După succesul pe care l-au avut grație sprijinului PSD la adoptarea moțiunii simple împotriva ministrei USR Diana Buzoianu, parlamentarii AUR au trecut și la un ministru social democrat.

Într-o conferință de presă, reprezentanții AUR au anunțat că depun două moțiuni simple, ca un prim pas concret după lansarea manifestului politic intitulat „Opoziție totală, Opoziție națională”.

Așa că azi, AUR a depus cele două moțiuni: una împotriva lui Cătălin Predoiu, ex-ministru al Justiției și actualmente cel care conduce Internele, și a lui Radu Marinescu, de la Justiție.

Radu Marinescu, ministrul PSD al Justiției, este considerat vinovat de faptul că nu asigură o bună funcționare a acestui sistem. Însă Radu Marinescu conduce acest minister abia din 2024, cât o fi dumnealui de PSD-ist sau nu.

Cu toate acestea, AUR consideră „mai mult decât necesară depunerea prezentei moțiuni simple împotriva domnului ministru al justiției, domnul Radu Marinescu”.

„Domnia sa a manifestat, pe parcursul exercitării mandatului, o lipsă evidentă de inițiativă și reacție, incompatibilă cu responsabilitatea funcției pe care o ocupă, într-un domeniu esențial pentru funcționarea statului de drept. (…) Dacă ar fi să abordăm doar o parte din programul de guvernare pe Justiție, observăm că ați promis multe, dar ați făcut puține.

Constatăm absența totală a unor politici publice coerente privind eficientizarea activității instanțelor și parchetelor, în condițiile în care întârzierile sistemice afectează direct drepturile fundamentale ale cetățenilor și implicit ale antreprenorilor români: durata excesivă a cercetărilor penale, durata excesivă a proceselor civile, în orice materie, de la dreptul familiei, până la spețe în domeniul achizițiilor publice. Nu fac rabat de la această situație nici dosarele în care cetățeni simpli, cu venituri mici și medii, își caută dreptatea în raport cu abuzuri ale autorităților locale și centrale.

Cetățenii “mor cu dreptatea în mână”! Singurele justificări prezentate raportat la cele arătate mai sus sunt activitatea excesiv de aglomerată a instanțelor, lipsa fondurilor etc.
După ani de zile de proiecții, programe de guvernare, promisiuni ne aflăm într-o situație mult mai gravă comparativ cu cea de acum 10 ani: mult mai multe procese nefinalizate, hotărâri judecătorești și ordonanțe neredactate, termene de judecată excesiv de mari, o utilizare excesivă a procedurii amânării de pronunțare.

Lipsa dumneavoastră de reacție în contextul protestelor magistraților, apatia manifestată în căutarea și găsirea de soluții, alegerea de a nu vă expune, au condus la concluzia că există o incapacitate gravă de dialog instituțional, care a avut ca rezultat blocarea activității judiciare și prejudicii majore pentru justițiabili, dar și pentru statul român.

Protestele magistraților au blocat activitatea instanțelor și parchetelor. Persoanele vătămate nu și-au putut apăra drepturile: minorii și alte persoane vulnerabile au fost lăsate fără protecția efectivă a legii. Pe durata protestelor, termenele de prescripție nu au fost întrerupte, fiindcă nu există o prevedere legală de suspendare a judecații cauzelor adoptată prin hotărârea colegiilor de conducere a instanțelor.

În tot acest timp de inactivitate, magistrații și-au primit drepturile bănești integral. Dacă ne gândim la durata excesivă a termenelor de judecată, la durata foarte îndelungată a cercetărilor penale se ridică o întrebarea firească: oare câte persoane vulnerabile s-au aflat în pericol, câți violatori, tâlhari și alți infractori au scăpat de pedeapsă, câte firme au suferit prejudicii grave din cauza tergiversării și în această situație a lipsei de activitate a instanțelor și parchetelor? Cine răspunde pentru acestea, domnule ministru? Ca de obicei, păgubiții sunt cei vinovați.

Nu v-am auzit niciodată spunând ceva despre răspunderea profesională și patrimonială a magistraților, fiindcă societatea civilă dorește o astfel de răspundere a magistraților care își depășesc atribuțiile cu exces de zel, care țin oamenii în instanțe zeci de ani, unora dintre ei făcându-le dreptate instanțele europene. Nu credem că poate considera cineva o normalitate ca după 10-20 de ani, să se clarifice o situație juridică la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și să nu fie tras la răspundere niciun magistrat din România!

În acest context, răspunderea profesională a magistraților pentru erorile judiciare, pe modelul răspunderii profesionale existente este o necesitate pentru România! Evident, atât îmbunătățirea substanțială a mecanismelor de unificare a practicii judiciare, cât și adoptarea unui sistem de răspundere profesională a magistraților trebuie să se realizeze în interiorul autorității judecătorești, fără a aduce atingere independenței acesteia.

Fără justiție, legea devine un simplu ritual, lipsit de conținut moral! Am dori să știm cum vă raportați dumneavoastră la acest principiu.
Toate aceste lucruri pe care le-ați cunoscut și din prisma profesiei de avocat, care v-au fost semnalate și ca ministru, au fost tolerate nu neapărat prin voință, dar prin inacțiune și nimeni nu și-a asumat vreo responsabilitate politică sau administrativă.

Domnule ministru, responsabilitatea politică și administrativă vă aparțin în mod direct dumneavoastră și Guvernului din care faceți parte.
Vă reamintim că, în calitate de ministru, pornind de la momentul audierii dumneavoastră în Comisiile de specialitate din Parlamentul României cu ocazia investirii în care ați prezentat programul de guvernare pe capitolul Justiție și până în prezent, nu ați prezentat vreo strategie coerentă, reforme reale pliate pe un calendar sustenabil, având ca element central actul de justiție și drepturile fundamentale ale cetățenilor. Acestea sunt înscrise în constituție, nu pot fi negociate nici politic și nici amputate discreționar de a treia putere în stat, prin greve mascate sub formă de proteste.

Drepturile fundamentale au fost reglementate pentru cetățeni tocmai pentru a fi apărați de arbitrariul autorităților statului. Atunci când cei care trebuie să aplice legea în apărarea drepturilor fundamentale, încalcă cu bună știință aceste drepturi prin proteste care durează luni de zile, sfidând cetățenii români, era moral și politic normal să veniți în fața cetățenilor și să explicați fenomenul în sine. Era normal, într-un stat de drept, ca ministru al justiției să îi liniștiți pe cetățeni cu privire la buna funcționare a actului de justiție, să redați încrederea în a treia putere a statului.

Dumneavoastră v-ați limitat la declarații formale, fără substanță, deci evident, lipsite de efecte concrete.
Într-o formulă corectă de guvernare, un ministru implicat ar fi renunțat la mulțimea deplasărilor externe, în care putea fi înlocuit cu succes de secretari de stat, și ar fi căutat zi și noapte soluții pentru probleme atât de grave. Statul de drept nu înseamnă un stat torționar, înseamnă o justiție echilibrată, dreaptă, în favoarea cetățeanului.

Baron de Montesquieu, în lucrarea “Despre spiritul legilor” spunea: „Libertatea politică nu constă în a face ceea ce vrei, ci în a putea face ceea ce trebuie să vrei.”
Vă puteți inspira, domnule ministru, din clasici, dacă progresismul nu a pus încă stăpânire pe partidul din care faceți parte.
Domnule ministru, nimeni nu a contestat pregătirea dumneavoastră juridică și nici caracterul, însă, prin lipsa de acțiune a dumneavoastră, constatăm un eșec managerial evident. Constatăm abandonarea rolului constituțional al ministrului Justiției de coordonare, inițiere și reformare a sistemului judiciar.

Din păcate, o mare parte dintre români consideră că în justiția din România nu se face dreptate. Nu ați reușit să readuceți încrederea cetățenilor în actul de justiție, ba din contră, s-a adâncit și mai mult falia dintre justițiabili și magistrați, incluzând aici și profesiile adiacente actului de justiție. Un sistem judiciar care nu este credibil, nu poate fi nici eficient! Oamenii trebuie să perceapă că legea se aplică pentru toți la fel și că justiția este dreaptă și servește în mod echilibrat interesul general și particular.

Considerăm, din toate aceste motive, că trebuie să acordați o pauză în exercitarea demnității de ministru al Justiției, printr-o demisie de onoare, susținută de neîndeplinirea unor obiective majore și de incapacitatea gestionării crizei din sistemul de justiție”, se arată în moțiune.

Pe de altă parte, a doua moțiune a AUR este intitulată „România are prea mult noroc pentru a mai avea nevoie de politicieni mediocri. Culpa morală și eșecul politic al ministrului Cătălin Marian Predoiu”.

Și, potrivit semnatarilor, MAI este politizat, cu atribuții și competențe „suprapuse”, „nu își respectă obligațiile internaționale asumate în relațiile cu partenerii externi” și există „ingerințe directe” în concursurile organizate pentru funcțiile de conducere. Totul, sub „bagheta” lui Cătălin Predoiu, unul dintre cei mai longevivi miniștri ai PNL.

„Longevitatea, în sine, nu este un păcat. În anumite contexte poate fi chiar o virtute. Nu și în cazul domnului Predoiu. Aici vorbim despre o acumulare de eșecuri, stângăcii și decizii greșite asumate conștient. (…) Deși MAI este o structură ierarhică de forță a statului român, modul în care au fost tratați, investigați disciplinar și concediați liderii de sindicat relevă apetența ministrului Predoiu pentru practici autoritare și derapaje autocratice.

Pornind de la vechiul principiu aristotelic potrivit căruia politica și moralitatea nu pot fi despărțite, prezența domnului Predoiu în funcții publice devine o problemă de fond, nu una de conjunctură. (…) Această absență a responsabilității morale erodează încrederea românilor în instituții. Cetățenii nu mai cred în politicieni care rămân în funcții indiferent de rezultate. Or, încrederea este fundamentul oricărei cooperări umane, cu atât mai mult a unei construcții fragile precum democrația. Fără ea, statul nu mai funcționează prin reguli, ci prin inerție și teamă.

Această moțiune simplă este un semnal clar, Parlamentul nu acceptă normalizarea abuzului, nu acceptă intimidarea cetățenilor și nu acceptă transformarea forțelor de ordine în instrumente politice. Norocul nu este infinit. Mandatele lui Predoiu, din păcate, par să fie.

Vă chemăm să votați această moțiune nu din rațiuni politice, ci din respect pentru democrație, pentru statul de drept și pentru cetățenii care așteaptă de la noi curaj, nu tăcere. Votați această moțiune, altfel riscăm să rămânem fără noroc, dar cu Predoiu veșnic la butoane”, se arată în document.