Premisele normative ale reorganizării

Primăria Municipiului București justifică reorganizarea Clubului Sportiv Olimpia prin referințe la principiul subsidiarității, la Legea nr. 69/2000 și la Codul administrativ. Aceste acte normative, însă, reglementează doar cadrul general al descentralizării, fără a descrie proceduri specifice pentru separarea entității juridice a unui club sportiv de patrimoniul aferent activităților sale.

PMB afirmă că reorganizarea este fundamentată pe „disponibilitatea” Primăriei Sectorului 2 de a prelua entitatea juridică, nu patrimoniul.

Această disociere conceptuală între patrimoniu și instituția care îl folosește direct ridică o problemă structurată: activitatea sportivă este inseparabil legată de infrastructura pe care se desfășoară.

Argumentația juridică invocată de PMB este insuficientă pentru a demonstra legitimitatea și coerența separării patrimoniului sportiv de entitatea instituțională a clubului.

Situația juridică a bazelor sportive administrate de Clubul Olimpia

Lista bazelor transmise de PMB, pe baza adresei Agenției Naționale pentru Sport, cuprinde patru locații principale:

– Iancului – intabulată;
– Valerian Prescure – intabulată;
– Vitan – aflată în litigiu;
– Străulești – neintabulată, în litigiu.

Această structură juridică prezintă două vulnerabilități majore:

1. neintabularea – imposibilitatea stabilirii certe a titularului dreptului real;
2. litigiile – interferența directă cu atribuțiile de administrare publică.

În absența clarificării acestor două aspecte, transferul patrimoniului sportiv către PMB devine operațional fragil.

Transferul imobilelor fără situație cadastrală consolidată afectează integritatea procedurii administrative și poate produce consecințe juridice semnificative.

Cazul Străulești: erodarea patrimoniului sportiv și opacitatea instituțională

Fosta bază sportivă din Străulești reprezintă un caz de studiu viitor în sine. Terenul este astăzi ocupat de un cartier rezidențial, în absența oricărei infrastructuri sportive funcționale.

Cu toate acestea, PMB transmite că terenul:

„Este neintabulat și se află în litigiu”.

Instituția nu oferă detalii despre:

– părțile implicate în litigiu;
– obiectul acțiunii;
– istoricul juridic al imobilului;
– temeiul pentru care litigiosul nu a fost clarificat înaintea reorganizării.

Terenul este confirmat simultan ca neintabulat, în litigiu și ocupat de un cartier rezidențial.

Această situație impune o analiză prin prisma precedentelor urbanistice ale Capitalei, în care terenurile cu destinație sportivă au fost ulterior convertite în proiecte imobiliare.

Exemple

Spartac (Rahova): bază sportivă supusă unui proces extins de retrocedare, cu litigii privind aproximativ 8 hectare.
Terenul Juventus Colentina: Tribunalul București a stabilit că un teren de peste 60.000 mp folosit de club este retrocedabil.
Baza Electrica: teren cu destinație sportivă, ulterior convertit în dezvoltare imobiliară.

Aceste precedente indică o continuitate sistemică în care patrimoniul sportiv se confruntă cu presiuni imobiliare.

Absența informațiilor elementare despre Străulești sugerează un deficit de control administrativ asupra unui teren care a trecut, de facto, în afara sferei sportului.

Analiza financiară: relația dintre CSM și Clubul Olimpia

PMB confirmă că:

„CSM București achită aproximativ 500.000 lei anual pentru folosința bazelor sportive ale Clubului Olimpia”
„în ultimii trei ani, aceste costuri au depășit 1.350.000 lei”.

Această realitate financiară oferă o explicație suplimentară pentru interesul municipalității de a prelua patrimoniul sportiv.

În interpretare strict contabilă:

CSM a suportat costuri semnificative pentru folosința unui patrimoniu administrat de altă instituție publică.

Rațiunea financiară pare determinativă pentru reorganizare, însă nu există o evaluare de impact care să demonstreze că mutarea va genera economii reale la nivel bugetar.

Se pune problema în ce măsură costurile de întreținere, reabilitare și operare vor depăși economiile generate prin eliminarea chiriei.

Limitările critice ale răspunsului PMB

Secțiunea cea mai relevantă din perspectiva investigării riguroase este recunoașterea explicită a lipsei unor informații fundamentale.

PMB afirmă:

„Direcția Cultură, Învățământ, Turism nu deține informații referitoare la:
– situația bazei sportive din Străulești;
– dreptul de acces al sportivilor și antrenorilor în urma transferului;
– proiectele de viitor ale bazelor sportive;
– existența unor revendicări imobiliare, notificări, litigii sau proceduri administrative aferente terenurilor Clubului Sportiv.”

Această constatare indică o vulnerabilitate administrativă majoră.

Instituția care redactează raportul de specialitate recunoaște absența informațiilor indispensabile pentru fundamentarea unei decizii de reorganizare.

Procedura administrativă pare a fi fost inițiată în absența unui inventar juridic complet, ceea ce conduce la o diminuare a robusteții deciziei publice.

Vulnerabilități administrative în procesul de transfer

Separarea patrimoniului sportiv de entitatea juridică a Clubului Olimpia implică o serie de riscuri operaționale. Din analiza documentelor reiese că:

– patrimoniul este transferat către municipalitate;
– entitatea juridică este transferată către Primăria Sectorului 2;
– situația bazelor sportive este incomplet documentată;
– drepturile de folosință ale sportivilor nu sunt clarificate;
– două dintre baze sunt afectate de litigiile în curs (cel puțin așa susține PMB)

Din perspectivă administrativă, această structură creează o ”forțare” instituțională periculoasă: entitatea juridică va funcționa fără patrimoniu propriu, în timp ce patrimoniul sportiv este preluat de un alt administrator, fără o garanție explicită privind accesul sportivilor.

Fragmentarea deciziei conduce la o diminuare a coerenței administrative și poate afecta sustenabilitatea activităților sportive.

Dinamica urbanistică și riscul conversiei destinației terenurilor sportive

Analiza istorică a terenurilor cu destinație sportivă din București indică o tendință constantă: pierderea funcțiunii sportive în favoarea dezvoltărilor imobiliare.

Exemplele includ:

– Spartac (Rahova), un teren de aproximativ opt hectare implicat în retrocedări succesive, ulterior vizat pentru construcții;
– Terenul Juventus Colentina, stabilit de Tribunalul București ca retrocedabil, cu potențial de schimbare a destinației;
– Baza Electrica, imobil sportiv convertit în teren pentru construcții.

În acest context, situația Străulești se înscrie într-un model deja recunoscut: terenuri neintabulate sau aflate în litigiu sunt în mod frecvent mai expuse unor transformări ulterioare.

Baza Străulești figurează ca neintabulată și în litigiu, în timp ce realitatea urbanistică arată existența unui cartier rezidențial pe terenul respectiv.

Se pune problema în ce măsură lipsa de informații privind situația juridică a terenului a contribuit la această conversie de facto.

Riscul conversiei terenurilor sportive în proiecte imobiliare este accentuat de absența unor documentații administrative robuste și de lipsa unor mecanisme de protecție explicită în cadrul reorganizării.

Transparența instituțională și limitele furnizării de informații

Un element adițional îl constituie poziția Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară, care a refuzat furnizarea informațiilor solicitate în baza Legii nr. 544/2001, condiționând accesul de plata unor taxe specifice.

Din perspectiva cadrului legal, este necesară o distincție între:

– accesul la informații de interes public, reglementat de Legea nr. 544/2001;
– eliberarea de înscrisuri cu valoare autentică, supusă taxelor prevăzute de legislația specială.

În esență:

Refuzul OCPI de a furniza informații de interes public contravine principiilor fundamentale ale transparenței administrative, în condițiile în care nu s-au solicitat acte autentice, ci doar informații care ar trebui să fie accesibile publicului.

Această limitare afectează capacitatea societății civile și a presei de a evalua complet situația juridică a patrimoniului transferat.

Considerații asupra sustenabilității reorganizării

Reorganizarea produce o ruptură instituțională între activitatea sportivă și patrimoniul aferent. Lipsa unor detalii privind:

– accesul sportivilor la baze;
– mecanismul de utilizare a infrastructurii după transfer;
– planurile de investiții;
– regimul juridic post-transfer;

indică faptul că procesul de reorganizare nu este fundamentat pe un studiu de impact complet.

PMB nu furnizează nicio analiză privind consecințele reorganizării asupra sportivilor și personalului administrativ.

Absența unei astfel de analize constituie o deficiență procedurală semnificativă și ridică întrebări privind capacitatea reorganizării de a asigura continuitatea și calitatea serviciilor publice în domeniul sportului.

Concluzii generale

Analiza documentelor oficiale furnizate de PMB, coroborată cu istoricul urbanistic al Capitalei și cu situația juridică a bazelor sportive, indică un set de riscuri administrative, juridice și operaționale asociate reorganizării Clubului Sportiv Olimpia.

Printre elementele structurale identificate se numără:

– existența unor litigii active asupra bazelor sportive; – Exact asta spune PMB! –
– neintabularea bazei Străulești;
– absența informațiilor privind proiectele de viitor;
– lipsa clarificării dreptului de acces al sportivilor;
– exemple istorice de conversie a terenurilor sportive în dezvoltări imobiliare;
– motivații financiare insuficient explicate;
– limitări în furnizarea informațiilor de interes public (OCPI).

În ansamblu, reorganizarea se desfășoară într-un cadru caracterizat de incertitudini documentare și vulnerabilități procedurale.

Procedura de reorganizare, în forma existentă, nu prezintă un nivel adecvat de rigoare administrativă pentru a garanta protejarea patrimoniului sportiv și continuitatea activităților instituționale, fiind necesară reevaluarea etapelor premergătoare transferului.

Citește și Constantin-Bogdan Matei: traseul complet al unui politician ajuns accidental în fruntea sportului românesc