Comisioanele bancare sunt la un
nivel foarte ridicat în România în raport cu celelalte state membre UE,
arată Consiliul Concurenței în a cea de-a șasea ediție a Raportului
asupra concurenței în sectoare cheie ale economiei naționale.
Consiliul Concurenţei menționează că un studiu al Comisiei
Europene realizat în anul 2009 arăta că România se situa pe locul patru
în topul țărilor cu cele mai mari costuri aferente unui cont de plăți și
că aceste costuri depășesc considerabil media înregistrată la nivelul
Uniunii Europene, diferența fiind de aproximativ de 50 de euro.
Comisioanele bancare analizate privesc administrarea lunară a contului,
eliberarea extrasului de cont, internet banking, administrarea cardului
de debit, retragerea de numerar (de la ATM propriu sau al altei bănci)
și tranzacțiile internaționale.
Conform raportului întocmit de Consiliul Concurenței, în afară de
Marfin Bank și Banca Transilvania, toate celelalte bănci au taxe de cel
puțin 2,5 lei/lună pentru administrarea lunară a unui cont curent de
bază. De asemenea, interogarea soldului este taxată de majoritatea
băncilor, excepție făcând Piraeus Bank, Credit Europe Bank și Marfin
Bank. Cele mai multe bănci nu percep comision la eliberarea unui extras
de cont lunar, excepție făcând Banca Transilvania și Libra Internet
Bank, unde fiecare extras de cont eliberat este tarifat cu 1 leu,
respectiv cu 0,5 lei.
„De asemenea, serviciul de Internet Banking, care în majoritatea
statelor europene este gratis, în țara noastră este tarifat de către
bănci cu sume de aproximativ 1 euro/lună. Cel mai înalt tarif, în
valoare de 1,5 euro/lună, este perceput de OTP Bank, dar sunt și bănci
unde acest serviciu este oferit gratuit pentru clienți: Unicredit Țiriac
Bank, Banca Românească, Libra Internet Bank, Credit Europe Bank și
Marfin Bank”, se arată în raport.
În ceea ce privește retragerea de numerar de la un ATM din afara rețelei
băncii emitente a cardului, comisioanele încasate de bănci de la
clienții persoane fizice prezintă un grad mai mare de variabilitate. Cel
mai înalt comision este perceput de către BCR, acesta atingând nivelul
de 1% + 6 lei, în timp ce tariful celor mai multor bănci nu depășește
0,5% + 2,5 lei.
Președintele Traian Băsescu a semnat luni decretul privind
eliberarea Alinei Bica din funcția de procuror-șef al DIICOT, în urma
demisiei acesteia, a anunţat Administrația Prezidențială. Tot luni, la
sediul DNA au avut loc audieri pe bandă rulantă ale suspecţilor şi
martorilor în dosarul retrocedărilor. Crinuța Dumitrean, fost președinte
al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), a
fost adusă cu mandat la DNA. Oana Vasilescu, fostă membră în Comisia
Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, s-a prezentat de
bunăvoie în faţa procurorilor anticorupţie. La fel a procedat şi
Deputatul PDL Cătălin Florin Teodorescu.
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)
a decis luni suspendarea Alinei Bica din funcția de procuror-magistrat
și încetarea activității la DIICOT, după ce aceasta fusese arestată
preventiv. Pe perioada suspendării, Alina Bica nu mai are calitatea de
magistrat și nu-și poate desfășura activitatea la Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție, iar dacă va fi condamnată definitiv
atunci ea va fi exclusă din magistratură.
Alina Bica și-a depus demisia din funcția de procuror-șef și procuror
DIICOT, după ce a fost arestată preventiv pentru 30 de zile, într-un
dosar în care este acuzată de DNA de abuz în serviciu în legătură cu
retrocedarea unui teren în Capitală. Până la numirea unui nou
procuror-șef al DIICOT, conducerea acestei structuri din Ministerul
Public va fi asigurată de Elena Giorgiana Hosu, procuror-șef adjunct.
Bica a fost reținută joi seara de DNA, fiind acuzată de abuz în
serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un
folos necuvenit. Acuzațiile se referă la perioada când Bica a făcut
parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul
ANRP, reprezentând Ministerul Justiției, unde ocupa funcția de secretar
de stat.
În această calitate, Alina Bica și ceilalți membri ai comisiei au
acceptat să-i plătească omului de afaceri Stelian Gheorghe suma de
377.282.300 lei, reprezentând despăgubiri pentru un teren de 13,0535 ha,
situat în București, zona Plumbuita, deși, în realitate, acel teren
valora mult mai puțin.
Tot luni, Crinuța Dumitrean, fost președinte al Autorității Naționale
pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), a fost adusă cu mandat la
DNA, pentru a fi audiată în dosarul în care este implicată Alina Bica.
Crinuța Dumitrean nu fusese audiată până acum în acest dosar, deoarece a
fost plecată din țară.
Ea a făcut parte (în calitate de președinte), alături de Alina Bica,
actualii deputați Cătălin Florin Teodorescu și Marko Attila, precum și
de Remus Baciu, Oana Vasilescu, Lăcrămioara Alexandru, Sergiu Diacomatu
și Dragoș Bogdan, din comisia care în martie 2011 a aprobat să-i
plătească despăgubiri uriaşe omului de afaceri Stelian Gheorghe.
În referatul întocmit de procurorii DNA, există declarația unui
martor care susține că Alina Bica și Crinuța Dumitrean au acționat
concertat pentru a rezolva dosarul de despăgubire al cărui beneficiar
era Stelian Gheorghe.
Oana Vasilescu, fostă membră în Comisia Centrală pentru Stabilirea
Despăgubirilor din ANRP, s-a prezentat luni la sediul DNA, pentru a fi
audiată în acelaşi dosar.
Şi Deputatul PDL Cătălin Florin Teodorescu s-a prezentat luni la sediul
DNA, pentru a fi audiat în dosarul despăgubirilor acordate lui Stelian
Gheorghe. La intrarea în sediul DNA, Cătălin Teodorescu nu a dorit să
facă declarații presei.
Șoc în sistemul judiciar românesc! După ce Consiliul Suprem
al Magistraturii a dezbătut ore în șir, procurorii DNA au primit joi
seara undă verde pentru reținerea șefei DIICOT, Alina Bica, fost
secretar de stat în Ministerul Justiției și membru al Comisiei Centrale
pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP. Ea este acuzată de
abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru
altul un folos necuvenit. „Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție — Secția de
Combatere a Corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și
reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 20.11.2014, a inculpatei
Alina Bica, membră a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor
din cadrul ANRP, la data faptelor, în sarcina căreia s-a reținut
infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru
sine sau pentru altul un folos necuvenit”, se arată într-un comunicat al
DNA dat publicității joi seara. În acest dosar au mai fost reținuți
Lăcrimioara Alexandru și Dragoș Bogdan, membri ai Comisiei Centrale
pentru Stabilirea Despăgubirilor, la data faptelor, pentru abuz în
serviciu. „Prin îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuțiilor de
serviciu de către membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea
Despăgubirilor, a fost produs statului român un prejudiciu în valoare de
peste 263,3 milioane lei, echivalentul a peste 62,5 milioane euro,
reprezentând supraevaluarea, concomitent cu obținerea unor foloase
necuvenite pentru beneficiarii drepturilor litigioase”, informează DNA. Sursa
citată precizează că, la 15 octombrie, DNA s-a sesizat din oficiu cu
privire la săvârșirea unor infracțiuni de corupție, în legătura cu
reconstituirea unui drept de proprietate asupra unui teren agricol, cu o
suprafață de 13,0535 ha, situat în București, zona Plumbuita, sector 2. „Concret,
la 15 martie 2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor
din ANRP, din care făceau parte suspecta Alina Bica și inculpații
Lăcrimioara Alexandru și Dragoș Bogdan, a aprobat raportul de evaluare,
întocmit de un expert evaluator, corespunzător dosarului nr. 22714/FFCC,
cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. 7 din Legea nr. 247/2005,
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele
măsuri adiacente. Astfel, membrii Comisiei, luând la cunoștință de
concluziile raportului de evaluare a terenului, nu au constatat că
expertul evaluator a supraevaluat terenul respectiv, de la 113.954.741
lei (valoare reală) la 377.282.300 lei (valoarea unui teren asemănător
situat într-o zonă centrală a Capitalei)”, se arată în comunicat. DNA
arată că aceștia au fost conștienți că terenul era supraevaluat, aspect
ce reiese și din faptul că, anterior, în ședința din 24 februarie 2011,
când dosarul respectiv mai fusese analizat, se dispusese amânarea
luării unei decizii pentru următoarea ședință, fiind solicitată
participarea evaluatorului și întocmirea unui scurt istoric al
dosarului. „După emiterea deciziei de despăgubire, la 15.03.2011,
oamenii de afaceri, beneficiari ai drepturilor litigioase asupra
terenului din anul 2010, au obținut titluri de conversie în acțiuni la
Fondul Proprietatea, listat la bursa din 25.01.2010, în cuantum de
377.282.300 lei, echivalentul a 89.426.189 euro (755/metru pătrat)”, mai
menționează DNA.
Sesiunea de shopping de la Paris
Numele Alinei Bica ar fi rămas cvasianonim pentru majoritatea
românilor dacă nu ar fi fost implicată, la finele lunii octombrie,
într-un imens scandal de presă alături de șefa PMP Elena Udrea. Elena
Udrea şi procurorul şef al DIICOT, Alina Bica, au fost fotografiate la
Paris, imaginile fiind publicate pe un blog anonim, care a fost lansat
în plină campanie electorală. În imaginile de pe blogul cu pricina, care
au fost preluate de mass media, apar Udrea și Bica, da și Ana Maria
Topoliceanu, fosta şefă a Companiei Naţionale de Investiţii,
plimbându-se împreună prin Paris şi intrând într-un magazin, la
shopping. Pe acelaşi blog au fost publicate şi o serie de facturi de la
hotelul Le Bristol din Paris. În postare se susţine că Udrea și Bica au
fost la Paris în februarie 2014. Elena Udrea a recunoscut
autenticitatea fotografiilor și a facturilor, dar a acuzat SIE că a
filat-o, pe cheltuiala statului român, într-un weekend privat cu două
prietene. Udrea a explicat că este prietenă cu Alina Bica şi că se
cunosc de cinci ani. Şefa DIICOT s-ar fi aflat în trecere prin Paris,
către Haga, la o reuniune, şi s-a alăturat Elenei Udrea şi Anei
Topoliceanu. Udrea a mai spus că fiecare şi-a plătit cheltuielile și
a anunţat că va da în judecată hotelul parizian, pentru că a furnizat
notele de plată din acel week end, spunând că a aflat prin avocat că ele
au fost eliberate abia recent, la sfârşitul lunii septembrie, înainte
ca ea să-şi depună candidatura la prezidenţiale.
La numai opt zile după instalarea în funcţie, Teodor
Meleşcanu a anunţat că îşi depune, marţi, în şedinţa de Guvern, mandatul
de ministru de Externe, precizând că face acest lucru pentru că nu toţi
românii din diaspora au putut vota şi că a luat această decizie ca „om
de onoare”, „într-o ţară în care nimeni nu-şi asumă responsabilitatea”.
Pe un ton grav, Meleşcanu a declarat că îşi cere scuze românilor care
au stat la coadă ore în şir pentru a-şi exercita dreptul de vot.
„Am preluat conducerea MAE cu doar cinci zile înaintea celui de-al
doilea tur de scrutin. Obiectivul meu a fost să aducem condiţiile de vot
din străinătate la un nivel cât mai apropiat de aşteptările
cetăţenilor”, a spus ministrul demisionar.
El a precizat că nu a putut suplimenta numărul secţiilor de votare,
deoarece BEC nu a putut oferi clarificările privind existenţa unei
soluţii în acest sens.
„Ne-am asumat responsabilitatea pentru măsurile de fluidizare a
votului şi am organizat turul doi de o manieră care a permis un număr
record de voturi în străinătate. Nu au fost semnalate incidente grave
privind corectitudinea procesului de vot”, a mai spus el. A revenit
imediat, recunoscând că uu existat şi excepţii, la Londra, Paris,
Muchen, Torino şi alte oraşe.
„Regret aceste disfuncţionalităţi şi îmi cer scuze românilor care au
stat la coadă ore în şir pentru a-şi exercita dreptul de vot.
Responsabilitatea nu aparţine cetăţenilor, ci rigidităţii cadrului
juridic existent. Nu toţi românii din străinătate şi-au exercitat
dreptul de vot şi acest lucru trebuie asumat. Eu, ca un om de onoare,
îmi asum responsabilitatea şi îmi voi depune mandatul”, a mai spus
Teodor Meleşcanu.
Fostul şef al SIE a preluat portofoliul MAE pe 10 noiembrie, după ce
Titus Corlăţean şi-a dat demisia, tot ca urmare a criticilor privind
organizarea alegerilor prezidenţiale în diaspora. Corlăţean afirma că nu
există baze legale pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în
străinătate la turul al doilea al alegerilor prezidenţiale.
Şi la turul doi al alegerilor prezidenţiale au fost foarte mulţi români
care nu au reuşit să voteze, după ce au stat mai multe ore la coadă.
Opoziţia, diaspora şi societatea civilă i-au cerut lui Meleşcanu să-şi
dea demisia, pentru că nu a înfiinţat secţii de votare suplimentare în
diaspora.
Premierul Victor Ponta a încercat luni să-i ia apărarea lui Teodor
Meleşcanu, spunând că acesta a făcut tot ceea ce putea să facă în
privinţa votului din diaspora. „Încerc să salvez prestigiul MAE. Este o
instituţie fundamentală a stalului român care are ca atribuţii
reprezentarea noastră. Domnul ministru Meleşcanu a venit în ultimul
moment, a făcut tot ceea ce putea să facă din punct de vedere legal şi
omenesc. Oricum, domnia sa nu a venit să rămână ministru de Externe şi
practic a încercat să ajute pe ultima sută de metri, faţă de primul tur
168.000 de voturi, în turul doi au fost 380.000. Cred că s-a muncit
foarte mult, dar cred că este nevoie de schimbare de legislaţie pentru
ca în 2016 votul în diaspora să se poată desfăşura în mod normal”, a
spus Ponta
Prejudiciul cauzat de nerezilierea la timp a contractului cu
firma constructoare Romstrade, aparţinând omului de afaceri Nelu
Iordache, acum aflat în arest la domiciliu, care trebuia să modernizeze
DN 67C Transalpina, este de aproximativ 100 de milioane de euro, a
declarat marţi directorul general al Companiei Naționale de Autostrăzi
și Drumuri Naționale din România (CNADNR), Narcis Neaga.
Potrivit lui Neaga, constructorul a fost acționat în judecată, în
condiţiile în care lucrările de modernizare au fost făcute fără acord de
mediu.
„Am demarat procedura de reziliere a contractului cu firma care s-a
ocupat de Transalpina. Am acționat în judecată constructorul, pentru că
doar așa poate fi reziliat contractul. Asta după ce am realizat două
expertize foarte importante: o expertiză tehnică și una contabilă.
Pentru prima dată spun public treaba aceasta: expertiza contabilă a
arătat un prejudiciu de aproximativ 100 milioane de euro”, a spus Neaga.
El a precizat că acest prejudiciu reprezintă lucrări care au ajuns
într-o stare de degradare extrem de avansată și lucrări plătite și
neefectuate. “Urmează să defalcăm cât la sută din această cifră înseamnă
lucrări plătite și neefectuate și cât înseamnă degradări. Transalpina e
o afacere încâlcită. Plus că dacă noi ne apucăm să lucrăm la drum,
trebuie să obținem acordul de mediu. Știți că lucrările s-au efectuat
fără acord de mediu. Din primăvară, CNADNR va intra pe acest drum și va
pune în siguranță drumul”, a mai spus directorul CNADNR.
El a arătat că în cadrul CNADNR vor fi calculate și pierderile
suportate de cabanierii din zona tranzitată de Transalpina, Neaga
menționând va fi pentru prima dată în cadrul instituției când vor fi
făcute astfel de calcule: „Urmează să calculăm și pierderile pe care
le-au suportat agenții economici care își desfășoară activitatea în
zonă. Această cifră include doar aspectele tehnice ale drumului. Până la
sfârșitul anului avem și pierderile suferite de agenții economici. Abia
atunci putem vorbi despre o sumă globală. Statul nu a încasat
rovinietă, pentru că pe acolo nu au circulat mașini, iar cabanierii nu
au putut să își folosească unitățile de cazare, iar asta înseamnă
pierderi. Va fi pentru prima dată în companie când se face un asemenea
calcul „, a mai spus directorul CNADNR.
Procurorii DNA au descins vineri la Consiliul Judeţean Hunedoara
şi la locuinţa preşedintelui CJ, baronul liberal Mircea Ioan Moloţ,
unde au făcut percheziții într-un dosar în care sunt vizate fapte de
corupţie care ar fi fost comise în ultimii trei ani. Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), cercetările în
acest dosar vizează „suspiciuni de săvârşire, în perioada 2011-2014, a
unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie”. Vineri,
procurorii DNA Alba au făcut 18 percheziţii în judeţul Hunedoara,
dintre care una este la sediul unei instituţii publice, iar restul la
sediile unor firme şi la domiciliile unor persoane. Surse judiciare au
declarat pentru Mediafax că instituţia publică unde au loc percheziţii
este Consiliul Judeţean Hunedoara, fiind de asemenea percheziţionată şi
locuinţa preşedintelui CJ, Mircea Ioan Moloţ (PNL). Potrivit surselor
citate, anchetatorii vor ridica documente în urma percheziţiilor. În
acest dosar este vizat şi preşedintele CJ Hunedoara, existând în cazul
lui suspiciuni de trafic de influenţă, cumpărare de influenţă şi abuz în
serviciu. Concret, baronul local a încredințat lucrări unor firme, care
apoi au subcontractat către firma deținută de ginerele lui Mircea
Moloț. Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Serviciul
Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.
Mircea Ioan Moloţ este preşedintele PNL Hunedoara şi preşedinte al
Consiliului Judeţean Hunedoara din 2004.
Procurorii DNA fac joi dimineață percheziţii la Primăria
Piteşti, la locuinţa primarului Tudor Pendiuc şi la sediile mai multor
firme, într-un dosar care vizează fapte de corupţie din ultimii șapte
ani, privind acordarea unor contracte de achiziţii publice, prejudiciul
fiind de aproximativ un milion de euro.
UPDATE Primarul Piteştiului, Tudor Pendiuc, a fost reţinut
joi seara de procurorii DNA, în dosarul în care cercetat pentru fapte de
corupţie privind acordarea unor contracte de achiziţii publice,
prejudiciul fiind de un milion de euro. Direcţia Naţională
Anticorupţie a anunțat că procurorii fac 18 percheziţii în Bucureşti,
Piteşti şi localităţile învecinate acestora, dintre care una este sediul
unei instituţii publice, iar restul la societăţi comerciale şi
domiciliile unor persoane. „Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale
Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe
infracţiunilor de corupţie efectuează cercetări într-o cauză penală ce
vizează suspiciuni de săvârşire, în perioada 2007 – 2014, a unor
infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie”, a precizat
conducerea DNA. Surse judiciare au declarat pentru Mediafax că
instituţia publică unde se fac percheziţii este Primăria Piteşti. În
același timp, procurorii percheziţionează şi locuinţa primarului din
Piteşti, Tudor Pendiuc. Potrivit surselor citate, dosarul vizează
fapte de corupţie privind acordarea unor contracte de achiziţii publice
mai multor firme, la care procurorii fac percheziţii. Unul dintre aceste
contracte are legătură cu achiziţiile făcute de Regia de Transport
Public Piteşti, privind cumpărarea mai multor autobuze. Prejudicul
estimat de procurori în această cauză ar fi de aproximativ un milion de
euro, fiind produs între 2007 şi 2014. Procurorii sunt sprijiniţi în
această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de
Intervenţie a Jandarmeriei.
Președintele suspendat al Consiliului Județean Constanța,
Nicușor Constantinescu, a fost ridicat joi de poliţişti de la aeroportul
Henri Coandă și a fost dus în faţa instanței, pentru confirmarea
mandatului de arestare preventivă.
Nicuşor Constantinescu a venit la București din Turcia, după ce
fusese reținut marți de Poliția din Istanbul.
Președintele suspendat al CJ Constanța s-a aflat pentru mai mult timp în
SUA, unde a fost supus unor intervenții chirurgicale. Pe numele său
fusese emis un mandat de arestare preventivă de instanțele din România,
deoarece nu s-a mai întors în țară la data stabilită de procurorii DNA.
Nicușor Constantinescu este cercetat în trei dosare, în unul dintre
ele fiind trimis în judecată pentru trei infracțiuni de abuz în serviciu
contra intereselor publice cu obținerea de foloase necuvenite și 21 de
infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor cu
obținerea de foloase necuvenite. Alături de Constantinescu a fost trimis
în judecată și Adrian George Gâmbuțeanu, directorul general al Regiei
Autonome Județene de Drumuri și Poduri Constanța, pentru trei
infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice.
În rechizitoriu, procurorii au reținut că Adrian Gâmbuțeanu, cu
sprijinul lui Nicușor Constantinescu, a refuzat în mod repetat să pună
la dispoziția Curții de Conturi documentele necesare efectuării
controlului de specialitate programat în anii 2011, 2012 și 2013.
Când toată lumea se obişnuise cu ideea că stă bine-mersi în
Statele Unite, preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa,
Nicuşor Constantinescu, a fost reţinut de autorităţile din Turcia, după
ce Ministerul Justiţiei a transmis documentele privind aducerea lui în
ţară, pentru a fi arestat preventiv în dosarele în care este judecat.
Nicușor Constantinescu a fost reţinut marţi, la o secţie de poliţie
din Istanbul, au precizat pentru Mediafax surse judiciare, şi urmează să
fie dus la o instanţă, pentru confirmarea mandatului de urmărire
internaţională emis pe numele lui după ce Tribunalul Bucureşti a dispus
arestarea lui preventivă.
După ce autorităţile turce vor încuviinţa extrădarea lui Nicuşor
Constantinescu, pe baza mandatului de urmărire internaţională, acesta va
fi preluat de către poliţiştii români şi adus în ţară, au mai spus
sursele citate.
Ministerul Justiţiei a transmis, săptămâna trecută, autorităţilor din
Turcia documentele necesare pentru aducerea în ţară a lui
Constantinescu, judecat în mai multe dosare. Preşedintele suspendat al
Consiliului Judeţean Constanţa s-ar afla în Turcia de mai bine de o
săptămână. Înainte de a ajunge în Turcia, Nicuşor Constantinescu a stat
câteva luni bune în SUA. Cererea de extrădare a lui Nicuşor
Constantinescu, formulată ca urmare a deciziei de arestare a acestuia, a
fost însă respinsă de autorităţile din Statele Unite ale Americii.
Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, declara, la începutul lunii
septembrie, că există informaţii cu privire la locul în care se află
Nicuşor Constantinescu, dar procedurile de extrădare nu sunt publice şi
„orice risc de formă sau de fond riscă să prelungească procedura sau să o
anuleze”.
Nicuşor Constantinescu a trimis, la începutul lui septembrie, un memoriu
procurorului general al SUA, Eric Holder Jr., în care susţinea că
Justiţia română e controlată de DNA şi cerea respingerea oricărei cereri
de arestare ce va ajunge în SUA pe numele său.
„Acest memoriu pe care vi-l transmit (cred că este primul pe care îl
primiţi din România) este menit a vă clarifica cu probe asupra faptului
că în această cauză sistemul judiciar din România în ansamblul său este
imperfect; Jusitiţia prin instituţiile sale nu garantează realizarea
unui proces echitabil, transparent, independent şi imparţial
încălcându-se în mod real prezumţia de nevinovăţie a clientului meu”, a
arătat avocatul Cătălin Dancu, în preambulul documentului citat.
Tribunalul Bucureşti a dispus, în 23 iulie, arestarea lui
Constantinescu, urmare a propunerii făcute de DNA după mediatizarea unor
imagini în care acesta fumează la terasa unui restaurant din New York.
Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.
Nu au trecut nici 24 de ore de când Viorel Hrebenciuc şi-a
anunţat demisia din Camera Deputaţilor, al cărei vicepreşedinte era.
Fostul deputat PSD a fost reţinut marţi în dosarul retrocedărilor
ilegale de păduri şi urmează să fie adus la instanţa supremă pentrru
judecarea propunerii de arestare preventivă.
UPDATE Magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție
au decis miercuri dimineață arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui
Viorel Hrebenciuc, pus sub acuzare în dosarul retrocedărilor.
Viorel Hrebenciuc a fost reţinut de procurorii de la DNA Braşov,
unde s-a prezentat în jurul orei 10,00.
„Eminenţa cenuşie” a PSD fusese citat să se prezinte marţi dimineaţă la
DNA Braşov după ce luni Camera Deputaţilor a luat act de demisia
deputatului. Camera Deputaţilor a trimis la Ministerul Justiţiei un
document prin care a informat că Viorel Hrebenciuc nu mai este deputat
şi că nu se mai impune avizul Parlamentului pentru reţinerea şi
arestarea acestuia. Actul a fost trimis Parchetului instanţei supreme,
iar de aici a ajuns la DNA, care solicitase avizul de la Parlament în
cazul lui Hrebenciuc.
La intrarea în sediul DNA Braşov, Hrebenciuc a fost întrebat dacă
este pregătit pentru ce e mai rău şi a răspuns afirmativ, menţionând
însă că nu îi este frică pentru că ştie ce a făcut: „Da, da sunt
pregătit. Peste două-trei luni de zile o să râdeţi de dosar. Un singur
lucru vreau să vă zic: de ani de zile frica domină în România. Toate
acţiunile noastre sunt paralizate de frică, nimeni nu semnează o hârtie,
nimeni nu are o iniţiativă, toată lumea are o spaimă celebră devenită
de acum. Eu am demonstrat prin gestul meu că nu-mi este frică pentru că
ştiu ce am făcut. Nu am niciun motiv să nu mă prezint cu inima deschisă
în faţa procurorilor de la DNA”.
Viorel Hrebenciuc a mai spus că „DNA nu este sperietoare pentru cei care
nu au greşit prea mult”. Întrebat dacă se aşteaptă să fie reţinut,
Hrebenciuc a răspuns: „Bineînţeles”. În altă ordine de idei, întrebat
dacă se simte trădat de PSD, Hrebenciuc a răspuns: „Sunt coincidenţe
care s-au întâmplat, dar în niciun caz nu m-a trădat partidul şi nici eu
nu l-am trădat niciodată”.
Fostul soț al Elenei Udrea, omul de afaceri Dorin Cocoș, a
pretins în cadrul procedurii de achiziție a licențelor IT, pentru a
asigura unui grup de firme atribuirea contractului, foloase necuvenite
de 17,5 milioane euro pentru el, pentru Gheorghe Ștefan și pentru
Gabriel Sandu, a dezvăluit marți dimineață Direcția Națională
Anticorupție. Procurorii anticorupție au dispus reținerea fostului
ministru al Comunicațiilor Gabriel Sandu, a primarului din Piatra Neamț,
Gheorghe Ștefan, și a oamenilor de afaceri Dorin Cocoș și Nicolae
Dumitru, patronul grupului de firme Niro. Ei urmează să fie prezentați
la Înalta Curte de Casație și Justiție cu propunere de arestare
preventivă pentru 30 de zile.
UPDATE Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție
au decis miercuri dimineață arestarea preventivă pentru 30 de zile a
oamenilor de afaceri Nicolae Dumitru și Dorin Cocoș, a fostului ministru
al Comunicațiilor Gabriel Sandu și a primarului din Piatra Neamț,
Gheorghe Ștefan, implicați în dosarul Microsoft. Dorin Cocoș, Gheorghe Ștefan și Nicolae Dumitru sunt acuzați de
trafic de influență și spălare de bani iar Gabriel Sandu, de luare de
mită în formă continuată și spălare de bani. Potrivit comunicatului
DNA, contractul-cadru de închiriere de licențe Microsoft din 15 aprilie
2004 ar fi fost încheiat în condiții nu tocmai favorabile pentru bugetul
de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47%
acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României și, implicit,
permițând plata unor comisioane către persoanele implicate în dosar. Astfel,
susțin anchetatorii, contractul-cadru s-ar fi încheiat cu încălcarea
dispozițiilor legale privind achizițiile publice, invocându-se în mod
nereal calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un
preț cu cel puțin 40% mai mare față de prețul real, având la bază un
necesar nefundamentat. Prin HG 199/2008 contractul a fost transferat
de la Secretariatul General al Guvernului la Ministerul Comunicațiilor
și Tehnologiei Informației. „La nivelul anului 2009, instituțiile
beneficiare utilizau un număr de 150.694 licențe ce au fost
achiziționate în perioada 2004 — 2008 în baza prevederilor Contractului
comercial de închiriere a licențelor referitor la produsele Microsoft
nr. 0115 RO și a actelor adiționale ale acestuia. Efectele contractului
au încetat la 26 aprilie 2009, dată la care a expirat și dreptul
neexclusiv de utilizare a licențelor. În contextul încetării dreptului
de utilizare a licențelor și a efectelor contractului de închiriere de
licențe, a fost identificată o nouă oportunitate de afaceri în
distribuirea de licențe Microsoft către Guvernul României”, se arată în
document.
Întâlnire de taină Cocoș-Ștefan-Sandu
DNA
precizează că în primăvara anului 2009 a avut loc o întrevedere între
Cocoș, Ștefan, Sandu și alte persoane pentru a se discuta chestiuni
generale legate de posibilitățile pe care le avea Ministerul
Comunicațiilor la finalizarea contractului cu Fujitsu Siemens Computers
pentru asigurarea în continuare a licențelor necesare: exercitarea
dreptului de cumpărare sau încheierea unui nou contract de închiriere. „În
cursul procedurii de achiziție, pentru a asigura asocierii având ca
lider D-CON.NET AG atribuirea contractului, Dorin Cocoș a pretins de la o
persoană implicată în cauză foloase necuvenite pentru el, pentru
Gheorghe Ștefan și pentru Gabriel Sandu, după cum urmează: Gabriel Sandu
— 2.700.000 euro și 1.800.000 euro, Gheorghe Ștefan — 4.000.000 euro,
Dorin Cocoș — 9.000.000 euro. Din fișa de date a procedurii de achiziție
rezultă că au fost stabilite criterii de calificare restrictive, astfel
încât să fie înlăturat de la licitație orice alt ofertant în afară de
asocierea având ca lider D-CON.NET AG, în consecință, la 12.08.2009 a
fost semnat un acord cadru cu această asociere de firme prin care
Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a achiziționat
furnizarea dreptului de utilizare de produse software prin închiriere cu
opțiune de cumpărare”, se mai arată în comunicat. DNA menționează că
pentru a putea efectua plata sumelor pretinse de Cocoș, Ștefan și
Sandu, a fost înființată o firmă, în contul căreia D-CON.NET.AG a virat
toate sumele necesare. „La baza acestei tranzacții a stat un contract de
suport tehnic datat 19.10.2009, contract ce atestă operațiuni
comerciale fictive. Pentru serviciile contractate D-CON.NET se obliga să
plătească suma de 18.153.058 euro. Sumele de bani pretinse au ajuns în
cele din urmă în contul unor firme controlate, în mod direct sau prin
intermediari, de Gabriel Sandu (2.700.000 euro), Gheorghe Ștefan
(4.000.000 euro) și Dorin Cocoș (9.000.000 euro)”, mai susțin procurorii
DNA.
Intră în scenă Niro
În
legătură cu faptele reținute în sarcina lui Nicolae Dumitru, DNA arată
că premisele încheierii contractului-cadru se referă la faptul că în
2003, în contextul în care distribuirea de licențe Microsoft către
Guvernul României a fost identificată ca fiind o posibilă afacere, mai
multe persoane ce aveau posibilitatea sa înlesnească încheierea și
respectiv derularea contractului, prin susținerea financiară pe care o
puteau acorda sau prin influența pe care o aveau direct sau indirect
asupra unor oameni politici sau asupra unor membri ai Guvernului, ar fi
fost cooptate pentru a face demersurile necesare. „Astfel, în această
afacere a fost cooptat și Nicolae Dumitru, care trebuia să își exercite
influența asupra unor membri ai Guvernului de la acea vreme (Șerban
Mihăilescu, Dan Nica) pentru a obține încheierea contractului. Pentru
obținerea unui profit substanțial, care să asigure și plata sumelor
pretinse de persoanele implicate, ar fi fost încheiat un singur contract
pentru administrația publică și astfel, în funcție de numărul de
licențe achiziționat, prețul era unul care permitea plata comisioanelor
prin discountul acordat (între 47 și 60% raportat la prețul de listă)”,
au mai dezvăluit procurorii. DNA a reținut că discountul a fost
utilizat pentru plata comisioanelor pretinse de miniștri și alte
persoane implicate: „Pentru a-și exercita influența asupra lui Șerban
Mihăilescu — ministru coordonator al SGG, Dan Nica — ministru al
Comunicațiilor, precum și asupra altor membri ai Guvernului în vederea
încheierii și derulării contractului de licențiere Microsoft cu firma
Fujitsu Siemens Computers Austria, Dumitru Nicolae a pretins și primit
de la altă persoană implicată în cauză, prin virament, în contul firmei
Running Total Group, pe care o controlează, suma totală de 7,65 milioane
USD. Suma de bani pretinsă și primită provenea de la Fujitsu Siemens
Computers”.
Procurorii DNA au descins marţi dimineaţă, pentru percheziţii, la 22 de adrese din Bucureşti şi judeţele Ilfov, Cluj şi Galaţi, fiind vizate şi sediile CFR Călători şi CFR Marfă, precum şi SC Transferoviar Călători, într-un dosar privind infracţiuni de corupţie comise în perioada 2012-2014.
Direcţia Naţională Anticorupţie arată, într-un comunicat de presă, că procurorii DNA – Serviciul Teritorial Cluj fac cercetări „într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie comise în perioada 2012-2014”. Anchetatorii au descins, marţi dimineaţă, la 22 de adrese din municipiul Bucureşti şi judeţele Cluj, Ilfov şi Galaţi, dintre care două la sediile unor instituţii publice, iar restul la sediile unor societăţi comerciale şi la locuinţele unor persoane fizice. Acţiunea este sprijinită de Serviciul Român de Informaţii şi de Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei. Surse judicare au declarat pentru Mediafax că instituţiile publice unde se fac percheziţii sunt CFR Călători şi CFR Marfă. Conform surselor citate, printre societăţile comerciale vizate de percheziţii se numără şi SC Transferoviar Călători, punctul de lucru din Bucureşti. Firma este controlată de omul de afaceri clujean Călin Mitică, nimeni altul decât vărul patronului de la Grup Feroviar Român, Gruia Stoica, aflat acum în arest preventiv, tot pentru fapte de corupție.
Călin Mitică a mai fost implicat într-o afacere nu tocmai ortodoxă, prin care CFR Călători a achiziționat automotoare second hand din Franța la un preț mult supraevaluat. Mai mult, în componența automotoarelor respective se afla și azbest, un material cancerigen, interzis în Uniunea Europeană.
În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...
Un moment de tranziție pentru administrația Bucureștiului
Depunerea jurământului de către Ciprian Ciucu în funcția de primar general al Capitalei marchează începutul unei etape administrative...
După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
