Direcția Națională Anticorupție(DNA) a transmis, recent, că Daniel Tudorache, fostul primar al Sectorului 1 București, a devenit suspect în sensul legii penale(n.r. urmărit penal) pentru că nu ar fi făcut demersuri din calitatea de edil pentru recuperarea unui prejudiciu în valoare de 944 de milioane de de lei, produs în 2012. În fapt, este vorba despre facturile emise de firma de salubritate Romprest. Curtea de Conturi este instituția care a cerut recuperarea acestei sume, iar Primăria Sector 1 București a apelat la instanță pentru recuperarea pretinsului prejudiciu.
Deși vorbesc despre fapte din 2012, procurorii DNA abia acum au transmis că este vorba despre un abuz în serviciu și au și suspecți în acest caz:
TUDORACHE DANIEL, la data faptei primar al Sectorului 1 București, PIȚIGOI BOGDAN, la data faptei director executiv al Direcției Investiții din cadrul Primăriei Sector 1 București, Investiții din cadrul Primăriei Sector 1 București,
LUDU DORINELA-ANCA, la data faptei director executiv Direcția Management Economic din cadrul Primăriei Sectorului 1 București,
FULGEANU OVIDIU-NICOLAE, la data faptei director executiv Direcția Juridică și Resurse Umane din cadrul Primăriei Sectorului 1 București.
Codul Penal arată că fostul primar al Sectorului 1 București, Daniel Tudorache, a fost pus sub acuzare pentru o faptă care nu mai poate fi anchetată
Procurorii anticorupție susțin, în fapt, că Daniel Tudorache nu a dus la îndeplinire decizia Curții de Conturi, de a se recupera pretinsul prejudiciu provocat de operatorul de salubritate Romprest. Ei invocă, în fapt, un pretins abuz în serviciu, deși Curtea de Conturi are o lege specială de fucționare, iar nerespectarea măsurilor dispuse de această instituție poate constitui infracțiune distinctă:
În cazul de față, fostul edil al Sectorului 1 București, Daniel Tudorache, a inițiat măsurile de recuperare a prejudiciului, ceea ce înseamnă că, infracțiunea de „abuz în serviciu”, în această situație, nu mai are obiect. Instanța urmează să se pronunțe cu privire la „întoarcerea banilor” la bugetul Sectorului 1 București, încasați de Romprest, în mod nelegal, așa cum susține DNA.
Informaţiile publicate de zin.ro pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996(R) privind dreptul de autor.
Ce spune legea de funcționare a Curții de Conturi
„Nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii și a neurmăririi de conducerea entității a măsurilor transmise de Curtea de Conturi, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni sau cu amendă”, este consecțința penală pe care conducătorul unei unități administrative o poate suporta, dacă a încălcat în mod vădit dispozițiile Curții de Conturi. În acest caz, termenul de prescripție a răspunderii penale este de trei ani, potrivit mențiunilor din Codul Penal. Cu alte cuvinte, DNA nu ar mai putea face niciun act de urmărire penală în această situație.
Parlamentul a permis haosul legislativ din România
Întrucât procuorii au avut posibilitatea să întrerupă cursul prescripţiei răspunderii penale, cu motivarea că administrează noi probe, multe dintre dosarele penale înregistrate în România ar putea „pica”, deoarece Curtea Constituțională a decis că acest lucru este neconstituțional încă din 2018, dar Parlamentul României nu a modificat legea în termenul legal. Efectul este în defavoarea suspecților, al inculpaților, deoarece încalcă, printre altele, principiul aplicării legii favorabile, dreptul la un proces rezonabil, predictibil.
Iată ce a transmis CCR în luna mai 2022
„Din anul 2018 şi până în prezent, legiuitorul a ignorat efectele obligatorii ale Deciziei nr.297 din 26 aprilie 2018, generând astfel un viciu de neconstituţionalitate mai grav, întrucât textul de lege rămas în vigoare – ‘cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea” – este un text incomplet şi, prin urmare, inaplicabil. Mai mult, din cauza lipsei intervenţiei active a legiuitorului, în această perioadă instanţele de judecată au interpretat şi aplicat în mod diferit/neunitar această normă juridică”, a menționat CCR.
