Advertisement

Desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție pare a fi o „saga” fără sfârșit, acum revenind la episodul în care două instituții din domeniu se războiesc în declarații.

Ieri, Direcția Națională Anticorupție arăta într-un comunicat că proiectul de desființare al SIIJ înseamnă apariția unei alte structuri, deși în cadrul instituției există resurse suficiente pentru a ancheta cauzele vizate, iar „a rupe din competența DNA un sector vital pentru societatea românească este de natură să fragmenteze lupta împotriva corupției la nivel înalt și mediu și să îi reducă eficiența”.

Printre altele, DNA sublinia că „soluția adoptată (…) vizează înlocuirea unei singure structuri, SIIJ, cu 16 structuri diferite din cadrul Ministerului Public, cu păstrarea competenței după calitatea persoanei, și nu după materie, a noilor procurori ce vor fi desemnați. Aceasta reprezintă practic o disipare a resurselor și competențelor de urmărire penală și o perpetuare a ne-specializării procurorilor care vor instrumenta cauze de corupție privind magistrați”.

În replică, Secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii arată astăzi că afirmațiile DNA sunt „de o gravitate deosebită” și, firește, „îşi exprimă îngrijorarea şi dezacordul profund faţă de poziţia publică exprimată”.

Nu este clar ce consideră Secția pentru procurori a CSM sau Plenul – care a și avizat favorabil proiectul de desființare al SIIJ, cert este că în dreptul la replică asumat doar de către Secția pentru judecători se arată că DNA a cam folosit un limbaj agresiv „din care transpare lipsa oricărui respect faţă de puterea judecătorească şi consideră total de neînţeles încrâncenarea cu care Direcţia Naţională Anticorupţie acţionează, prin suprapunere cu discursul politic total necaracteristic sistemului judiciar, în sensul dobândirii cu orice preţ a competenţei de a urmări penal magistraţii”.

Afirmaţiile de o gravitate deosebită din acest comunicat, prin care se atribuie magistraţilor din cadrul instanţelor şi parchetelor, precum şi avocaţilor din cadrul barourilor calitatea de potenţiali subiecţi de anchetă, denotă o mentalitate retrogradă faţă de rolul şi atribuţiile participanţilor la actul de justiţie. (…)

Poziţia structurii de parchet menţionate confirmă lipsa de încredere care a caracterizat activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie în această materie, precum şi modul incalificabil în care aceasta se raportează la ceilalţi participanţi la procedurile judiciare. Abordarea este cu atât mai nejustificată, cu cât, potrivit proiectului de lege avizat favorabil de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, procurorii care vor efectua urmărirea penală în cauzele cu magistraţi vor fi selectaţi printr-o procedură care asigură cele mai înalte standarde de independenţă.

Tendenţioasă poate fi considerată şi maniera în care comunicatul din data de 15 februarie 2022 face abstracţie de împrejurarea că, în procedura de selecţie a judecătorilor de la cel mai înalt nivel al sistemului judiciar, respectiv de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, verificarea integrităţii candidaţilor se realizează, potrivit reglementării actuale, printr-o procedură care implică inclusiv solicitarea de relaţii de la parchet sau baroul de avocaţi.

De altfel, implicarea avocaţilor în proceduri de acest tip nu poate fi considerată decât salutară, în spiritul asigurării transparenţei şi a deschiderii sistemului judiciar. Prin comparaţie, selecţia procurorilor în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie este considerată „concurs riguros”, în condiţiile în care competitivitatea procedurii nu este dincolo de orice rezervă. În acest context, Secţia pentru judecători susţine în mod ferm necesitatea ca toate instituţiile judiciare să-şi îndeplinească atribuţiile cu bună credinţă, cu respectarea tuturor principiilor care dau conţinut independenţei justiţiei”, se arată în replica Secției CSM, Secție care promite să nu… abdice.

Între timp, dincolo de critici și declarații belicoase, pe 11 februarie Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil proiectul de desființare al SIIJ propus de Ministerul Justiției, după care Guvernul l-a aprobat, astfel că de acum mai lipsește votul din Parlament. În afară de criticile făcute publice de DNA, și preşedintele interimar al USR, Cătălin Drulă, a avertizat că USR nu va vota proiectul de desfiinţare a SIIJ, dacă el va însemna reînfiinţarea Secţiei Speciale.

Advertisement
Articolul precedentRomânia va avea un Grup de Luptă Permanent al NATO
Articolul următorUniunea Europeană aruncă milioane de doze de vaccin anti-Covid