Președintele suspendat al Consiliului Județean Constanța,
Nicușor Constantinescu, a fost ridicat joi de poliţişti de la aeroportul
Henri Coandă și a fost dus în faţa instanței, pentru confirmarea
mandatului de arestare preventivă.
Nicuşor Constantinescu a venit la București din Turcia, după ce
fusese reținut marți de Poliția din Istanbul.
Președintele suspendat al CJ Constanța s-a aflat pentru mai mult timp în
SUA, unde a fost supus unor intervenții chirurgicale. Pe numele său
fusese emis un mandat de arestare preventivă de instanțele din România,
deoarece nu s-a mai întors în țară la data stabilită de procurorii DNA.
Nicușor Constantinescu este cercetat în trei dosare, în unul dintre
ele fiind trimis în judecată pentru trei infracțiuni de abuz în serviciu
contra intereselor publice cu obținerea de foloase necuvenite și 21 de
infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor cu
obținerea de foloase necuvenite. Alături de Constantinescu a fost trimis
în judecată și Adrian George Gâmbuțeanu, directorul general al Regiei
Autonome Județene de Drumuri și Poduri Constanța, pentru trei
infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice.
În rechizitoriu, procurorii au reținut că Adrian Gâmbuțeanu, cu
sprijinul lui Nicușor Constantinescu, a refuzat în mod repetat să pună
la dispoziția Curții de Conturi documentele necesare efectuării
controlului de specialitate programat în anii 2011, 2012 și 2013.
Când toată lumea se obişnuise cu ideea că stă bine-mersi în
Statele Unite, preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa,
Nicuşor Constantinescu, a fost reţinut de autorităţile din Turcia, după
ce Ministerul Justiţiei a transmis documentele privind aducerea lui în
ţară, pentru a fi arestat preventiv în dosarele în care este judecat.
Nicușor Constantinescu a fost reţinut marţi, la o secţie de poliţie
din Istanbul, au precizat pentru Mediafax surse judiciare, şi urmează să
fie dus la o instanţă, pentru confirmarea mandatului de urmărire
internaţională emis pe numele lui după ce Tribunalul Bucureşti a dispus
arestarea lui preventivă.
După ce autorităţile turce vor încuviinţa extrădarea lui Nicuşor
Constantinescu, pe baza mandatului de urmărire internaţională, acesta va
fi preluat de către poliţiştii români şi adus în ţară, au mai spus
sursele citate.
Ministerul Justiţiei a transmis, săptămâna trecută, autorităţilor din
Turcia documentele necesare pentru aducerea în ţară a lui
Constantinescu, judecat în mai multe dosare. Preşedintele suspendat al
Consiliului Judeţean Constanţa s-ar afla în Turcia de mai bine de o
săptămână. Înainte de a ajunge în Turcia, Nicuşor Constantinescu a stat
câteva luni bune în SUA. Cererea de extrădare a lui Nicuşor
Constantinescu, formulată ca urmare a deciziei de arestare a acestuia, a
fost însă respinsă de autorităţile din Statele Unite ale Americii.
Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, declara, la începutul lunii
septembrie, că există informaţii cu privire la locul în care se află
Nicuşor Constantinescu, dar procedurile de extrădare nu sunt publice şi
„orice risc de formă sau de fond riscă să prelungească procedura sau să o
anuleze”.
Nicuşor Constantinescu a trimis, la începutul lui septembrie, un memoriu
procurorului general al SUA, Eric Holder Jr., în care susţinea că
Justiţia română e controlată de DNA şi cerea respingerea oricărei cereri
de arestare ce va ajunge în SUA pe numele său.
„Acest memoriu pe care vi-l transmit (cred că este primul pe care îl
primiţi din România) este menit a vă clarifica cu probe asupra faptului
că în această cauză sistemul judiciar din România în ansamblul său este
imperfect; Jusitiţia prin instituţiile sale nu garantează realizarea
unui proces echitabil, transparent, independent şi imparţial
încălcându-se în mod real prezumţia de nevinovăţie a clientului meu”, a
arătat avocatul Cătălin Dancu, în preambulul documentului citat.
Tribunalul Bucureşti a dispus, în 23 iulie, arestarea lui
Constantinescu, urmare a propunerii făcute de DNA după mediatizarea unor
imagini în care acesta fumează la terasa unui restaurant din New York.
Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.
Nu au trecut nici 24 de ore de când Viorel Hrebenciuc şi-a
anunţat demisia din Camera Deputaţilor, al cărei vicepreşedinte era.
Fostul deputat PSD a fost reţinut marţi în dosarul retrocedărilor
ilegale de păduri şi urmează să fie adus la instanţa supremă pentrru
judecarea propunerii de arestare preventivă.
UPDATE Magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție
au decis miercuri dimineață arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui
Viorel Hrebenciuc, pus sub acuzare în dosarul retrocedărilor.
Viorel Hrebenciuc a fost reţinut de procurorii de la DNA Braşov,
unde s-a prezentat în jurul orei 10,00.
„Eminenţa cenuşie” a PSD fusese citat să se prezinte marţi dimineaţă la
DNA Braşov după ce luni Camera Deputaţilor a luat act de demisia
deputatului. Camera Deputaţilor a trimis la Ministerul Justiţiei un
document prin care a informat că Viorel Hrebenciuc nu mai este deputat
şi că nu se mai impune avizul Parlamentului pentru reţinerea şi
arestarea acestuia. Actul a fost trimis Parchetului instanţei supreme,
iar de aici a ajuns la DNA, care solicitase avizul de la Parlament în
cazul lui Hrebenciuc.
La intrarea în sediul DNA Braşov, Hrebenciuc a fost întrebat dacă
este pregătit pentru ce e mai rău şi a răspuns afirmativ, menţionând
însă că nu îi este frică pentru că ştie ce a făcut: „Da, da sunt
pregătit. Peste două-trei luni de zile o să râdeţi de dosar. Un singur
lucru vreau să vă zic: de ani de zile frica domină în România. Toate
acţiunile noastre sunt paralizate de frică, nimeni nu semnează o hârtie,
nimeni nu are o iniţiativă, toată lumea are o spaimă celebră devenită
de acum. Eu am demonstrat prin gestul meu că nu-mi este frică pentru că
ştiu ce am făcut. Nu am niciun motiv să nu mă prezint cu inima deschisă
în faţa procurorilor de la DNA”.
Viorel Hrebenciuc a mai spus că „DNA nu este sperietoare pentru cei care
nu au greşit prea mult”. Întrebat dacă se aşteaptă să fie reţinut,
Hrebenciuc a răspuns: „Bineînţeles”. În altă ordine de idei, întrebat
dacă se simte trădat de PSD, Hrebenciuc a răspuns: „Sunt coincidenţe
care s-au întâmplat, dar în niciun caz nu m-a trădat partidul şi nici eu
nu l-am trădat niciodată”.
Fostul soț al Elenei Udrea, omul de afaceri Dorin Cocoș, a
pretins în cadrul procedurii de achiziție a licențelor IT, pentru a
asigura unui grup de firme atribuirea contractului, foloase necuvenite
de 17,5 milioane euro pentru el, pentru Gheorghe Ștefan și pentru
Gabriel Sandu, a dezvăluit marți dimineață Direcția Națională
Anticorupție. Procurorii anticorupție au dispus reținerea fostului
ministru al Comunicațiilor Gabriel Sandu, a primarului din Piatra Neamț,
Gheorghe Ștefan, și a oamenilor de afaceri Dorin Cocoș și Nicolae
Dumitru, patronul grupului de firme Niro. Ei urmează să fie prezentați
la Înalta Curte de Casație și Justiție cu propunere de arestare
preventivă pentru 30 de zile.
UPDATE Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție
au decis miercuri dimineață arestarea preventivă pentru 30 de zile a
oamenilor de afaceri Nicolae Dumitru și Dorin Cocoș, a fostului ministru
al Comunicațiilor Gabriel Sandu și a primarului din Piatra Neamț,
Gheorghe Ștefan, implicați în dosarul Microsoft. Dorin Cocoș, Gheorghe Ștefan și Nicolae Dumitru sunt acuzați de
trafic de influență și spălare de bani iar Gabriel Sandu, de luare de
mită în formă continuată și spălare de bani. Potrivit comunicatului
DNA, contractul-cadru de închiriere de licențe Microsoft din 15 aprilie
2004 ar fi fost încheiat în condiții nu tocmai favorabile pentru bugetul
de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47%
acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României și, implicit,
permițând plata unor comisioane către persoanele implicate în dosar. Astfel,
susțin anchetatorii, contractul-cadru s-ar fi încheiat cu încălcarea
dispozițiilor legale privind achizițiile publice, invocându-se în mod
nereal calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un
preț cu cel puțin 40% mai mare față de prețul real, având la bază un
necesar nefundamentat. Prin HG 199/2008 contractul a fost transferat
de la Secretariatul General al Guvernului la Ministerul Comunicațiilor
și Tehnologiei Informației. „La nivelul anului 2009, instituțiile
beneficiare utilizau un număr de 150.694 licențe ce au fost
achiziționate în perioada 2004 — 2008 în baza prevederilor Contractului
comercial de închiriere a licențelor referitor la produsele Microsoft
nr. 0115 RO și a actelor adiționale ale acestuia. Efectele contractului
au încetat la 26 aprilie 2009, dată la care a expirat și dreptul
neexclusiv de utilizare a licențelor. În contextul încetării dreptului
de utilizare a licențelor și a efectelor contractului de închiriere de
licențe, a fost identificată o nouă oportunitate de afaceri în
distribuirea de licențe Microsoft către Guvernul României”, se arată în
document.
Întâlnire de taină Cocoș-Ștefan-Sandu
DNA
precizează că în primăvara anului 2009 a avut loc o întrevedere între
Cocoș, Ștefan, Sandu și alte persoane pentru a se discuta chestiuni
generale legate de posibilitățile pe care le avea Ministerul
Comunicațiilor la finalizarea contractului cu Fujitsu Siemens Computers
pentru asigurarea în continuare a licențelor necesare: exercitarea
dreptului de cumpărare sau încheierea unui nou contract de închiriere. „În
cursul procedurii de achiziție, pentru a asigura asocierii având ca
lider D-CON.NET AG atribuirea contractului, Dorin Cocoș a pretins de la o
persoană implicată în cauză foloase necuvenite pentru el, pentru
Gheorghe Ștefan și pentru Gabriel Sandu, după cum urmează: Gabriel Sandu
— 2.700.000 euro și 1.800.000 euro, Gheorghe Ștefan — 4.000.000 euro,
Dorin Cocoș — 9.000.000 euro. Din fișa de date a procedurii de achiziție
rezultă că au fost stabilite criterii de calificare restrictive, astfel
încât să fie înlăturat de la licitație orice alt ofertant în afară de
asocierea având ca lider D-CON.NET AG, în consecință, la 12.08.2009 a
fost semnat un acord cadru cu această asociere de firme prin care
Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a achiziționat
furnizarea dreptului de utilizare de produse software prin închiriere cu
opțiune de cumpărare”, se mai arată în comunicat. DNA menționează că
pentru a putea efectua plata sumelor pretinse de Cocoș, Ștefan și
Sandu, a fost înființată o firmă, în contul căreia D-CON.NET.AG a virat
toate sumele necesare. „La baza acestei tranzacții a stat un contract de
suport tehnic datat 19.10.2009, contract ce atestă operațiuni
comerciale fictive. Pentru serviciile contractate D-CON.NET se obliga să
plătească suma de 18.153.058 euro. Sumele de bani pretinse au ajuns în
cele din urmă în contul unor firme controlate, în mod direct sau prin
intermediari, de Gabriel Sandu (2.700.000 euro), Gheorghe Ștefan
(4.000.000 euro) și Dorin Cocoș (9.000.000 euro)”, mai susțin procurorii
DNA.
Intră în scenă Niro
În
legătură cu faptele reținute în sarcina lui Nicolae Dumitru, DNA arată
că premisele încheierii contractului-cadru se referă la faptul că în
2003, în contextul în care distribuirea de licențe Microsoft către
Guvernul României a fost identificată ca fiind o posibilă afacere, mai
multe persoane ce aveau posibilitatea sa înlesnească încheierea și
respectiv derularea contractului, prin susținerea financiară pe care o
puteau acorda sau prin influența pe care o aveau direct sau indirect
asupra unor oameni politici sau asupra unor membri ai Guvernului, ar fi
fost cooptate pentru a face demersurile necesare. „Astfel, în această
afacere a fost cooptat și Nicolae Dumitru, care trebuia să își exercite
influența asupra unor membri ai Guvernului de la acea vreme (Șerban
Mihăilescu, Dan Nica) pentru a obține încheierea contractului. Pentru
obținerea unui profit substanțial, care să asigure și plata sumelor
pretinse de persoanele implicate, ar fi fost încheiat un singur contract
pentru administrația publică și astfel, în funcție de numărul de
licențe achiziționat, prețul era unul care permitea plata comisioanelor
prin discountul acordat (între 47 și 60% raportat la prețul de listă)”,
au mai dezvăluit procurorii. DNA a reținut că discountul a fost
utilizat pentru plata comisioanelor pretinse de miniștri și alte
persoane implicate: „Pentru a-și exercita influența asupra lui Șerban
Mihăilescu — ministru coordonator al SGG, Dan Nica — ministru al
Comunicațiilor, precum și asupra altor membri ai Guvernului în vederea
încheierii și derulării contractului de licențiere Microsoft cu firma
Fujitsu Siemens Computers Austria, Dumitru Nicolae a pretins și primit
de la altă persoană implicată în cauză, prin virament, în contul firmei
Running Total Group, pe care o controlează, suma totală de 7,65 milioane
USD. Suma de bani pretinsă și primită provenea de la Fujitsu Siemens
Computers”.
Procurorii DNA au descins marţi dimineaţă, pentru percheziţii, la 22 de adrese din Bucureşti şi judeţele Ilfov, Cluj şi Galaţi, fiind vizate şi sediile CFR Călători şi CFR Marfă, precum şi SC Transferoviar Călători, într-un dosar privind infracţiuni de corupţie comise în perioada 2012-2014.
Direcţia Naţională Anticorupţie arată, într-un comunicat de presă, că procurorii DNA – Serviciul Teritorial Cluj fac cercetări „într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie comise în perioada 2012-2014”. Anchetatorii au descins, marţi dimineaţă, la 22 de adrese din municipiul Bucureşti şi judeţele Cluj, Ilfov şi Galaţi, dintre care două la sediile unor instituţii publice, iar restul la sediile unor societăţi comerciale şi la locuinţele unor persoane fizice. Acţiunea este sprijinită de Serviciul Român de Informaţii şi de Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei. Surse judicare au declarat pentru Mediafax că instituţiile publice unde se fac percheziţii sunt CFR Călători şi CFR Marfă. Conform surselor citate, printre societăţile comerciale vizate de percheziţii se numără şi SC Transferoviar Călători, punctul de lucru din Bucureşti. Firma este controlată de omul de afaceri clujean Călin Mitică, nimeni altul decât vărul patronului de la Grup Feroviar Român, Gruia Stoica, aflat acum în arest preventiv, tot pentru fapte de corupție.
Călin Mitică a mai fost implicat într-o afacere nu tocmai ortodoxă, prin care CFR Călători a achiziționat automotoare second hand din Franța la un preț mult supraevaluat. Mai mult, în componența automotoarelor respective se afla și azbest, un material cancerigen, interzis în Uniunea Europeană.
“Astalavista, baby!”. Dar şi “I’ll be back”. Aceste două
mesaje împrumuttate de la Arnold Schwarzenegger le-a lansat marţi
deputatul PSD Viorel Hrebenciuc, după ce şi-a dat demisia din Parlament.
Hrebenciuc a declarat că nu se răzgândeşte asupra demisiei sale din
Parlament, dar că va reveni în legislativ în 2016, el precizând,
totodată, că nu pleacă din PSD. DNA ceruse încuviinţarea forului
legislativ pentru arestarea preventivă a vicepreşedintelui Camerei
Deputaţilor, învinuit în mai multe dosare de corupţie.
”Este perfect adevărat, am decis să demisionez. Vreau să-mi păstrez
demnitatea, aşa cum am avut-o toată viaţa. Şi încă un lucru vă spun, că
nu mă răzgândesc, ca să staţi liniştiţi”, le-a spus Hrebenciuc
jurnaliştilor, la ieşirea din biroul preşedintelui Camerei Deputaţilor,
Valeriu Zgonea.
“Este decizia mea personală şi fiecare îşi face viaţa cum crede”, a
ţinut să precizeze Hrebenciuc. El a spus că nu regretă discuţiile pe
care le-a avut cu Dan Şova, precizând că este vorba despre discuţii pe
care oricine le are la o cafea.
”Nu am încălcat niciun fel de normă. Dacă vă uitaţi atent, astea sunt
discuţii pe care le faci la cafea, cum faceţi şi dumneavoastră. Nu, nu
regret nimic din ce am vorbit”, a spus Hrebenciuc. El a arătat că
regretă, însă, plecarea din Parlament şi a spus că va candida din nou în
2016: ”Da, regret, după 18 ani nu e uşor, dar în viaţă este un moment
clar… În 2016 revin în Parlament”.
El a mai arătat că nu părăseşte însă PSD şi că are încredere în
Justiţie.
Totuşi unii colegi de partid ai acestuia sunt de cu totul altă
părere.
Deputatul PSD Sebastian Ghiţă a cerut ca Dan Şova şi Viorel Hrebenciuc
să fie suspendaţi din PSD, spunând că aceştia au greşit faţă de partid
şi că trebuie să se pună la dispoziţia Justiţiei.
„Conform deciziei de la Orăştie enunţată de preşedintele Ponta, cer
suspendarea domnilor Şova şi Hrebenciuc din PSD. Victor Ponta vrea sa
apere legea şi corectitudinea. Aceşti oameni au greşit în partid. Nu
ştiu dacă au greşit şi în faţa legii. Domnul Ponta a spus că cine va
face jocuri în PSD va fi exclus. Justiţia trebuie să arate adevărul
despre retrocedări. Şi despre Macovei. Şi despre regimul Basescu”, arată
Sebastian Ghiță într-o declaraţie de presă.
Mogulul de la România TV mai spune că nimeni nu este mai presus de
lege şi că Viorel Hrebenciuc ”i-a atras şi pe alţi senatori într-o
situatie rea şi gravă, riscând să compromită poziţia PSD”.
Vanghelie, obsedat că-l urmăreşte Ghiţă
Nu se ştie ce efect în plan juridic vor avea ultimele
interceptări telefonice făcute de DNA. Cert este că ele au băgat dihonia
în partidul condus de Victor Ponta, în care facţiunile sunt mai
înverşunate ca niciodată una împotriva alteia.
Dovadă stă şi răbufnirea primarului sectorului 5, Marian Vanghelie, la
ieşirea dintr-un restaurant unde luase masa actuala sa iubită, Oana
Niculescu Mizil, şi cu soţii Mircea şi Mihaela Geoană, la un restaurant
cu specific asiatic, din zona Floreasca.
În timp ce jurnaliştii WOWbiz.ro îi filmau pe soţii Geoană, Vanghelie
a pornit pe urmele lor, iar la o intersecţie mai întunecată i-a ordonat
şoferului să blocheze maşina jurnaliştilor. Nervos, edilul s-a dat jos
de pe scaunul din dreapta şi s-a dezlănţuit: “De ce ne urmăriţi, mă?
Băă, îl arestăm pe Ghiţă?!!, Bă, f…ti m..tii m..îi!? Îl arestăm pe
Ghiţă, mă? Fu..va m..ţii-n gură cu Ghiţă şi cu Ponta al vostru! Băă,
ştii ce să.. ‘m…îţi rupem picioarele, mă! Fii atent ce-ţi spun: că am
şapte maşini pe voi acum, am trimis! Dacă va mai prind o dată, va bag în
spital!”.
Fără alte comentarii.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție fac joi
percheziții la domiciliul fostului tenismen Dinu Pescariu, precum și la o
fundație a acestuia, în cadrul anchetei privind dosarul Microsoft, au
declarat pentru Agerpres surse judiciare.
Percheziții au loc și la fostul ministru al Comunicațiilor
Gabriel Sandu și la fostul consilier prezidențial Dorin Marian. De
asemenea, procurorii au percheziționat locuințele oamenilor de afaceri
Dorin Cocoș și Remus Truică, a omului de afaceri Nicolae Dumitru și
fostului director al SIE Cătălin Harnagea.
În total, DNA a descins la 56 de adrese din București și comune din
județul Ilfov în dosarul Microsoft, privind fapte de corupție în
legătură cu încheierea unor contracte de licențiere IT. Potrivit unui
comunicat al DNA dat publicităţii joi, sunt vizate de percheziții sedii
de firme, de fundații sau domicilii ale unor persoane fizice.
„În cursul zilei de 16 octombrie, ca urmare a obținerii autorizărilor
legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare
în 56 de locații situate în municipiul București și comune din județul
Ilfov, având destinația de sedii de societăți comerciale, de fundații
sau domicilii ale unor persoane fizice”, se precizează în comunicat.
În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din
partea Serviciului Român de Informații și din partea Brigăzii Speciale
de Intervenție a Jandarmeriei
Procurorii de la DNA Braşov instrumentează o cauză complexă,
privind retrocedări ilegale de terenuri. În dosar sunt vizate sau
audiate nume sonore ale politicii româneşti şi ale jurnalelor de ştiri
mondene, printre care Viorel Hrebenciuc, Ilie Sârbu, trei magistraţi şi
„prinţul” Paul Lambrino şi soţia sa, Lia Georgia.
Aceştia din urmă sunt vizați în dosarul retrocedărilor ilegale
instrumentat de procurorii DNA, aceștia fiind implicați în
reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren forestier
aparținând Casei Regale.
Potrivit unor surse judiciare citate de Agerpres, cei doi vor fi chemați
la DNA Brașov, după ce miercuri dimineață au fost făcute percheziții la
domiciliul lor din București.
Din probe a rezultat, susțin sursele citate, că Paul Philippe și Lia
Georgia, cu sprijinul juristei acestora, Ciocoiu Alina Carmen,
pretinzând că sunt moștenitorii bunurilor deținute de Casa Regală a
României, au cumpărat influență de la Iacob Sorin Ion, care le-a promis
că va interveni, direct sau indirect, pe lângă funcționari cu atribuții
în materia reconstituirii dreptului de proprietate pentru obținerea mai
multor bunuri imobile (terenuri și clădiri).
Documentele din dosar relevă că un prim obiectiv l-a reprezentat
reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren forestier de
aproximativ 30.000 de hectare situat pe raza orașului Broșteni, judeţul
Suceava. Ei ar fi făcut demersuri și ar fi încercat să determine Comisia
locală de fond funciar Broșteni să se pronunțe favorabil asupra unei
cereri mai vechi formulate de Paul Lambrino.
Ziarul de Investigaţii a relatat pe larg despre afacerile nu tocmai
ortodoxe pe care „prinţul” Paul Lambrino le-a derulat în domeniul
retrocedărilor.
Hrebenciuc şi „Tata socru'” au dat cu subsemnatul
La sediul DNA Braşov a ajuns miercuri, însoțit de un jandarm, şi
deputatul PSD Viorel Hrebenciuc, el urmând să fie audiat în dosarul
retrocedărilor ilegale. Întrebat în ce calitate a fost chemat,
Hrebenciuc a spus: ”Nu știu, o să văd înăuntru”.
Înaintea acestuia, la sediul DNA ajunsese și liderul senatorilor PSD,
Ilie Sârbu, care a ieșit după aproximativ o oră. Procurori din cadrul
Direcției Naționale Anticorupție — Serviciul Teritorial Brașov
efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind
săvârșirea unor infracțiuni de corupție și asimilate celor de corupție
ce au legătură cu reconstituirea dreptului de proprietate pentru
suprafața de aproximativ 90.000 ha de teren forestier și 100 ha teren
agricol.
Tot miercuri, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al
Magistraturii a încuviințat arestarea preventivă și arestarea la
domiciliu a magistraților Roxana Anca Adam, judecător în cadrul
Tribunalului Brașov, Lorand Andraș Ordog și Gabriel Uță, judecători la
Tribunalul Covasna, şi ei implicați în dosarul de retrocedări ilegale
ale unor terenuri.
Potrivit unui comunicat al CSM remis miercuri, Secția a încuviințat și
efectuarea percheziției la locul de muncă al Roxanei Adam, soţia
parlamentarului PSD Ioan Adam, precum și efectuarea percheziției
domiciliare și la locul de muncă în cazul celorlalți doi magistrați.
Solicitarea a fost prezentată Secției pentru judecători a CSM de către
DNA — Serviciul Teritorial Brașov.
Miercuri dimineață, procurorii DNA au făcut 25 de percheziții
domiciliare în județele Brașov, Bacău și Covasna și în București — cinci
la instituții publice de interes local, una la un birou de avocatură
iar restul la sediile unor societăți comerciale și domiciliile unor
persoane fizice.
În dosar mai sunt implicați doi avocați, unul din Baroul Brașov și unul
din Covasna, precum și deputatul PSD Ioan Adam.
Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a încercat
miercuri să dreagă busuiocul în ceea ce priveşte lucrările de
modernizare de pe Şoseaua Pantelimon, care vor fi distruse odată cu
începerea excavaţiilor la metrou.
Sorin Oprescu a spus că lucrările în zona Pantelimon vor dura,
după cum este programat, încă 24 de luni. „Eu sper să tragem termenul
mai încoace, pentru că sunt zone unde vor veni stațiile de metrou și
acolo vom face o facilitate, nu știu cum să îi spun altfel, adică nu ne
apucăm să săpăm, să asfaltăm complet, să facem structura pentru ca să o
spargă cei de la metrou peste un an de zile”, a declarat Sorin Oprescu.
Ziarul de Investigaţii a dezvălui recent cum Primăria Capitalei, prin
semnătura directorului Direcţiei Transporturi, Ion Dedu, a dat ordin de
începere a lucrărilor de modernizare pe Şoseaua Pantelimon şi pe
Şoseaua Iancului, cu toate că fusese avertizată că anul viitor vor
începe excavaţiile la metrou.
Tot miercuri, Sorin Oprescu a anunţat că lucrările la Piața
Charles de Gaulle se vor termina în câteva zile.
„Se lucrează și noaptea, deci este o chestiune de zile să plecăm de
acolo cu piața rezolvată”, a spus edilul Capitalei, cu prilejul unei
vizite de lucru la pasajul Mihai Bravu.
În altă ordine de idei, el și-a exprimat speranța că lucrările la
pasajul Muncii se vor finaliza cât de curând.
Pe de altă parte, el a spus că în cazul lucrărilor de la Piața Sudului
se înregistrează o întârziere de două săptămâni pentru că au fost o
serie întreagă de discuții legate de proiectul cu detaliile tehnice.
Aeroportul Băneasa a fost picătura care a umplut paharul. Așa
cum s-a dovedit și în cazul sectoarelor rutier, feroviar și naval,
Master Planul de Transport al României, întocmit de compania canadiană
AECOM, a fost făcut după ureche, mai exact pe baza unor informații luate
de pe Google. Miercuri, la ultima dezbatere publică a Master Planului,
cea referitoare la transportul aerian, ministrul Transporturilor, Ioan
Rus, nu a mai rezistat și a sărit la jugulara consultantului. Discuția a fost deschisă de Radu Merica, preşedintele Aircraft Owner
and Pilot Association of Romania şi fost preşedinte CA al Companiei
Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB): „O întrebare se referă la
aeroportul Băneasa. În situaţia de azi apare aeroportul Bucureşti –
Băneasa, şi apoi, la anul 2020 nu mai e pe hartă aeroportul Băneasa.
L-am ucis între timp? Să ştim de pe acum, pentru că acolo e şi Romaero,
sunt şi investiţii în curs”.
Valentin Iordache punctează cu diplomație
De aici nu a mai fost decât un pas până la izbucnirea unei contestări
generale a Mater Planului de către cei prezenți în sala din Palatul CFR
(sediul Ministeruli Transporturilor) la ultima dezbatere publică a
documentului – după cele pe sectoarele rutier, feroviar și naval. În
discuție a intervenit Valentin Iordache, director de comunicare şi
relaţii publice la CNAB, companie care administrează aeroporturile din
Otopeni şi Băneasa, care s-a arătat convins că în legătură cu aeroportul
Băneasa va fi operată în curând o rectificare. „Rugămintea noastră
este să fim în continuare consultaţi şi ne vom da tot concursul pentru a
remedia aceste erori mai mici sau mai mari”, a mai spus, cu diplomația
ce-l caracterizează, Valentin Iordache.
Ioan Rus s-a burzuluit la consultant
În
fața unui asemenea tir de artilerie, ministrul Ioan Rus nu a putut
rămâne indiferent și a arătat cu degetul către consultant: „Chestiunea
legată de Băneasa nu o înţeleg. Am mai văzut odată Băneasa scoasă de la
lista cu Schengen în Guvern şi era să întorc masa pe dos. Dacă o mai văd
o dată aici, o să vreau scris să-mi explicaţi de ce. Cineva se tot
luptă cu Băneasa asta. La noi pe Dâmboviţa este normal, tot ar face unul
o casă în mijlocul pistei”. În acest moment, se impune precizarea
că pentru Aeroportul Băneasa – Aurel Vlaicu lovitura de grație a venit
în 2012, de la ministrul Transporturilor de la acea vreme, Anca Boagiu,
care a dispus transferarea curselor low-cost la Otopeni. Rus a ținut
să precizeze faptul că orice capitală „adevărată” din Europa are
minimum două aeroporturi. „Fiţi siguri că şi Bucureştiul o să aibă şi
Otopeni, şi Băneasa. Eventual, în timp, dacă am fi extrem de serioşi şi
de harnici, atunci Bucureştiului îi trebuie un aeroport mare, în altă
parte decât în Băneasa sau Otopeni. Până când va fi acest lucru posibil
va mai trece puţin timp”, a precizat Rus. Ideea construcţiei unui nou
aeroport pentru Bucureşti datează de mai mulţi ani, fără ca
autorităţile să înceapă, în practică, un astfel de proiect. Două dintre
locurile vehiculate au fost Adunaţii Copăceni, în judeţul Giurgiu (de
către Ludovic Orban, coleg de partid cu patronul Blue Air, Nelu
Iordache, originar din comuna respectivă) și Alexeni, județul Ialomița
(de către Radu Berceanu).
Aerodromul Tuzla lipsește din Master Plan
Însă Master Planul de transport nu are ca unică hibă Aeroportul
Băneasa. Cei prezenți în sală la dezbaterea publică au pus pe tapet mai
multe imperfecțiuni ale documentului care va sta la baza obținerii de
fonduri europene în următorii șapte ani. Dorin Ivașcu, patronul
Regional Air Services și președintele Asociației Operatorilor Privați
din Aviație, a adus în discuție locul pe care se află România la nivel
european în materie de trasnport aerian. Mai exact, România are doar 0,5
călători la un locuitor, în vreme ce media europeană este de 2,6. Până
și bulgarii ne râd în față, cu o cifră de 0,9 pasageri la un locuitor.
Ce să mai vorbim de Regatul Unit, unde cifra se ridică la cinci pasageri
pentru fiecare locuitor… El
a ridicat și problema ignorării de către Master Paln a aerodromurilor,
care „sunt total neglijate”. Problemă care a fost ridicată și de Radu
Merica: “Nu numai aeroporturile internaționale, ci și aerodromurile
trebuie finanțate. Polonia a obținut fonduri europene pentru simulatoare
de zbor, pentru parcuri industriale lipite de aeroporturi”. Și dacă
tot vorbim despre aeroporturi și prioritizarea lor pentru obținerea
finanțării, în discuție a intrat, extrem de acidă, și reprezentanta
Aeroportului Tuzla, Cristina Mitchievici: „Studiul se bazează doar pe
aeroporturile de stat, fie ele deținute de Ministerul Transporturilor
sau de consiliile județene”. Exact ca în cazul dezbaterii publice pe
sectorul feroviar, unde s-a constatat că au fost luate în calcul doar
cifrele de trafic ale CFR Călători, nu și ale operatorilor privați, care
grupează 20% din trafic. Citește și: Autoritățile române
oficializează distrugerea căilor ferate prin Master Planul pe
transporturi. Din cauza închiderii unor linii vor avea de suferit firme
private, dar și americanii de la Deveselu Cristina Mitchievici a
ținut să puncteze importanța aeroportului pe care-l reprezintă, la care
acționar majoritar este antevorbitorul său Dorin Ivașcu, spunând că 95%
din traficul de eleicoptere din România este concentrat aici. Potrivit
ei, la numărul de mișcări de aeronave (decolări și aterizări),
Aeroportul Tuzla se situează pe locul 4 în România. Ce-i drept, este
vorba de aeronave de mici dimensiuni.
Aurelia Fulger ia la tocat Master Planul
Master
Planul a fost criticat și de Aurelia Fulger, fost director în cadrul
TAROM, acum director general al Relliance Consulting. Ea s-a referit la
Aeroportul Bacău (luat în concesiune de Blue Air), unde în Master Plan
se spune că este singurul care are nevoie de investiții imediate, din
cauza lungimii necorespunzătoare a pistei. Apoi, a spus Aurelia Fulger,
același document propune efectuarea de ivestiții la Bacău abia după
2030. Ea a remarcat și ceea ce Europeanul.org a dezvălui recent, și
anume că potențialul de dezvoltare a Aeroportului Craiova a fost
“supraevaluat”, în condițiile în care de aici nu decolează și nici
aterizează nicio cursă internă. Citește și: Enormitățile din Master
Planul de Transport, trimis la Comisia Europeană: aeroportul din Craiova
îl surclasează pe cel din Cluj și automotoare electrice achiziționate
pentru căi ferate neelectrificate Reprezentantul consultantului
AECOM, britanicul Martin Bright, a încercat să contracareze acuzațiile,
spunând că „traficul potențial la Craiova este foarte mare”. El a ținut
însă să-și nuanțezeprognoza, precizând că ea depinde de interesul pe
care-l vor arăta compasniile aviatice private sau de stat. “Prognoza
depinde nu numai de facilitățile fiecărui aeroport, ci și de operatorii
care vor veni”, a spus el.
Inadvertențele, punct cu punct
Master Planul de transport este un document strategic care va sta la
baza planificării investiţiilor în transporturi până în 2030 şi necesar
pentru atragerea fondurilor europene în perioada 2014-2020. Compania
americană AECOM este consultantul statului român pentru realizarea
documentului, în baza unui contract de 9,5 milioane lei fără TVA,
atribuit în 2012. O analiză extrem de acidă a Master Planului a fost
realizată și de directorul general al companiei GEO ARC, Claudiu
Dascălu, care a fost pusă la dispoziția Europeanul.org. Dascălu ia
„la tocat”, punct cu punct, toate inadvertențele prezente în documentul
elaborat de canadieni. Printre acestea se numără greșeala privind anul
deschiderii Aeroportului Brașov – Ghimbav; lipsesc patru aerodromuri
private dintre cele 21 publicate; numărul pozițiilor de staționare a
aeronavelor nu corespunde cu situația de pe teren.
Oare merită ca România să investească în continuare aproape
un miliard de euro pentru finalizarea lucrărilor la Canalul
Dunăre-București? Cei de la Ministerul Transporturilor care au făcut
prioritizarea proiectelor ce vor fi finanțate din fonduri europene spun
că ar trebui să mai așteptăm până în 2030 pentru această investiție. De
cealaltă parte, cei care au făcut proiectul spun că dacă mai așteptăm
încă 15 ani tot ce s-a investit până în prezent se va duce pe apa
Sâmbetei (mai exact pe cea a Argeșului). În fine, sunt și cei care
susțin că investiția, oricând ar fi ea făcută, înseamnă pur și simplu
bani aruncați pe fereastră, pentru că rentabilitatea economică ar fi
negativă de-a dreptul. Atât de controversatul Master Plan pe transport trimis de
autoritățile române Comisiei Europene a fost din nou dezbătut luni la
sediul Ministerului Transporturilor. De această dată au fost luate în
discuție, în dezbatere publică, prevederile documentului care vizează
transporturile navale. Încă de la bun început, dezbaterea a devenit
extrem de încinsă, atunci când a venit vorba de Canalul
Dunăre-București, pe care canadienii de la AECOM, cei care au realizat
Master Planul, l-au considerat prioritar, însă prea scump. Motiv pentru
care proiectul a fost împins pentru a fi realizat după 2030.
Șeful IPTANA spune „bagă bani, bagă bani”
A fost de ajuns pentru ca proiectantul lucrării, Cornel Marțincu,
șeful institutului IPTANA, să sară în sus, susținând că, dacă așa vor
sta lucrurile, nu se va mai putea folosi nimic din ceea nce s-a realizat
până în prezent. “Peste 15 ani nu se mai poate conta pe nimic din ceea
ce există în prezent. Trimiterea după 2030 reprezintă lovitura finală
pentru acest proiect”, a spus Marțincu. El
a explicat că valoarea de 1,5 miliarde de eurostipulată în Master Plan
pentru a duce la bun sfârșit Canalul Dunăre-București reprezintă costul
total al întregului proiect, care presupune și amenajări pe râul
Dâmbovița. Potrivit spuselor proiectantului, investiția ar putea fi
realizată etapizat, adică mai întâi să fie realizată legătura
Bucureștilor cu Dunărea, pe râul Argeș, demers care nu va depăși un
miliard de euro. În varianta inițială, gândită în perioada
comunistă, atunci când au început și lucrările, Canalul Dunăre-București
ar fi presupus construcția a două porturi în apropierea Capitalei – la
la 1 decembrie și la Glina. Într-o primă fază, a susținut Marțincu, ar
fi suficientă punerea la punct a portului de la 1 Decembrie. “Ne-am
oprit din cauza lipsei de bani și a informațiilor referitoare la
mentenanța ulterioară. Cei 1,5 miliarde de euro necesari sunt
echivalentul bugetului pentru autostrăzi pe șapte ani”, a spus, într-o
primă fază, Marcel Boloș, directorul general al Autorității de
Management a Programului Operațional Sectorial Transport (POST). Apoi,
când a aflat că proiectul poate fi făcut în etape, a devenit mai
cooperant: “Putem să facem această testare, mai ales că proiectul are
indicatorii de performanță foarte buni“.
Laurențiu Mironescu, contestatarul numărul 1
Dar
apoi a venit rândul contestatarilor să ia cuvântul. Cel mai vehement
opozant al proiectului s-a dovedit a fi Laurențiu Mironescu, fost
deputat PDL, patronul companiei COREMAR Constanța. El a susținut că
transportul naval este mai ieftin decât cel rutier doar pentru distanțe
mai mari de 450 km. “Or, Bucureștiul e la 200 km de Constanța, drept
pentru care este mai ieftin să transporți mărfurile cu mijloace auto. Se
economisesc două manipulări”, a spus Mironescu. După ceva timp, a
venit replica lui Marțincu: “Eficiența de peste 450 km este valabilă
doar în cazul mărfurilor perisabile. Pe de altă parte, nu trebuie să ne
uităm doar la Constanța, ci și la vest. Până la Belgrad sau Budapesta
sunt mai mult de 450 km”. El a mai precizat, în context, că, odată
finalizat Canalul Dunăre-București, adevărate bombe, cum ar fi
cisternele cu GPL, ar fi îndepărtate de pe șosele sau de pe calea
ferată.
Ion Iliescu: “o prostie”
Principalul opozant al canalului nu a fost însă prezent la dezbaterea
de luni din Palatul CFR. “Proiectul exista, numai că a fost un proiect
tâmpit făcut la indicaţiile lui Ceauşescu pentru navigaţie. Sigur,
Ceauşescu era un analfabet şi dădea subiectivitate acestui subiect. Văd
că-l reiau unii cu canalul Dunăre – Bucureşti, asta e o prostie”,
spunea, nu mai devreme de anul trecut, președintele de onoare al PSD,
Ion Iliescu, de profesie inginer hidrotehnist. „Se vehiculează din
nou Canalul Dunăre – Bucureşti şi au apărut tot felul de aberaţii şi
legătura Bucureştiului cu Dunărea. Păi Bucureştiul e la Dunăre, există
două porturi. Ce înseamnă 60 de km? Şi în general, ca strategie,
Bucureştiul ar trebui să gândească o formulă. Populaţia Bucureştiului
merge la final de săptămână spre munte la 100 şi ceva de kilometri. De
ce să nu facă drumul de o oră până la Dunăre şi dezvoltarea de
facilităţi pentru weekend-ul bucureştenilor? Ideea de canal… Ăla nu e
canal”, spunea Iliescu, la aniversarea unui secol de la înfiinţarea
primului Departament de Ape în România. În opinia fostuli președinte
al României, Canalul Dunăre-Bucureşti reprezintă de fapt amenajarea
cursului inferior al Argeşului în cinci trepte energetice, ceea ce ar
duce în câţiva ani la colmatarea în aval, în condiţiile în care râurile
transportă materiale solide.
Regularizarea șenalului navigabil, prioritară
Însă Master Planul de Transport, în domeniul naval nu presupune numai
Canalul Dunăre-București. Cel mai important proiect, în opinia
autorităților de la București, dar și în cea a canadienilor de la AECOM
este cel de îmbunătățire a condițiilor de navigație pe Dunăre, în
porțiunea de graniță România-Bulgaria. Proiectul, în valoare de 207
milioane de euro, ar presupune lucrări de regularizare a șenalului
navigabil, în vederea restabilirii unor condiții de navigație și
asigurarea mentenanței regulate pentru a menține șenalul în acest
stadiu. Principalele probleme care se constată în momentul de față
sunt legate de adâncimea șenalului navigabil, care deseori scade sub
valoarea minimă acceptabilă de doi metri și jumătate. Nu mai puțin de
șapte secțiuni scad în mod rugulat sub acest standard, se menționează în
Master Plan. Documentul a fost, în final, criticat vehement de
fostul director general al Departamentului Naval din Ministerul
Transporturilor, Șerban Cucu, care a ocupat și poziția pe care acum se
află Marcel Boloș. “În tot Master Planul nu am găsit o analiză de
trafic. Pentru niciun port nu este prezentat traficul pe categorii de
mărfuri. În plus, despre Canalul Dunăre-Marea Neagră nu se vorbește
decât în patru rânduri, ceea ce mi se pare extrem de puțin. În acest
caz, nu găsesc proiectul care se referă la consolidarea malurilor, în
absența căruia există riscul blocării canalului”
Principalelele cauze ale devalizării combinatului sunt vânzarea de produse, sub costul de producție, către firme controlate tot de persoane din conducere sau de rude ale acestora, dar și de acordare nelegală de de salarii nechibzuite. Acestea au produse pagube, în final, de sute de milioane de euro.
Vânzări „în pierdere” de 105 milioane de lei
Potrivit raportului, sunt trei cauze principale care au creat, în
timp, dezechilibrele care au condus la dezastrul Oltchim. Managementul
nu a fost capabil să se adapteze la evoluția pieței și nici nu a reușit
să implementeze un proghram anti-criză coerent. Dimpotrivă, se scrie în
raport, „deciziile care au fost implementate au condus la adâncirea
pierderilor și la imposibilitatea de redresare a societății. Un alt
motiv, chiar mai important decât primul, este că Oltchim a făcut vânzări
în pierdere, sub costul de producție, către companii controlate de
„familia” managerului Constantin Roibu. „O bună parte dintre acestea
„erau controlate direct sau indirect de managementul societății. De
asemenea, importante tranzacții neprofitabile au fost făcute cu firme
localizate în paradisuri fiscale”. Pierderea generată de tranzacțiile
analizate până la momentul redactării raportului era de 105 milioane de
lei.
Prejudiciul din afacerile cu „căpușe”, 101 milioane de euro
Decizia echipei lui Roibu de a vinde sub costul de producție este
apreciată de autorii raportului drept subminare economică a societății,
deci o cauză care a condus Oltchim către insolvență. Dacă se iau însă
ca reper prețurile de piață – cotațiile ICIS (un institut
internațional) care oferă o imagine a tranzactiilor pentru produsele Oltchim,
pierderea este încă mai mare – 101,5 milioane de euro. „Consiliul de
Administrație aproba, în mod constant, prețuri minimale având ca
referință un cost de producție nerealist (…) salvând aparența
legalității acestui cadou făcut propriilor clienți”.
Cea mai mare parte din tranzacțiile Oltchim au avut loc cu firmele
„căpușă”, apropiate managerului Roibu, „care aveau ca și asociați sau
administratori statutari membr ai familiei d-lui Roibu Constantin sau
actuali/foști angajați ai societății. În relațiile comerciale cu Oltchim
și-au găsit locul următoarele companii: Amitrans – asociat și
administrator Mihăescu Nicolae Remus, fiul șoferului lui Constantin
Roibu; Chempro Chemicals – asociați Alexandru Călin Roibu (fiul lui
Constantin Roibu) și Nicolae Enache (fost subaltern al lui Roibu);
Protectchim – asociați același Nicolae Enache și Dorel Vasile Horincar);
Designro unde acționar și administartor era Nicolae Gheorghe Olaru,
director general adjunct al Oltchim; Oltgroup PVC (asociat un SRL din
Cipru, iar unul dintre administratori era Gheorghe Roibu, fratele lui
„Roibu – împărat”) și Sistemplast (unde Constantin Roibu era personal în
consiliul de admiistrație). Între 2009 și 2012, volumul tranzacțiilor
dintre Oltchim și companiile controlate de către managementul
combinatului a fost de 71,4 milioane de euro.
Salariile nechibzuite au îngropat societatea
Și măsura lui Roibu de a-și ține aproape salariații prin creșterea
nechibzuită a salariilor a fost tot o piatră de moară de gâtul Oltchim!
Dacă în 2009,
cheltuielile medii cu salariul brut de 79,4 de milioane lei, în 2012
acesteau au ajuns la 111 milioane lei, în contextul în care pierderea
netă aferentă perioadei 2009 – 2012 a fost de 1,1 miliarde lei. De câte
ori aceste nereguli au fost dezvăluite de presă, conducerea Oltchim
replica cu bugetele de venituri și cheltuieli, care arătau, an de an,
creșteri semnificative ale cifrei de afaceri, dar în niciun an nu se
prevedea o recuperare semnificativa a pierderilor din anul sau din anii
anteriori, spune actuala conducere a întreprinderii în insolvență.
„Practic, prin aceste măsuri, managementul a remunerat non-performanța
și a contribuit, în mod direct, la adâncirea pierderilor”, se
consemnează în raport.
După succesul pe care l-au avut grație sprijinului PSD la adoptarea moțiunii simple împotriva ministrei USR Diana Buzoianu, parlamentarii AUR au trecut și la...
Angajații CT Bus - compania de transport care operează în municipiul Constanța, sunt, pentru a doua zi consecutiv, în grevă.
Ieri, compania anunța că este...
Răzvan Alexandru Cuc, fost ministru PSD al Transporturilor în guvernele Grindeanu și Tudose, a fost reținut ieri de procurorii anticorupție, într-un dosar de dare...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
