Primarul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, precizează că cei responsabili cu reabilitarea termică a blocurilor și școlilor din acest sector au fost notificați să înceapă lucrările contractate cu municipalitatea. În caz contrar, aceștia riscă să aibă contractele reziliate.
„Primăria Sectorului 5, în calitate de beneficiar, va apela la clauza prevăzută în contract prin care antreprenorul va despăgubi beneficiarul pentru orice daune, pierderi și cheltuieli, inclusiv taxe legale, care rezultă din orice cerere privind executarea lucrărilor, dacă aceste lucrări nu vor începe la data de 25.01.2021, respectiv după trecerea perioadei de timp friguros (-12 grade) în care procesele umede nu se pot desfășura și execuția acestor lucrări pe schele nu sunt permise”, se arată în comunicatul Primăriei Sectorului 5.
Totodată, edilul Cristian Popescu Piedone a precizat că se poate ajunge inclusiv la rezilierea acestor contracte de reabilitate, în cazul în care constructorii nu vor respectata notificărilor transmise de Direcția de Investiții din cadrul instituției.
Direcția Națională Anticorupție (DNA) consideră că faptele de care a fost acuzat fostul primar al Sectorului 1, Andrei Chiliman. nu există, astfel că au decis clasarea dosarului, transmite G4Media. În dosarul mai sus menționat este vorba de comisioane pe care le-ar fi luat Chiliman, în schimbul unor contracte privind reabiliatea termică a blocurilor.
La data de 16 decembrie 2020, procurorii anticorupție au dispus soluția clasării, în conformitate cu prevederile art. 16, lit. a («fapta nu există») și c («nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea») și din Codul de Procedură Penală. Considerentele pe care s-a întemeiat această soluție au avut la bază faptul că, în urma cercetărilor efectuate, fiind epuizate toate mijloacele probatorii, nu au rezultat probe certe și suficiente pentru a dovedi dincolo de orice îndoială rezonabilă că faptele pretins a fi săvârșite întrunesc condițiile de tipicitate ale infracțiunilor de corupție reținute inițial în sarcina inculpaților.
DNA, pentru G4 Media
În același răspuns primit de G4 Media, DNA a precizat că „prin aceeași soluție s-a mai dispus ridicarea măsurilor asigurătorii dispuse anterior față de cele patru persoane menționate în comunicatul respectiv, disjungerea cauzei și constituirea unui nou dosar în vederea continuării cercetărilor cu privire la săvârșirea de către un om de afaceri a infracțiunii de evaziune fiscală”, a arătat DNA în răspunul pentru G4media.ro.
Pe 18 iunie 2015, procurorii DNA Ploiești l-au reținut pe Andrei Chiliman, la acel moment primar al Sectorului 1, pentru acuzațiile de grup infracțional organizat și complicitate la trafic de influență. În 19 iunie 2015, au fost reținute alte trei persoane implicate în acest dosar: Vlad Moisescu – considerat de procurori ca fiind liderului grupui infracțional, Ioana Costescu – consiliera edilului și Ion Brad – consilier local al Sectorului 1.
Cei patru erau acuzați de procurorii DNA de constituirea unui grup infracțional, încă din 2004, grup care avea ca scop „comiterea unor fapte de corupție și asimilate acestora, care să genereze obținerea unor comisioane cuprinse între 10% și 15% din valoarea lucrărilor atribuite pe criterii clientelare, de la agenții economici favorizați în câștigarea procedurilor de achiziție publică, pe parcursul derulării contractelor încheiate cu primăria”, se arată în comunicatul DNA de la acea vreme.
Potrivit anchetatorilor sumele de bani primite de la reprezentanții societăților comerciale erau împărțiți între cei patru acuzați, cel mai mare procent (30%) ajungea la Chiliman, ceilalți trei luau câte 15%, iar 10% mergeau la filiala PNL a Sectorului 1. Diferența de 15% era folosită pentru acoperirea diverselor cheltuieli legate de remunerarea suplimentară a funcționarilor care au sprijinit aceste activități ilicite.
Clasare parțială pentru Moisescu în Dosarul Apa Nova
Vlad Moisescu este implicat și în Dosarul Apa Nova, deschis în octombrie 2015, iar potrivit G4 Media, și acest dosar este clasat, dar parțial. În acest dosar, Moisescu a fost acuzat de complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, și de complicitate la spălare de bani.
Potrivit portalului Tribunalului București, clasarea i-a privit pe directorii francezi ai companiei, Bruno Roche și Laurent Lalague, pe directoarea româncă Lavinia Săniuță și pe oamenii de afaceri Vlad Moisescu și Ovidiu Semenescu.
Lavinia Săniuță a fost nemulțumită de motivarea clasării, pe care a contestat-o în instanță, astfel că aceasta schimbat-o din „nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea” în „fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege”.
Concret, „în perioada 2008-2015, firmele controlate de inculpații Semenescu Ovidiu-Traian, Moisescu Vlad-Octavian și Berevoianu Costin au obținut contracte în mod preferențial și direct, fără derularea procedurilor legale. Cea mai mare parte a serviciilor prevăzute în contracte nu ar fi fost prestate. Contractele au fost încheiate de APA NOVA București S.A cu firmele controlate direct de cei sus menționați sau prin persoane interpuse, tocmai ca și contraprestație a influenței și intervențiilor făcute de aceștia, în interesul firmelor din Grupul VEOLIA, în speță S.C. APA NOVA București S.A, pe lângă instituțiile publice (în principal, la Primăria Generală, Consiliul General ale mun. București, Primăria și Consiliul Local ale Sectorului 1 București). «Căpușarea» activității APA NOVA București S.A cu diferite firme prin intermediul cărora s-au scurs sume extrem de importante de bani în mod nelegal, ar fi avut ca efect inclusiv creșterea prețului serviciilor de apă și canalizare plătit de locuitorii municipiului București”, se arată în comunicatul DNA, din octombrie 2015.
Deputatul Grațiela Leocadia Gavrilescu, împreună cu alți 4 colegi parlamentari – deputații Steluța Cătăniciu, Vlad Popescu și Ana Loredana Predescu, respectiv senatorul Laurențiu Mihai – au anunțat înființarea Grupării parlamentare umaniste social-liberale. Cei 5 vor activa ca parlamentari independenți, afiliați Grupurilor parlamentare ale PSD, potrivit unui comunicat de presă a celor de la PPU-SL.
Având în vedere valorile social-liberale pe care le-am promovat transparent în întreaga mea activitate politică şi parlamentară, am decis, împreună cu acei colegi parlamentari care îmi împărtăşesc afinitatea pentru social-liberalism, să formăm Gruparea parlamentară umanistă, social-liberală. Doctrina umanismului pragmatic, care m-a determinat la începutul carierei mele politice să mă înscriu în Partidul Umanist, este de esenţă social-liberală, fiind complementară cu social-democraţia.
Grațiela Gavrilescu
Potrivit Grațielei Gavrilescu, umanismul pragmatic acționează în două direcții fundamentale: dezvoltarea semnificativă a clasei de mijloc, respectiv combaterea eficientă a tuturor formelor de abuz.
În plan parlamentar, „Gruparea umanistă social-liberală va susține proiectele depuse de umaniști în legislatura anterioară – ex. Fondul de Solidaritate dedicat tinerilor familiști care vor să achiziționeze o locuință; susținerea fermierilor și procesatorilor români; stimularea angajării experților pensionari de către firmele private – și va iniția, în noua sesiune parlamentară, un pachet legislativ dedicat dezvoltării clasei de mijloc, legi care sperăm să se bucure de o largă susținere în Parlament”, se mai arată în comunicatul celor de la Partidul Puterii Umaniste (social-liberal).
Graţiela Gavrilescu, ajunsă la al cincilea mandat – consecutiv – de deputat, a fost ministru al Mediului, iar PSD este al şaselea partid politic din care face parte, ea fiind membru al PUR, PNL, ALDE, PPU-SL şi al Partidului Forţa Naţională.
Autoritatea Electorală Permanentă l-a verificat la cheltuielile de campanie pe independentul Gabriel Oprea, care înainte de sfârșitul binemeritat al carierei politice a încercat să convingă electoratul să îi dea un mandat de deputat în Circumscripția Electorală 6 București. Fostul ministru de Interne nu a intrat în Parlament, însă a investit ceva pentru a ieși în față în campanie. Potrivit cifrelor publicate de AEP în Monitorul Oficial, banii cheltuiți în campania electorală provin din donații – 117.250 lei, plus 4.000 de lei din veniturile proprii puse la bătaie chiar din buzunarul său. Pe ce s-au dus banii se arată tot în documentul furnizat de AEP. Astfel, 36.603,4 lei au fost investiți în producția și difuzarea materialelor de propagandă electorală online, 6.133,26 lei au fost puși la bătaie pentru afișe electorale, închirierea de spații și echipamente, cheltuieli de protocol destinate organizării de evenimente cu tematică politică politică, economică, cultură sau socială, transport și cazare, pentru asistență juridică și alte tipuri de consultanță și pentru plata mandatarilor financiari a însemnat în bani 30.920,97 lei, în timp ce 247,65 de lei au fost cheltuielile pentru comisioanele bancare. Însă cea mai mare sumă – 46.620 lei – a însemnat costul cu broșurile, pliantele și alte materiale de propagandă electorală tipărite cu fața lui Oprea și promisiunile sale. În schimb, Oprea nu a cheltuit nimic pentru cercetări sociologice, considerând probabil că nu are nevoie de așa ceva.
Când a tras linie, AEP a ajuns la concluzia că Oprea a cheltuit un pic mai puțin față de veniturile pe care le avea la dispoziție – 120.525,28 lei, din totalul de 121.250 lei. Atunci când și-a anunțat candidatura ca independent într-o conferinţă de presă organizată la sediul Uniunii Militarilor şi Politiştilor „Mihai Viteazul” din Capitală, Oprea spune că face aceasta „la cererea militarilor şi poliţiştilor din toată ţara şi mai ales din Bucureşti”. Oprea susținea că deși a revenit la UNPR ca preşedinte, ar vrea să le fie deputat independent militarilor și a poliţiştilor, pe care să îi reprezinte „prin asociaţie şi din Parlamentul României, Comisia de Apărare”.
Însă în 2020 Oprea nu a mai convins fără să aibă în spate o armată a unui partid, mai ales că polițiștii cărora li se adresa au un coleg care și-a pierdut viața într-un incident creat chiar de Oprea. Se pare că doar candidatul a uitat de Bogdan Gingină, deși are chiar un dosar pe rol, în care este acuzat de abuz în serviciu constând în folosirea resurselor umane și materiale ale Ministerului Afacerilor Interne pentru a asigura, în mod nelegal, însoțirea deplasărilor efectuate de ministru cu echipaje ale poliției rutiere și abuz în serviciu constând în încheierea unui protocol în baza căruia procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a beneficiat, în mod nelegal, de însoțirea deplasărilor efectuate cu echipaje ale poliției rutiere.
Gabriel Oprea a fost ales de două ori deputat de Ilfov, prima oară în 2004 și apoi în 2008, iar între 2012-2016 a fost senator. Deși pe 19 septembrie 2016 parlamentarii au decis să îl protejeze pe Gabriel Oprea, votând pentru păstrarea imunității acestuia, gestul a dus la proteste în stradă în București și în mai multe orașe din țară. Astfel că după o săptămână, pe 26 septembrie 2016, Gabriel Oprea a demisionat din Senat.
Călin Popescu Tăriceanu a declarat la ieșirea de la DNA că ”dosarul pleacă de la premise eronate, aberante”.
Acesta continuă să conteste decizia procurorilor care susțin că Guvernul condus de fostul premier a emis hotărâri care să favorizeze o anumită companie.
Cu toate acestea, funcția exercitată de Popescu Tăriceanu nu i-ar fi permis să emită singur hotărârile de guvern, acestea trecând printr-un proces de avizare și motivare.
”Prim-ministrul nu dă așa din pixul lui HG-uri cum își imaginează unii, ele parcurg o întreagă procedură administrativă, sunt avizate din punct de vedere legal și de aici toată construcția care a fost făcută de procurori pe o bază, așa cum v-am spus, falsă”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu la ieșirea din DNA.
Fostul preşedinte al Senatului s-a prezentat astăzi la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a fi clarificată începerea urmăririi penale pe numele său, în cazul dosarului pentru luare de mită.
Calitatea de suspect rămâne singura calitate
La ieşirea din sediul DNA, deși i s-a adus la cunoştinţă calitatea de suspect, Tăriceanu a insistat pe faptul că dosarul reperezintă un fals și a anunțat că cerut timp procurorilor pentru studierea probelor suplimentare depuse la dosar.
„Sunt acuzat de obținerea unor foloase indirect de mită, dar ceea ce vreau să precizez este că acest dosar pleacă de la o serie de premise false, eronate și aberante, și anume că, în perioada în care am condus Guvernul României, Guvernul a emis o serie de HG-uri care să favorizeze o anumită companie”.
Referat DNA: mita vine din Austria
DNA a cerut luni Parchetului General sesizarea președintelui pentru începerea urmăririi penale a lui Popescu-Tăriceanu. Fostul premier a respins acuzațiile Direcției Naționale Anticorupţie, precizând că nu s-au făcut plăţi către firma Microsoft cât timp el s-a aflat la conducerea Guvenului.
Potrivit unor surse judiciare, firma în cauză ar fi Fujitsu Siemens Computers GmbH Austria, firmă care a distribuit licențele Microsoft în România, DNA susținând că Popescu Tăriceanu ar fi încasat suma de 800.000 de dolari.
Primăria Sectorului 5 anunță lansarea proiectului online „Poezie și Poveste în Sectorul 5”, dedicat atât Zilei Culturii Naționale, cât și zilei lui Mihai Eminescu, și se va desfășura în colaborare cu Centrul Cultural și de Tineret „Ștefan Iordache”.
Proiectul constă în prezentarea unui material video ce îi va avea drept protagoniști pe actorii Mircea Diaconu și Claudiu Bleonț, însă și pe edilul Sectorului 5 Cristian Popescu Piedone, printre alții. Aceștia vor recita, în cadrul proiectului online dedicat Zilei Culturii Naționale, poezii, cu scopul încurajării locuitorilor Sectorului 5 al Capitalei să-și îndrepte atenția către lectură și, îndeosebi, către poezie.
De asemenea, se urmărește evidențierea clădirilor de patrimoniu din Sectorul 5 (muzee, case memoriale, instituții de cultură și de învățământ, parcuri sau așezăminte religioase). „Opera Națională București, Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, Mănăstirea Antim, Academia Militară, Palatul Bragadiru, Muzeul Memorial Liviu Rebreanu – Fanny Rebreanu, Casa Memorială Ion Minulescu și Claudia Millian) – spații care compun una dintre cele mai vechi și mai valoroase infrastructuri culturale din capitală.”, se menționează în comunicatul trimis de Primăria Sectorului 5.
Materialul video urmează să fie difuzat începând de astăzi, 15 ianuarie, până în data de 25 ianuarie a.c., atât pe canalele media ale Primăriei Sectorului, cât pe cele ale Centrul Cultural și de Tineret „Ștefan Iordache”.
„Poezie și Poveste în Sectorul 5”, un proiect dedicat Zilei Culturii Naționale
Azi se împlinesc 171 de ani de la nașterea Luceafărului poeziei românești, Mihai Eminescu, iar internetul abundă de elogii și citate din poetul nepereche. Se întrec toți să își aducă aminte de viața și opera lui Eminescu, însă unul dintre omagiile la adresa acestuia iese din tipar. Deputatul USR Iulian Bulai, aflat la al doilea mandat, pare că l-ar fi invocat pe Eminescu la o ședință de spiritism, pentru că în cele câteva rânduri dedicate poetului nu scrie nimic despre ce a fost și ce a făcut acesta, ci despre ceea ce ar fi făcut „dacă ar fi trăit”.
Și nu, rândurile lui Bulai nu au nicio legătură cu viața de poet sau de jurnalist, ci cu vederile politice îmbrățișate de Eminescu, adaptate prezentului din anul 2021. Logic, în imaginația lui Bulai, tot ceea ce ar fi făcut Eminescu ține de susținerea propunerilor USR.
„Dacă Eminescu ar fi trăit astăzi:
ar fi semnat pentru “Fără penali în funcții publice”.
ar fi eliminat pensiile speciale.
ar fi desființat inspectoratele școlare, pe care le știa bine.
ar fi vrut să construim mai repede autostrada A8, pentru a ajunge mai repede de la Iași la Viena.
ar fi reformat radical TVR, SRR și CNA. La mulți ani, Mihai! Mulțumim pentru moștenirea primită de la tine!”, scrie Bulai pe Facebook.
Zeci de salariați ai companiei italiene Comdata din Galați au ajuns la concluzia că singura soluție este greva spontană. Protestul a avut loc în fața sediului firmei, salariații fiind nemulțumiți de lipsa măririi salariale promisă de companie în contextul telemuncii din perioada pandemiei.
Dacă până acum spațiul din fața firmei era unicul spațiu de recreere al angajaților, Bulevardul George Coșbuc a devenit locul unde tinerii își strigă nemulțumirile: salarii proaste, contracte aproape legale și șantaj din partea angajatorului.
Spunem că spațiul de recreere este, efectiv, un trotuar, pentru că în interiorul firmei nu există o sală de mese decentă, o cafea gratuită, iar săpunul de la toalete este, de cele mai multe ori, inexistent.
Dependența de un salariu mizer
Spunem tineri, pentru că o corporație care se respectă va apela la eternii termeni: suntem o echipă tânără, dinamică și căutăm viitori colegi cu care să rezonăm.
Și rezonează până când salariatul ajunge ca reversul lui Făt-Frumos: îmbătrânești 5 ani într-o singură lună.
Spunem tineri și pentru că profilul unui angajat din corporație implică vârste între 20 și 45 de ani, adică fix perioada când îți întemeiezi o familie, ai un copil, ai măcar o rată și ești dependent de un salariu mizer pe care compania ți-l promite la angajare, alături de ”posibilitatea de promovare”.
Strategia pumnului în gură
Ce promite Comdata în momentul în care realizezi că în Galați nu există decât farmacii și studiouri de videochat: pregătire, instruire și oportunitați de a crește, recunoscând valoarea fiecărui angajat și încurajând libera exprimare.
Ce se întâmpă când alegi să protestezi din cauza salariilor mizere: conducerea companiei uită de ”libera exprimare” de mai sus și consideră că greva poate duce inclusiv la închiderea punctului de lucru și pierderea celor 500 de locuri de muncă.
Poți avea prea multe studii și experiență zero în vânzarea la telefon și nu, nu va constitui o problemă. Comdata te angajează pe 1.500 de lei, chit că ai 3 facultăți sau abia ai obținut o diplomă de bac cu note de trecere.
După 3-4 ani în firmă, vei merge la bancomat pentru același salariu mizer. În cel mai fericit caz, vei primi un ”spor” sau o promovare sub forma colosalei sume de 100 de lei. Ce variante ai în Galați? Eternele studiouri de videochat, capul plecat și rosul coatelor pe birourile din cadrul Comdata. Sau regretul că nu ai rămas în Italia. Doar că regretele nu țin de foame.
Confuzie: Telemunca nu înseamnă muncă la domiciliu
Oricâte ar susține conducerea Comdata, telemunca nu este sinonimă cu munca la domiciliu.
Prin contractul semnat pe perioada de pandemie, Comdata Galați nu decontează nici măcar un leu din cheltuieli, pentru că în actul adițional pe care l-au semnat nu s-a trecut ”telemuncă”, ci ”muncă de la domiciliu”.
Ce spun angajații:
”Stăm opt ore pe zi cu căștile pe urechi și vorbim numai în italiană cu clienții, timp în care efectuăm plăți, reconectăm clienți etc. Pe fișa noastră scrie ”operator introducere și validare date”, nimic aferent muncii de call-center. După izbucnirea pandemiei, am fost trimiși acasă, să lucrăm de la domiciliu, moment din care toate cheltuielile sunt suportate din buzunarul nostru. Deoarece în actul adițional pe care l-am semnat este scris «muncă de la domiciliu» și nu «telemuncă», ni s-a spus că nu putem beneficia de Legea 296, care prevede că angajatorul poate acoperi, cu o sumă lunară de până la 400 de lei, facturile la utilități ale angajaților care lucrează în regim de telemuncă”.
Ești doar o piesă de schimb într-o corporație. Atât.
Din cauză de pandemie, Comdata te trimite acasă. Vei lucra pentru banii lor, dar vei lucra pe banii tăi. Vei încheia un contract nou, pentru o viteză mai bună la internet. Vei plăti mai mult la electricitate. Vei consuma gaz și răbdare și, când vei ajunge să ridici problema banului personal cheltuit pentru binele corporației, firma te va amenința și îți va aminti că nu ești de neînlocuit. Nu ești indispensabil și se vor găsi alți 500 de noi angajați care să le ia locul, casca și monitorul foștilor 500.
”Noi avem salarii de 1.500-1.600 de lei net, iar unii colegi au fost nevoiți chiar să încheie noi abonamente de internet pentru a putea să continue să muncească de acasă și să nu-și piardă jobul. Din aceste salarii, cam 5 la sută se duc pe utilități. Așa că am cerut o mărire de salariu de 400 de lei net, ca să ne acoperim cheltuielile, iar administrația ne-a comunicat că nu sunt bani”.
Angajatul motivat: primești 100 de lei după 3, 4 sau chiar 5 ani de muncă
Nu te gândi că firma va pune accent pe training-uri specializate, workshop-uri de formare sau prezentări de tot felul. Vei primi o cască mizeră, salariul minim pe economie, vor fi luni în care te vei bucura de câteva bonuri de masă. Nu constant.
Tot ce trebuie să faci este să fii suficient de convingător cu clientul de la celălalt capăt al liniei, să minți frumos, iar vorbitul timp de 8 ore la telefon să fie punctul tău forte. Nu vei evolua, nu vei fi promovat și vei fi înlocuit în momentul în care se va găsi un mincinos mai talentat ca tine, în momentul în care ai clacat.
Este posibil să primești o mărire care să-ți închidă gura: 100 de lei. Angajații spun că ultima mărire de salariu pe care au primit-o s-a produs acum trei ani, de atunci cerându-li-se tot timpul să aibă răbdare.
Comdata nu pune accent pe angajați, nu-i fidelizează, nu-i promovează, nu îi motivează
Comdata pune pe prim plan clientul, cel mai probabil un italian isteric care are talentul de a-ți distruge 8 ore de muncă, în doar 5 minute de apel.
Firma vrea servicii complexe pentru clienți, cu angajați plătiți prost, dar pasionați, profesioniști și cu experiență (dacă se poate).
Misiune & Viziune pe salarii mici și angajați șantajați
Misiunea corporației este de a-și ajuta clienții să devină competitivi, făcându-le afacerile mai adaptabile, inovatoare și eficiente la nivel global. Tot misiunea corporației este să angajeze oameni care au ajuns la capătul disperării, pentru a-i aduce și la capătul răbdării.
Misiunea Comdata este clientul, satisfacția clientului și să te facă să minți nonșalant: să minți că ești mulțumit de salariul mizer și să manipulezi clientul pentru o vânzare la telefon.
Curg dosarele pe numele lui Nicușor Constantinescu, fost președinte al Consiliului Județean Constanța. Azi, procurorii anticorupție au comunicat oficial că acesta a fost trimis în judecată într-un nou dosar, în care sunt cercetate fapte din perioada anilor 2009 – 2013, care au legătură cu lucrările de reabilitare la Herghelia Mangalia și malul lacului Corbu, pentru care au fost plătite sume mult mai mari decât era cazul. Nicușor Constantinescu este acuzat de această dată de două infracțiuni de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
Nicuşor Constantinescu a fost condamnat definitiv ultima dată în vara anului trecut, la 4 ani de închisoare cu executare, în dosarul privind achiziţionarea unui elicopter care ulterior a fost preluat de SMURD, iar în decembrie 2014 s-a prăbuşit în Lacul Siutghiol. În iulie 2019, acesta primise o altă pedeapsă definitivă de 10 ani cu executare, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În acel dosar, fostul președinte al CJ Constanța fusese acuzat că a plătit 30 de milioane de lei din bugetul instituției pentru proiecte care nu s-au realizat. La acea dată deja Constantinescu executa o pedeapsă de 7 ani şi 4 luni de închisoare după contopirea altor două condamnări definitive primite, de cinci ani de închisoare în dosarul Centrului Militar Zonal şi de alţi cinci ani, în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri. Constantinescu mai este judecat pe fond în alte dosare penale şi are şi alte condamnări, în primă instanţă.
„În perioada 2009 – noiembrie 2013, inculpatul Constantinescu Daniel Nicușor, în calitatea menționată mai sus, și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu prevăzute de lege, privind exercitarea funcției de ordonator principal de credite și gestionarea bugetului, în legătură cu realizarea unor lucrări la două obiective care nu aparțineau Consiliului Județean Constanța: Herghelia Mangalia și malul lacului Corbu. Lucrările respective ar fi fost executate de către Regia Autonomă Județeană de Drumuri și Poduri (R.A.J.D.P.) Constanța. În cazul complexului Herghelia Mangalia, pentru lucrările de modernizare, R.A.J.D.P. ar fi facturat o cantitate de lucrări de 4 ori mai mare decât cea efectiv prestată și ar fi cesionat o parte din contract către o altă societate comercială, aspect cunoscut de către inculpatul Constantinescu Daniel Nicușor. Societatea respectivă ar fi fost administrată de către fiul unui angajat al Regiei, desemnat să supervizeze întreaga lucrare. În ambele situații, inculpatul ar fi depus toate demersurile (încheiere de protocoale, adoptare de hotărâri, etc.) pentru angajarea unor cheltuieli și efectuarea de plăți pentru „amenajare maluri, execuție drum acces Lac Corbu” respectiv „modernizare și reabilitare complex Herghelia Mangalia”, acestea fiind obiective care nu au făcut niciodată parte din domeniul public al județului Constanța. Prejudiciul total creat în această manieră se ridică la 5.570.821 lei, sumă cu care Consiliul Județean Constanța a comunicat că se constituie parte civilă în procesul penal.
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii. Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Constanța cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispusă în cauză”, comunică de această dată procurorii Direcției Naționale Anticorupție.
Practic, Nicușor Constantinescu are condamnări care însumează mai mulți ani de închisoare decât cei de mandat. Acesta a intrat în lumea administrației în anul 2000, când a obținut un mandat de consilier local ca independent. Din 2004 a devenit consilier județean PSD, fiind votat apoi președinte de consiliu județean timp de 3 mandate. Cariera politică a lui Nicușor Constantinescu a luat sfârșit în aprilie 2015, când a fost suspendat din funcția de președinte executiv al PSD Constanța, printr-un ordin semnat de liderul partidului de atunci, Victor Ponta.
Locuitorii localității Cumpăna din județul Constanța au fost sfătuiți să-și țină păsările în incinta propriei locuințe în perioada următoare, două lebede infectate cu gripă aviară fiind descoperite în dana 30 a Portului Constanța.
Recomandările autorităților
În urma descoperirii celor două lebede infectate cu gripă aviară în Portul Constanța, autoritățile au emis un set de recomandări destinat locuitorilor din localitatea constănțeană Cumpăna. Astfel, toate păsările domestice trebuie ținute izolate, pentru a nu intra în contact direct cu cele sălbatice. Proprietarii au, de asemenea, obligația de a raporta orice caz de infectare al păsărilor domestice. În cazul în care se va descoperi o pasăre decedată, se recomandă contactarea de urgență DSVSA Constanţa sau a unui medic veterinar. În plus, toți comercianții de păsări vii vor fi obligați să aibă aviz sanitar de la DSVSA Constanţa ori de la medicul veterinar de care aparțin.
„Având în vedere existenţa unui nou focar de influenţă aviară, prin confirmarea a două cazuri de gripă aviară la cadavrele de lebăda de iarnă, prelevate din Șantierul Naval Constanţa, Dana 30, Port Constanţa, factorul principal de transmitere a virusului rămânând migrarea păsărilor sălbatice, se menține starea alertă şi obligativitatea menţinerii păsărilor din cadrul gospodăriilor populaţiei în interiorul curţilor, fără a avea acces în afara acestora, drept pentru care se impune luarea de urgenţă a următoarelor măsuri”, a anunțat, într-un comunicat, Primăria localității Cumpăna.
Încă un corupt nevinovat a zburat în alte țări pentru a scăpa hotărârea definitivă de condamnare la închisoare cu executare și, după cum a remarcat și fostul ministru al Justiției Ana Birchall, aceasta este o modă în România. Este vorba despre Marian Zlotea, judecat pentru fapte din vremea în care era președinte al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), care în teorie ar trebui să execute 8 ani și 6 luni de închisoare. Instanța care a pronunțat hotărârea, Curtea de Apel București a decis și confiscarea a 263.000 de lei de la Zlotea, care fusese judecat pe motiv că, în perioada octombrie 2009 – mai 2010, în calitate de șef suprem al ANSVSA, împreună cu alte persoane, ar fi constituit un grup infracțional organizat, care ar fi acționat în scopul de a obține foloase necuvenite, prin folosirea abuzivă a funcțiilor deținute, de la agenții economici pe care îi supravegheau și-i controlau pe linie sanitar – veterinară și siguranța alimentelor.
Zlotea însă, ca orice nevinovat, își caută altă dreptate, în altă țară. Iar despre ce ar trebui făcut scrie Ana Birchall, care are și o solicitare către conducerea Ministerului Justiției. „Condamnatul pentru acte de corupție Marian Zlotea devine „fugarul” și „refugiatul politic” Marian Zlotea! Da, ați citit bine… acest domn scrie pe FB că este victimă politică și a solicitat în altă țară statutul de refugiat politic, deși la ora aceasta ar fi trebuit legal să fie în custodia autorităților române! Este un déjà vu că toți condamnații pentru corupție (când ar trebui să execute pedeapsa și să returneze statului român banii furați) să invoce că sunt victime politice, sunt persecutați politic și își iau tălpășița în alte țări de unde râd în nas autorităților statului român! Solicit de urgență Ministerului Justiției ca, în principal, împreună cu Parchetul General și CSM să vină urgent cu măsuri care să împiedice fuga din țară a acestor persoane certate cu legea (de exemplu de ce și în ce condiții sunt ridicate, cu destul de multă ușurinţă, măsurile precum controlul judiciar, interdicţia de a părăsi ţara, consemn la frontieră etc?!).Până la urmă politica penală a unui stat este făcută ținând cont în primul rând de realitățile din țară, or, în ultima vreme, deja devine o modă ca toți condamnații să își ia tălpășița și să nu execute pedeapsa prevăzută de hotărârea judecătorească, să nu returneze statului român banii furați. În schimb, cu tupeu, fie se dau cu zmeul, fie sunt prin țări exotice, fie își afișează opulența prin vile luxoase în Italia sau invocă, cu maximă obrăznicie, că sunt „victime politice”… Când furau banii românilor cinstiți nu mai erau „victime politice”???”, se întreabă retoric Ana Birchall.
Atunci când Zlotea a scris pe Facebook că este nevinovat, a caracterizat sentința ca fiind „nedreaptă, dată într-un dosar bazat în totalitate pe două denunțuri neîntemeiate date sub presiune de doi inculpați arestați care, ulterior denunțurilor, au fost eliberați. …În 4 decembrie 2020 am fost amenințat că dacă nu voi renunța la monitorizarea procesului electoral din 6 decembrie voi primi o condamnare cu executare în acest dosar. Motiv pentru care nu am mai participat și am plecat din țara și nu am asistat la monitorizarea electorală pe care o desfășuram în calitate de președinte al ATRNU! În acest moment, știind de această înscenare de sentință care urma să mi se pregatească am părăsit Romania și, la fel ca fostul meu coleg din Parlamentul European, spaniolul Carles Puigdemont, am cerut statut de refugiat politic în altă țară. Cu probele și dovezile pe care le am, inclusiv înregistrările din dosar care îmi dovedesc nevinovăția, îmi voi căuta dreptatea la CEDO”.
Galațiul e acel oraș din estul României, de la margine de Moldovă, care ar fi putut să fie unul dintre cele mai frumoase, bogate și populate orașe din România, însă nu a fost să fie. Ceva, pe drum, s-a pierdut. Același lucru se poate spune și despre județul cu același nume, unde sărăcia și bogăția sunt vecine de gard. Iar atunci când traiul decent al plătitorilor de taxe este pus sub semnul întrebării, ne uităm, din instinct, către primari, către consilieri și către președinții de consilii județene. Așadar, ne vom îndrepta toată atenția către Costel Fotea, social democratul președinte al Consiliului Județean Galați, aflat la al doilea mandat.
Ce a făcut Costel Fotea în primul său de mandat de președinte al Consiliului Județean Galați?
„A făcut dar… mai vedem”
1. Centura ocolitoare a Galațiului
Pe la începutul anului 2019, Consiliul Județean Galați promitea un proiect așa cum nu a mai văzut Galațiul. De menționat că drumul de centură n-a arătat niciodată ca o centură, semănând, mai de grabă, cu o șosea intermunicipală mai de Doamne-Ajută. Pe acolo trec tiruri, pe acolo trec și căruțe trase de cai. Tot pe acolo trec și gălățenii în drumul lor spre partea cealaltă a orașului – fie cu mașina, fie pe jos, pe marginea drumului fără trotuar.
Proiect în derulare, cu valoare estimată de 30 milioane de euro, finanțat parțial din fonduri europene
Costel Fotea se angaja, la momentul respectiv (2019), să rezolve această problemă spinoasă: centura, girând, laolată cu Primăria Municipiului Galați, pentru moderizarea infrastructurii rutiere. Miza? Una colosală: dezvoltarea economiei gălățene, se declara.
Prevederile proiectului:
Reabilitarea trotuarelor, realizarea rampelor de acces a persoanelor cu dizabilități;
Realizarea unei piste pentru bicicliști pe tot tronsonul I și tronsonul II;
Amenajarea accesului la proprietăți în limita de proprietate a drumului;
Ridicarea la cota drumurilor a gurilor căminelor de canalizare, apă, gaze etc.;
Lucrări de siguranța circulației.
„Galațiul suferă, într-adevăr, la partea de infrastructură, iar legat de această variantă ocolitoare am avut un număr foarte mare de solicitări de modernizare. O soluție am reușit să găsim în urma consultărilor pe care le-am avut cu primarul Ionuț Pucheanu, cu city-managerul Marius Humelniucu, cu specialiștii din Direcțiile de Dezvoltare. Inițial, a încercat municipalitatea să găsească o sursă de finanțare pentru acest proiect, pentru că era drum municipal. Dar până la urmă am găsit această axă de finanțare, pe Apelul SUERD din POR, unde doar CJ-urile erau eligibile, pe drumuri județene. Și atunci ne-am gândit să transformăm drumul municipal în drum județean și să se implice și CJ Galați în modernizarea acestei artere importante, până la urmă, pentru întreg județul.”, spunea, în 2019, președintele Consiliului Județean Galați, pentru PressHub.
Suntem în 2021, Fotea este la al doilea mandat, iar lucrările la centura Galațiului sunt și ele încă în lucru.
„La început am fost puțin sceptic cu privire la șansele noastre de reușită, dar din fericire parteneriatul dintre CJ Galați și CL Galați a mers foarte bine.”, spunea Fotea, în același set de declarații.
Potrivit Mediafax, lucrările începute în aprilie 2020 ar urma să fie finalizate în 24 de luni, astfel că am putea să ne așteptăm ca în aprilie 2022 să fim martorii aducerii Galațiului din trecut, în prezent. Am putea.
2. Muzeul de Arte Vizuale din Galați
Randare Muzeu
Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galați a format, de la înființare, un număr impresionant de artiști plastici care, din păcate, nu au avut niciodată parte de un loc demn unde să poată să-și expună lucrările, Muzeul de Arte Vizuale gălățean avându-și sediul la parterul unui bloc, după ce fostul sediu a fost retrocedat către Arhiepiscopia Dunării de Jos, cea care l-a transformat, ulterior, în muzeu destinat artefactelor religioase.
În consecință, Consiliul Județean Galați a dispus, prin bani proprii, construirea de la zero unui nou muzeu care să găzduiască operele de artă ale pictorilor, graficienilor, fotografilor, ori sculptorilor gălățeni, și nu numai.
Noua construcție se va afla în Parcul Rizer din Galați și, potrivit declarațiilor, a costat „aproximativ” cinci milioane de euro. Cu un aspect futurist, dar ancorat în trecut, unul care amintește de stilul arhitectural „Space Age”, la mare modă în anii ’60, noul muzeul de artă ar trebui hrănească măcar „foamea” de cultură a gălățenilor, privați de mult prea multe, în ultimii 30 ani.
„Se lucrează intens la noul sediu al Muzeului de Artă Vizuală, astfel încât la începutul acestei veri clădirea să fie gata la roşu. Se montează ultimii stâlpi circulari la structura metalică a amfiteatrului, se toarnă beton şi se lucrează la partea de fier beton pentru ultimul etaj al corpului de clădire dinspre strada Traian (de la intrarea în noul muzeu). Sunt aproximativ 30 de muncitori pe şantier, iar de săptamâna viitoare numărul lor va creşte. În perioada următoare va fi finalizată partea de structură metalică, astfel încât să înceapă lucrările şi la pereţii amfiteatrului. Este o lucrare de aproximativ cinci milioane de euro, bani din bugetul propriu al Consiliului Judeţean Galaţi. La finalul lucrărilor, Galaţiul va avea cel mai modern sediu al unui muzeu de artă din România”, declara pentru pentru Viața Liberă, Fotea.
Să sperăm doar că atunci când se va organiza recepția noului muzeu de artă gălățean, vor mai exista locuitori în oraș, întrucât Galațiul suferă, de ani buni, de depopulare.
3. Reabilitări de DN-uri și DJ-uri
„Am depăşit judeţe mari la capitolul proiecte deja semnate”
În 2018, Costel Fotea declara într-un interviu că proiectele în vederea obținerii fondurilor europene, depuse pentru infrastructură de către Consiliul Județean Galați, s-ar fi învârtit în jurul sumei de 140-150 de milioane de euro, investițiile totale în mandatul său având o valoare de 550 de milioane de euro, conform estimărilor inițiale. „Fără falsă modestie”, Fotea adăuga faptul că județul Galați ar fi depăşit judeţe mari la capitolul proiecte deja semnate.
„Modernizarea DJ 242 (care face legătura între Folteşti, Măstăcani, Fârţăneşti-Târgu Bujor, Vârlezi, Litera M, DN 24), DJ 251 – Smârdan – Schela – Slobozia Conachi şi apoi de la Cudalbi – Valea Mărului – Matca – Tecuci, DJ 252 – Movileni – Cosmeşti – Nicoreşti. Pentru aceste drumuri avem deja contractele semnate. Mai avem proiecte depuse şi declarate eligibile pentru DJ 255 – Pechea – Rediu – Suhurlui – Cuca – Fârţăneşti – Măstăcani – Vlădeşti, pentru DJ 251A – DN 24 – Drăguşeni – Blânzi spre Corod, DJ 254 Iveşti – Călmăţui – intersecţia de la Costache Negri, DJ 242A – Rădeşti – Cruceanu – Bereşti – Bereşti Meria – Cavadineşti – Găneşti, centura Galaţiului – cu o valoare eligibilă de 30 de milioane de euro (restul, până la 40 de milioane de euro, reprezintă contribuţia Consiliului Judeţean şi a Consiliului Local) şi DJ 242D – Rogojeni – Suceveni – Băneasa, pe care îl vom depune pe 26 ianuarie. Acestea sunt proiectele cu finanţare europeană. Mai sunt şi proiecte cu finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, care vizează DJ 242B – Târgu Bujor – Moscu – Balinteşti – Bereşti şi intrarea în Tecuci. Bineînţeles, în afară de acestea, au fost executate lucrări, în 2017, din bugetul propriu, pe 22 de km de drum, iar în 2018 vom mai moderniza şi reabilita 10 km de drum.”, declara Costel Fotea într-un interviu de la începutul anului 2018, acordat redactorilor Viața Liberă.
Într-o proporție destul de mare, social democratul s-a ținut de cuvânt, proiectele de reabilitate rutieră fiind ori în derulare, ori chiar finalizate.
4. Spitalul Județean „Sfântul Apostol Andrei”, din Galați
Randare heliport – Spitalul Județean Galați
Printre modificările ce urmează să fie operate la Spitalul Județean din Galați, potrivit informațiilor, vorbim despre: înlocuirea lifturilor vechi (12 bucăți), modernizarea sistemului de conducte de apă caldă și căldură și schimbarea ferestrelor.
Sălile de operație ar beneficia, la rândul lor, de echipamente de ultimă generație pentru tratarea aerului viciat. Și poate cel mai important aspect, se mizează pe producerea de energie din surse regenerabile, pentru a veni în sprijinul mediului înconjurător.
„Pe lângă faptul că oferă o imagine nouă clădirilor spitalului, noua fațadă are rolul de a eficientiza consumul de energie. Se folosesc materiale izolatoare şi sisteme care să permită circulaţia aerului doar din interior în exterior. Apoi, se utilizează plăci compozit, care permit un transfer eficient de energie și sunt foarte rezistente. Aproximativ 40% din faţada spitalului a fost deja schimbată, inclusiv la o parte din Ambulatoriul de Specialitate. În plus, am finalizat şi izolaţia acoperişului, acolo unde s-au folosit trei tipuri de materiale izolatoare şi două tipuri de membrane. Ambele lucrări sunt realizate cu bani europeni”, anunța, în decembrie pe Facebook, președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.
Cu una dintre fațadele principale deja reabilitată, în cadrul Spitalului Județean „Sfântul Apostol Andrei”, din Galați, consiliul are în vedere, de asemenea, construirea unui heliport care să deservească SMURD, cât și alte 150 de locuri de parcare, destinate atât cadrelor medicale, cât și vizitatorilor.
Concluzia celor mai importante proiecte ale lui Fotea? De idei nu duce lipsă, sacul de bani l-a descoperit, rămâne de văzut dacă a descoperit și elixirul antidegradare al proiectelor sale trecute de recepție.
Declarație de avere controversată – 90.000 de euro fără explicații
Atunci când nu se află pe teren, Costel Fotea pare să ducă o viață financiară dublă, în declarația de avere nefiind în stare să explice suma de 90.000 de euro, folosită la alegerile locale din 27 septembrie 2020. Mai exact, Fotea ar fi adus de acasă acești bani pentru a fi folosiți în scopul propriei promovări electorale, suplimentar sumei alocate de PSD.
În urma unui calcul matematic, salariul său (aproximativ 2000 euro, în urma ultimei majorări), adunat cu cel al soției (bugetar, de asemenea) n-ar putea să producă o astfel de economie nici dacă soții Fotea ar mânca zacuscă cu pâine dimineața, la prânz și seara.
În plus, există și datorii:
40.000 de euro tot la Banca Italo Romena
30.000 de euro la Banca Italo Romena
61.000 de lei la BCR
50.000 de lei la BCR
Suma de 90.000 nu apare în nicio declarație de avere anterioară.
Relația cu primarul Municipiului Galați
Afară-i vopsit gardul, înăuntru-i Ionuț Pucheanu
Ionuț Pucheanu și Costel Fotea
La un moment dat, în Galați, circula o știre pe surse potrivit căreia tânărul edil Ionuț Pucheanu ar suferi de invidie cronică la adresa colegului de partid Costel Fotea, întrucât acesta ar avea obiceiul să fure lumina reflectoarelor de fiecare dată când cei doi se află într-o încăpere împreună, trecându-l pe Pucheanu într-un con de umbră. Astfel că, de-a lungul timpului, orgoliile și-ar fi spus cuvântul, dând naștere unor mici conflicte băgate sub preș de partid, de dragul păstrării imaginii armonioase. Zvonurile nu au fost confirmate niciodată. Ceea ce este, însă confirmat este că Ionuț Pucheanu are, într-adevăr, motive să se teamă, întrucât popularitatea lui Costel Fotea o depășește cu mult pe a sa. Norocul primarului este că Fotea stă bine acolo unde, în fruntea CJ-ului și nu pare să-și dorească fotoliul de edil al orașului.
Pardoxul gălățean: toată lumea se plânge de PSD, însă toată lumea votează cu PSD
Costel Fotea este președintele Consiliului Județean Galați, aflat, în acest moment, la al doilea mandat, pe care l-a obținut cu 97.109 voturi, după ce l-a făcut knock-out la urne pe liberalul George Stângă (57.375 voturi) la ultimele alegeri locale. Stângă a încercat să-i tragă, fără succes, preșul de sub pantofi social democratului cu un mandat la activ. Cu peste jumătate din voturile exprimate în favoarea lui Costel Fotea, candidatului PNL nu i-a rămas altceva de făcut decât să-și accepte înfrângerea zdrobitoare.
Asemenea primarului Municipiului Galați, Ionuț Pucheanu, și Costel Fotea face parte din categoria de administratori care dau impresia că muncesc constant, furând, astfel, ochii electoratului. Proiecte peste proiecte, marketing de prim rang, publicitate plătită din bani publici, și așa mai departe. În plus față de Pucheanu, Fotea mai are o calitate: carisma de politician bun de pus pe rană, pe care, cel mai probabil, a prins-o la „cursurile de formare profesională PSD” organizate lui Dan Nica, cu moșternire directă venită de la primul PSD-ist al țării, Ion Iliescu.
Corelând „șarmul” veritabil de social democrat cu multitudinea de proiecte, putem să declarăm misterul rezolvat și paradoxul elucidat.
Fostul lider PSD, Liviu Dragnea, despre fostul și actualul președinte al Consiliului Județean, Costel Fotea
În luna mai a anului 2019, cu puțin înaintea alegerilor europarlamentare și a încarcerării fostului lider PSD, Liviu Dragnea, turneul „de promovare” al social democraților ajungea și în Galați, unde filiala locală a partidului își dădea silința ca manifestația să atingă apogeul succesului, organizând totul la ca la carte, inclusiv accesul presei la eveniment. Cu toate că s-a desfășurat într-un loc public, existau doar două modalități prin care să poți intra în „țarc”: 1. Fie făceai parte din partid sau erai adus de partid. 2. Fie reușeai, cu ajutorul unei legitimații de presă valabile, să te înscrii pe listă pentru ca mai apoi să primești o altă legitimație care îți garanta accesul în imediata apropiere a lui Liviu Dragnea.
Lia Olguța Vasilescu, Viorica Dăncilă, Carmen Avram, Dan Nica și Costel Fotea – Miting PSD la Galați, 11 mai 2019. Foto: Iulia Kelt
Din „comitetul de primire” gălățean a făcut parte și Costel Fotea, aflat, la momentul respectiv, la primul său mandat în calitate de președinte al Consiliului Județean Galați.
„Da, Costel a fost cea mai înțeleaptă decizie pe care o puteau lua colegii mei, inclusiv Dan Nica, pentru a fi președintele Consiliului Județean. Ca administrator public… eu am lucrat mult cu Costel, Costel este un om care înțelege ce înseamnă un plan de dezvoltare pentru județ, nu vine să bâjbâie. Cel mai mare pericol într-o administrație este să vină cineva care să prindă fluturi vreo șapte-opt luni și nu înțelege ce se întâmplă în instituție și deja a pierdut ștartul”, spunea, la vremea respectivă, Liviu Dragnea, în timp ce Costel Fotea îl sorbea pe liderul său preferat din priviri.
Însă Liviu Dragnea nu este singurul obișnuit cu ode. Pe linie de partid, lui Costel Fotea i se subordonează o parte din presa locală gălățeană. La postul de televiziune a lui Florin Pâslaru, deputat PSD până în 2016, laudele la adresa președintelui CJ au devenit deja o obișnuință.
„Dacă-mi permiteți să întrerup câteva secunde. Ne-ați mai mulțumit și cu alte ocazii și aș vrea ca de data asta să vă întorc mulțumirile, pentru că dacă îmi pare rău pentru ceva este că nu avem și un documentar a ceea ce nu se vede. Pentru că oamenii ar fi uimiți să vă descopere cum discutați cu absolut toată lumea, de la egal la egal, cum aveți timp pentru fiecare persoană care vine în întâmpinarea dumneavoastră. Sunt oameni simpli. Cum vă implicați în fiecare șantier și știți fiecare lucru cum a evoluat. Și cum vă enervați uneori, pentru că mai sunt și asemenea situații când nu sunteți mulțumit de lucrurile… cum au mers. Dar și cum apreciați atunci când constructorii își fac treaba.” a declarat moderatoarea emisiunii de la TV Galați, vizibil emoționată de propriul discurs laudativ la adresa lui Fotea.
„Corect, corect”, a replicat Costel Fotea numaidecât.
Dincolo de penibilul situației, voci gălățene confirmă că discursul laudativ al moderatoarei, nu ar fi, în realitate, prea departe de adevăr, Costel Fotea fiind, într-adevăr, un individ destul de deschis, atât la sugestii, cât și în conversațiile libere, dincolo de camerele de luat vederi ale presei.
Rămâne de văzut câte dintre proiectele incluse în recordurile evidențiate de Costel Fotea vor reuși să se materializeze și câte, dintre cele deja materializate ori în curs de materializare, vor trece testul timpului. Poate mai important decât „să faci” este „să faci bine”. Cantitatea fără calitate se manifestă în buzunarul contribuabilor.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au finalizat, luna trecută, un dosar în care sunt implicați un notar, un executor...
Gata cu mandatele la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ai Direcției Naționale Anticorupție şi ai Direcției de Investigare...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
