„România Educată” ar putea avea judecători la Curtea Constituțională(CCR) cu o imagine publică sub semnul întrebării, dar cu o puternică susținere politică. Trei dintre candidații propuși de PSD, USR și AUR sunt audiați în Comisia Juridică a Camerei Deputaților, miercuri, 27 aprilie, iar votul final va fi în ziua de 3 mai ac. Este vorba despre „celebrul” Cristi Dănileț, exclus din magistratură pentru că a postat unele filmulețe pe TikTok, cu aspecte din viața privată, susținut de USR, Bogdan Licu, procuror general adjunct, acuzat de plagiatul tezei de doctorat, Ioan Sabău Pop, avocat în cadrul Baroului Mureș, cadru universitar, susținut de AUR.
„Vedetele” sunt, însă, candidații propuși de PSD, respectiv de USR: Cristi Dănileț, cel care ține lecții de aproape orice pe Facebook, nu se mai poate întoarce în magistratură. El a activat, însă, mai mult la Consiliul Superior al Magistraturii(CSM), deci, nu se poate numi un „judecător de carieră”, pentru că a petrecut mai mult în ședințe tehnice, decât să „împartă Dreptatea”. Nu a scăpat nici el de „moda” doctorilor în Drept, însă, nu sunt, cel puțin la acest moment, indicii că și-ar fi plagiat doctoratul.
A absolvit o universitate de stat și a redactat mai multe lucrări de specialitate.
Potrivit surselor autorizate zin.ro, Dănileț este descris de cei cu care a lucrat direct: „un om care vorbește mai mult decât face. Suferă de boala băgatului în seamă, ușor dificil, dar(…) în esență, insipid”.
„Greu” la Spiru Haret: Bogdan Licu abia a făcut față în patru ani. Dar la CCR(?!)
Despre Bogdan Licu, informațiile au „curs” în aceste zile. Jurnalista Emilia Șercan a făcut mai multe dezvăluiri despre acesta, atât pe rețelele de socializare, cât și în publicația PressOne.
Ce frapează la Bogdan Licu? Este procuror general adjunct și a obținut nota 5 la disciplina Drept Penal, materie de bază pentru a înțelege măcar(nu mai spunem pentru a profesa) ce presupune activitatea unui procuror.
A urmat cursurile Univeristății „Spiru Haret”(NEACREADITATĂ) și a susținut licența la la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca în februarie 1996, pentru că „Spiru Haret” nu era acreditată și nu avea dreptul de a organiza examene de licență.
Bogdan Licu, procuror general-adjunct cu nota 5 la Drept Penal
Licu a obținut nota 5 la examenul de licență la Drept penal, materie DE BAZĂ pentru un procuror. La examenul de Drept Civil a luat nota 6. Media generală a anilor de studiu de 7,08.
A devenit procuror în 1996. Sistemul de la acel moment prevedea „repartizarea” absolvenților pe bază de medii. Bogdan Licu a cerut retragerea tezei de doctorat după ce au apărut în presă informații cu privire la plagiatul lucrării sale. Instanța a admis acest lucru, făra a i se mai verifica teza de către reprezentanții Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) Acest lucru s-a întâmplat în noiembrie 2021.
A rămas procuror general adjunct. Mai exact, este cel care știe cursul „marilor dosare penale” din România și dă indicații clare procurorilor, deoarece în Ministerul Public se aplică principiul subordonării ierarhice.
Miză imensă pentru CCR
Miza partidelor politice este atât de mare, deoarece CCR se pronunţă, printre altele, asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului.
Curtea Constituţională este compusă din 9 judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Dintre aceştia, 3 sunt numiţi de Camera Deputaţilor, 3 de Senat şi 3 de preşedintele României. Curtea se înnoieşte cu o treime din numărul judecătorilor din 3 în 3 ani.
