După ce anul trecut auditorii de la Curtea de Conturi au verificat cum stau lucrurile la Ministerul Mediului, Agenția Națională de Protecția Mediului și Garda Națională de Mediu, acum intră în atenția auditorilor consiliile județene, care trebuie să atingă obiectivele din planurile județene de gestionare a deșeurilor.
Consiliul Județean (CJ) Hunedoara, condus de Laurențiu Nistor și agenția județeană de monitorizare a gestionării deșeurilor, condusă de Dan Stoian, vor trebui să transmită la Curtea de Conturi lista măsurilor pe care le vor lua în condițiile în care gradul de colectare selectivă e ridicol în raport cu obiectivele. În Hunedoara, deșeurile reciclabile reprezintă 4,33% din deșeurile colectate!
Marea problemă este însă la depozitul ecologic CMID Bârcea Mare, unde sortarea și tratarea mecano-biologică se fac mai mult pe hârtie, fiind de notorietate raportările false ale operatorului depozitului, Supercom SA. Garda de Mediu Hunedoara a găsit în muntele de gunoaie de la Bârcea Mare saci nedesfăcuți, cu deșeuri menajere, peturi, pungi de plastic, sticle, doze metalice.
Concluzia Raportului CCR din 2021: în România, sunt colectate separat numai 10% din deșeuri
Pe 15 martie 2021, plenul Curții de Conturi a României (CCR) a aprobat Raportul „Analiză și diagnoză în gestionarea deșeurilor menajere”, în care sunt prezentate concluziile auditului realizat la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și la Agenția Națională pentru Protecția Mediului și Garda Națională de Mediu.
O primă concluzie a inspectorilor Curții de Conturi este că „peste 90% din deșeurile municipale generate de populație și de agenți economici sunt colectate în amestec, sub 10% din această cantitate fiind colectată separat”. Totodată, se constată o rată de depozitare a deșeurilor de peste 60%, determinată mai ales de gradul scăzut de colectare separată a deșeurilor. „În acest context, obiectivul de reducere treptată a cantităților de deșeuri municipale eliminate prin depozitare nu se va realiza”, se spunea în raportul Curții de Conturi.
Practic, în multe zone din țară gestionarea deșeurilor după model european e un proiect eșuat, pentru că și în noile „depozite ecologice” construite în baza finanțărilor UE, gunoaiele sunt aruncate la grămadă. Nu e nicio diferență între vechile „gropi de gunoi” și noile „depozite ecologice”.
Semnal de alarmă! Este necesară „evaluarea gestionării a riscului de infringement al României privind gropile de gunoi”
România a fost deja condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru că nu a închis 68 de depozite de deșeuri, iar următoarea măsură dură a Comisiei Europene ar putea fi infringementul, care ar însemna plata unor amenzi uriașe.
După raportul dat publicității în 2021, în acest an, Curtea de Conturi a demarat o nouă acțiune la nivel național: „Evaluarea modului de gestionare a riscului de infringement al României privind gropile de gunoi”, pentru stabilirea măsurilor care pot fi luate pentru a fi evitat riscul infringementului.
Curtea de Conturi a solicitat Agenției Naționale pentru Protecția Mediului să centralizeze măsurile concrete care ar trebui aplicate în fiecare județ pentru a fi reduse cantitățile de deșeuri depozitate prin colectarea separată a fracțiilor, plastic, sticlă, metal, dar și prin creșterea eficienței sortării și tratării deșeurilor.
În Hunedoara, trebuie introdusă obligația colectării selective și tratării deșeurilor în contractele cu operatorii care fac colectarea
La acest moment, în toată țara se lucrează la stabilirea măsurilor ce trebuie luate pentru reducerea cantităților de deșeuri depozitate în gropile de gunoi. Aceasta a fost condiția obligatorie pusă de Comisia Europeană la alocarea fondurilor pentru construirea Sistemelor de Management Integrat al Deșeurilor și a noilor depozite ecologice, numite generic Centre de Management Integrat al Deșeurilor -CMID.
Surse din aparatul de lucru al CJ Hunedoara au declarat pentru presa locală că în luna august a fost primită o adresă de la Agenția de Protecția Mediului Hunedoara prin care se solicită ca la atribuirea contractelor de colectare a deșeurilor pentru zona 1 – „Brad”, zona 2 – „Hațeg” și zona 3 – „Centru” să fie prevăzută explicit în contracte colectarea separată și tratarea deșeurilor.
„Având în vedere acțiunea de verificare a Curții de Conturi a României, privind <<Evaluarea modului de gestionare a riscului de infringement împotriva României, privind gropile de gunoi>> și solicitarea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului nr 1/2900/LAF/28.07.2022, referitoare la aplicarea măsurilor dispuse de echipa de audit a Curții de Conturi a României în Raportul de control, vă solicităm ca în documente întocmite în vederea contractării operatorilor pe zonele 1, 2, 3, să aveți în vedere faptul că nu vor mai fi acceptate la depozitare deșeurile netratate și că anumite tipuri de deșeuri pot fi tratate în afara CMID, astfel încât cantitatea de deșeuri generată la nivelul județului Hunedoara care ajunge la depozitarea finală la depozitul CMID, să scadă cât mai mult”, se spune în adresa Agenției de Mediu Hunedoara.
Pe lângă obligația colectării separate, ar mai fi și problema „tratării în afara CMID”, care presupune ca operatorii zonali să realizeze această operațiune la Stațiile de Tratare de la Brad și Hațeg.
O țintă greu de atins: creșterea eficienței Stației de Tratare Mecano-Biologică la CMID Bârcea Mare
O altă solicitare vizează creșterea eficienței tratării mecano-biologice la depozitul CMID Bârcea Mare, deoarece în pofida realizării acestei operațiuni nu e înregistrată o scădere a cantităților de deșeuri depozitate în Celula 1 a CMID:
„De asemenea este necesară analiza eficienței operațiunilor de tratare în cadrul CMID, deoarece din raportările operatorului rezultă că deșeurile sunt tratate, dar cantitatea care merge la depozitarea finală nu scade”.
CJ Hunedoara, care este proprietarul SMID-ului construit în baza unei finanțări europene de 55 milioane de euro și Agenția de Dezvoltare Intercomunitară – Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (ADI – SIGD) Hunedoara, care monitorizează funcționarea sistemului, trebuie să comunice până pe data de 1 decembrie ce măsuri vor fi luate pentru reducerea cantității de deșeuri depozitate la Bârcea Mare.
„Pentru a răspunde solicitărilor Curții de Conturi a României, așteptăm până la 01.12.2022 măsurile de eficientizare a operațiunilor de tratare a deșeurilor la CMID identificate în urma analizei efectuate de autoritatea contractantă, UAT Județul Hunedoara – titular SMID și entitatea responsabilă cu monitorizarea activității la CMID, ADI –SIGD Hunedoara”, se mai spune în adresa agenției.
Consiliul Județean Hunedoara și firma lui Ilie Ciuclea au cerut modificarea capacității stației de tratare
CJ Hunedoara și Supercom SA București, operatorul depozitului ecologic Bârcea Mare au solicitat revizuirea autorizației de mediu. În luna aprilie, Agenția de Protecția Mediului Hunedoara a emis Autorizația Integrată de Mediu nr 2/2017, revizuită la data de 22.04.2022. Dacă inițial titularul autorizației era CJ Hunedoara, proprietarul SMID, în autorizația revizuită apare ca titular Supercom SA, firma fostului senator PSD Ilie Ciuclea.
Motivul revizuirii Autorizației de Mediu este „corectarea capacității maxime proiectate a TMB (Tratare Mecano Biologică – n. red.) declarată de titularul SMID”. În autorizație a fost corectată capacitatea maximă a instalației de tratare.
Cantitatea de deșeuri care ar urma să fie valorificată sau eliminată ca urmare a tratării va fi de 109.200 tone/an. Dar capacitatea nominală a Stației de Tratare Mecano-Biologică de la Bârcea Mare este 83.700 tone/an. Cum poate fi depășită capacitatea proiectată a stației?
Practic, prin solicitarea de revizuire a autorizației s-a încercat un fel de oficializare a diferenței dintre raportările Supercom SA și cantitățile de deșeuri tratate efectiv. Supercom, CJ Hunedoara și ADI SIGD suțin că sunt tratate anual circa 95.000 de tone de deșeuri, dar capacitatea stației este de 83.700 tone/an.
Diferența dintre capacitatea nominală a Stației TMB și cantitatea de deșeuri pe care o raportează Supercom SA putea fi rezolvată simplu, prin achiziționarea unei noi stații de tratare, pentru a fi asigurată tratarea întregii cantități de deșeuri intrate pe porțile depozitului. Ar fi costat câteva sute de mii de euro.
O explicație ridicolă, se face „tratare manuală” a deșeurilor
„Ziarul de Investigații” a mai scris despre raportările false ale Supercom. Ele au fost descoperite de specialiștii Agenției Mediu Hunedoara prin coroborarea datelor din raportările Supercom SA la APM Hunedoara, în Sistemul Integrat de Mediu (SIM), dar și la ANPM.
Din prelucrarea acestor date, rezultă că anual au fost tratate mecano-biologic 45.000-50.000 de tone de deșeuri, dar a fost raportată fictiv tratarea altor 90.000-100.000 de tone. De altfel, chiar reprezentanții Supercom au recunoscut într-o ședință de analiză, că Stația TMB are capacitatea de 82.379 de tone/an, dar lucrează la jumătate din capacitate.
Comisarii de la Garda de Mediu Hunedoara au confirmat raportările false ale cantităților de deșeuri tratate la Stația TMB după ce la un prim control, din 2019, au descoperit „existența pe depozitul conform a deșeurilor și a ambalajelor de folie de polietilenă, precum și PET-uri”.
Pentru a se ajunge la o concluzie clară cu privire la cantitățile de deșeuri tratate, în aprilie a avut loc la Prefectura Hunedoara o întâlnire la care prefectul Călin Petru Marian i-a invitat pe reprezentanții Agenției de Mediu, Gărzii de Mediu, CJ și ADI SIGD Hunedoara, Primăriei Deva și reprezentanții Supercom SA.
Explicațiile oferite instituțiilor statului de reprezentanții Supercom SA au fost ridicole. Ei au recunoscut capacitatea Stației de Tratare Mecano-Biologică de la Bârcea Mare, de 82.379 tone/an, dar au suținut că „din contabilitate” rezultă că au fost procesate cantități de deșeuri cu mult mai mari. Întrebați cum au reușit această performanță, reprezentanții Supercom au explicat evaziv că acea cantitate, de zeci de mii de tone de deșeuri a fost… „tratată manual”!
Cum e posibil să tratezi la Stația TMB o cantitate de 45.000 de tone și să „tratezi manual” 90.000 de tone?
Explicațiile reprezentanților Supercom SA sunt spulberate de mai multe argumente. În primul rând, cum ar putea crede cineva că angajații Supercom au tratat cu ajutorul Stației TMB o cantitate de 45.000 de tone de deșeuri, din moment ce au recunoscut că stația lucrează la jumătate din capacitate, dar au „tratat manual” o cantitate dublă, de peste 90.000 de tone?
O altă constatare a Gărzii de Mediu Hunedoara demonstrează că la Bârcea Mare nu se prea face, nici sortare, nici tratare mecano-biologică. La un nou control, în anul 2020, comisarii Gărzii de Mediu constatau că angajații Supercom nici măcar nu desfăceau sacii aduși de firmele care fac colectarea: „s-au constatat depozitări de saci de plastic cu conținut de deșeuri municipale amestecate, ambalaje de plastic întregi, deșeuri de PET-uri întregi”! Dacă nici măcar nu sunt deschiși sacii cu gunoaie, cum se face „tratarea manuală”?
Principala problemă din SMID Hunedoara: „deșeurile reciclabile reprezintă 4,33% din totalul deșeurilor colectate”
În ianuarie 2022, CJ Hunedoara a aprobat „Studiul de oportunitate pentru delegarea activităților serviciului de salubrizare în cadrul Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor în Județul Hunedoara”. Este o reactualizare a „studiilor de oportunitate” anterioare, realizat tot SC EPMC Consulting SRL Cluj, „firma de casă” care a realizat toate planurile județene, strategiile și studiile CJ Hunedoara în privința gestionării deșeurilor.
Obiectivele pe care trebuie să le obțină CJ Hunedoara, evident cu ajutorul Supercom SA a lui Ilie Ciuclea, sunt foarte clar precizate în noul studiu: „reducerea cantităţilor de deșeuri generate”, „maximizarea reutilizării şi reciclării” și „reducerea progresivă a depozitării deșeurilor – doar pentru cele care nu pot fi reciclate”. Așadar, trebuie să se facă sortare și tratare pentru a fi redusă cât mai mult cantitatea deșeuri depozitate la Bârcea Mare.
În studiu sunt menționate și principalele deficiențe ale gestionării deșeurilor în Hunedoara:
1. „Colectarea deșeurilor menajere și similare nu se realizează în totalitate în conformitate cu prevederile legislației actuale și ale SMID Hunedoara, respectiv nu se colectează separat în toate UAT-urile deșeurile reciclabile pe 3 fracții”;
2. „Cantitățile de deșeuri reciclabile colectate prin sistemul de salubrizare reprezintă doar 4,33% din totalul deșeurilor colectate”.
Cum ar putea CJ Hunedoara, ADI –SIGD și Supercom SA să reducă măcar parțial cantitatea deșeurilor depozitate în condițiile în care procentul deșeurilor reciclabile reprezintă 4,3% din total, iar „tratarea manuală” este o iluzie.
Ce vor face CJ Hunedoara, condus de Laurențiu Nistor și Supercomul lui Ciuclea când Curtea de Conturi le va cere respectarea legii?
Dar obiectivele care trebuiesc atinse de CJ și ADI SIGD Hunedoara pentru evitarea infringementului la care se referă Raportul Curții de Conturi a României sunt mai ambițioase decât evitarea unor situații penibile.
În Directiva (UE) 2018/852 a Parlamentului European din 30 mai 2018 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje se spune clar că la reciclarea ambalajelor de sticlă obiectivul este de 60% în prezent, de 70% în 2025 și de 75% în 2030. La reciclarea ambalajelor de plastic țintele sunt de 22,5% în prezent, de 50% în 2025 și de 55% în 2030, iar la ambalaje din hârtie sau carton obiectivele reciclării sunt de 60% în prezent, de 75% în 2025 și de 85% în 2030.
Dar CJ Hunedoara, condus de Laurențiu Nistor și ADI-SIGD Hunedoara, condusă de Dan Stoian, mai au de atins cu ajutorul Supercomului lui Ciuclea și obiectivele din Directiva 2018/850, potrivit căreia statele membre trebuie să se asigure că din 2030 nu vor mai ajunge în depozitele ecologice deșeurile care pot fi reciclate și valorificate. Cum se vor descurca, ce le vor spune auditorilor de la Curtea de Conturi când vor trebui să explice derularea haotică a gestionării deșeurilor din Hunedoara?
Miza acestui lung șir de ilegalități, banii din taxele plătite de hunedoreni
Dacă le asculți promisiunile ești înclinat să le dai dreptate. Într-o emisiune TV, Dan Stoian l-a lăudat pe Ilie Ciuclea că a adus la Depozitul Bârcea Mare un ciur rotativ orizontal pentru sortarea deșeurilor, iar Ilie Ciuclea l-a lăudat pe Dan Stoian pentru sprijinul acordat la autorizare.
Probabil că amândoi se laudă reciproc și pentru „tratarea manuală”. Dar muntele de gunoaie din Celula nr. 1 a depozitului ecologic de la Bârcea Mare a depășit înălțimea de 11 metri și crește continuu, pentru că nu se văd nici rezultatele „ciurului rotativ orizontal”, nici eficiența „tratării manuale”.
De fapt, unul își apără afacerea și profitul, celălalt își apără funcția și salariul consistent, dar niciunul dintre ei nu își merită banii încasați din impozitele și taxele plătite de hunedoreni.
