Românii ar putea sta la coadă și pentru 50 de bani, deoarece „valorificarea” pet-urilor va fi obligatorie pentru toate magazinele, indiferent de mărime sau de zona în care se află.
Statul român vrea să returneze acestora toate cheltuielile pe care le presupune gestionarea ambalajelor. În felul acesta, se estimează ca în trei ani să se ajungă la o colectare de 90 de procente din cantitatea totală de ambalaje din țară.
Potrivit datelor puse la dispoziția Ziarului de Investigații, România generează aproximativ șase milioane de tone de deșeuri. Dintre acestea, doar două milioane sunt deșeuri valoroase care pot fi reciclate. Deși sunt companii care se ocupă de sortare, de reciclare, nu reușim să colectăm aceste pet-uri și acestea ajung exact unde nu e necesar: pe stradă, la gropile de gunoi, pe câmp și cel mai grav în lacuri, râuri, Marea Neagră ceea ce înseamnă poluare excesivă. Specialiștii în mediu chiar au menționat că peștii vor fi în pericol, iar dacă statul nu va face nimic, riscăm să nu mai avem specii rare din fauna marină.
Ministerul Mediului ar putea închide calea celor care vor să profite din pet-uri. În realitate, România colectează și reciclează extrem de puțin. Cifre oficiale
Datele furnizate de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), la solicitarea noastră, arată că România nu stă deloc bine la capitolul reciclare plastic.
Spre exemplu, anul trecut, cantitatea totală de plastic introdusă pe piața națională (n.r însemnând și importuri) a fos de 457.476.934 kilograme. Din toată această cantitate, au fost valorificate prin alte metode decât reciclarea 211 175 056 kilograme (foto anexă)
Cum devine o responsabilitate pentru mediu profit. Zeci de procese pe rol între OIREP-uri și AFM
La acest moment, sunt 24 de procese pe rolul instanțelor, între Administrația Fondului pentru Mediu și organizațiile care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului român(OIREP). Cele mai multe dintre acestea sunt pentru anularea deciziilor de impunere a taxelor pe care le datorează la stat.
OIREP-urile au obligația de a raporta lunar către Administrația Fondului pentru Mediu, pe bază de documente justificative, cantitatea de deșeuri colectată.
OIREP-urile au obligația de a plăti anual, către Administrația Fondului pentru Mediu, contribuția de 30 RON per kilogram de deșeuri, pentru deșeurile care nu au fost colectate si eliminate, dar în cazul în care OIREP intră în procedura insolvenței, această obligație se impută producătorului.
Neînregistrarea la AFM a producătorilor/ importatorilor se consideră infracțiune și este sancționată penal sau cu amendă.
De asemenea, unele fapte considerate contravenții (de ex. lipsa evidențelor) se sancționează cu amendă de până la 1% din cifra de afaceri totală din anul financiar anterior sancționării. Potrivit datelor puse la dispoziția noastră de AFM, în prezent,pe rolul instanțelor sunt trei dosare în care trei OIREP-uri sunt în procedura insolvenței, respectiv a falimentului. Concret, nu au putut plăti taxele la stat. „Afacerea” din responsabilitatea pentru mediu nu a fost profitabilă în cazul acestora(foto)
Conform Ministerului Mediului, România are 14 OIREP-uri.
Dacă vă gândiți cât de bănoasă este activitatea unui OIREP, putem lua exemplul cu sticla de suc: orice pet are minim câteva grame. Un calcul simplu pentru profit: înmulțiți 0,43 lei sau 0,5 lei /kg și veți ajunge la 430 lei/maxim 500 lei/tonă . Gândiți-vă că numai Bucureștiul are peste peste 2 milioane de locuitori -mari „consumatori ”, „producători” de ambalaje.
Ministerul Mediului ar putea închide calea celor care vor să profit din pet-uri
Din 2022, orice ambalaj de băutură va putea fi returnat oricărui magazin și vom primi 50 de bani de bucată. Nu contează dacă e vorba de ambalaj de sticlă, aluminiu sau plastic. Magazinele au două variante : gestionează manual totul, de la preluare, achitarea și depozitarea ambalajelor sau pot achiziționa aparatură automatizată. Toate cheltuielile cu personalul, depozitarea sau cu alte elemente de infrastructură vor fi suportate de stat. De la magazine, ambalajele ar urma să fie preluate de o entitate non-profit care urmează a fi înființată și care va gestiona tot sistemul la nivel național.
