Prefectul UDMR de Hunedoara luptă pentru turismul la cetăţile dacice

Attila Dezsi a vorbit cu reporterul „Ziarului de Investigaţii” despre o parte dintre problemele cu care se confruntă primul prefect de etnie maghiară din judeţul Hunedoara, pornind de la prejudecăţile legate de vârsta şi originea sa până la faptul că turismul hunedorean – ce ar fi trebuit să înflorească în urmă cu mai bine de zece ani – se confruntă cu mari lipsuri din cauza lipsei infrastructurii necesare. El a mai recunoscut că Prefectura are posibilităţi limitate pentru a rezolva problemele din minerit, care şi acum, la aproape 15 ani de la primele disponibilizări, mineritul încă se mai face cu oameni pontaţi fictiv şi cu aparatură de proastă calitate.

Rep: Care sunt obiectivele pe care nu le-aţi putut ponta la capitolul “realizările prefectului” şi care ar fi cauzele?

Attila Dezsi: Unul dintre obiectivele pe care nu le-am îndeplinit, a căror îndeplinire nu a ţinut neapărat de mine este continuarea lucrărilor la drumul naţional 66A care leagă Valea Jiului de Herculane. Din păcate, pentru acest obiectiv nu am avut finanţare în anul 2010. Un alt obiectiv pe care nu l-am putut îndeplini a fost că în anul 2010 nu am reuşit aducerea unor investitori importanţi. Dar avem speranţa că, odată cu începerea lucrărilor la autostrada Deva-Orăştie vor începe şi astfel se vor crea mai multe locuri de muncă. Deci să sperăm că începând cu 2011 şi acest obiectiv va fi îndeplinit. O altă problemă semnalată este că cei care au lucrat până acum la drumul către Herculane nu au fost angajaţi din zonă, acesta este unul dintre obiectivele pe care aş vrea să le ridic. Sper ca împreună cu primarii să ajungem la faptul ca în zonele în care vor fi lucrări la infrastructura rutieră să lucreze mai mult oameni ai locului.

Priorităţile sunt turismul alpin şi cel istoric

Rep: Încă de la primele disponibilizări în minerit, la sfârşitul anilor 90, se tot vorbeşte despre dezvoltarea turismului în Hunedoara, judeţ al cărui potenţial turistic este recunoscut în afara ţării. Avem tot ceea ce este necesar pentru dezvoltarea lui, sau nu avem oameni capabili? Se poate spune că avem infrastructură, oare ideea de turism înseamna contruirea haotică a unor cabane unde evaziunea fiscală este la ea acasă? Pe când există şanse ca turismul hunedorean să poata fi comparat cu cel al Elveţiei sau Austriei?

Attila Dezsi: Unul dintre obiectivele majore ale viitorului în judeţul Hunedoara este construcţia autostrăzii care va lega judeţul de graniţa ţării către est. Eu cred că este un prim început şi e un început chiar foarte bun că de fapt prima mare investiţie într-o autostradă se realizează în judeţul Hunedoara. Simplul fapt al construcţiei autostrăzii nu va aduce în mod spectaculos şi o creştere a numărului de turişti, dacă nu avem infrastructura turistică. Cred că finalul proiectului din staţiunea montană Parâng va crea condiţiile civilizate de turism alpin la nivel european. De asemenea, partea turistică unde autorităţile locale nu s-au concentrat este turismul monahal şi cel istoric. De aceea unul dintre proiectele pe care le-am îmbrăţişat şi pe care în decembrie le vom înainta la Guvernul României este proiectul cetăţilor dacice din judeţul Hunedoara. Este un proiect la nivel naţional şi chiar european, întrucât vestigiile arheologice din judeţul nostru nu se regăsesc în Europa. Unul dintre exemplele negative din punct de vedere al infrastructurii turistice, cel puţin e vorba de peisajul arhitectural construit este staţiunea Straja. Eu sper că în perioada imediat următoare edilii să înţeleagă că dacă îşi doresc un turism la nivel cel puţin european trebuie să se gândească la o reaşezare urbanistică a staţiunii Straja.

Rep: Mineritul este în moarte clinică. Se vorbeşte despre marile sindicate că ar primi sute de milioane, dacă nu chiar miliarde de la conducerea colosului falimentar CNH SA, pentru a fi de acord cu măsurile lor, de complexe mecanizate de milioane de euro dispărute sub cărbune, în numai câteva zile, de stâlpi hidraulici scoşi la suprafaţă, revopsiţi şi reintroduşi în subteran ca noi şi încă altele. Ce poate face prefectul judeţului Hunedoara pentru a împiedica aceste practici, la fel de reale ca pe vremea când lucraţi la mina Lupeni?

Attila Dezsi: Din păcate, Compania Naţională a Huilei nu este în subordinea Instituţiei Prefectului. Noi am încercat să ajutăm CNH în cazurile legate de concediile medicale care erau prea multe şi prin Direcţia de Sănătate Publică am acţionat în vederea reducerii acestora în primă fază. În legătură cu investiţiile din minerit, organele de specialitate ale statului trebuie să se autosesizeze sau să fie sesizate şi în acest caz se va crea lumina necesară referitoare la aceste investiţii. Din păcate, toate aceste probleme trebuie sesizate în mod oficial organelor de control sau cel puţin Ministerului Economiei şi Comerţului, minister în subordinea căruia se află CNH Petroşani.

Buba este la primarul de Lupeni

Rep: Sunt cunoscute relatiile încordate dintre dvs., Mircea Moloţ, preşedintele CJ, precum şi cu primarul Lupeniului, Cornel Resmeriţă, cu care sunteţi în conflict deschis. Cum credeţi totuşi că veţi reuşi o colaborare cu ei, în condiţiile în care orice acţiune de ambele părţi alimentează conflictul?

Attila Dezsi: Eu nu am legături încordate, personal, cu nici unul dintre aceşti oameni. Am o colaborare destul de bună, cred eu, cu preşedintele Consiliului Judeţean, în sensul în care proiectele de anvergură la nivel judeţean sunt sprijinite şi de către mine. Dar în legătură cu primarul municipiului Lupeni, pot să vă spun că nu am avut conflicte personale, am avut conflicte pe marginea aplicării actelor normative în vigoare, acte normative care de multe ori sunt înţelese greşit în opinia mea şi se adevereşte şi de cele mai multe ori prin acţiunile pe care le-am întreprins şi care în Consiliul Local Lupeni sunt de multe ori aplicate în mod distorsionat. Obiecţiunile pe care le avem sunt de cele mai multe ori cele legate de legalitate şi cred că cei din consiliul local trebuie să se alinieze la acele prevederi legale, astfel riscând chiar să răspundă în mod direct pentru hotărârile pe care le iau. Primarul Lupeniului nu este din păcate singurul din judeţul Hunedoara cu care am aceste neînţelegeri însă în mod special Lupeniul a demonstrat încă o dată că majoritatea pe care PSD-ul o are în consiliul local este înţeleasă greşit, în sensul în care nu înseamnnă că pot să hotărască şi în mod ilegal.

Rep: Au falimentat marile societăţi ale judeţului, precum SC Poduri şi Drumuri SA, Apa Serv şi urmează Compania de Turism, toate înfiinţate sub aripa Consiliului Judeţean. A cui este vina în aceste falimentări, care credeţi că este scopul lor şi cât îşi va mai permite bugetul CJ să dea bani pe proiecte falimentare?

Attila Dezsi: Cred că în cazul falimentării societăţii de drumuri şi poduri, auditul judeţean trebuie să-şi spună cuvântul, fiindcă este o societate aflată în subordinea Consiliului Judeţean şi bineînţeles consilierii judeţeni mai trebuie să se implice în această problemă. Compania Judeţeană de Turism nu am auzit să aibă această problemă, ci din contră, programele pe care le promovează sunt de bun augur, eu am fost de două ori la acţiunile promovate de compania de turism, acţiuni care au avut succes. Problema acestor societăţi din subordinea Consiliului Judeţean este legată hotărârile, luate de CJ ori de consiliul de administraţie al acestor societăţi, privind oportunitatea cheltuirii unor  fonduri. Problema este că auditul CJ trebuie să vadă cum au fost cheltuite aceste sume şi să prezinte rapoarte de activitate consilierilor judeţeni.

Share:

Author: Anamaria Nedelcoff