Eugen Tomac, premierul desemnat de șeful statului, a demarat astăzi primele negocieri cu partidele din Parlament pentru formarea unui viitor guvern.
„Sunt un om de echipă”, a transmis Tomac pe Facebook, subliniind ulterior că vrea ca miercuri să finalizeze lista cu potențialii miniștri.
Reprezentanții PNL, USR și PSD au fost primii pe lista startului de negocieri pe care Eugen Tomac vrea să le poarte pentru a-și asigura un vot în Parlament pentru guvernul său.
Pare că Tomac a venit de nicăieri, un om fără trecut politic sau funcții obținute politice, deși până mai ieri a fost președintele PMP, înființat de Traian Băsesc. Acum, ca om aflat de dincolo de jocurile politice, Tomac a arătat că își dorește un guvern „tehnic” și că miercuri cel târziu va finaliza propunerile de miniștri. Mai precis, „pentru câteva ministere urmează ca azi și mâine, cel târziu miercuri, să finalizez formula de Cabinet”.
„Am avut zeci de întâlniri cu foarte multe persoane, încerc să formez o echipă de oameni bine pregătiți din punct de vedere profesional, pentru că, așa cum am anunțat, îmi doresc să merg în Parlament cu un Guvern de profesioniști, un Guvern tehnic, nu unul politic, pentru că avem de luat o serie de decizii importante.
Trebuie să fim realiști în același timp, să ținem cont de constrângerile pe care le are bugetul României în clipa de față, de țintele pe care le avem stabilite pentru deficit. Și aici trebuie să se știe clar că nu facem o concesie Comisiei Europene, ci este vital să ne punem ordine în bugetul național, astfel încât să avem mai mulți bani pentru salarii și pensii.
De aceea, lista nu am finalizat-o dintr-un motiv foarte simplu: îmi doresc ca pe fiecare minister să am cel puțin două – trei propuneri, iar decizia în ceea ce privește ministrul pe care-l voi propune Parlamentului să fie decizia mea”, a precizat Tomac.
Nu mai puțin de 10 bănci au fost sancționate cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro), Consiliul Concurenței reținând că acestea au încălcat „legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR”.
Cea mai mare amendă a fost aplicată astfel către Banca Transilvania SA: 875,74 milioane lei, sancționată fiind de asemenea și CEC Bank SA, cu 332,98 milioane lei.
Cele 10 unități bancare sunt acuzate, pe scurt, că au manipulat Robor, în urma unei investigații care a fost declanșată în anul 2022. Și, pe lângă amenzi, cele 10 bănci „au la dispoziție o perioadă de 60 zile de la primirea motivării deciziei de sancționare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurențiale”.
„Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme. Decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței.
Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale și au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, citat într-un comunicat.
Concret, au fost amendate Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei; BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei; Banca Transilvania SA: 875,74 milioane lei; Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei; ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei; Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei; Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei; CEC Bank SA: 332,98 milioane lei; UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei; Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei; Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei.
„În urma investigației, autoritatea a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing.
Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotațiile ferme ar trebui să fie independente, băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților.
Independența cotațiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacții nu poate fi folosită ca indicator relevant. Rezultatul procedurii de fixing este folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite.
Astfel, un nivel crescut al acestui indice poate fi favorabil creditorilor, dar afectează în mod direct consumatorii și ceilalți debitori ale căror contracte sunt raportate la ROBOR.
Confidențialitatea cotațiilor ferme din perioada de fixing este prevăzută atât de regulile de concurență, cât și de reglementările naționale și europene sectoriale”, mai arată Consiliul Concurenței.
O nouă operațiune „JUPITER” în această dimineață, a 5-a, conform Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în cadrul căreia sunt efectuate peste 150 de percheziții în toată țara.
Sunt efectuate astfel cercetări în mai multe dosare, prejudiciul estimat fiind de 11.740.000 de lei.
Infracțiuni economico-financiare, contrabandă, fals, înșelăciune, furt calificat, infracțiuni silvice, proxenetism, agresiuni sexuale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor sunt doar câteva dintre faptele pe care procurorii Parchetului General, cu sprijinul Inspectoratului General al Poliției Române, vor să le probeze în cadrul unor acțiuni demarate în această dimineață.
Procurorii arată că sunt desfășurate 28 de acțiuni operative, fiind puse în aplicare 154 de mandate de percheziție domiciliară și 27 de mandate de aducere, în municipiul București și în mai multe județe din țară, pentru „identificarea și ridicarea de documente, sisteme informatice, medii de stocare, bunuri susceptibile a proveni din activități infracționale sau a căror deținere este ilegală, precum și alte mijloace de probă necesare documentării activității infracționale și recuperării prejudiciilor. Totodată, se are în vedere instituirea măsurilor asigurătorii pentru garantarea recuperării prejudiciilor și a confiscării speciale sau extinse, după caz”.
Pe de altă parte, Poliția Română precizează că unul dintre dosare este instrumentat de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Beclean, fiind puse în executare 31 de mandate de percheziție domiciliară în județele Bistrița-Năsăud și Maramureș, pentru „documentarea activității infracționale a 19 persoane, cercetate pentru comiterea infracțiunilor de contrabandă calificată, nerespectarea regimului armelor și al munițiilor, braconaj și uz de armă fără drept”.
Totodată, și procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București au dispus percheziții în Capitală (6) și județul Ilfov (2), într-un dosar penal în care se efectuează pentru evaziune fiscală și spălarea banilor.
„Din cercetările efectuate a rezultat faptul că, administratorul unei societăți comerciale ce desfășoară activități specifice de cosmetică medicală și remodelare corporală, în perioada 2017–2024, cu intenție și la diferite intervale de timp, în scopul calificat de a sustrage societatea de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, nu ar fi evidențiat în contabilitate și în alte documente legale veniturile obținute pentru serviciile medicale prestate către diverse persoane fizice, prejudiciind astfel bugetul general consolidat al statului cu aproximativ 3.700.000 de lei.
Veniturile astfel obținute ar fi fost ori însușite ori investite în achiziționarea de proprietăți imobiliare pentru a ascunde sau disimula încasările nefiscalizate”, se arată într-un comunicat.
Inteligența artificială schimbă profesia, dar nu o elimină
În ultimii ani, dezvoltarea inteligenței artificiale a generat temeri legate de dispariția unor profesii tradiționale. Contabilitatea este adesea menționată în acest context, însă evoluțiile din piață arată o direcție diferită.
Tehnologiile moderne – automatizare, sisteme ERP, platforme cloud, facturare electronică sau raportare fiscală digitală – nu elimină rolul contabilului. Ele reduc activitățile repetitive și mută accentul către zone cu valoare adăugată: analiză, interpretare și suport pentru decizii strategice.
De la evidență contabilă la decizie strategică
Imaginea contabilului limitat la înregistrarea documentelor este depășită. În prezent, profesioniștii din domeniu sunt implicați activ în:
analiza datelor financiare
managementul riscurilor
fiscalitate și conformare
raportare de sustenabilitate
fundamentarea deciziilor de business
Astfel, contabilul devine un partener strategic al organizației, contribuind direct la performanța și stabilitatea acesteia.
Economia digitală are nevoie de specialiști, nu de înlocuitori
Pe măsură ce volumele de date cresc exponențial, crește și nevoia de profesioniști capabili să le transforme în informații relevante.
Companiile, instituțiile publice, băncile și investitorii depind de date financiare corecte și de interpretarea lor responsabilă. În acest context, rolul contabilului devine mai complex și mai important decât în trecut.
Digitalizarea nu reduce importanța profesiei, ci o redefinește.
Oportunități profesionale într-un domeniu în transformare
Noile cerințe economice creează oportunități diverse pentru cei care aleg o carieră în contabilitate. De la audit și consultanță până la analiză financiară și management, domeniul oferă perspective solide de dezvoltare.
Această diversificare este susținută și de adaptarea sistemului educațional la realitățile economiei digitale.
Rolul educației: formarea profesioniștilor viitorului
În România, Facultatea de Contabilitate și Informatică de Gestiune (CIG) din cadrul Academiei de Studii Economice din București reprezintă un exemplu de adaptare la noile cerințe.
Studenții sunt pregătiți nu doar în contabilitate și fiscalitate, ci și în:
analiză de date
sisteme informatice
digitalizare
audit
utilizarea tehnologiilor moderne în afaceri
Modelul educațional este construit în parteneriat cu mediul de afaceri, astfel încât absolvenții să dobândească competențe esențiale: gândire critică, raționament profesional, competențe digitale și capacitate de adaptare.
Rezultatele se văd în piața muncii
Absolvenții sunt integrați rapid în piața muncii, activând în:
companii multinaționale
firme de audit și consultanță
instituții publice
organizații internaționale
mediul antreprenorial
Aceștia contribuie activ la procesele decizionale care susțin dezvoltarea economică.
Contabilitatea, o profesie a viitorului, nu a trecutului
Într-o economie în care datele devin una dintre cele mai valoroase resurse, contabilitatea își consolidează rolul strategic.
Inteligența artificială nu înlocuiește contabilul. Îl redefinește.
Iar formarea unor profesioniști capabili să combine expertiza economică cu tehnologia și analiza datelor devine o condiție esențială pentru competitivitatea economiei românești.
Libertatea fostului preot Cristian Dorin Pomohaci, arestat preventiv săptămâna aceasta în două dosare, stă la mâna judecătorilor.
Fostul preot este acuzat de o serie de infracțiuni, ultima oară primind mandat de arestare vineri, sub acuzația de trafic de droguri de mare risc.
Ultima zi de libertate a lui Cristian Pomohaci, dat afară din preoție în urmă cu mai mulți ani în urma diverselor scandaluri în care a fost implicat, a fost 4 iunie, când Judecătoria Târgu Mureş a emis un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele său.
Reținut preventiv, fostul preot, care are 57 de ani, a fost prezentat instanței, și, potrivit Inspectoratului de Poliţie Judeţean Mureş, „Judecătoria Târgu Mureş a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş, dispunând măsura arestării preventive pentru 30 de zile faţă de bărbatul de 57 de ani, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de viol comis asupra unui minor şi agresiune sexuală”.
Conform primelor informații, în perioada 2024-2026, fostul preot ar fi profitat de starea de vulnerabilitate a unor băieţi, întreţinând raporturi sexuale cu ei, în schimbul unor sume de bani şi al altor beneficii materiale. Victimele aveau vârste sub 16 ani la momentul comiterii faptelor, spun surse din anchetă.
Ulterior, la o zi distanță, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Târgu Mureș precizau că, la rândul lor, formulaseră o cerere de arestare preventivă pe numele lui Pomohaci, sub acuzația că „în perioada cuprinsă între anii 2024 și 2026, inculpatul (arestat preventiv într-o cauză privind săvârșirea infracțiunilor de agresiune sexuală și viol săvârșit asupra unui minor), a procurat, deținut și pus la dispoziția mai multor persoane, pentru consum, diferite cantități de drog de mare risc, sub formă de substanțe cristaline”
De asemenea, pe parcursul percheziției efectuate la locuința sa, situată în municipiul Târgu Mureș, a fost găsită și o cantitate de drog de mare risc, 3 CMC, precum și alte mijloace de probă”.
Ieri, Tribunalul Mureș nu doar că a admis propunerea de arestare preventivă a inculpatului pentru 30 de zile, ci a respins „ca neîntemeiată cererea formulată de inculpat, prin intermediul apărătorului ales, de luare a măsurii arestului la domiciliu sau a controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauțiune”.
Ambele hotărâri puteau fi contestate, astfel că Pomohaci a promovat calea de atac. Astfel, Curtea de Apel Târgu Mureș va analiza cererea lui Pomohaci de a fi pus în libertate marți, 10 iunie.
Grupul Uniți pentru România pare a fi noua dragoste politică a fostului premier Victor Ponta.
Plecat din PSD, revenit în PSD, apoi iarăși plecat și așa mai departe, Ponta a părăsit din nou grupul social democraților din Parlament.
Ales deputat în circumscriptia electorală Dâmbovița în 2024, Victor Ponta și-a anunțat plecarea din Grupul PSD, grație căruia a mai prins un mandat în Parlament. Nu va fi, așa cum le place să spună unora dintre demisionari, „independent”, ci a intrat dintrect în alt grup – cel al Uniți pentru România.
Grupul parlamentar Uniţi pentru România a fost înființat cu nicio lună în urmă, pe 11 mai 2026, și are 14 membri, plus alți doi deja demisionari. În fapt, mulți dintre acești membri sunt parte a Partidului Oamenilor Tineri, care s-a „rebranduit” între timp.
Cât despre Ponta, acesta a fost ales președinte al PSD în 2010 și a deținut funcția de premier al României între 2012 și 2015. După un conflict cu Liviu Dragnea și conducerea partidului, Ponta și-a dat demisia din funcțiile de conducere, pentru ca, în 2017, să lanseze PRO România, unde a atras numeroși foști lideri și parlamentari social-democrați, reușind astfel să intre în Parlamentul European. Numai că acest proiectul politic a intrat în moarte clinică după eșecul de la alegerile parlamentare din 2020.
Ulterior, Ponta a revenit social democrat pur-sânge în toamna anului 2024, după care a devenit consilierul premierului PSD Marcel Ciolacu. Numai că, după eșecul acestuia din urmă la alegerile prezidențiale, Ponta a anunțat că va candida independent, astfel că a mai ieșit o dată din PSD, nu neapărat de bună-voie.
Nici candidatura sa independentă la prezidențiale nu a fost vreun succes deosebit, așa că și-a anunțat intenția de a-și face un nou partid. Că ar fi avut succes sau nu este greu de spus, ceea ce este cert e că a considerat că îi stă mai bine într-un grup. Și nu orice grup, ci unul catalogat drept suveranist – ceea ce nu ar fi neapărat un lucru rău, dacă POT nu ar avea asociată imaginea cu un partid extremist, un partid care l-a susținut fățiș la prezidențiale pe candidatul care este cercetat în mai multe dosare penale cu obiecte care mai de care mai grave.
„Nu știu dacă mai sunt membru PSD. Cred că mai sunt. Nu a primit nicio comunicare oficială de la social democrați. Cu siguranță, cei de la Dâmbovița nu m-au exclus. Și acolo voi continua să activez până la finalul mandatului”, a declarat Victor Ponta, pentru G4Media.
Ca să compilăm două dintre știrile cele mai importamte, Eugen Tomac, abia desemnat premierul de șeful statului, a avut o reacție vizavi de cel mai nou incident cu o dronă în România.
Tomac are nu doar o opinie, ci și cumva o siguranță: „Cu cât vom avea mai repede un Guvern cu puteri depline, care să poată gestiona integrat astfel de situații, cu atât mai bine”.
Pe principiul să fie bine, să nu fie rău, Eugen Tomac face o legătură între faptul că o dronă maritimă s-a autodetonat astăzi în jurul orei 10:30 în Portul Constanța și faptul că România are nevoie de un guvern stabil. Guvern care nu poate fi stabil fără un premier cu puteri depline, în condițiile în care, ce să vezi, tocmai ce Tomac a fost desemnat premier de Nicușor Dan.
„Ne aflăm într-o perioadă în care incidentele de securitate încep să se înmulțească. În mod natural, ele alimentează un sentiment de incertitudine în spațiul public.
De aceea, este foarte important ca nivelul vigilenței instituțiilor statului să crească la pachet cu asumarea responsabilității din partea factorilor de decizie. Acest lucru trebuie făcut în paralel cu o comunicare mai eficientă și clară, care să nu lase loc apariției unor teorii conspiraționiste.
Românii să aibă încredere că instituțiile vor funcționa așa cum trebuie și că singura preocupare este siguranța cetățenilor noștri. Mă bucură faptul că autoritățile au intervenit pentru izolarea zonei din Portul Constanța și nu au existat victime.
Cu cât vom avea mai repede un Guvern cu puteri depline, care să poată gestiona integrat astfel de situații, cu atât mai bine”, transmite Tomac pe Facebook.
Să nu vă imaginați că Eugen Tomac pierde vremea pe rețelele sociale cu postări. Pentru că, în afară de un mesaj de aseară, de după desemnarea sa, ultimul mesaj pe Facebook din partea lui Tomac, care iată, vorbește azi despre o mai bună comunicare, datează din 29 mai.
În fine, azi era și un moment de care se putea profita, în condițiile în care o dronă maritimă a explodat în Portul Constanța, aproape de zona Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM). Nu a fost victime, dar a fost activat planul roșu de intervenție, fiind totodată transmis un mesaj de evacuare a populației de pe întreaga zonă de coastă din Constanța după explozia dronei, deoarece se lua în considerare că există și alte asemenea dispozitive care s-ar putea detona.
Cât privește proveniența dronei, Ucraina a arătat că aceasta îi aparține și că a fost perturbată de sistemele de război electronic rusești.
Firește, și Ambasada Rusiei la București precizează că drona maritimă care a explodat în Portul Constanța este ucraineană:
„Având în vedere informațiile intenționat incomplete difuzate de Ministerul Apărării Naționale al României cu privire la drona maritimă care a explodat în portul Constanța, precum și la alte trei drone similare aflate în derivă către apele teritoriale românești, Ambasada Rusiei în România aduce la cunoștința opiniei publice românești faptul că este vorba despre vehicule maritime fără echipaj ucrainene, utilizate de regimul de la Kiev pentru comiterea de acte teroriste împotriva navelor civile și pentru crearea unor amenințări la adresa siguranței navigației în Marea Neagră. Orice încercări de a asocia, direct sau indirect, aceste drone cu Rusia și de a atribui acesteia responsabilitatea pentru incidentul respectiv sunt lipsite de orice temei”, a transmis Biroul de Presă al Ambasadei.
Darius Bogdan Vâlcov a respirat ieri aerul libertății, la nici 3 ani de când a fost adus în țară pentru a-și ispăși pedeapsa de 5 ani închisoare.
Grație Tribunalului Vrancea, fostul ministru Vâlcov a fost pus în libertate, instanța considerând că acesta a stat suficient în spatele gratiilor.
Deși Judecătoria Focșani i-a respins, în aprilie, cererea de liberare condiționată, Darius Vâlcov a câștigat dreptul de a ieși din penitenciar la Tribunalul Vrancea. Aici, de la primul termen, judecătorii i-au admis acțiunea:
„Admite contestația formulată de contestatorul-condamnat Vâlcov Darius Bogdan, deţinut în Penitenciarul Focşani, împotriva Sentinţei penale nr. 336/09.04.2026 pronunțate de Judecătoria Focşani în dosarul nr. 4426/231/2026. Desființează în totalitate sentința penală contestată şi rejudecând:
Admite cererea de liberare condiționată formulată de condamnatul Vâlcov Darius Bogdan. Dispune liberarea condiționată a condamnatului Vâlcov Darius Bogdan din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1246/08.12.2025 a Tribunalului București – Secția 1 Penală, definitivă prin decizia penală nr. 130/CO/04.03.2026 a Curții de Apel București – Secția a II- a Penală.
Atrage atenţia condamnatului asupra consecințelor nerespectării prevederilor referitoare la revocarea liberării condiționate și executarea restului de pedeapsă, daca după liberarea condiționată condamnatul săvârșește o nouă infracțiune. Dispune punerea de îndată în libertate a condamnatului de sub puterea mandatului de executare nr. 3758/04.03.2026 emis de Tribunalul București – secția I Penală, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză.
Constată că petentul a fost asistat de apărător ales. Cheltuielile judiciare avansate de stat, rămân în sarcina acestuia. Definitivă”.
Sentința CA București la care se face referire avea legătură cu faptul că lui Vâlcov îi fusese dedusă din pedeapsa 5 ani închisoare „perioada reţinerii, arestului preventiv şi arestului la domiciliu, de la data de 25.03.2015 până la data de 23.06.2015, durata arestării provizorii în Italia de la data de 23.05.2023 la data de 25.05.2023 şi de la data de 10.08.2023 la data de 14.08.2023, precum şi perioada executată de la data de 15.08.2023 la zi”.
Condamnat în 2023 pentru trafic de influență și spălarea banilor, Vâlcov a fugit în Italia chiar înainte de acea sentință. Ulterior, s-a predat autorităților italiene, care au decis predarea sa autorităților din România, în baza mandatului european de arestare.
Ieri, la ieșirea din penitenciar, Vâlcov a fost așteptat de jurnaliști, dar și de activistul Marian Ceaușescu, care a postat un clip cu acesta din fața unității de detenție
Sentința în dosarul fostului politician a fost pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, definitivă, a fost pronunțată la aproape 8 ani de la trimiterea sa în judecată.
Dosarul în care ce tocmai a fost condamnat definitiv a ajuns în instanță pe 21 mai 2015, când procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție anunțau că au dispus trimiterea în judecată a lui Vâlcov, pe atunci senator. Vâlcov fusese arestat preventiv, în dosar fiind trimiși în judecată, în arest la domiciliu, Minel Florin Prina – fost primar al municipiului Slatina – și Lucian Petruț Șușală, iar sub control judiciar – Petre Bogdan Timofte și Constantin Cristian Tomescu.
„În cursul anului 2009, administratorul unei societăți comerciale l-a contactat pe inculpatul Vâlcov Bogdan Darius, în calitate de primar al municipiului Slatina, județul Olt, căruia i-a propus, ca în schimbul oferirii sprijinului în influențarea factorilor de decizie din cadrul autorității contractante (SC Compania de Apă Olt SA), în vederea câștigării unor licitații de lucrări pentru obiective situate în municipiul Slatina, orașele Scornicești, Piatra Olt și Drăgănești, să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate (fără T.V.A.), conform contractelor de execuție a respectivelor lucrări. Propunerea a fost făcută în contextul în care, în luna noiembrie 2008, fusese aprobat la nivel guvernamental proiectul „Extinderea și reabilitarea sistemelor de apă și apă uzată în județul Olt”, al cărui beneficiar final este SC Compania de Apă Olt SA, operator regional, finanțarea fiind asigurată, majoritar, din fonduri europene nerambursabile.
În cadrul acestui proiect au fost încheiate trei contracte, respectiv „Reabilitarea și extinderea rețelei de apă și canalizare în orașele Scornicești și Potcoava”, „Reabilitarea și extinderea rețelei de apă și canalizare în municipiul Slatina” și „Reabilitarea și extinderea rețelei de apă și canalizare în orașele Drăgănești-Olt și Piatra-Olt”. Cu ocazia derulării procedurilor de licitație referitoare la atribuirea celor trei contracte, membrii comisiei au procedat, la îndemnul inculpatului Vâlcov Bogdan Darius, în mod abuziv, la eliminarea din caietul de sarcini a unor condiții de eligibilitate în scopul favorizării firmei omului de afaceri.
În urma acceptării propunerii făcute, firma omului de afaceri a câștigat licitațiile organizate în cadrul proiectului „Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și apă uzată în județul Olt”, fiind semnate contracte, cu Compania de Apă Olt, pentru mai multe lucrări, de 78.201.552,15 lei.
Administratorul societății și inculpatul Vâlcov Bogdan Darius au stabilit de comun acord, ca sumele de bani să-i fie remise acestuia din urmă, în numerar, în lei și numai la sediul firmei. Astfel, în baza acestei înțelegeri, în perioada ianuarie-martie 2011, inculpatul Vâlcov Bogdan Darius s-a prezentat periodic la sediul firmei omului de afaceri, unde a primit de la acesta suma totală de 1.200.000 lei (în 3 tranșe a câte 400.000 lei fiecare), remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania De Apă Olt efectua plăți în contul societății.
În perioada aprilie-decembrie 2011, inculpatul Vâlcov Bogdan Darius a primit de la omul de afaceri, prin intermediul inculpatului Prina Minel Florin, suma totală de 2.500.000 lei (în 5 tranșe a câte 500.000 lei fiecare), sume remise acestuia din urmă în municipiul Slatina. În perioada 2012- 2013, inculpatul Vâlcov Bogdan Darius a primit de la omul de afaceri, prin intermediul mai multor firme, suma de 3.080.000 lei.
În scopul disimulării provenienței ilegale a banilor, inculpatul Vâlcov Bogdan Darius a inițiat și derulat, cu ajutorul celorlalți inculpați și a altor persoane interpuse, un mecanism financiar fictiv între firma omului de afaceri și o altă firmă, prin încheierea a trei contracte fictive de furnizare de bunuri/servicii, fără ca această societate să presteze vreun serviciu în virtutea contractelor special încheiate în acest sens. De aici, transferul sumelor de bani a fost realizat cu sprijinul și prin intermediul inculpaților Sușală Lucian Petruț, Timofte Petre-Bogdan, Tomescu Constantin Cristian și a altor oameni de afaceri, persoane de încredere din anturajul primarului și viceprimarului municipiului Slatina, administratori ai unor societăți comerciale, care au creat un circuit de documente financiar-contabile fictive, pentru a disimula proveniența și destinația reală a sumelor de bani.
Contractele încheiate între aceste firme, precum și facturile emise în baza acestor contracte erau fictive, atestând împrejurări care nu corespund realității. Acest mecanism a avut drept rol, pe lângă disimularea sumei de 3.080.000 lei și transferul bunurilor provenite din săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, sub forma unor opere de artă și sub forma unor servicii, amenajări și bunuri, în beneficiul unui hotel din municipiul Slatina, pe care inculpatul Vâlcov Bogdan Darius îl deținea și controla prin interpuși.
Începând cu anul 2011 și până în prezent, inculpatul Vâlcov Bogdan Darius a efectuat operațiuni financiare sau acte de comerț incompatibile cu funcțiile de primar, senator și ministru, utilizând informații deținute în virtutea acestora, în legătură cu șapte firme pe care le deține în fapt și pe care le administrează, prin interpuși, obținând astfel, pentru sine, un folos în cuantum de 2.272.200 lei.
În cauză, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra a: 3 lingouri din aur, în valoare de 465.355 lei, 172 opere de artă, în valoare de 2.558.658 lei, 63.010 lire sterline, 290.334 euro și 73.077 dolari. De asemenea s-a instituit sechestrul asigurător prin poprirea sumelor de: 90.000 dolari, 1.322.950 lei și 600.000 lei. Toate aceste bunuri și sume de bani au ajuns în posesia inculpatului Vâlcov Darius Bogdan, cu excepția sumei de 600.000 lei care a rămas în contul unei societăți comerciale”, comunicau procurorii anticorupție.
Vâlcov a fost senator de Olt între 2012 și 2015 și primar al municipiului Slatina între 2004 și 2012, reprezentând Partidul Democrat Liberal. Din 2012 s-a înscris în Partidul Social Democrat, iar din august până în decembrie 2014 a fost ministru delegat pentru Buget, apoi, din decembrie 2014 până în martie 2015 – ministru al Finanțelor Publice. Arestat preventiv, Darius Vâlcov a demisionat în mai 2015 din Senatul României și PSD Olt, revenind în spațiul public pe 30 ianuarie 2018, când a fost numit în funcția de consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului Viorica Dăncilă.
Circulația pe Podul Prieteniei a fost suspendată în această dimineață, pentru toate tipurile de autovehicule.
De această dată, motivul îl constituie anumite lucrări care sunt efectuate pe partea bulgară a podului, lucrări care vor prelungi restricția.
Nicio mașină nu are voie să circule pe Podul Prieteniei, au aflat ieri șoferii români care doreau să treacă pe aici în Bulgaria. Sau au aflat azi, în funcție de cât de atenți au fost la comunicările oficiale.
Conform Ministerul Afacerilor Interne, restricțiile temporare de trafic pe Podul Prieteniei (Giurgiu – Ruse) operează diferit în funcție de tipul autovehicolelor, în perioada 4-5 iunie 2026
„Ca urmare a unor lucrări de construcție și montaj notificate de autoritățile elene și bulgare, circulația pe Podul Giurgiu – Ruse va fi restricționată temporar. PROGRAMUL RESTRICȚIILOR:
Autovehicule UȘOARE (Turisme): 4 Iunie – 09:00 – 21:00 (Traficul va fi oprit în acest interval)
Autovehicule GRELE (Camioane): Perioada 4 iunie (ora 09:00) – 5 iunie (ora 09:00).
RUTE ALTERNATIVE RECOMANDATE: Pentru a evita timpii mari de așteptare, vă recomandăm să tranzitați celelalte puncte de trecere a frontierei deschise la granița cu Bulgaria: Calafat, Bechet, Zimnicea, Turnu Măgurele, Călărași, Vama Veche, Ostrov, Negru Vodă, Lipnița, Dobromir.
RECOMANDĂRI PENTRU PARTICIPANȚII LA TRAFIC: Respectați cu strictețe semnalele și indicațiile polițiștilor de frontieră și ale poliției rutiere aflate în dispozitiv. Păstrați o distanță de siguranță regulamentară față de vehiculul din față. Informați-vă în timp real privind starea traficului prin aplicația Trafic On-line a Poliției de Frontieră. Conduceți prudent și planificați-vă traseul din timp!”, preciza MAI.
Primarul din comunea Fizeșu Gherlii, județul Cluj, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, în condițiile în care acesta are o altă comndamnare, definitivă, pentru fals, fiind totodată judecat într-un alt dosar, pentru delapidare.
Vasile Ioan Lup este acuzat de această dată că nu a luat măsurile necesare pentru a suspenda din funcție secretarul general al comunei, conform legii.
Noile acuzații pe numele fostului primar PNL sunt aduse de procurorii din cadrul Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla, care detaliază că, prin faptul că Lup nu a emis o decizie, ar fi prejudiciat primăria pe care o conducea. De altfel, în dosarul trimis pe rolul Judecătoriei Gherla, UAT Fizeșu Gherli apare ca parte vătămată.
Mai precis, se arată într-un comunicat de presă, „începând cu data de 10.10.2022, în comuna Fizeșu-Gherlii, prin încălcarea normelor legale, nu a emis decizia de suspendare a numitei T.M.E, din funcția de secretar general al U.A.T.-Fizeșu- Gherlii, ca urmare a trimiterii a acesteia în judecată pentru săvărșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, aceasta primind necuvenit salariul brut de 109.934 de lei de la U.A.T – Fizeșu Gherlii”.
Pe numele său Margareta Erika Tomuș, fosta secretară fusese trimisă în judecată în 2022, fiind condamnată la 6 ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu. Dosarul acesteia, care are legătură tocmai cu examenul organizat pentru ocuparea funcției publice de secretar general al UAT Fizeșu Gherlii, se află în rejudecare.
Conform procurorilor, concursul desfășurat în data de 17 martie 2020 nu a respectat cadrul legal și regulile de integritate, ceea ce a dus la inculparea și ulterior condamnarea pe fond inclusiv a membrilor comisiei. Aceasta pe considerentul că inculpații, în loc să elaboreze personal subiectele pentru proba scrisă, au folosit subiectele deja pregătite de Margareta Erika Tomuș, pe atunci simplă candidată.
Uterior, după desfășurarea probei scrise, în data de 20 martie 2020, candidata Tomuș a fost declarată admisă, cu un punctaj de 92 de puncte, în timp ce un alt candidat, deși promovat la proba scrisă, nu s-a mai prezentat la interviu.
Revenind la primarul Lup, acesta are însă și alte experiențe ca inculpat. Anterior, a fost acuzat că, în octombrie 2021, în timp ce se afla în sediul primăriei, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a contrafăcut o semnătură pe un proces verbal de recepție la terminarea lucrărilor unui parc, pentru a putea iniția procedurile de plată către antreprenor. În acel dosar, primarul a și fost condamnat, la 9 luni închisoare, pentru fals material în înscrisuri oficiale.
„Înlătură pedepsele complementare şi accesorii aplicate inculpatului. Menţine modalitatea de individualizare a executării pedepsei, precum şi obligaţiile şi măsurile de supraveghere impuse inculpatului prin sentinţa penală apelată”, au decis judecătorii Curții de Apel Cluj, în urmă cu câteva săptămâni.
Pe fond, Lup fusese condamnat la 1 an și 7 luni, fiind obligat să presteze „o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 100 zile, la Primăria comunei Fizeşu Gherlii (judeţul Cluj) sau la Primăria municipiului Gherla (judeţul Cluj)”.
La acel moment, primarului i se interzisese să fie ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi să ocupe o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de statmăsuri de asemenea suspendate.
În ceea ce privește dosarul de delapidare, primarul Lup fusese reținut pentru 24 de ore, pe motiv că, „în perioada 2022 – 2024, în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, și-a înșușit pentru sine produse electronice furnizate de către Orange România S.A, constând în: televizorul marca LG TV Smart 4K LG și laptopul HP255G8, în valoare de 5.157 de lei, acestea provenind din subvenții ale abonamentelor de telefonie mobilă încheiate și achitate de către U.A.T Fizeșu-Gherlii CUI 4288225, prin primar, fără că produsele și servicile de telefonie să fie utilizate în vreun scop instituțional”, precizează procurorii.
Membrii Federației Sanitas din toată țara protestează astăzi la București, inclusiv în fața Guvernului, ca reacție la noua lege a salarizării, pusă în dezbatere publică.
Protestele sindicaliștilor nu sunt primele, acestea fiind de altfel anunțate în momentul în care a apărut forma propusă a Legii salarizării.
„Cerem RESPECT pentru angajații din Sănătate și Asistență Socială!”, „Noi avem grijă de oameni, nu suntem o cheltuială”, „România bolnavă începe cu voi” – sunt doar câteva dintre cuvintele afișate pe panouri de sindicaliști, în condițiile în care Sanitas a deschis seria protestelor sindicale încă din 28 mai, în fața Ministerului Muncii.
„Proiectul legii salarizării lăsat de Cabinetul Manole avea cel puțin două aspecte considerate de noi indiscutabil mai bune și fiind rezultatul consultărilor reale și aplicate cu reprezentanții noștri:
Valoarea de referință pt calcularea salariilor de bază era de 4325 față de proiectul actual care are valoarea de referință 4100.
Coeficienții erau mai mari pentru noi, cei mulți (asistenți medicali, infirmiere, personal TESA etc) și mai mici la demnitari și funcții de conducere, dar au fost majorați pentru cei din urmă, de actualul Guvern, în defavoarea celor care și așa au salarii mult mai mici.
Ne întrebăm dacă au fost forțați de Comisia Europeană sau Banca Mondială să ia de la săraci și să dea la bogați sau au făcut-o de capul lor, într-un gest „curajos” de HAIDUCIE inversă!”, transmiteau sindicaliștii pe Facebook.
Minister Grindeanu visits the Port of Galati to find an explanation and a guilty person for the failure with dramatic effects at the international level
„Fără penali în funcții publice” – pare să fie deviza din această dimineață a liderului PSD Sorin Grindeanu.
Domnia sa a aflat faptul că șeful Statului Major al Apărării este implicat într-un dosar penal, a ajuns în situația de a-i cere demisia acestuia.
Ancheta procurorilor anticorupție în ceea ce îl privește pe Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, este în curs, însă aceasta nu îl împiedică pe șeful PSD să îl considere deja vinovat și să îi ceară demisia. Cum nu îl împiedică nici faptul că Vlad își clamează nevinovăția și, până la urmă, orice om este nevinovat până la o sentință definitivă.
„Retragerea de la conducerea Armatei Române ar fi gestul firesc al unui militar aflat în situația generalului Vlad Gheorghiță. Orice umbră de îndoială asupra conduitei sale profesionale reprezintă o vulnerabilitate pentru Armata Română. În aceste momente, România nu își permite astfel de incertitudini la vârful structurilor de apărare”, opinează azi Grindeanu, dat fiind că ieri, toată suflarea a citit informații mai mult sau mai puțin oficiale legate de dosarul Direcției Naționale Anticorupție.
Pe scurt, Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a fost pus sub urmărire penală de procurorii Direcției Naționale Anticorupție într-un dosar în care este acuzat de complicitate la uzurparea funcției, acuzat fiind că a intervenit pentru suplimentarea locurilor la buget de la Facultatea de Educație Fizică și Sport, astfel încât 20 de candidați nu au mai plătit taxă, trei urmând să intre în MApN după absolvire.
„Resping categoric acuzațiile care mi-au fost aduse și afirm fără echivoc că nu am săvârșit nicio faptă de corupție și nu am avut nicio implicare, directă sau indirectă, în activități care ar putea constitui complicitate la asemenea fapte.
Voi avea încredere că adevărul va rezulta din analiza obiectivă a faptelor și a probelor, însă nu pot să nu observ caracterul cel puțin curios al momentului ales pentru formularea acestor acuzații, în condițiile în care dosarul este instrumentat de aproape un an, iar decizia de punere sub acuzare intervine tocmai acum, într-un context deosebit de sensibil și complex la nivel național.
Sub conducerea mea, Armata Română și-a consolidat rolul, capacitatea operațională și credibilitatea, devenind un reper de stabilitate și profesionalism în îndeplinirea misiunilor sale. Din această perspectivă, nu pot ignora faptul că afectarea imaginii conducerii instituției Statului Major al Apărării într-un asemenea moment produce efecte care depășesc persoana mea și riscă să afecteze încrederea publică într-o instituție esențială pentru apărarea țării și siguranța cetățenilor.
Întreaga mea activitate profesională și publică a fost guvernată de respectarea legii, a principiilor integrității, responsabilității și serviciului față de interesul public. Aceste valori mi-au călăuzit cariera și vor continua să îmi ghideze conduita și în viitor.
Voi acorda întregul sprijin necesar organelor judiciare și mă voi pune la dispoziția acestora ori de câte ori va fi necesar pentru clarificarea completă a situației. În același timp, nu voi menaja niciun efort pentru apărarea adevărului, a reputației mele și, mai ales, a imaginii și credibilității instituției pe care o conduc.
În contextul complex și tensionat pe care îl traversăm, consider că protejarea încrederii publice în instituțiile fundamentale ale statului reprezintă o responsabilitate care trebuie exercitată cu maximă seriozitate și echilibru. Sunt convins că faptele și adevărul vor prevala”, a transmis șeful Statului Major pe pagina de Facebook a instituției.
Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) au început o acțiune de „curățenie” în domeniul schimbului valutar,...
Virgil Alexandru Zidaru, cunoscut ca Makaveli, a fost reținut aseară după mai multe ore de audieri la parchet.
Makaveli, care a „ieșit” din bula TikTok...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.
