2.2 C
București
duminică, 28 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 1274

Dana Gîrbovan răspunde acuzațiilor venite ieri în ședința CSM, după ce i-a fost acceptată retragerea demisiei

Povestea continuă după discuțiile de ieri, din cadrul ședinței Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul căreia s-a discutat despre retragerea demisiei Danei Gîrbovan. După ce o colegă judecător a atras atenția că ar trebui sesizată Inspecția Judiciară cu cazul Gîrbovan, aceasta a ieșit cu un punct de vedere. Dana Gîrbovan atrage atenția că nu s-a putut apăra direct în „ședinta care s-a transformat într-o veritabilă judecată disciplinară, cu insinuări și acuzații făcute de doamna judecător Andrea Chiș”. În acest moment, Dana Gîrbovan este în continuare judecător, dat fiind că CSM a luat act de retragerea demisiei sale.

Am vizionat înregistrarea ședinței Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii din data de 3 septembrie 2019, în punctul ce privea cererea de retragere a demisiei mele din magistratură, și am rămas surprinsă de poziția doamnei judecător Andrea Chiș care, prin alegațiile și contorsiunile logico-juridice, a transformat discuția asupra unei chestiuni simple de drept într-o veritabilă ședință cu tente disciplinare în cadrul căreia nu m-am putut apăra.

Atât demisia, cât și cererea de retragere a demisiei, sunt acte unilaterale, de care Secția pentru judecători este ținută să ia act, în condițiile legii, fără a avea dreptul de a cenzura oportunitatea unei astfel de alegeri. Acesta este și motivul pentru care nu am fost prezentă la ședința Secției, pentru că nu aveam ce susține, lucrurile fiind clare din punct de vedere juridic.

Problema de drept privind retragerea unei demisii a fost tranșată încă din 2007, printr-o hotărâre a Curții de Apel Craiova, menținută de Înalta Curte de Casație și Justiție. În aceea speță, judecătorul își retrăsese demisia în ziua în care, la 3 săptămâni după depunerea demisiei, a fost semnat decretul prezidențial de eliberare din funcție. Instanțele de judecată au decis anularea decretului prezidențial, întrucât decizia de retragere a demisiei survenise înainte de publicarea decretului în Monitorul Oficial.

Pentru un profesionist al dreptului, așadar, problema ce făcea obiectul ordinii de zi era, în esență, foarte simplă.

Vizionând ședința, însă, am constatat că, dintr-o simplă discuție privind legalitatea retragerii unui act de demisie, ședința s-a transformat într-o veritabilă judecată disciplinară, cu insinuări și acuzații făcute de doamna judecător Andrea Chiș față de care nu am putut să mă apăr. Aceasta a făcut o serie de afirmații și aprecieri extrem de grave la adresa mea, la care voi răspunde punctual.

Doamna judecător Andrea Chiș a declarat în ședința publică că „un ziar spune că ea s-a întâlnit în casa unui om politic, respectiv a vicepreședintelui Camerei Deputaților, a domnului deputat Iordache”, casa unde mi-aș fi „negociat” numirea la Ministerul Justiției.

Față de gravitatea afirmației, îi solicit public doamnei judecător Chiș să spună de îndată care este numele ziarului ce a publicat respectiva informație și sub semnătura cărui jurnalist.

Este inadmisibil ca doamna judecator sa faca astfel de afirmatii fara sa citeze sursa. Asadar, doamna judecator Chis, ce jurnalist a facut astfel de afirmatii despre mine, in ce ziar si cand?

Doamna judecator Andrea Chis a afirmat repetat ca mi-am negociat o functie politica in executiv.

Cum am declarat si public, nu eu am cerut pozitia de ministru al justitiei si nu am negociat pentru ea. Propunerea a venit din partea premierului Dancila, careia i-am spus ca accept propunerea cu trei conditii: independenta deplina, sprijin pentru obiectivele pe care le aveam in vedere si, nu in ultimul rand, ca justitia si propunerea ce ma vizeaza sa nu devina subiect al bataliei politice. Obiectivele propuse le-am facut publice, tocmai pentru a fi clar pentru toata lumea ce proiecte aveam in vedere la Ministerul Justitiei.

Doamna judecator Andrea Chis a cerut sesizarea Inspectiei Judiciare pentru a verifica daca nominalizarea unui judecator in functie pentru o functie in cadrul executivului sau legislativului este sau nu activitate politica in lumina paragrafelor 168 si 169 din Decizia nr. 45/2018 a Curtii Constitutionale, iar acest lucru ar putea constitui abaterea disciplinara prevazuta de art. 99 lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Doamna Chis s-a intrebat, cand a facut aceasta solicitare, daca „exista vreo diferenta atunci cand candidezi pentru executiv fata de cand candidezi pentru legislativ? Eu nu cred ca Curtea Constitutionala face aceasta diferenta”.

Curtea Constitutionala nu face in realitate o astfel de analiza, de aceea nici nu exista o astfel de diferenta in cuprinsul deciziei. Ceea ce CCR spune este faptul ca functiile de demnitate publica alese sau numite sunt incompatibile cu functia de judecator sau procuror.

„Esenta activitatii lor consta in aplicarea si interpretarea judiciara a legii si in conducerea si controlul activitatii de urmarire penala, dupa caz, neputand desfasura activitati specifice celei de legiferare sau de organizare si punere in aplicare a legii pe calea actelor administrative”, spune CCR in par. 168 al Deciziei 45/2018, fraza din care rezulta evident ca analiza Curtii priveste exercitarea concomitenta a functiei de judecator ori procuror cu una de demnitate publica.

Nicaieri in decizia Curtii nu se retine ca a accepta sa fii propus ca ministru este o activitate ea insasi politica, asa cum a sustinut sau lasat sa se inteleaga, in mod repetat, doamna judecator Chis.

Dupa ce face in mod repetat trimitere la aceasta decizie a CCR, ca fundament al intregii sale argumentatii, doamna judecator Chis admite ca, de fapt, Curtea nu a avut in vedere situatia anterioara numirii in functie in cadrul unor altor puteri, cu urmatoarea justificare: „pentru ca nu-si putea imagina judecatorul constitutional ca se poate intampla o astfel de situatie, probabil, si nu are cum sa faca referire la ea. Probabil daca se va merge in instanta, in functie de decizia pe care o adoptam noi, intr-o exceptie de neconstitutionalitate sau intr-o alta procedura, s-ar putea sa ne si explice Curtea Constitutionala ce parere are intr-o astfel de situatie.”

Pe scurt, un judecator membru CSM, doamna Andrea Chis, cere sesizarea Inspectiei Judiciare bazandu-se pe o decizie CCR ale carei considerente, ea insasi admite, nu au vizat situatia acceptarii mandatului de ministru al justitiei, adica situatia in care ma aflam.

Doamna judecator Andrea Chis ignora, cu vadita intentie, precedente similare, in care magistrati in functie au acceptat nominalizarea pentru portofoliul justitiei.

Doamna judecator Chis isi justifica presupunerea prin aceea „ca nu-si putea imagina judecatorul constitutional ca se poate intampla o astfel de situatie”, ca un judecator sa fie propus si sa accepte functia de ministru al justitiei.

Este incredibila o astfel de explicatie, ca judecatorul constitutional nu isi putea imagina o astfel de situatie, in conditiile in care chiar unul dintre judecatorii ce a pronuntat Decizia 45/2018, respectiv doamna Mona Pivniceru, a fost intr-o situatie similara, fapt binecunoscut de doamna judecator Andrea Chis.

Astfel, demisia doamnei judecator Mona Pivniceru din magistratura a survenit DUPA ce aceasta a fost nominalizata la functia de ministru, iar decretul de eliberare din functia de judecator si cel de numire in functia de ministru au fost publicate in acelasi Monitor Oficial. Concret, doamna Mona Pivniceru fusese nominalizata ca ministru al justitiei la 6 august 2012, cand detinea calitatea de judecator in functie, iar la 20 august isi prezentase demisia din magistratura, de care Plenul CSM a luat act abia in 22 august 2012.

Ca atare, exista un precedent bine-cunoscut in magistratura, iar din 2012 pana acum nu s-a pus aceasta problema, ca un judecator sau procuror nu ar putea accepta propunerea de nominalizare inainte de a-si da demisia din magistratura, pe motiv ca acceptarea insasi ar echivala cu o activitate politica.

Dupa ce cere sesizarea Inspectiei Judiciare pentru a face cercetari disciplinare in ceea ce ma priveste, tot doamna judecator Chis solicita stabilirea unor criterii pentru viitor privind comunicarea judecatorilor (si procurorilor) in vederea ocuparii unor functii in cadrul puterii legislative sau executive.

Din cererea formulata rezulta, asadar, in mod evident, ca astfel de reguli nu exista in prezent.

Or, cata vreme astfel de reguli nu exista in prezent, este de neinteles cum un judecator, ce – in acelasi timp – este si profesionist al dreptului si membru CSM, poate cere sanctionarea altui judecator pentru incalcarea unor reguli care nu exista.

Pentru ca daca e clar cum sa se comporte un judecator in astfel de situatii, nu avem nevoie de noi reguli.

Doamna judecator Chis spune, insa, ca „trebuie sa avem criterii obiective, pentru ca alti colegi sa stie ce au voie sa faca si ce nu au voie sa faca”.

Or, daca avem nevoie de reguli si ele nu exista, cum poti sa sustii ca judecator ca poate fi atrasa raspunderea pentru incalcarea unor reguli care in prezent nu exista? Ca, in esenta, despre asta este vorba.

Doamna judecator ar trebui sa stie, mai ales ca judeca disciplinar colegi judecatori, ca pentru a fi angajata o raspundere este necesara incalcarea cu vinovatie a unor norme care sa fie clare si previzibile. Cu toate ca astfel de norme nu exista, cum ea insasi spune, doamna Chis nu are nici o retinere in a cere sanctionarea mea, concomitent cu cererea de a se stabili pe viitor reguli clare pe care sa le respecte judecatorii in situatii similare.

Doamna judecator Chis pune, de asemenea, sub semnul egalitatii acceptarea functiei de ministru al justitiei cu cea a alegerilor pe listele unui partid politic.

O astfel de echivalare nu rezulta nicaieri din decizia CCR, in ciuda insistentei judecatorului Chis de a sustine o astfel de concluzie ilogica. A fi pe listele unui partid in alegeri si a candida pentru o functie electiva presupune inerent o participare la campania electorala, adica o manifestare esentialmente politica.

A accepta, insa, ca tehnocrat, functia de ministru al justitiei inseamna a-ti asuma niste obiective tehnice, ce tin de administrarea justitiei si sunt lipsite de vreo ideologie politica, pe care sa le poti sustine intr-un mod independent in Guvern. Este exact ceea ce am si facut, in mod public si asumat.

A merge pe rationamentul doamnei judecator Chis, insa, care a sustinut ca cele 12 puncte pe care le-am propus ar fi „un program politic pe justitie”, inseamna ca toate actiunile ce vizeaza buna administrare a justitiei, apararea independentei justitiei, imbunatatirea conditiilor de munca din instante si parchete etc. sunt actiuni politice, ceea ce e absurd.

Daca asemenea obiective sunt politice, atunci sa explice doamna judecator Chis ce culoare politica poate avea rezolvarea supraincarcarii de dosare a judecatorilor si procurorilor, mutarea bugetului instantelor de la ministerul justitiei la ICCJ sau Sectia pentru judecatori a CSM sau orice alt obiectiv din cele 12 pe care le-am propus.

Nici unul din obiectivele pe care le-am propus nu sunt noi, ele regasindu-se in actiunile asociatiilor profesionale, in protestul din 2009, in votul dat de majoritatea larga a adunarilor generale ale instantelor in 2016 sau in proiectele in baza carora membrii CSM au fost alesi de colegii lor sa le garanteze independenta.

Daca un simplu cetatean, fara studii juridice, are scuza ca nu intelege chestiuni de drept ori aspecte ce privesc statutul judecatorului, o astfel de scuza nu poate aparea fata de un judecator, mai ales unul cu experienta doamnei judecator Chis, cu atat mai mult cu cat a fost si dansa lider de asociatie profesionala si a solicitat in decursul timpului implementarea obiectivelor pe care si eu le-am propus.

Or, desi este evident pentru un judecator ca sustinerile doameni judecator Chis sunt contradictorii, acestea sunt usor de trecut cu vederea de simpli cetateni, ce au ascultat sau citit numai sustinerile doamnei judecator Chis in ceea ce ma priveste.

Date fiind aceste alegatii si contorsiuni logico-juridice emise de doamna judecator Andrea Chis in ceea ce ma priveste, precum si faptul ca nu am avut posibilitatea de a-mi exprima punctul de vedere direct in sedinta Sectiei pentru judecatori din data de 3 septembrie 2019, voi solicita publicarea unui punct de vedere pe site-ul CSM, pentru a putea fi citit odata cu vizionarea sedintei.

Intre timp, astept raspunsul public al doameni judecator Chis”, a scris Gîrbovan pe Facebook.

Ponta o acuză pe Dăncilă că dă bani pentru a-și face rost de parlamentari

Sursă foto: Facebook
Sursă foto: Facebook

Victor Ponta s-a lansat astăzi într-o serie de acuzații la dresa Vioricăi Dăncilă, lăsând să se înțeleagă că PSD ar fi în stare de orice pentru a-și atrage parlamentari de la alte partide. Inclusiv cumpărarea acestora, a spus liderul Pro România, făcând referire la cifre: „100.000, 200.000”.

Asteptăm ca doamna Dăncilă, așa cum ne-a anunțat, că are majoritate, că are voturi, că a cumpărat parlamentari, cu 100.000, cu 200.000, nu știu cu cât i-a cumpărat, treaba ei, să vină în Parlament săptămâna viitoare să ceară votul pentru un nou Guvern. Nu obține 233 de voturi, putem trece la un nou Guvern. Înțeleg că tot cumpără doamna Dăncilă. Să vină cu cei cumpărați și dacă are voturi… Imediat ce am date concrete le voi pune la dispoziția justiției”, a zis Ponta, citat de Știri pe Surse.

Consilier la Camera Deputaților, concediat după ce s-a dat zmeu în fața polițiștilor

Un politician din Ploiești și-a pierdut postul de consilier în cadrul cabinetului unui deputat după ce a apărut în imagini pe când se luase la ceartă cu doi polițiști. Incidentul a avut loc ieri în comuna Păulești, județul Prahova. Potrivit presei locale, Lucian Rădulescu a fost oprit pentru verificări, însă acesta a devenit recalcitrant și a aruncat cu legitimația spre oamenii legii, apoi a plecat. Ulterior, scrie Observatorph.ro, acesta ar fi reclamat la 112 că ar fi fost agresat de oamenii legii și chiar s-a dus în secția de poliție unde a continuat să fie recalcitrant. Acolo, oamenii legii i-au pus fiola și a reieșit că acesta era sub influența alcoolului.

„În cauză au fost întocmite procese verbale de constatare a contravenției pentru oprire neregulamentară, conducere sub influența alcoolului, dar și pentru adresare de injurii și nerespectarea dispozițiilor polițiștilor, fiind aplicate amenzi în valoare de 2.875 lei și reținându-se permisul de conducere celui în cauză”, scrie sursa citată.

Astăzi, cea care îl avea pe Rădulescu drept consilier a anunțat că omul a fost concediat. „Am luat la cunoștință cu profundă indignare de atitudinea total nepotrivită a domnului Lucian Rădulescu, în prezent consilier la cabinetul meu parlamentar de la Camera Deputaților.

Sunt consternată de modul în care a reacționat acesta în momentul în care a fost supus controlului în trafic, pe raza comunei prahovene Păulești, iar limbajul folosit și utilizarea legitimației de la Camera Deputaților sunt complet inacceptabile. Acest lucru trebuie evitat de către orice șofer oprit în trafic, la un control de rutină, cu atât mai mult de către o persoană care deține, temporar, o funcție într-o instituție de stat!
Având în vedere situația precizată, am decis să închei orice colaborare cu domnul Lucian Rădulescu, începând chiar de astăzi!
”,a scris deputatul PSD Laura Fulgeanu-Moagher.

Teodor Meleșcanu, propunerea PSD pentru Senat, căzut în dizgrația ALDE și amenințat cu excluderea din partid

tudorel toader remaniere tariceanu huiduit

Disensiuni în ALDE după ce Viorica Dăncilă a anunțat că PSD îl susține pe Teodor Meleșcanu pentru președinția Senatului. Azi, membrii ALDE s-au întrunit în Biroul Politic Central, unde s-a discutat intens pe această temă. Inclusiv ca Meleșcanu să fie exclus din partid dacă nu face un pas în spate, mai ales că propunerea oficială a ALDE pentru Senat este Ion Popa. Totodată, conducerea ALDE a decis ca orice membru care acceptă vreo funcție de la PSD să fie dat afară.

Călin Popescu Tăriceanu a declarat că Meleșcanu nu a dat semne că ar vrea să renunțe la șefia Senatului: „Nu ne-a zis nimic, ne-a lasat în expectativă”. ALDE a decis și ca, în eventualitatea în care totuși Meleșcanu vrea în fruntea Senatului, să fie înființat un grup mixt ALDE-Pro România.

Dăncilă către Iohannis: „Vendetele cu care ne-a obișnuit fac rău în primul rând oamenilor, și nu adversarilor politici”

După refuzul președintelui de a-i numi în funcție pe noii miniștri propuși de PSD, Viorica Dăncilă dă un soi de ultimatum… pe Facebook. Premierul scrie că nu există un motiv întemeiat care să justifice refuzul președintelui și că Guvernul se află în impas.

Aștept din partea președintelui Iohannis un răspuns privind propunerile de miniștri interimari pentru Energie, Mediu și relația cu Parlamentul. Au trecut deja câteva zile. Încă mai sper ca domnul Iohannis să dezvolte capacitatea de a înțelege că blocarea Executivului nu ajută guvernarea și stabilitatea țării. Așa cum încă mai sper să realizeze că vendetele cu care ne-a obișnuit fac rău în primul rând oamenilor, și nu adversarilor dumnealui politici.

România are nevoie de un guvern funcțional. Fac așadar un apel către domnul Iohannis să nu se mai ambiționeze să refuze miniștrii fără temei, pentru că un adevărat șef de stat nu își exercită niciodată puterea în moduri distructive și contraproductive pentru țara lui”.

Dana Gîrbovan ar putea fi cercetată de Inspecția judiciară, la cererea unei colege

Discuțiile privind cererea de renunțare la demisia din magistratură a judecătorului Dana Gîrbovan au iscat scântei Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Un alt judecător clujean a atras atenția că ar trebui sesizată Inspecția Judiciară, pentru a se stabili Dana Gîrbovan a încălcat legea atunci când a negociat funcția de ministru al Justiției.

Părerea mea este că se poate retrage o astfel de demisie. În legătură cu ceea ce a propus doamna judecător, cred că se ridică o altă problemă şi anume dacă a accepta fără a fi eliberat din funcţie nominalizarea pentru o funcţie în Executiv reprezintă sau nu activitate cu caracter politic care…

Solicit să sesizăm Inspecţia Judiciară pentru că sunt două posibilităţi: este un fapt adevărat şi putem discuta aceeaşi abatere sau este neadevărat şi eu vă solicit să apărăm reputaţia profesională şi independenţa doamnei judecător, asta este de competenţa Secţiei de Judecători, însă cred că o astfel de imputaţie nu poate să rămână necercetată”, a spus Andreea Chiș. Continuarea, aici.

DIICOT a primit rezultatele probelor luate din curtea criminalului din Caracal. Fragmentele osoase din butoiul metalic ar fi ale Alexandrei Măceșanu!

Varianta conform căreia tânăra Alexandra Măceșanu ar fi fost ucisă și arsă de Gheorghe Dincă chiar în curtea sa a fost confirmată de raportul de expertiză. DIICOT a informat astăzi că expertiza genetică dă o probabilitate de 99,93% ca fragmentele osoase să aparțină tinerei. Tot astăzi, DIICOT a confirmat că „inculpatul Dincă Gheorghe a fost transferat în Centrul de Reținere și Arest Preventiv București pentru efectuarea altor activități ce presupun prezența acestuia în fața organelor de urmărire penală, respectiv efectuarea unei analize comportamentale de către specialiști din cadrul IGPR, precum și examinarea medico-legală psihiatrică a acestuia”.

În cursul acestei zile, Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” a transmis DIICOT – Structura Centrală raportul de expertiză medico-legală prin examen ADN – expertiză genetică judiciară – în ceea ce privește pe victima minoră M.A.M.

Din concluziile raportului de expertiză medico – legală rezultă faptul că, analiza genetică a probelor biologice de os, reprezentată de elemente dentare selectate din coletul cu fragmente osoase, găsite cu ocazia cercetării la fața locului în cenușa din butoiul metalic de la domiciliul inculpatului Dincă Gheorghe, a condus la evidențierea unui profil ADN unic, aparținând unei persoane de sex feminin.

De asemenea, din raportul de expertiză medico – legală rezultă faptul că, persoana de sex feminin evidențiată în urma analizelor genetice a probelor biologice de os este victima minoră M.A.M, cu o probabilitate de 99,93%”, a comunicat DIICOT.

Alina Gorghiu, în cărți pentru șefia Senatului, cu susținerea Pro România, USR și PMP

Funcția de președinte al Senatului, rămasă liberă după demisia lui Călin Popescu Tăriceanu și ieșirea ALDE de la Guvernare, ar urma să fie preluată de Alina Gorghiu. Aceasta este propunerea PNL, scriu jurnaliștii de la Mediafax, care precizează că liberalii s-ar baza la vot și pe Pro România, cu condiția ca PNL să susţină înfiinţarea unui grup la Senat al Pro România.

Aceeași sursă precizează că nominalizarea Alinei Gorghiu ar fi văzută cu ochi buni și de USR şi PMP, iar PNL s-ar afla în tratative și cu UDMR.

Ieri, Călin Popescu Tăriceanu a avertizat că Viorica Dăncilă „a scos pe tarabă” această funcție pentru colegii săi din ALDE degeaba: „Observ de câteva zile o zbatere disperată a d-nei Dăncilă în încercarea de a se salva de la înec.

A ajuns să promită cam tuturor parlamentarilor ALDE chiar portofolii ministeriale, doar – doar îi va convinge să i se alăture. Şi, cum n-a reuşit, acum a scos pe „tarabă”, tot pentru colegii mei, inclusiv funcţia de preşedinte al Senatului, pe care am anunţat că o voi elibera la începutul sesiunii parlamentare de toamnă. A făcut-o chiar fără să-şi consulte colegii de partid care aspiră în mod natural la preluarea acestei demnităţi importante, în condiţiile în care partidul domniei sale are o majoritate.

Dragă Viorica, ai grijă, mai ai puţin şi eşti gata să ajungi cu „oferta” la mine!

P.S. Toate aceste demersuri inspirate de consilierii cu care s-a pricopsit în ultima vreme sunt gândite în logica celor care o ghidonează: totul se vinde şi se cumpără!

Orice ar face însă, și indiferent de tertipurile la care apelează, finalul va fi același: va trebui să vină în fața Parlamentului pentru a dovedi soliditatea susținerii. Și atunci…”.

Avocatul Poporului avertizează că drepturile persoanelor cu handicap sunt încălcate

Renate Weber își ia în serios rolul de Avocat al Poporului, calitate pe care tocmai și-a folosit-o astăzi pentru a sesiza Curtea Constituțională cu privire la o excepție de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că anumite reglementări din legislația actuală încalcă drepturile persoanelor cu handicap, astfel încât solicită CCR să dea o lămurire.

Excepție de neconstituționalitate formulată direct de către Avocatul Poporului: aspectele reglementate în art. I, pct 4 din OUG nr. 60/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 afectează drepturile persoanelor cu handicap.

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate referitoare la art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Prevederile legale criticate modifică art. 81 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 448/2006, republicată, în sensul eliminării unităților protejate fără personalitate juridică cu gestiune proprie, sub formă de secţii, ateliere sau alte structuri din cadrul operatorilor economici, al organizaţiilor neguvernamentale, precum şi cele organizate de persoana cu handicap autorizată, în condiţiile legii, să desfăşoare activităţi economice independente.

Avocatul Poporului consideră că art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2017 contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 115 alin. (4) și (6) privind regimul ordonanţelor de urgenţă, afectează drepturile constituționale și internaționale ale persoanelor cu handicap, consacrate de art. 50 din Legea fundamentală, art. 27 din Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, respectiv art. 15 din Cartea Socială Europeană, revizuită, caracterul social al statului român, consfințit de art. 1 alin. (3) din Constituție, precum și art. 11 și art. 20 din Legea fundamentală.

Astfel, Avocatul Poporului constată că situaţia extraordinară şi urgenţa reglementării sunt doar proclamate, fără a fi în realitate motivate şi fără a fi precizat vreun element prin care să se demonstreze motivele având caracter de urgenţă şi situaţia extraordinară în care se află Guvernul, din cauza cărora este necesară modificarea reglementării unităților protejate. În aceste condiţii, reglementarea are caracter arbitrar, dificil de legitimat.

Totodată, nu sunt respectate limitele de reglementare prin ordonanță de urgență, fiind afectate drepturile persoanelor cu handicap, atât prin scăderea gradului de protecție pe care statul este ținut să o asigure în special în domeniul integrării în muncă și în viața comunității, precum și prin efectul creșterii implicite a riscului de excluziune socială al acestei categorii defavorizate.

Deși statul român este un stat social, conform art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală, măsura diminuării tipurilor de unități protejate autorizate restrânge în mod nejustificat participarea activă la viața socială și economică a persoanelor cu handicap, care, din persoane independente financiar devin persoane asistate social.

Măsura criticată înfrânge obligațiile statului român asumate prin ratificarea Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, cum ar fi cea de eliminare a barierelor, astfel încât nicio persoană cu dizabilităţi să nu fie discriminată, marginalizată, exclusă sau abuzată, iar alegerile şi aspiraţiile ei să fie respectate şi sprijinite, precum și din Carta socială europeană, revizuită, care prin art. 15 consacră dreptul persoanelor handicapate la autonomie, la integrare socială și la participare în viața comunității”, se arată într-un comunicat al AvP.

George Maior, fără emoții la Secția de investigare a infracţiunilor din justiţie, vizavi de extrădarea lui Nicolae Popa. „Extrădarea s-a realizat în contextul clar, legal”

George Maior a fost audiat astăzi timp de câteva ore la Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ), în legătură cu dosarul în care este cercetată Laura Codruța Kovesi. Aceasta este acuzată că a fost implicată în extrădarea lui Nicolae Popa din Indonezia. La ieșirea de la audieri, Maior a confirmat că a fost citat ca martor și a explicat că, din punctul său de vedere, „ SRI s-a implicat pe bună dreptate în această operaţiune de succes, alături de alte state”.

Am precizat că nu am sesizat aspecte care să facă cumva obiectul vreunei infracţiuni din partea unor persoane care au fost implicate concret. Nu pot să comentez ce spune Sebastian Ghiţă, eu precizez lucruri pe care le ştiu în calitate de director al Serviciului Român de Informaţii şi, în acest context, SRI a fost extraordinar de eficient şi competent. Extrădarea s-a realizat în contextul clar, legal, definit de legislaţia românească şi rolul Ministerului Public este clar definit în acea legislaţie”, a spus Maior, explicând că nu a avut discuții cu Kovesi pe marginea acestei probleme, ci totul a fost la nivel de instituție: „Comunicare pur instituţională”.

Laura Codruța Kovesi este acuzată de luare de mită, abuz în serviciu și mărturie mincinoasă, în urma unui denunț al fostului deputat Sebastian Ghiță. „În cursul anului 2011, fostul procuror general al PÎCCJ ar fi pretins şi primit suma de 268.689,36 lei de la persoana vătămată în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare îndatoririlor sale de serviciu, acte constând în extrădarea unei persoane condamnate, care fusese localizată în Indonezia – Jakarta. În perioada 2010 – aprilie 2011, aflându-se în exercitarea funcţiei de procuror general, Laura Codruţa Kovesi ar fi implicat instituţia pe care o conducea în procedura extrădării lui Nicolae Popa, cu încălcarea dispoziţiilor care reglementează competenţa autorităţilor centrale române în materie penală, care reglementează organizarea şi atribuţiile Ministerului Public, şi ar fi dispus suportarea cheltuielilor de transport pentru persoanele care aveau obligaţia să asigure aducerea în ţară a lui Nicolae Popa şi care făceau parte din Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul IGPR, precum şi a unei persoane care făcea parte din cadrele active ale SRI”, sunt o parte din acuzele care i se aduc acesteia.

Coșmarul unor copii din Cluj, oprit de DIICOT. Minorii erau bătuți de bunici și părinți și obligați să cerșească. Fetele mai mari erau arse cu țigara, tăiate pe față și pe mâini

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Cluj au oprit chinul la care erau supuși patru copii minori chiar de către cei care ar fi trebuit să îi ocrotească. Copiii erau obligați să cerșească și nu de puține ori erau agresați. În vizorul anchetatorilor este o femeie de 53 de ani, Luminița Rostas, reținută și mai apoi arestată, dar și nora acesteia. Rostas este acuzată de trafic de minori în formă agravată și în formă continuată și folosirea unui minor în scop de cerșetorie în formă continuată.

În fapt s-a reținut că, în perioada 2009-2019, inculpata R.L., în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a recrutat și adăpostit la domiciliul său două minore, nepoatele sale, în vârstă de 17 şi 12 ani, în scopul exploatării acestora. În urma cercetărilor efectuate în cauză s-a stabilit faptul că, inculpata R.L., profitând de imposibilitatea victimelor de a-și exprima voința, prin constrângere și abuz de autoritate, a obligat minorele să practice cerșetoria, în beneficul său și al familiei sale, în zona unui complex comercial de pe raza municipiului Cluj-Napoca, situat în apropierea locuinței sale.

În urma cercetărilor efectuate în cauză a rezultat faptul că minorele erau agresate fizic de către cei doi bunici, arse cu țigara, tăiate pe față sau pe mâini, băgate într-un canal din curte plin cu apă și închise afară, fiind lăsate să doarmă pe străzi dacă nu obțineau din cerșit sume cuprinse între 400 și 800 de lei zilnic. De asemenea, cu ocazia verificărilor efectuate la DGASPC Cluj, s-a stabilit faptul că minorele s-au aflat în atenția acestei instituții încă din anul 2010, când au fost internate, în mod repetat, într-un adăpost de zi și de noapte, deoarece au fost găsite pe străzi la cerșit de către organele de poliție sau cele ale jandarmeriei.

La data de 29.08.2019, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Cluj împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul B.C.C.O. Cluj-Napoca – Serviciul de Combatere a Traficului de Persoane au efectuat o percheziție domiciliară, cu ocazia căreia la locuința inculpatei au fost identificate și ridicate, în vederea continuării cercetărilor, 3 telefoane mobile, suma de 1.950 euro şi mai multe înscrisuri.

De asemenea, în cauză există suspiciunea rezonabilă că, în cursul anului 2018, nora inculpatei R.L., în vârstă 29 de ani, din municipiul Cluj-Napoca, cu capacitate de a munci, a apelat în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor material, prin folosirea a doi minori în vârstă de 3 şi 9 ani.
În cauză cercetările continuă în vederea documentării întregii activități infracționale. La data de 30.08.2019 Tribunalul Cluj a dispus arestarea preventivă a inculpatei R.L. pentru o perioadă de 30 de zile.

Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcţia Operaţiuni Speciale.
Acţiunea a fost efectuată cu sprijinul Inspectoratului de Poliţie Județean Cluj și al Grupării de Jandarmi Mobile ,,Ștefan Cicio-Pop” Cluj-Napoca
”, a comunicat DIICOT.

Au fost aleși judecătorii care vor veghea alegerile prezidențiale. Ce dosare de răsunet au soluționat unii dintre ei

Cei cinci magistrați care vor compune Biroul Electoral Central pentru alagerile prezidențiale din această toamnă au fost aleși astăzi. La Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc tragerea la sorţi, judecătorii aleși fiind atât de la Secția Penală, cât și de la cea Civilă și de Contencios.

Potrivit Știri pe Surse, cel mai cunoscut nume este cel al judecătoarei Simona Elena Cîrnaru, care soluționează dosare în cadrul Secţiei Penale a Curții Supreme. Sursa citată scrie că aceasta a făcut parte din completul de trei judecători care l-au condamnat pe Darius Vîlcov la 8 ani închisoare cu executare pentru fapte de corupţie. Acesta ar fi intrat și în completul care a dat pedeapsa pe fond în dosarul Microsoft I, în care au fost condamnați Dorin Cocoș, Gabriel Sandu, Gheorghe Ștefan și Nicolae Dumitru.

Ceilalţi patru judecători ai BEC sunt Adina Georgeta Nicolae şi Nina Ecaterina Grigoraş, de la Secţia 1 Civilă, Elisabeta Roşu de la de la Secţia 2 Civilă, și Adrian Remus Niculescu de la Secția de Contencios.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
cer senin
2.2 ° C
2.2 °
1.1 °
57 %
5.1kmh
0 %
D
2 °
lun
4 °
mar
6 °
mie
1 °
J
0 °

Ultimul articol

Actrița Brigitte Bardot s-a stins din viață, la 91 de ani

Actrița Brigitte Bardot a murit la vârsta de 91 de ani. Anunțul a fost făcut în această dimineață, de fundația care îi poartă numele, în...

Un polițist, desemnat „Omul anului” 2025

Un polițist din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Brașov a fost desemnat câștigător al Galei „Omul anului” din acest an. Pe numele său Dani Cek,...

Ofițer de poliție al Şcolii de Poliţie Câmpina, arestat pentru tentativă de viol asupra...

Mandat de arestare pentru 30 de zile - este măsura luată de judecători în ceea ce îl privește pe un ofițer angajat al Școlii...