Daniel David, învestit în funcția de ministru al Educației și Cercetării la propunerea PNL, și-a propus lucruri mari pentru acest al doilea mandat.
Profesor universitar la bază, David a promis că, din salariul său de ministru, va redirecționa din venitul său pentru a susține 2 burse de merit și 7 burse sociale.
Daniel David și-a preluat noul mandat de ministru al Educației, ocazie cu care a făcut câteva promisiuni. La declarații, ministrul David a adus vorba despre schimbările în domeniul burselor educaționale, așa că a anunțat că „voi renunța lunar la 25% din salariul meu de la minister, pentru a redirecționa banii spre 2 burse de merit și 7 sociale (o să caut formula legală, nu asta este problema)”.
Prof. univ. dr. psih. Daniel David este membru al Academiei Române și al Academiei Europene, suspendându-se din funcția de rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj- Napoca în decembrie 2024, când a fost numit prima oară în funcția de ministru.
Potrivit CV-ului său, este profesor universitar în cadrul Departamentului de Psihologie Clinică și Psihoterapie la Babeş-Bolyai și profesor asociat la Icahn School of Medicine at Mount Sinai din SUA.
Conform ultimei declarații de avere, aferente veniturilor din 2023, ministrul David a încasat în acel an de la Universitatea Babeş-Bolyai 261.558 lei net din salariu, granturi, activități didactice, proiecte și vouchere de vacanță, de la European Comission – pentru consultanță academică – 500 EUR, O.S. Organizattioni Speciali – drepturi de proprietate intelectuală – 15.578 lei, Springer – consultanță academică – 2.779 USD, Editura Polirom – proprietate intelectuală – 19.742 lei, APIR – psihoterapie integrativă, cursuri-consultanță – 9.900 lei, UEDFISCDI – premii-consultanță 7.037 lei, Grup Advertising SRL – drepturi de autor – 5.905 lei, WECO SRL – drepturi de autor – 4.700 lei, Humanitas – drepturi de autor – 923 lei, Ascending Consulting – drepturi de autor 6.937 lei, Aimee Consulting – drepturi de autor 4.920 lei, Grow Smarter – drepturi de autor – 7.456,50 lei, Stefanini Romania – drepturi de autor – 4.972 lei, Hella Romania – drepturi de autor 12.421 lei. Totodată, de la Academia Română a avut în 2023 venituri ca membru, în sumă de 25.512 lei.
Un polițist din Capitală este acuzat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti că, timp ce mai mulți ani, și-a decontat zeci de mii de lei din chirii fictive.
Acum, polițistul în vârstă de 39 de ani este cercetat sub control judiciar pentru înșelăciune, fals în declarații și fals în înscrisuri sub semnătură privată, iar alături de acesta mai sunt cercetate și alte două persoane – proprietara imobilului pentru care omul legii decontase chiria și soțul acesteia.
Faptele, spun procurorii, s-au derulat în perioada ianuarie 2019 – ianuarie 2021. Inițial angajat în cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Poliția Șectorului 2 – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice și ulterior, în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române – Direcția de Investigații Criminale, polițistul și-ar fi decontat lunar sume pentru chirie, cu ajutorul unor contracte de închiriere fictive.
Mai precis, acesta „depunea rapoarte prin care solicita acordarea compensației lunare de chirie, la care anexa contracte de închiriere a unui apartament, în condițiile în care acesta nu a locuit efectiv în imobilul respectiv, ci într-o altă locuință care aparținea familiei sale și nu a achitat proprietarului imobilului vreo sumă de bani cu titlu de chirie”.
În acest mod, polițistul a reușit să deconteze fictiv și să încaseze compensația lunară de chirie, cauzând un prejudiciu de 23.578 lei. Și, mergând pe fir, procurorii au extins cercetările și față de ceilalți doi inculpați:
„În cauză se efectuează cercetări și față de o inculpată (o femeie în vârstă de 53 de ani) cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în declarații și fals în înscrisuri sub semnătură privată. Aceasta, în calitate de proprietar al imobilului, a încheiat cu agentul de poliție contracte fictive în perioada ianuarie 2019-ianuarie 2021, în cuprinsul cărora a atestat în mod nereal faptul că i-a închiriat locuința, înscrisuri pe care i le-a încredințat spre folosire în vederea decontării.
Totodată, inculpata, în cursul lunii ianuarie 2025, cu scopul achitării impozitului pe venit, a depus la Agenția Națională de Administrare Fiscală declarații unice prin care atesta în mod nereal faptul că a obținut venituri ca urmare a închirierii imobilului menționat.
Pe parcursul urmăririi penale, cercetările au fost extinse față de un al treilea inculpat (bărbat în vârstă de 66 de ani, soțul proprietarei imobilului), pentru comiterea infracțiunilor de mărturie mincinoasă, favorizarea făptuitorului și folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității.
Acesta, în calitate de director de securitate în cadrul unei companii private, ca urmare a unei solicitări de informații adresate furnizorului de comunicații de organele de urmărire penală, cu privire la care avea oligația de a păstra confidențialitatea, a aflat despre existența dosarului penal și a divulgat fără drept ofițerului de poliție faptul că se efectuează cercetări cu privire la infracțiunile care fac obiectul cauzei.
Ulterior, fiind audiat în calitate de martor, a dat declarații mincinoase, negând că ar avea cunoștință de faptul că ofițerul de poliție nu a locuit la imobilul închiriat”.
Camera Deputaţilor şi Senatul au numit marţi doi judecători la Curtea Constituţională a României, la propunerea PSD și UDMR.
Noii judecători constituționali sunt ex-preşedintele Curţii de Conturi, Mihai Busuioc, susţinut de PSD, din partea Senatului, şi preşedintele Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos, propunere a UDMR, din partea Camerei Deputaţilor.
Noii judecători ai CCR îi înlocuiesc, conform legii, pe Varga Attila, care a fost numit judecător de Camera Deputaţilor, și pe actualul președinte al Curții, Marian Enache. Ambii fuseseră numiți în 2016, pentru un mandat de 9 ani. În perioada următoare, la CCR ar trebui să vină și un al treilea judecător nou, dat fiind că anul acesta îi expiră mandatul și Liviei Doina Stanciu, numită în funcție de preşedintele României.
În urma votului secret de ieri, Mihai Busuioc a fost ales judecător al Curţii Constituționale cu 79 de voturi pentru şi 36 de voturi contra. Au mai fost și propuneri de la SOS – Rodica Cuşnir, care a primit 10 voturi pentru şi 105 contra, Niculescu Ţăgărlaş (independent) – 2 voturi pentru, 113 contra şi de la AUR, Petrescu Adina – 24 de voturi pentru şi 91 contra.
Pe de altă parte, Asztalos Csaba a obţinut 195 voturi pentru şi 73 împotrivă, iar ceilalţi candidaţi – Verginia Vedinaş (SOS)- 13 voturi pentru şi 255 împotrivă, și Lăcrămioara Axinte (AUR) – 60 voturi pentru şi 208 împotrivă.
Înainte de votul din plen a ieșit scandal la Comisia juridică a Camerei Deputaților, deputatul AUR Dan Tănasă criticând – ca să o spunem finuț – candidatura lui Asztalos Csaba. Tănasă a țipat efectiv în timpul ședinței din Comisia Juridică, arătând că Asztalos Csaba a susținut autonomia Ținutului Secuiesc, că are cetățenia maghiară și că urăște România și pe români.
„Ați înnebunit complet. (…) Un personaj care susține Ținutul Secuiesc nu are ce căuta la Curtea Constituțională? Ați înnebunit complet? Trăiască Ținutul Secuiesc îl băgați în CCR? Puneți pe altul de la UDMR, nu pe ăsta. Are cetățeniei Ungariei. A jurat credință Ungariei și îl băgați în Curtea Constituțională”, a acuzat deputatul AUR.
„Am o singură cetățenie, cea română, o am de la naștere”, a replicat Asztalos Csaba, care a respins toate acuzațiile.
Și la Senat a existat un parlamentar AUR – Ciprian Titi Stoica, care a criticat numirea lui Busuioc: „Această numire nu este doar imorală, este de-a dreptul periculoasă pentru siguranţa statului nostru, pentru independenţa Curţii Constituţionale, pentru credibilitatea României faţă de partenerii europeni, dacă în fruntea unei instituţii cheie ajunge cineva atât de vulnerabil”.
Mâine, atât Camera Deputaților cât și Senatul urmează a supune la vot propunerile pentru viitorii președinți ai forurilor legislative.
Ambele funcții au rămas vacante odată cu formarea noului Guvern, însă, conform înțelegerii coaliției de guvernare, deja se știe cui îi revin aceste funcții.
Pe de o parte, propunerea PSD este ca Sorin Grindeanu să preia funcția de președinte al Camerei Deputaților, iar PNL îl propune pe Mircea Abrudean ca șef al Senatului.
Grupul PSD a solicitat în ședința Biroului permanent al Camerei de luni seară declanșarea procedurilor necesare pentru alegerea președintelui Camerei Deputaților, după ce deputatul Ciprian Șerban, cel care a condus forul legislativ, a fost numit ministru al Transporturilor și și-a depus luni demisia la Biroul permanent.
Și Senatul urmează să își aleagă, după ce Ilie Bolojan, care a ocupat această funcție până luni, a fost învestit ca premier. În ambele cazuri, votul este secret cu buletine de vot.
Un alt punct de pe ordinea de zi a plenului de mâine va fi desemnarea unui judecător la Curtea Constituțională, sub rezerva depunerii raportului, conform programului publicat pe site-ul Senatului. Comisia juridică îi va audia, marți, înainte de plen, pe candidații înscriși pentru funcția de judecător la CCR, propunerea PSD fiind actualul șef al Curții de Conturi, Mihai Busuioc.
Biroul permanent care va începe la 9:45 va înscrie pe ordinea de zi a plenului de la ora 12:00 proiectul de lege pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe în vacanța parlamentară. Aceasta în condițiile în care aseară, după ce Cabinetul Bolojan a fost învestit, s-a derulat și o primă ședință de guvern.
Procurorii anticorupție au descoperit că mai multe angajate ale Universității Politehnice Timișoara au delapidat fonduri europene, în contextul derulării mai multor proiecte Erasmus și Erasmus+.
Trei persoane au fost trimise în judecată de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Timișoara, în vreme ce o a patra persoană a decis pe parcursul anchetei să încheie un acord de recunoaștere a vinovăției.
Tribunalul Timiș va analiza acuzațiile aduse de procurori Mariei Lia Dolga – fost director al Departamentului Relații Internaționale din cadrul Universității Politehnice Timișoara (complicitate la delapidare, folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în formă continuată), Lenuței Daniela Hudac – fost șef Birou Contabilitate în cadrul Direcției Financiar Contabilitate – Serviciul financiar-contabil (delapidare cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată) și Marinelei Solomon – fost administrator financiar în cadrul Direcției Financiar Contabilitate – Biroul Buget Finanțe (delapidare cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată).
Aceasta în condițiile în care deja fosta șefă a Serviciului Programe Erasmus (șefă Birou Erasmus) din cadrul Departamentului Relații Internaționale, Hannelore Elfride Filipescu, s-a declarat vinovată pentru complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în formă continuată.
Pedeapsa acesteia a fost astfel de 2 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani și 6 luni și interzicerea unor drepturi.
Acum, la momentul încheierii cercetărilor, procurorii DNA spun că, în total, suma de bani însușită/delapidată prin intermediul a nu mai puțin de 1.046 de acte materiale este de 5.053.940 de lei și 1.548.617 de euro. Însă Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 1.090.542,40 euro, la care se va adăuga dobânda legală aferentă.
În plus, Universitatea Politehnica Timișoara a comunicat faptul că se constituie parte civilă împotriva inculpatelor Hudac Lenuța-Daniela și Solmon Marinela cu suma de 5.053.940 lei și 1.548.617 euro, cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul material suferit prin comiterea infracțiunii, la care se vor adăuga dobânzi și penalități calculate de la data comiterii faptelor până la plata integrală a prejudiciului.
Din acest motiv, subliniază procurorii, „în cauză s-au dispus măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile deținute de inculpate în vederea recuperării prejudiciilor”.
„În cadrul derulării mai multor proiecte pe fonduri europene Erasmus și Erasmus+, inculpata Dolga Maria-Lia, în calitatea menționată anterior și beneficiind de ajutorul inculpatei Filipescu Hannelore Elfride, ar fi întocmit și depus mai multe declarații și documente false la Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (A.N.P.C.D.E.F.P.), demersuri care ar fi avut ca urmare obținerea pe nedrept a sumei totale de 659.337 euro.
Programele Erasmus și Erasmus+ sunt programele actuale ale Uniunii Europene pentru educație, formare, tineret și sport, iar Universitatea Politehnică Timișoara, în activitatea de învățământ pe care o desfășoară, a participat la aceste programe oferite de Uniunea Europeană. În cadrul celor două programe accesate de Universitatea Politehnică Timișoara, în perioada 2014 – 2019, au fost finanțate cu fonduri europene șapte (7) proiecte care au presupus, printre altele, efectuarea de deplasări/mobilități ale cadrelor didactice, personalului administrativ și ale studenților în străinătate, la diferite unități de învățământ, dar nu numai, pentru schimb de experiență, formare, precum și alte activități.
În cadrul acestor proiecte finanțate cu fonduri europene, la diferite intervale de timp, inculpata Dolga Maria-Lia ar fi întocmit mai multe rapoarte intermediare și finale pe care le-ar fi trimis Agenției Naționale, în vederea obținerii unor tranșe de bani, prin care ar fi menționat în fals că ar fi fost efectuate toate activitățile/deplasările cuprinse în acele rapoarte.
În cadrul verificărilor efectuate de procurorii anticorupție, în proiectele respective nu au putut fi identificate sau puse la dispoziție documente esențiale, necesare pentru a putea fi decontate toate cheltuielile presupus a fi făcute de către cadrele didactice sau studenții Universității Politehnice Timișoara. Astfel, în multe situații, nu au putut fi identificate documente cu caracter de invitație, personală sau generală, din partea instituției gazdă/primitoare, ordine de deplasare, cereri de deplasare, Raportul – formular al participantului la încheierea mobilității (Chestionarul UE online), sau documente de verificare post mobilitate.
În realitate, deși unele dintre deplasările pentru care se solicitau sumele aferente nu au fost efectuate, contravaloarea sumelor respective decontate cu titlu de granturi era primită și folosită de cadrele didactice, personalul administrativ și studenți. În alte situații, studenții ar fi fost îndemnați să fie de acord cu deplasările fictive, primind în schimb numai o cotă parte din valoarea grantului, restul fiind împărțit între persoanele din conducerea Departamentului Relații Internaționale.
Inculpatele Hudac Lenuța-Daniela și Solomon Marinela, în calitățile menționate anterior și având în atribuțiile lor de serviciu gestionarea fondurilor bănești ale Universității Politehnice Timișoara provenite din fonduri proprii, prin manopere frauduloase, și-ar fi însușit în mod repetat în perioada 2012 – 2020, sume de bani din gestiune, atât pentru ele cât și pentru Dolga Maria-Lia, Filipescu Hannelore-Elfride și Asociația Foștilor Studenți ai Universității Politehnice Timișoara.
Manoperele frauduloase ar fi constat în întocmirea fictivă a unor cereri de împrumut și a documentelor justificative pentru viramentul banilor din contul de trezorerie în conturile unor bănci comerciale, în deturnarea destinației unor sume de bani, în transferuri fără niciun document justificativ și în indicarea în fals a unor mențiuni/explicații în aplicația informatică cu ocazia efectuării transferului banilor în conturile personale.
Marea majoritate a operațiunilor de transfer ilegal de fonduri s-ar fi realizat cu concursul ambelor contabile, după mecanismul descris mai sus și anume, inculpata Hudac Lenuța-Daniela ar fi transferat sume de bani din contul de trezorerie al Universității Politehnice Timișoara în conturile unor bănci comerciale, de unde sumele de bani ar fi fost transferate de către inculpata Solomon Marinela, pe nedrept, în conturile altor bănci comerciale, iar mai apoi, sumele de bani ar fi fost virate în conturi personale.
În alte cazuri, inculpata Solomon Marinela ar fi acționat singură, în sensul că, găsind disponibil în conturile Universității Politehnice Timișoara deschise la bănci comerciale, ar fi efectuat pe nedrept viramente în conturile sale, dar și în alte conturi sau ar fi ridicat numerar de la ghișeul băncii.
Într-un număr de trei operațiuni de transfer ilegal de fonduri, cele două contabile ar fi fost ajutate de către inculpata Dolga Maria-Lia care ar fi întocmit documente justificative fictive spre a servi operațiunii de transfer de bani din trezorerie în cont de bancă comercială, totul spre a asigura disponibil de unde să fie sustrase ulterior sumele respective de bani”, a detaliat DNA.
De aseară, avem oficial Guvern, cu 16 ministere și 5 viceprim-miniștri.
Conform înțelegerii dintre partidele noiii coaliții de guvernare, PSD are 6 miniştri, PNL și USR câte 4, iar UDMR doi.
Membrii cabinetului Bolojan au fost învestiți aseară în funcții. În total, avem 11 nume noi în guvern, în timp ce 7 miniştri din vechiul Cabinet continuă şi în noua echipă guvernamentală.
PSD a venit cu 3 nume noi şi tot 3 din vechiul guvern – Florin Barbu (Agricultură), Radu Marinescu (Justiție) și Bogdan Ivan (Energie). Vechi este și vicepremierul Marian Neacșu, ca și Tanczos Barna, vicepremier UDMR. Totodată, UDMR a venit cu același Cseke Attila la Dezvoltare.
În același timp, PNL au adus doi miniştri noi în guvern: Alexandru Nazare (Finanţe) şi Dragoş Pîslaru (Fonduri Europene), iar alți doi sunt din „vechi” – Cătălin Predoiu (Apărare) și Daniel David (Educație).
Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost votat de plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului. În favoarea învestirii au votat 301 de parlamentari, iar alți nouă parlamentari s-au opus. Pentru ca Guvernul să fie învestit era nevoie de votul favorabil a cel puţin 233 de parlamentari.
Ulterior, preşedintele Nicuşor Dan a semnat decretul pentru numirea Guvernului Bolojan, procedură urmată de ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţie la Palatul Cotroceni.
Așa că, de acum, premierul Ilie Bolojan va lucra „cot la cot” cu vicepremierii Marian Neacşu (PSD), Tanczos Barna (UDMR), Dragoş Anastasiu (PNL) – vicepremier pentru reformă, Cătălin Predoiu (PNL) – ministrul Afacerilor Interne, vicepremier, Ionuţ Moşteanu (USR) – ministrul Apărării Naţionale, vicepremier, Alexandru Nazare (PNL) – ministrul Finanţelor, Ciprian Şerban (PSD) – ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Radu Marinescu (PSD) – ministrul Justiţiei, Radu Miruţă (USR) – ministrul Digitalizării şi Economiei, Alexandru Rogobete (PSD) – ministrul Sănătăţii, Cseke Attila (UDMR) – ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Florin Barbu (PSD) – ministrul Agriculturii, Florin Manole (PSD) – ministrul Muncii, Andras Demeter Istvan (UDMR) – ministrul Culturii, Daniel David (PNL) – ministrul Educaţiei, Oana Ţoiu (USR) – ministrul Afacerilor Externe, Dragoş Pîslaru (PNL) – ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Bogdan Ivan (PSD) – ministrul Energiei, și Diana Buzoianu (USR) – ministrul Mediului.
Un nou caz alarmant de contaminare a apei potabile vine din județul Ilfov, unde comisarii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) au descoperit bacterii coliforme în apa îmbuteliată produsă de firma MASTER OPTIM CONSTRUCTION SRL din Popești-Leordeni.
După prelevarea probelor direct din sursa de apă și din sticlele aflate la vânzare, laboratorul a confirmat că apa era infestată cu bacterii coliforme și conținea germeni peste limitele admise de lege. Drept urmare, autoritățile au aplicat o amendă de 30.000 lei, au suspendat activitatea firmei, iar toate loturile contaminate au fost retrase de la consum.
Ce sunt bacteriile coliforme și cât de periculoase sunt?
Bacteriile coliforme reprezintă o familie de bacterii care se regăsesc în mod normal în sol, plante, dar mai ales în intestinul animalelor și al oamenilor. Prezența lor în apa potabilă nu este admisă, conform legislației în vigoare, pentru că indică contaminare fecală sau o igienă precară a sursei de apă.
De ce sunt periculoase bacteriile coliforme?
Pot semnala prezența unor germeni patogeni periculoși (ex: E. coli)
Pot provoca infecții digestive, diaree, febră, crampe abdominale
Sunt extrem de periculoase pentru copii, vârstnici și persoane imunocompromise
Potrivit Ordonanței 7/2023 privind calitatea apei potabile, apa destinată consumului uman trebuie să fie complet lipsită de bacterii coliforme și germeni patogeni.
Ce au descoperit comisarii CJPC Ilfov?
Controlul a fost efectuat la sediul firmei MASTER OPTIM CONSTRUCTION SRL din Popești-Leordeni. Comisarii au prelevat probe de apă atât din sursă, cât și din apa deja îmbuteliată. Rezultatele au fost clare:
Prezența bacteriilor coliforme în sursa de apă freatică
Depășirea valorilor legale pentru numărul total de germeni (NTG)
Indicii clare de contaminare și lipsă de igienă
Măsurile dispuse de ANPC
În urma constatărilor, Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Ilfov a luat următoarele măsuri:
Amenzi în valoare totală de 30.000 lei
Retragerea din consum a tuturor loturilor de apă afectate
Suspendarea activității operatorului, menținută până la prezentarea unui nou buletin de analize care să confirme că apa este potabilă
Ce înseamnă NTG – Numărul Total de Germeni?
NTG este un parametru microbiologic care arată câți germeni (în general inofensivi, dar indicativi) există într-o probă de apă. Dacă NTG este peste limita legală, înseamnă că apa este de calitate scăzută și poate prezenta risc sanitar, mai ales în combinație cu bacterii coliforme.
Apa cu NTG peste limita legală nu este automat periculoasă, dar nu trebuie consumată până nu este reanalizată și dezinfectată.
Ce trebuie să știe consumatorii
Verificați eticheta apei îmbuteliate: producătorul, data îmbutelierii, sursa apei
Nu consumați apă care are gust, miros sau culoare neobișnuită
Dacă aveți suspiciuni, raportați imediat cazul la ANPC sau DSP
Firma MASTER OPTIM CONSTRUCTION SRL poate relua activitatea doar dacă prezintă un nou buletin de analiză care dovedește că apa este 100% potabilă. Până atunci, suspendarea rămâne în vigoare, iar autoritățile promit că vor intensifica controalele la alți operatori din domeniul apei îmbuteliate.
Cazul din Ilfov este un semnal de alarmă: apa nu e doar un produs banal, ci un aliment esențial. Orice abatere de la normele de siguranță microbiologică poate avea consecințe grave asupra sănătății populației. Autoritățile trebuie să continue să verifice, iar consumatorii să rămână vigilenți.
Constantin Radulescu - președinte Consiliul Județean Vâlcea - Foto Facebook
În Vâlcea asistăm la o revoltă a primarilor în contextul disputelor pentru tranșarea ilegală a monopolului colectării deșeurilor în cele 89 de localități ale județului. Primarii se opun presiunilor pe care le fac asupra lor șefii administrației județului pentru a rezilia contractele cu operatorii care colectează deșeurile de peste zece ani, Romprest Energy, Urban și Brai Cata și să încheie contracte cu Asocierea dintre Environment Care Waste Management SRL (a fraților Prigoană) și Brantner Environment SRL.
Reaminitim că Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare, numită și ADI Salubrizare Vâlcea, a atribuit contractul-cadru pentru colectarea deșeurilor din localitățile județului Asocierii Environment & Brantner prin procedura de „negociere fără publicare prealabilă a unui anunț” (NFP).
După încheierea contractului-cadru, ar trebui ca fiecare din cele 89 de primării să rezilieze contractele cu actualii operatori, Romprest, Urban sau Brai Cata și să încheie contracte cu Environment & Brantner. Dar pe 27 martie, în dosarul 105/46/2025, Curtea de Apel Pitești a anulat procedura de atribuire a contractului prin „negociere NFP”.
Pe 27 martie, în dosarul 105/46/2025, Curtea de Apel Pitești a anulat procedura de atribuire a contractului prin „negociere NFP”.
Deci contractul-cadru este nul deoarece a fost atribuit ilegal, iar primarii refuză să încheie noile contracte cu Environment și Brantner în baza contractului – cadru anulat, pentru că noile contracte nu ar avea valoare juridică.
Sentința Curții de Apel este definitivă.
În aceste condiții ar trebui organizată o nouă licitație pentru atribuirea contractului – cadru. Însă președintele CJ Vâlcea, Constantin Rădulescu, cel care administrează serviciul de salubrizare prin ADI Salubrizare, condusă de Adrian Cosac, insistă ca primarii să nu țină cont de sentința Curții de Apel și să încheie noile contracte cu Environment & Brantner.
Însă primarii nu vor să execute orbește ordinele șefilor și s-a ajuns în situația ca Rădulescu, ce deține și funcția de președinte al PSD Vâlcea, să se confrunte chiar și cu refuzul unora dintre cei 55 de primari PSD de a executa ordinele.
Mai sunt și alte motive pentru care primarii refuză să încheie contractele cu Environment & Brantner. În primul rând, pentru că se introduce o schimbare a modului de facturare și plată a serviciului de colectare a deșeurilor, în defavoarea primăriilor și în avantajul Environment & Brantner.
În al doilea rând, pentru că se majorează cotizațiile primăriilor la ADI Salubrizare și se pare că odată cu noile contracte va fi introdusă și o majorare a taxei de salubritate, fără să fie consultați.
Se schimbă circuitul banilor. Environment & Brantner vor să încaseze banii de la primării, nu de la beneficiarii serviciului
Potrivit unora dintre primarii din Vâlcea, se pare că în contractul-cadru la nivel județean, nr 118/06.03.2025, au apărut câteva prevederi care nu existau în documentația inițială. Nemulțumirea primarilor este că aceste modificări complică procedurile și introduc regula ca primăriile să plătească serviciul de colectare a deșeurilor și apoi să încerce să recupereze banii de la cetățeni.
Potrivit surselor noastre, inițial, în documentație era prevăzută relația operatorilor direct cu cetățenii, cu „abonații” serviciului de colectare a deșeurilor, dar între timp ADI Salubrizare ar fi convenit cu Environment și Brantner o schimbare, să se treacă la relația operatorilor cu primăriile.
S-ar mai intenționa și schimbarea modului de taxare a colectării deșeurilor, să se treacă la plata pe tonă. Prin această schimbare, operatorul colectează o cantitate de deșeuri, să spunem 15 tone, facturează 15 tone, duce factura la primărie și primăria plătește. Dacă în varianta inițială se prevedea ca angajatul operatorului să încaseze banii de la „abonați”, în noua organizare primăria trebuie să plătească și ulterior oamenii primăriei trebuie să umble din poartă în poartă ca să adune banii.
Din punctul de vedere al primarilor, dacă în locul relației directe „furnizor – abonat”, care funcționează bine la furnizarea energiei electrice sau a serviciilor de apă-canal, se trece la relația „furnizor – primărie – abonat” există riscul ca primăria să plătească pentru o cantitate de deșeuri mai mare decât s-a colectat sau să nu recupereze de la localnici banii plătiți operatorului. Ambele variante înseamnă „găuri negre” în bugetele primăriilor.
Altă alertă! Cresc cotizațiile la ADI Salubrizare și se măresc taxele de salubrizare
Nu sunt singurele schimbări cu impact financiar. După ce ADI Salubrizare a încheiat contractele ilegale cu Environment & Brantner pentru colectarea deșeurilor și pentru administrarea Depozitului ecologic CMID Roești apar majorări ale contribuțiilor financiare pentru salubritate.
A fost deja anunțată o majorare a cotizațiilor primăriilor la ADI Salubrizare Vâlcea. Președintele ADI-ului, Adrian Cosac susține că majorarea cotizațiilor e necesară deoarece începe administrarea de către Brantner SRL a Depozitului ecologic de la Roești, care marchează intrarea în funcțiune a SMID-ului (Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor în județul Vâlcea).
În acest context, ADI-iul va trebui să angajeze mai mulți oameni care să urmărească traseele pe care sunt transportate deșeurile către Roești. Asta ar fi o majorare care ține de o mai bună funcționare a SMID-ului. Ar fi o majorare acceptabilă.
Dar se pare că vor fi mărite și tarifele. Potrivit surselor noastre, după semnarea contractului, între ADI Salubrizare și Asocierea Environment & Brantner s-ar intenționa o majorare de tarife. Nu știm dacă e adevărat sau nu, dar din moment ce este o informație vehiculată pe surse din administrație merită puțină atenție.
Contractul-cadru a fost semnat pe 6 martie. Întrebarea este ce s-o fi întâmplat în cele câteva săptămâni de la semnarea contractului, dacă acum ar fi necesară majorarea tarifelor? În general, tarifele prevăzute în contracte sunt majorate cu indicele inflației, dar asta se întâmplă la început de an, pe baza datelor de la INS.
Alte majorări de tarife pot fi aprobate doar dacă în derularea contractului intervin schimbări importante. Dar în cazul contractului nr 118 din 06.03.2025 dintre ADI Salubrizare și Asocierea Environment & Brantner ce schimbări puteau interveni din moment ce colectarea deșeurilor e realizată în continuare de Romprest Energy SRL, Urban SA și Brai Cata SRL, nu de noii operatori?
Amenințarea unui primar PSD către Cosac și Rădulescu: „Dacă ne presați, vă dăm în judecată și blocăm SMID-ul!”
Spiritele s-au încins la ședința Adunării Generale a ADI Salubrizare Vâlcea de pe data de 15 mai. Toate primăriile din județ sunt membre ale ADI Salubrizare, plătesc cotizații și sunt reprezentate în ADI de primari, care au drept de decizie.
La adunarea generală a ADI-ului, primarii au cerut vehement ca primăriile să nu fie implicate în plățile către Environment & Brantner – foto: Gazeta Vâlceană
Trecuseră mai mult de două luni de la semnarea contractului cadru între ADI și Asocierea Environment & Brantner și primarii nu reziliau contractele cu vechii operatori pentru a încheia noile contracte cu „Asocierea”.
Mai mult, pe 1 mai, ADI Salubrizare dăduse ordinul de începere a colectării deșeurilor de către Environment & Brantner și de colectare se ocupau în continuare Romprest, Urban și Brai Cata, din cauză că primarii refuzau rezilierea contractelor în derulare.
Președintele ADI Salubrizare, Adrian Cosac a convocat adunarea generală pentru urni lucrurile loc. Cu siguranță că i-a cerut asta chiar „instituția tutelară”, adică președintele CJ Valcea, Constantin Rădulescu.
Atmosfera din sală a devenit incendiară în momentul în care s-a ajuns la punctul 4 al ordinii de zi, referitor la noile contracte cu operatorii Environment & Brantner. S-a ajuns la nervi și replici răstite ale primarilor la adresa șefului ADI, Adrian Cosac, când acesta a prezentat modalitatea de plată a serviciului de colectare a deșeurilor prestat de noii operatori.
Se pare că Environment și Brantner au propus și ADI Salubrizare a fost de acord ca banii să fie încasați de operatori de la primărie, nu de la beneficiari. Primarii au cerut ca Environment & Brantner să încheie contracte pentru fiecare gospodărie sau familie și să factureze și să încaseze banii în baza acestor contracte.
O altă nemulțumire a primarilor este că nu va fi implicat un angajat al Environment care să încaseze banii, cetățenii plătind costul salubrizării direct la primărie. În cazul în care oamenii nu vor plăti, restanțele către Environment și Brantner vor fi achitate de la bugetul primăriei.
Primarii au mai avut parte de o surpriză. Cosac le-a spus că discuția de la „punctul 4”, despre modalitatea de plată a colectării deșeurilor prin intermediul primăriilor a fost doar „informativă”, că aceste reguli sunt obligatorii, nu vor fi supuse votului primarilor pentru aprobare.
Când li s-a spus că „punctul 4” este doar „informativ”, că nu se votează nimic, deci decizia este deja luată în favoarea Enviroment & Brantner, primarul PSD din comuna Vaideeni, Achim Băluță a strigat:
„Dacă ne presați, vă dăm în judecată și blocăm SMID-ul!”.
Șeful ADI, Adrian Cosac, s-a făcut că nu aude vociferările primarilor și a insistat că este obligatoriu să fie convocate consiliile locale pentru aprobarea încheierii noilor contracte, iar majoritatea primarilor au părăsit nervoși sala.
Environment și Brantner îi acuză pe primari de „pasivitate, refuz de a aplica măsuri”!
Environment și Brantner îi acuză pe primari de „pasivitate, refuz de a aplica măsuri”
Nervozitatea a luat amploare și în tabăra Asocierii Environment & Brantner, ai căror reprezentanți sunt exasperați că ADI Salubrizare a dat ordinul de începere a colectării pe 1 mai, dar nu a reușit să îi înduplece pe primari să rezilieze contractele cu Romprest, Urban și Brai Cata și să încheie contractele cu ei.
„Asocierea” a trimis la toate primăriile din Vâlcea notificarea nr 134/29.05.2025 în care tună și și fulgeră împotriva Romprest Energy, Urban și Brai Cata, al căror contract din 2015 ar fi fost anulat în baza prevederii de la art 4, în care se spunea că acel contract încetează când începe administrarea CMID Roești.
Contractul din 2015 a tot fost prelungit deoarece construirea Depozitului de la Roești s-a încheiat abia în 2024. A mai durat 9 luni pregătirea licitației care nu s-a mai ținut deoarece documentația a fost anulată în instanță și până la urmă ADI-ul și CJ Vâlcea au mers pe „negocierea NFP”, de asemenea anulată în instanță. În aceste condiții nu se poate spune că acele contracte ar fi anulate în baza art 4.
Environment & Brantner nu spun un cuvând despre decizia Curții de Apel Pitești, care a anulat procedura de „negociere NFP”, în urma căreia s-au ales cu contractul ilegal, dar încearcă să pună presiune pe primari, pe care îi acuză de „refuz de a aplica măsuri”:
„În calitate de operator autorizat al serviciilor de salubrizare, licențiat în aria administrativă a județului Vâlcea, formulăm următoarea NOTIFICARE, prin care, având în vedere că pe raza unității administrativ teritoriale există alți operatori care colectează fără contract, fără autorizații,în mod clandestin, și totuși au acordul dumneavoastră expres sau tacit (pasivitate, refuz de a aplica măsuri) vă comunicăm următoarele (…):
Subscrisa Asocierea Environment Care Waste Management SRL – Brantner Environment SRL, avem calitatea de câștigător a procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a contractului pentru serviciul de salubrizare constând în colectarea separată și transportul deșeurilor menajere”,
se spune în notificarea nr 134/29.05.2025
Atacul „șefilor” împotriva primarilor: minciuni prin omisiune și o falsă „protecție a interesului public”
La jumătatea lunii iunie, același blocaj. ADI și CJ Vâlcea refuzau să organizeze o nouă licitație pentru atribuirea contractului după ce Curtea de Apel Pitești a anulat procedura de atribuire a contractului prin negociere, iar primarii refuzau să gireze suita de ilegalități din cauză că așa vor „șefii”, Constatin Rădulescu și Adrian Cosac.
A urmat o nouă încercare de deblocare a situației. Șeful ADI Salubrizare, Adrian Cosac a trimis tuturor primăriilor adresa nr 387/11.06.2025, în care explică, pe 4 pagini, istoria SMID-ului și se laudă cu faptul că pe 10 iunie, în dosarul 13.006/3/2025, Tribunalul București a respins acțiunea Romprest Energy de suspendare a contractului-cadru 118/06.03.2025, iar această decizie a instanței ar dovedi valabilitatea contratului-cadru.
„Soluția pronunțată de Tribunalul București la data de 10 iunie 2025 confirmă valabilitatea contractului nr 118/2025 aflat în executare la acest moment și care produce efecte stabilite de către părți”,
se spune în adresa șefului ADI Salubrizare.
Două minciuni prin omisiune. În primul rând, Cosac nu spune o vorbă despre faptul că sentința Tribunalului București în dosarul 13.006/3/2025, nu e o sentință definitivă și că urmează recursul la Curtea de Apel București.
În al doilea rând, decizia tribunalului nu anulează sentința Curții de Apel Pitești în dosarul 105/46/2025, prin care a fost anulată procedura de atribuire a contractului 118/2025 și în consecință, încheierea contractului este ilegală.
La final, Cosac le impune primarilor să rezilieze contractele cu Romprest, Urban și Brai Cata și să încheie contractele cu Environmment & Brantner. Le explică și de ce:
„astfel încât serviciul de salubrizare să asigure continuitate, calitate și protecția interesului public, astfel cum se realizează în prezent în baza contractului nr 118/06.03.2025”.
Este lipsă de scrupule să vorbești „protecția interesului public” când vrei să impui derularea colectării deșeurilor din comunele județului prin obligarea primăriilor să achite facturile emise de Environment & Brantner, în loc ca operatorii să factureze și încaseze banii de la beneficiarii serviciului.
„Victoriile” lui Cosac sunt iluzorii. A câștigat procesele la Tribunal, dar urmează recursurile la Curtea de Apel București
Șeful ADI Salubrizare, Adrian Cosac li se lăuda primarilor că prin victoriile sale în instanță a scos din salubrizarea din Vâlcea operatorii Romprest, Urban și Brai Cata și urmare a acesui fapt contractul nr 118/06.03.2025 ar fi perfect legal.
E adevărat că pe rolurile instanțelor sunt mai multe procese în care operatorii contestă încheierea contractului – cadru, nr 118/06.03.2025, este adevărat că ADI Salubrizare a câștigat două procese la Tribunalul București, dar sentințele nu-s definitive, urmează recursurile.
Însă contractul nr 118/06.03.2025 rămâne ilegal indiferent de sentințele din aceste procese, pentru că nicio altă instanță nu poate anula sentința din dosarul 105/46/2025, prin care Curtea de Apel Pitești a anulat procedura de atribuire a contractelor prin „negociere NFP” și prin asta încheierea contractului este o ilegalitate flagrantă.
Șeful ADI-ului, Adrian Cosac a trimis adresa celor 89 de primării pe 11 iunie, pentru a-și anunța victoria după ce pe 10 iunie, Tribunalul București se pronunțase în dosarul 13.006/3/2025, respingând acțiunea prin care Romprest Energy a solicitat, în contradictoriu cu ADI Salubrizare și Asocierea Environment & Brantner, suspendarea contractului 118/06.03.2025. Instanța a respins și cererea intervenție a Brai Cata. Dar sentința nu era definitivă.
„Respinge ca inadmisibilă cererea de chemare în judecată. Respinge ca neîntemeiată cererea de intervenţie voluntară accesorie formulată de intervenienta Brai Cata SRL. Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare”,
se spunea în sentința 6168/10.06.2025 a Tribunalului București.
Romprest Energy și Brai Cata au făcut recurs, dar dosarul 13006/3/2025 nu este încă înregistrat pe rolul Curții de Apel București. Nu a fost stabilită instanța care va judeca recursul, nu a fost stabilit primul termen.
Cosac a invocat în adresa către primari și victoria în dosarul 13.443/3/2025 în care Tribunalul București a judecat litigiul dintre Romprest Energy și ADI Salubrizare, Primăria Râmnicu Vâlcea și Asocierea Environment – Brantner. Pe 17 aprilie, Tribunalul a respins acțiunea ca nefondată, Romprest a făcut recurs, dar pe 14 mai Curtea de Apel București a respins recursul ca nefondat.
Asta înseamnă că Romprest nu mai poate presta servicii de salubrizare în municipiul Râmnicu Vâlcea, dar sentința din acest proces nu are efecte în colectarea deșeurilor de către Romprest în alte localități din Vâlcea.
La închiderea ediției, mai avem o știre de ultimă oră. Vineri, 20 iunie, Tribunalul București s-a pronunțat în dosarul nr 16183/3/2025, în care Brai Cata a solicitat judecarea litigiului referitor la contractul de colectare a deșeurilor în contradictoriu cu ADI salubrizare și Asocierea Enviroment – Brantner.
„Instanța: respinge excepţiile lipsei de interes şi inadmisibilităţii ca neîntemeiate. Respinge acţiunea ca neîntemeiată. Cu recurs în 5 zile de la comunicare”,
se spune în decizia Tribunalului.
Deci nici în acest proces nu se poate vorbi de o „victorie” 100% a ADI Salubrizare, pentru că va urma recursul.
Așadar, primul proces invocat, în dosarul 13.006/3/2025, nu este încă finalizat, deoarece urmează judecarea recursului la Curtea de Apel București. Cel de al doilea proces, în dosarul 13.443/3/2025, impune că Romprest Energy nu mai poate colecta deșeuri din Râmnicu Vâlcea.
Iar cea de a 3-a „victorie” în instanță, în procesul cu Brai Cata, este deocamdată doar o ficțiune. Urmează recursul.
Contractul-cadru rămâne ilegal, orice vor decide instanțele la recursurile de la Curtea de Apel București
Avem următoarele concluzii în legătură cu aceste „victorii” în instanță pe care le invocă șeful ADI-ului, Adrian Cosac:
Romprest Energy SRL nu va mai presta servicii de salubritate în Râmnicu Vâlcea, dar poate presta colectarea deșeurilor în celelalte localități în care are contracte cu primăriile.
Procesele în care Romprest și Brai Cata au cerut anularea contractului cadru nr 118/06.03.2025 nu sunt finalizate și chiar dacă tribunalul a respins acțiunile, în ambele procese urmează recursurile la Curtea e Apel București.
Judecarea recursurilor în dosarele 13.006/3/2025 și 16.183/3/2025 va fi una de durată, pentru că în niciunul dintre aceste dosare încă nu a fost fixat termen la Curtea de Apel București și cum urmează vacanța judecătorească, războiul din administrația vâlceană intră în prelungiri.
Oricare ar fi deciziile Curții de Apel București în aceste litigii, chiar dacă Romprest și Brai Cata pierd aceste procese, sentințele Curții de Apel București nu pot modifica în vreun fel sentința Curții de Apel Pitești, care a anulat procedura de atribuire a contractului-cadru și în consecință contractul nr 118/06.03 este nul din punct de vedere legal.
Răspunsul Primăriei Mihăilești: nu vom rezilia contractul în derulare până nu se vor clarifica litigiile aflate în instanțe!
Răspunsul primarului din Mihăiești: nu reziliem contractul în derulare până nu se vor clarifica definitiv în instanță litigiile aflate pe rol
Pe 11 iunie, Adrian Cosac a trimis celor 89 de primării din Vâlcea scrisoarea în care le povestea primarilor despre „victoriile” ADI-ului în instanțe și le sugera că nu mai există niciun motiv pentru nu rezilia contractele cu Romprest Energy, Urban și Brai Cata, ca să încheie contractele cu Environment & Brantner.
După 24 de ore, pe 12 iunie, a primit un răspuns din partea primarului comunei Mihăiești, Constantin Bărzăgeanu, care după ce s-a consultat cu juristul primăriei a transmis către Environment Care Waste Management SRL, dar și șefului ADI, că Primăria Mihăiești nu va rezilia contractul cu Urban SA „până nu se vor clarifica definitiv în instanță litigiile aflate pe rol”.
În adresa nr 7.540 – 1/12.06.2025 a Primăriei Mihăiești sunt explicate toate argumentele juridice care stau la baza acestei decizii și de aceea o vom reda integral:
„Prin prezenta vă aducem la cunoștință că UAT comuna Mihăiești are în desfășurare contractul de concesiune încheiat cu firma Urban SA, care a fost prelungit prin act adițional, fiind condiționată prelungirea de faptul că în cazul în care în această perioadă se încheie contract de delegare între ADI pentru serviciul de salubrizare a localităților din județul Vâlcea și o firmă prestatoare pentru întregul județ, prezentul contract încetează.
Având în vedere următoarele:
ADI Salubrizare Vâlcea a demarat procedura de negociere fără publicare prealabilă, iar DUPĂ atacarea în Instanță a acestei proceduri, până la emiterea unei Decizii din partea Instanței s-a încheiat Contractul nr 118 din 06.03.2025 în care a fost introdus de către ambele părți contractante art 3 (1), de la pag 15, unde se face următoarea mențiune:
„(1) În situația în care se va pronunța o hotărâre judecătorească în dosarul nr 105/46/2025, aflat pe rolul Curții de Apel Pitești, care va avea efecte asupra procedurii de negociere fără publicare prealabilă în vederea atribuirii contractului acestea se vor răsfrânge direct asupra prezentului contract prin încetarea și/sau suspendarea acestuia fără intervenția instanțelor de judecată.
(2) Concesionarul/Prestatorul își asumă riscurile privind încheierea prezentului contract sub condiție rezolutorie și/sau suspensivă, adică efectele, executarea și îndeplinirea obiectului contractului se vor realiza în conformitate cu hotărârea judecătorească definitivă care se va pronunța în dosarul nr 105/46/2025, aflat pe rolul Curții de Apel Pitești.
(3) Prezentul contract se desființează și/sau se suspendă fără efecte retroactive, de drept, de la data comunicării de către Concedent/Beneficiar a notificării în care se comunică dispozitivul hotărârii judecătorești menționată la aliniatul (1), cu toate consecințele juridice ce decurg din acesta.
(Având în vedere)
Decizia Definitivă emisă de Curtea de Apel Pitești în dosar nr 105/46/2025, prin care anulează procedura de negociere fără publicare prealabilă;
Numeroasele adrese și comunicate prin care se poate observa că pe rolurile instanțelor de judecată se află încă litigii privind anularea contractului menționat mai sus, fără a fi pronunțată o soluție definitivă și irevocabilă, cu privire la aceste aspecte privind legalitatea faptelor.
neadoptaea până în prezent de Consiliul Local al comunei Mihăiești a unei hotărâri privind aprobarea tarifului colectării din motivele menționate mai sus,
UAT comuna Mihăiești nu va proceda la rezilierea Contractului de concesionare a serviciului de salubrizare cu firma SC Urban SRL până nu se vor clarifica definitiv în instanță litigiile aflate pe rol”,
Concluzia este că singura șansă de derulare în condiții perfect legale a colectării deșeurilor din localitățile din Vâlcea, inclusiv cu asigurarea unor taxe echitabile plătite de vâlceni pentru aceste servicii, ar fi organizarea unei licitații deschise, pentru atribuirea printr-o concurență de oferte, nu prin „negociere NFP”, a contractului-cadru în valoare de 69 milioane de euro pentru o perioadă de 8 ani.
În România, cele mai vizibile semnături din ministere nu vin de la miniștri. De multe ori, nici nu vin de la oameni aleși. Vin de la demnitari despre care presa scrie rar, iar publicul larg nu-i recunoaște pe stradă.
Sunt secretarii de stat. Funcții numite, funcții bine plătite. Funcții care, în mod paradoxal, cer loialitate mai mult decât expertiză, prezență mai mult decât competență, și discreție absolută.
Și, ca să o spunem direct: în 2025, avem 157 de secretari de stat. Nu 15. Nu 57. O sută cincizeci și șapte. În 21 de ministere.
O funcție fără stabilitate, dar cu putere
Secretarul de stat nu este un funcționar public. Nu dă concurs, nu este ales, nu are stabilitate. Este un demnitar numit politic, prin decizia prim-ministrului, la propunerea unui ministru. Astăzi poate fi în funcție, mâine poate fi revocat fără explicații. E parte din arhitectura administrativă românească care funcționează, de decenii, după o logică dublă: legalitatea aparentă și utilitatea politică.
Oficial, secretarul de stat este subordonatul direct al ministrului. În realitate, în multe cazuri, este interfața operativă a întregului minister: cel care semnează ordine, gestionează crize, coordonează departamente și participă la toate grupurile de lucru importante.
Este, în multe cazuri, figura discretă care face munca grea a politicii publice. În altele, este doar o funcție de recompensă politică. Niciuna dintre aceste fațete nu este oficial recunoscută, dar ambele există.
Cine sunt ei? O funcție, o semnătură, o întrebare
Unii secretari de stat sunt oameni cu expertiză, cu mandate prelungite peste cicluri guvernamentale. Sunt puțini. De exemplu:
Raed Arafat este, fără îndoială, cel mai longeviv secretar de stat din administrația românească post-decembristă.
A fost numit secretar de stat în Ministerul Sănătății în 2007, iar din 2014 este și șef al Departamentului pentru Situații de Urgență.
Deține funcție continuă de peste 17 ani.
Este un exemplu de tehnocrat specializat, cu portofoliu constant, dar și criticat frecvent pentru influența excesivă și lipsa de transparență în unele decizii (pandemie, achiziții DSU, deciziile luate imediat după incendiul de la Colectiv).
Bogdan Despescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne din 2019 – rară continuitate într-o funcție politică
Iulia Matei, fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe – 5 ani în aceeași poziție, pe afaceri europene
Dar majoritatea vin și pleacă odihnindu-se în anonimat. Sunt secretari de stat cu mandate de două luni, care nu apar în nicio comunicare publică. Nu există CV-uri accesibile. Nu apar în ședințe de guvern. Nu semnează nimic relevant. Și totuși, au fost acolo. Cu tot cu birou, secretară, telefon, șofer și salariu.
Tabelul realității
În prezent, Guvernul României are 157 de secretari de stat în funcție. Distribuția pe ministere arată așa:
Minister
Nr. secretari de stat
Ministerul Afacerilor Interne
6
Ministerul Sănătății
8
Ministerul Afacerilor Externe
7
Ministerul Educației
6
Ministerul Finanțelor
7
Ministerul Dezvoltării
7
Ministerul Energiei
5
Ministerul Muncii
6
Ministerul Transporturilor
6
Alte ministere (11 în total)
99 în total
TOTAL
157
Un minister are, în medie, peste 7 secretari de stat. În unele cazuri, ajung la 10 sau 12. Pe hârtie, justificarea ține de complexitatea instituției. În realitate, nu există o regulă clară sau o limită maximă. Niciun minister nu trebuie să justifice public de ce are 3 sau 9 secretari.
Cât costă loialitatea – versiunea revizuită și finală
Un secretar de stat câștigă, în medie, 22.000 lei brut/lună – adică 264.000 lei/an, doar salariul. Însă în spatele acestei sume vizibile se ascunde un aparat de susținere și costuri logistice considerabile, suportate integral de stat.
Estimare realistă: Cât costă un singur secretar de stat pe an?
Tip cheltuială
Lunar
Anual
Salariu brut
22.000 lei
264.000 lei
Mașină + combustibil + întreținere
5.000 lei
60.000 lei
Telefon de serviciu
400 lei
4.800 lei
Cazare decontată (pentru cei relocați)
3.000 lei
36.000 lei
Diurne pentru deplasări
2.000 lei
24.000 lei
Secretară / consilier cabinet¹
10.000 lei
120.000 lei
Alte cheltuieli operaționale²
2.000 lei
24.000 lei
TOTAL ESTIMAT / FUNCȚIE
—
532.800 lei
¹ echipă minimă de sprijin (secretară + 1 consilier) ² protocol, papetărie, IT, întreținere spațiu
Costul total estimat pentru un singur secretar de stat: peste 530.000 lei/an Pentru toți cei 157 aflați în funcție în 2025: ≈ 83.649.600 lei/an adică peste 16.7 milioane de euro/an
Audit? Niciodată!
Curtea de Conturi nu a realizat niciodată un audit funcțional al secretarilor de stat. Nu există un sistem public de evaluare a performanței. Nu știm care dintre ei coordonează programe esențiale pentru cetățeni și care doar semnează documente redactate de alții.
Un audit ar însemna:
Inventarierea exactă a atribuțiilor fiecărui secretar
Evaluarea activității lor în termeni de impact și rezultate
Compararea necesarului real cu structura actuală
Dar asta ar însemna să recunoști că nu toți sunt necesari. Și mai ales, să fii pregătit să-i elimini pe cei care nu sunt. Ceea ce, politic, nu e convenabil.
Când funcția devine obscură
Sunt ministere întregi unde nu se știe cine semnează ce. Un secretar de stat poate fi, în același timp:
coordonatorul unui program național
negociator cu instituții europene
membru în comisii de avizare
om de imagine pentru partidul care l-a propus
Sau nimic din toate acestea.
Recorder a documentat cazuri de secretari de stat care nu aveau niciun comunicat, nicio decizie, nicio urmă vizibilă în activitatea publică — deși erau plătiți și aveau toate beneficiile. G4Media a semnalat situații în care un minister avea mai mulți secretari decât direcții.
Întrebarea pe care statul nu o acceptă
Sunt necesari toți acești 157 de secretari de stat?
Guvernul României nu a răspuns niciodată clar la această întrebare. Nu există o justificare centralizată. Nu există un raport anual care să spună: „Acești oameni au produs următoarele rezultate”.
Și poate tocmai asta e problema: dacă nu știm ce fac, înseamnă că pot face orice. Sau nimic.
Realitatea
Nu toți secretarii de stat sunt inutili. Nu toți sunt incompetenți. Dar niciun sistem public care se respectă nu funcționează cu posturi fără fișă clară, fără responsabilitate publică și fără evaluare obiectivă.
Funcția de secretar de stat ar trebui să fie despre coordonare, eficiență și viziune aplicată. Nu despre tăcere bine plătită.
Atât timp cât nu se face diferența între cei care muncesc și cei care doar ocupă un scaun, întrebarea va rămâne: avem o administrație sau doar un sistem de susținut cariere politice temporare?
Consiliul Superior al Magistraturii a discutat astăzi despre desemnarea judecătoarei Lia Savonea drept președinte al Înaltei Curți de Casați și Justiție.
Iar Savonea, care a condus cândva CSM, a fost votată pentru cea mai înaltă funcție la Curtea Supremă.
Fostă șefă a Consiliului Superior al Magistraturii, Lia Savonea a fost implicată în tot soiul de controverse. Aceasta însă nu a împiedicat CSM ca astăzi să îi dea girul pentru funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în condițiile în care doar Savonea a candidat pentru post.
„Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât numirea doamnei judecător LIA SAVONEA în funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe o perioadă de 3 ani, începând cu data vacantării funcţiei, dar nu mai târziu de 17.09.2025”, se arată în informarea CSM, cu mențiunea că decizia a fost luată cu majoritate – 9 voturi DA și 1 vot NU.
Nu era greu de luat o decizie, dat fiind că doar Lia Savonea a candidat pentru postul vacant de la ÎCCJ, instanță unde de altfel soluționează dosare începând cu 2023, în cadrul Secției penale.
Intrată în magistratură în 1999, Lia Savonea a fost judecător la Judecătoria Sectorului 6, apoi la Tribunalul București și, mai apoi, la Curtea de Apel București, acolo unde a avut mai multe mandate de președinte, începând cu 2009. În 2017, Lia Savonea a fost aleasă pentru un mandat de șapte ani în cadrul CSM, pe care l-a și condus ca președinte din 2019.
„Candidez nu pentru o funcție, candidez pentru o misiune. Pentru mine, această candidatură nu este o etapă de carieră, ci o asumare. Sunt conștientă că funcția de președinte la Instanța supremă nu este o poziție onorifică, este o răspundere grea.
Experiența pe care am acumulat-o în 21 de ani de activitate, exclusiv ca judecător în funcții de conducere, în funcții de execuție, membru în colegiul de conducere, membru în Consiliul Superior al Magistraturii, m-au ajutat să înțeleg, în profunzime, sistemul judiciar pe fiecare palier – judecătorie, tribunal, curte de apel și instanță supremă.
M-au ajutat să înțeleg toți acești ani că justiția se construiește prin decizii, iar cele mai grele decizii trebuie asumate, nu evitate. Am învățat că independența nu este un lucru câștigat, este o răspundere și o luptă de zi cu zi”, a declarat Lia Savonea, citată de Agerpres.
Actualul președinte al Curții de Conturi, Mihai Busuioc, este propunerea PSD pentru Curtea Constituțională a României.
Desemnarea unuia dintre viitorii judecători constituționali revine în sarcina PSD, formațiunea fiind decisă deja asupra unui nume.
Informația a fost confirmată de președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, acesta anunțând că Mihai Busuioc va fi propunerea social-democraților pentru postul de judecător la Curtea Constituțională.
„Am avut ședință pentru a stabili pe cine susține PSD pentru funcția de judecător CCR. Am dat un vot: a ieșit ca susținerea să o dăm pentru Mihai Busuioc, actualul președinte al Curții de Conturi”, a spus Grindeanu.
Mihai Busuioc a obținut 20 dintre voturile din BPN, Robert Cazanciuc – 9 voturi, iar Corina Corbu – 3. Acum urmează procedura votului în plenul Camerei Deputaților, care cel mai probabil va avea loc miercuri.
Conform propriului CV, Busuioc a urmat între 1998-2002 cursurile Facultății de Drept la Universitatea Nicolae Titulescu, dar și cursuri de pregătire profesională organizate de Ministerul Justiției.
Are cursuri postuniversitare de „Drept Notarial şi Proceduri Speciale” la Facultatea de Drept din cadrul Universității Transilvania – Brașov și la Colegiul Național de Apărare din cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I”, iar între 2005 – 2007 a urmat cursuri de master în Drept funciar, publicitate imobiliară și cadastru la Universitatea Constantin Brâncuși, Târgu Jiu.
Este președinte la Curtea de Conturi a României din octombrie 2017, iar anterior a fost secretar general al Guvernului. A mai fost secretar general la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (între 29.01.2016 – 03.01.2017), secretar general adjunct (30.05.2014 – 28.01.2016) tot aici și consilier – secretar de stat (12.02.2014 – 29.05.2014).
Între 01.02.2013 – 11.02.2014 a fost director al Corpului de Control – Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), în condițiile în care anterior a deținut mai multe funcții în domeniu: începând cu 1995, timp ce 4 ani, a fost conducător de Carte Funciară (Biroul de Carte Funciară – Judecătoria Sector 4), apoi lector la Centrul de Pregătire a personalului auxiliar și de specialitate din cadrul Ministerului Justiției, ulterior registrator la ANCPI.
A urmat postul de consultant pe probleme de Cartea Funciară, Proiectul Cadastrului general și Publicității imobiliare în România finanțat de Banca Mondială, apoi cel de șef serviciu la ANCPI, director general adjunct, director general și președinte al Consiliului de Administrație, din nou director general adjunct, președinte al Consiliului de Administrație ANCPI și al Consiliului Infrastructurii Naționale de Informații Spațiale, din nou director general la ANCPI, iar mai apoi director general adjunct -al instituției, între 15.05.2012 – 31.01.2013.
Președintele Nicușor Dan l-a desemnat vineri pe Ilie Bolojan drept premier, iar până astăzi, cabinetul de miniștri a fost stabilit de partidele care vor intra la guvernare.
Așa cum s-a și anunțat, viitorul Guvern va fi format din PSD, PNL, USR și UDMR, formațiunile stabilindu-și fiecare, conform înțelegerii, reprezentanții din ministere.
În conferința de presă care a urmat după desemnarea sa oficială ca premier, Bolojan a subliniat că va continua „discuțiile cu partidele politice pentru asigurarea unei majorități parlamentare, pentru definitivarea Guvernului și a programului de guvernare”.
Așa că în weekend, mai precis sâmbătă, Comitetul Politic al USR a votat intrarea la guvernare și propunerile de miniștri – Diana Buzoianu (Ministerul Mediului), Oana Țoiu (Ministerul de Externe), Radu Miruță (Ministerul Economiei și Digitalizării) și Ionuț Moșteanu (Ministerul Apărării și vicepremier).
Ulterior, duminică, PNL a stabilit cine vor fi nominalizați pentru cele 4 ministere care îi revin – la Ministerul de Interne Cătălin Predoiu, la Educaţie – Daniel David, la Finanţe – Alexandru Nazare, iar la Fondurile Europene – Dragoş Pîslaru.
Tot duminică, și PSD a definitivat propunerile, respectiv Marian Neacşu – vicepremier, ministru al Sănătăţii Alexandru Rogobete, al Energiei – Bogdan Ivan, al Agriculturii – Florin Barbu, al Muncii – Florin Manole, al Justiţiei – Radu Marinescu şi al Transporturilor – Ciprian Şerban.
În ceea ce privește potofoliile UDMR, propunerea de vicepremier este Tanczos Barna, Cseke Attila – la Ministerul Dezvoltării și Demeter Andras – la Ministerul Culturii.
Conform înțelegerii, vicepremieri vor fi Dragoș Anastasiu – independent, votat în ședința PNL, Marian Neacșu (PSD) și Tanczos Barna (UDMR) – ambii fără portofoliu, Ionuț Moșteanu (USR) – ministrul Apărării și Cătălin Predoiu (PNL) – ministrul de Interne.
Acestea fiind stabilite, astăzi urmează a fi semnat protocolul noii coaliții de guvernare, iar mai apoi urmează audierile miniștrilor în comisiile parlamentare de specialitate și votul în plen. Teoretic, se dorește ca până diseară noul guvern să depună jurământul la Palatul Cotroceni și să fie instalat oficial.
S-ar părea că, dincolo de declarațiile referitoare la o eventuală demisie, ministrul Educației, Daniel David, ia totuși în calcul să își depună mandatul.
Nu „pe...
Președintele Nicușor Dan a revenit în țară și anunță că a citit sesizările primite din partea magistraților, așa cum au fost transmise după documentarul...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
