalele 12 proiecte de soluții pentru îmbunătățirea sistemului de justiție pe care doresc să le implementez ca ministru al justiției le găsiți la adresa… ”, a scris Dana Gîrbovan pe Facebook.
Dana Gîrbovan, judecător și președinte al UNJR, va fi cel mai probabil viitorul ministru al Justiției, după ultimile discuții de astăzi. Premierul Viorica Dăncilă a confirmat că ar vrea ca la Ministerul Justiției să fie preluat de judecătorul clujean. În urma CEx, s-a decis ca Ana Birchall să preia postul de vicepremier pe parteneriate strategice, astfel încât Justiția avea nevoie de un alt ministru. În urmă cu câteva momente, judecătorul Dana Gîrbovan a admis că au existat discuții și că a acceptat propunerea, însă a pus câteva condiții.
„Am fost contactată de doamna premier Viorica Dăncilă cu propunerea de a prelua Ministerul Justiției, mai ales pentru a acționa, în limitele competenței, în vederea combaterii criminalității organizate și a traficului de persoane.
Am acceptat de principiu propunerea, cu condiția de a-mi fi asigurată independență deplină în exercitarea mandatului și, de asemenea, ca Președintele Klaus Iohannis să fie de acord de principiu. Am solicitat acest lucru pentru că nu doresc ca ministerul să devină subiect de dispute politice și electorale între palate, ci discuțiile publice să fie pe găsirea de soluții pentru problemele din justiție.
Pe lângă problema traficului de persoane și a criminalității, justiția are probleme recurente ce nu au fost soluționate, cum sunt cele legate de resursele umane și infrastructura sau de supraaglomerarea instanțelor și parchetelor, probleme de prea mult timp neglijate.
Sunt deschisă să colaborez, în ipoteza în care Președintele e de acord cu numirea, atât cu toți factorii decizionali, cât și cu toți cei interesați, pentru a avea o justiție independentă, eficientă și respectată în România, astfel încât cetățeanul să vadă că drepturile și libertățile sale sunt respectate și protejate”, a scris judecătorul pe Facebook.
Noul Avocat al Poporului, Renate Weber, face câteva precizări legate de decizia unilor primari din țară de a le conferi polițiștilor locali mai multe drepturi decât au de fapt. Printre acești primari se numără și Gabriela Firea, primarul general al Capitalei, la care Weber face directă trimitere într-un comunicat de presă.
„Ridicarea mașinilor parcate neregulamentar nu poate fi dispusă de către polițiștii locali, ci numai de polițiștii rutieri – Avocatul Poporului solicită Prefectului Municipiului București atacarea în contencios a HCGMB nr. 371/2019 privind ridicarea mașinilor parcate neregulamentar pe străzile orașului
Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu și solicită Prefectului Municipiului București atacarea în contencios a Hotărârii nr. 371/2019 a Consiliului General al Municipiului București, privind ridicarea, transportul, depozitarea și eliberarea vehiculelor staționate neregulamentar pe partea carosabilă a drumurilor publice aflate pe rețeaua principală de străzi a municipiului București.
În urma examinării actelor normative în vigoare, Avocatul Poporului consideră, între altele, că HCGMB nr. 371/2019 nesocotește normele legale în aplicarea cărora a fost dată și stabilește competența alternativă a polițiștilor rutieri sau locali în constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor principale, iar nu competența exclusivă a polițiștilor rutieri, astfel după cum aceasta este reglementată de lege. HCGMB decide că, în calitate de agenți constatatori, polițiștii locali pot dispune măsura ridicării, prevederi ce contravin în mod flagrant art. 64 din OUG nr. 195/2002 și art. 2031 și art. 2032 din HG nr. 1361/2006.
În același timp, în opinia Avocatului Poporului HCGMB este un act administrativ care ar fi trebuit să se limiteze la a reglementa măsuri tehnice de realizare a ridicării și depozitării autovehiculelor în sarcina operatorilor si nu să reglementeze atribuții în sarcina polițiștilor rutieri, statutul juridic și atribuțiile acestora fiind reglementate prin lege specială.
Avocatul Poporului solicită CGMB să reanalizeze legalitatea actului administrativ emis. Avocatul Poporului solicită reprezentanților administrației publice locale să dispună măsurile care se impun pentru amplasarea, în zonele de unde autovehiculele pot fi ridicate, a unor avertismente vizuale care să conțină informațiile necesare astfel încât eventualii contravenienți să fie informați atât în legătură cu sancțiunile aplicabile, cât și cu posibilitatea recuperării autovehiculului”, se arată în comunicarea oficială.
S-ar părea că, dincolo de declarațiile referitoare la o eventuală demisie, ministrul Educației, Daniel David, ia totuși în calcul să își depună mandatul.
Nu „pe...
Președintele Nicușor Dan a revenit în țară și anunță că a citit sesizările primite din partea magistraților, așa cum au fost transmise după documentarul...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
