Sursă foto: stirileprotv.ro
Sursă foto: stirileprotv.ro

Pe scurt: Arșinel a fost eliberat din funcția de director adjunct al teatrului ”Constantin Tănase”.

Nicușor Dan a decis să nu-i mai prelungească contractul pe această funcție. În schimb, a rămas cu contractul de colaborator cu teatrul.

Adică, nu a fost dat afară, cum cu lacrimi în ochi se tânguia Arșinel zilele trecute. Nu, nu renunță nimeni ”la valori”, cum a sărit rapid AUR cu declarațiile. Și nici nu i s-a mai interzis să joace. Nu a fost ”aruncat ca o măsea stricată”.

A fost eliberat dintr-o funcție, la 82 de ani.

Vârsta de pensionare e 65 de ani. Benevol, poți să mai continui până la 70 de ani, cumulând pensia cu salariul. Da` de la 70 la 82 de ani, deja e cale lungă.

Dar de ce plânge așa de tare Arșinel?

Din moment ce poate rămâne în continuare ca actor, nu-i interzice nimeni să modeleze mințile tinere. Sau să ajute tinerele talente să ajungă pe culmile succesului.

Dacă actoria e viața lui, meseria aceasta și-o poate exercita, în continuare.

Nicio problemă, nicio umilință. Poate doar o gaură majoră în bugetul lui Arșinel. Pentru funcția de director adjunct, primea aproape 80.000 de lei pe an. Parcă-mi vine și mie să plâng puțin, acum.

Și, să ne înțelegem, nu stă maestrul doar în acești bani.

Conform declarației de avere din iunie 2021, pe lângă banii de la teatru, ca director adjunct, Arșinel mai primea 33.720 lei (pensie de revoluţionar), 73.512 lei (pensie), 74.772 lei (indemnizaţie de merit de la Ministerul Culturii) şi 10.800 de lei (o indemnizaţie handicap gradul II pentru că o îngrijeşte pe soţia bolnavă).

Asta, pe lângă aproximativ 1.2 milioane de lei în bancă.

Ar putea fi doar o coincidență faptul că a suferit și a plâns în direct pentru că ”a fost dat afară”. Sau ar putea fi strângerea aia de inimă, când vezi că pierzi 80.000 de lei. Cine știe?

Unii țin cu dinții de posturi, chiar dacă au trecut de vârsta pensionării

Vine un moment când trebuie să eliberezi postul. Să-i lași și pe alții să-și încerce norocul. Să aibă spre ce tinde. Să pună o pâine pe masă sau niște bani în bancă.

Țin minte și acum profesorii care refuzau să elibereze postul și veneau, pensionari, să țină lecții la clasă. La licee bune și de renume, bineînțeles. Asta, în timp ce alții, mai tineri, erau nevoiți să facă naveta la sate, pentru că nu mai prindeau locuri în oraș.

Situație incorectă și pentru profesorii tineri, și pentru elevi. Că ăia erau obligați să asculte texte moralizatoare din 1900 toamna, pentru că așa știau pensionarii că trebuie să educe.

Revenind la Arșinel. Am spus că e un scandal ieftin și degeaba.

Poate e momentul să depene amintiri și să se plângă de nedreptate alături de ÎPS Teodosie. Că nici lui nu i-a fost prelungit contractul de profesor titular la Universitatea ”Ovidius”. De ce? Că a ajuns la vârsta de pensionare, de aia!

Articolul precedentCîţu: “În PNRR nu este vorba doar despre creșterea pensiilor”
Articolul următorIohannis: „Riscurile s-au amplificat”
Jurnalist neprietenos. Din 1999. Sau, cum ar spune unii, încă din mileniul trecut.