Consiliul Judeţean Brăila nu are contract cu nicio firmă pentru
deszăpezirea drumurilor judeţene, deoarece licitaţia a fost amânată după
ce vicepreşedintele Florin Mija a fost reţinut pentru corupţie, în
acelaşi dosar cu Gheorghe Bunea Stancu.
Potrivit reprezentanţilor Comitetului Judeţean pentru Situaţii de
Urgenţă Brăila, licitaţia pentru încredinţarea serviciului de
deszăpezire a drumurilor judeţene a fost amânată după ce
vicepreşedintele instituţiei, Florin Mija, a fost reţinut de DNA, fiind
acuzat de fapte de corupţie, în acelaşi dosar cu preşedintele CJ,
Gheorghe Bunea Stancu, transmite Mediafax.
Ulterior, nicio firmă nu
s-a înscris la licitaţia organizată pe 3 decembrie de Consiliul Judeţean
Brăila pentru încredinţarea serviciului de deszăpezire a drumurilor
judeţene, astfel că autorităţile judeţene au propus colaborarea cu
primăriile din judeţ. Dacă este nevoie de deszăpezire, în urma
înţelegerii cu Consiliul Judeţean, primăriile trebuie să acţioneze
pentru a curăţa drumurile judeţene de zăpadă, însă în multe cazuri
unităţile administrativ- teritoriale nu au utilajele necesare şi nici
licenţă pentru activităţi de deszăpezire pe drumurile judeţene.
În
judeţul Brăila, ninge neîntrerupt de sâmbătă dimineaţă, de la ora 6,00,
iar reprezentanţii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă
Brăila s-au întrunit în şedinţă extraordinară şi au stabilit o serie de
măsuri. Astfel, primăriile trebuie să instituie serviciul de permanenţă,
să asigure din timp transportul spre spitale al persoanelor care
necesită tratament prin dializă, precum şi al gravidelor care trebuie să
nască la termen în această perioadă, să asigure rezervele de hrană, apă
şi medicamente către populaţie şi să pregătească spaţiile de cazare
pentru persoanele surprinse în trafic.
În acelaşi timp, primăriile
trebuie să coopereze în permanenţă cu reprezentanţii Poliţiei Rutiere
pentru a cunoaşte în orice moment condiţiile de trafic, precum şi cu
specialiştii Direcţiei de drumuri judeţene şi naţionale, pentru a fi la
curent cu starea drumurilor şi cu eventualele situaţii de blocare sau
îngreunare a circulaţiei pe anumite porţiuni, ca urmare a înzăpezirilor
sau a carosabilului îngheţat ori acoperit de polei.
Blestemul de după gratii al lui Gheorghe Bunea Stancu.
Antonie Solomon riscă să se întoarcă după gratii.
Abia au trecut câteva zile de când fostul primar al Craiovei
Antonie Solomon a ieşit din închisoare. El riscă acum să se întoarcă
după gratii, după ce procurorii din cadrul Direcției Naționale
Anticorupție – Serviciul Teritorial Craiova au dispus trimiterea în
judecată a fostului edil.
DNA a anunţat luni după amiază că fostul primar al municipiului
Craiova Antonie Solomon a fost trimis în judecată pentru săvârșirea
infracțiunii de abuz în serviciu.
În același dosar au mai fost
trimise în judecată Liana Carmen Grigorie, aflată sub control judiciar,
care la data faptelor a fost consilier juridic la Direcția Contencios
Juridic și Asistență de Specialitate din cadrul Primăriei municipiului
Craiova, pentru abuz în serviciu în formă continuată și Nicolescu
Miulescu, secretar al municipiului Craiova, la data faptelor, pentru
abuz în serviciu.
Potrivit DNA, în cursul anului 2007, Solomon, în
calitate de primar al municipiul Craiova și președinte al comisiei de
aplicare a prevederilor Legii 10/2001, împreună cu cele două inculpate,
și-au exercitat în mod necorespunzător atribuțiile de serviciu cu
prilejul emiterii unei dispoziții de restituire în natură a unui imobil
compus din teren în suprafață de 1.310 mp și clădire în suprafață de 330
mp, situat în municipiul Craiova. Acest document a fost întocmit de
către Grigorie Carmen Liana fără a ține seama că actele prezentate de
persoana notificatoare nu cuprindeau motivele de fapt pe care se
întemeiază cererile de restituire și erau contradictorii, întrucât
prezentau aspecte diferite, nefiind apte să demonstreze calitatea de
moștenitor legal său testamentar al acesteia, existența unui act de
deposedare abuzivă sau să stabilească caracterul abuziv al preluării
imobilului și fără ca notificarea să fi fost examinată pe fondul ei și
să fi primit o propunere de soluționare din partea comisiei interne de
aplicare a prevederilor Legii nr. 10 /2001.
Grigorie a atestat faptul
neadevărat că imobilul ar fi fost naționalizat în baza Decretului nr.
92/ 1950, deși era donat autorității publice locale prin act autentic.
Prin aceste demersuri, s-a produs o pagubă în dauna Primăriei Craiova în
valoare de 2.064.216 lei, echivalentul a 660.000 euro, mai arată DNA
„Guzganul rozaliu” rămâne după gratii
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis luni ca Andrei
Hrebenciuc să fie cercetat în stare de arest la domiciliu. În schimb,
tatăl său, Viorel Hrebenciuc, dar și Ioan Adam și Paltin Gheorghe
Sturdza rămân în arest preventiv.
Instanța Supremă a înlocuit în cazul lui Andrei Hrebenciuc măsura
arestului preventiv cu cea a arestului la domiciliu, iar celorlalți trei
inculpați le-a respins contestațiile la decizia de prelungire a
arestării preventive. Decizia ÎCCJ este definitivă.
Săptămâna
trecută, ÎCCJ a decis ca Viorel și Andrei Hrebenciuc, precum și
inculpații Ioan Adam și Gheorghe Paltin Sturdza să rămână în arest
preventiv în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri. „Admite
propunerea de prelungire a arestării preventive formulată de Parchetul
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție — Direcția Națională
Anticorupție, Serviciul Teritorial Brașov. Dispune prelungirea arestării
preventive a inculpaților pentru o perioadă de 30 de zile, astfel: de
la data de 20 decembrie 2014 până la data de 18 ianuarie 2015, inclusiv,
pentru inculpatul Adam Ioan; de la data de 23 decembrie 2014 până la
data de 21 ianuarie 2015, inclusiv, pentru inculpații Hrebenciuc Andrei
și Sturdza Paltin Gheorghe; de la data de 28 decembrie 2014 până la data
de 26 ianuarie 2015, inclusiv, pentru inculpatul Hrebenciuc Viorel”, se
arăta în decizia instanței.
Viorel Hrebenciuc a fost arestat pe 29
octombrie, el fiind acuzat de constituire a unui grup infracțional
organizat, trafic și cumpărare de influență, spălare a banilor, folosire
a influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite și instigare la
folosirea influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de
conducere într-un partid în scopul obținerii pentru sine sau pentru
altul de foloase necuvenite.
Potrivit DNA, începând cu aprilie 2013,
Viorel Hrebenciuc, împreună cu deputatul Ioan Adam, Paltin Sturdza și
Dan Bengescu, au constituit și coordonat un grup ce urmărea să obțină
venituri prin oferire de mită, cumpărare de influență sau folosirea
nelegală a influenței cu scopul de a urgenta punerea în posesie și
eliberarea titlului de proprietate, precum și o cât mai rapidă vânzare
unui teren forestier în suprafață de 43.227 ha dobândit prin hotărâre
judecătorească a Tribunalului Covasna.
Alina Bica rămâne după gratii. judecată în stare de arest
Fosta șefă a DIICOT Alina Bica va petrece sărbătorile după gratii, urmând să fie judecată în stare de arest, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis că măsura arestării preventive a acesteia îndeplinește condițiile de legalitate. ÎCCJ a luat în discuție miercuri seară legalitatea măsurii arestării preventive a Alinei Bica, după ce aceasta a fost trimisă în judecată, în stare de arest, de procurorii Direcției Naționale Anticorupție în dosarul privind acordarea de despăgubiri supraevaluate omului de afaceri Stelian Gheorghe, zis Stelu, pentru un teren din Capitală.
„Menține măsura arestării preventive a inculpaților Bica Alina Mihaela, Bogdan Dragoș George, Alexandru Lăcrămioara, Nuțiu Emil, Dumitrean Crinuța. În baza art. 207 alin. 2, alin. 4 și alin. 7 Cod procedură penală (introdus prin OUG nr. 82/2014) menține măsura preventivă a controlului judiciar față de inculpații Diacomatu Sergiu Ionuț, Teodorescu Cătălin Florin, Vasilescu Oana și Gheorghe Stelian”, se arată în decizia instanței supreme. Aceasta a fixat termen pe 6 ianuarie în vederea verificării, din oficiu, a temeiurilor măsurilor preventive față de Alina Bica, Dragoș Bogdan, Lăcrămioara Alexandru, Emil Nuțiu, Crinuța Dumitrean, Sergiu Diacomatu, Cătălin Teodorescu, Oana Vasilescu și Stelian Gheorghe, cu citarea inculpaților. Decizia poate fi contestată în 48 de ore de la comunicare.
Alina Bica este acuzată de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă săvârșită ca secretar de stat și reprezentant al Ministerului Justiției în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP). În dosar, au fost deferiți justiției pentru aceeași faptă și alte persoane care erau în componența Comisiei: Crinuța Dumitrean, președinte ANRP, Dragoș Bogdan și Lăcrămioara Alexandru, toți în stare de arest preventiv, Sergiu Diacomatu, vicepreședinte ANRP, Cătălin Teodorescu, actualmente deputat, Oana Vasilescu, jurist, șef birou în MJ, toți sub control judiciar, și Remus Baciu, condamnat definitiv la cinci ani pentru corupție în altă cauză. De asemenea, au mai fost deferiți justiției Emil Nuțiu, în stare de arest preventiv, evaluator, și Stelian Gheorghe, sub control judiciar, om de afaceri, beneficiar al despăgubirii, ambii pentru complicitate. Dosarul a fost trimis spre judecare la ÎCCJ.
CNADNR aruncă 6mil € pe studii de fezabilitate pentru 2030
O ştire aparent banală, despre construcţia unui drum expres
care să lege Constanţa de Tulcea şi Brăila, a trecut aproape
neobservată, în contextul în care prime time-ul televiziunilor era
ocupat cu transmisiuni în direct despre accidentul de elicopter de pe
lacul Siutghiol şi alegerile interne din PNL. Dar, atenţie! Cazul este
de competenţa DNA, dacă autorităţile române respectă ceea ce şi-au
asumat în faţa oficlialilor de la Bruxelles. Compania Naţională de
Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) vrea să dea peste
şase milioane de euro pentru a face studiul de fezabilitate la un drum
expres care va fi construit abia după 2030. Un studiu de fezabilitate
este valabil maximum patru ani.
Studiul de fezabilitate pentru construcţia unui drum expres care să
lege Constanţa de Tulcea şi, în continuare, de Brăila va costa până la
6,2 milioane de euro, construcția efectivă a șoselei urmând să coste
peste 1 miliard de euro a anunţat CNADNR.
Segmentul de drum vizat
este parte a DN 22, în lungime de aproape 300 km, care traversează
judeţele Buzău, Brăila, Tulcea şi Constanţa. Construcţia acestui drum
expres, inclusiv a unui pod la Brăila, are o valoare estimată de aproape
1,37 miliarde de euro, potrivit datelor din varianta revizuită a
raportului privind Master Planul de Transport.
„Necesitatea şi
oportunitatea investiţiei rezultă din caracteristicile tehnice şi de
exploatare ale drumului naţional 22, pe sectorul km 287+400 – km 86+356,
care nu corespund normelor tehnice în vigoare prevăzute pentru un drum
naţional expres. Se va face conexiunea drumului expres cu varianta de
ocolire Constanţa în nodul rutier de la Ovidiu şi cu podul peste Dunăre
în zona Brăila – Măcin”, se precizează în caietul de sarcini aferent
procedurii.
Amenajarea drumului expres va contribui la dezvoltarea
economiei şi a turismului în zonă, se mai arată în document. Acordul de
realizare a studiului de fezabilitate pentru realizarea acestui drum
expres are o valoare estimată de 19 milioane de lei fără TVA, la care se
vor raporta ofertanţii în elaborararea propunerii financiare, şi poate
fi suplimentat cu 3,4 milioane de lei prin achiziţia unor servicii
similare, potrivit unui anunţ al CNADNR.
Proiectul are o durată de 12
luni şi va fi finanţat cu fonduri europene nerambursabile şi bani de la
bugetul de stat. Serviciile vor fi adjudecate prin licitaţie deschisă,
pentru preţul cel mai scăzut, iar termenul pentru depunerea ofertelor a
fost stabilit pentru 6 februarie.
Nota de plată, achitată de două ori
Toate bune şi frumoase până acum. Toţi cetăţenii din sud-estul
României au deschis şampania, la auzul veştii că vor putea ajunge mai
repede cu maşina, de la Constanţa la Tulcea, pe un drum expres nou-nouţ,
făcut cu bani de la Bruxelles.
Ne
pare rău că le stricăm euforia, dar lucrurile nu stau deloc aşa. În
cazul de faţă este vorba pur şi simplu de nişte bani aruncaţi pe
fereastră.
Dacă este să ne luăm după varianta oficialiă a Master
Planului de Transport al României, revizuită şi postată pe site-ul
Ministerului Transporturilor, acest drum expres este preconizat a fi
construit abia după 2030. Lucru care poate fi verificat foarte simplu de
oricine are un calculator conectat la internet, accesând pagina 171 a
documentului.
Or, un studiu de fezabilitate nu poate fi valabil
decât maximum patru ani de zile, din motive lesne de înţeles – se
schimbă confirguraţia la faţa locului, apar noi clădiri şamd. Dacă
studiul de fezabilitate pentru drumul expres cu pricina va fi gata în
2016 (licitaţia va avea loc în 2015, iar implementarea proiectului
durează 12 luni), cum va mai fi el valabil în 2030?
Răspunsul este
simplu – banii pe studiul de fezabilitate se vor plăti acum, iar alţii
(politicieni, căci adevăraţii plătitori vor fi aceiaşi, şi anume noi,
cetăţenii) vor plăti din nou pentru un alt studiu de fezabilitate, după
2030. Alţi bani, aceeaşi distracţie!
Dan Besciu și austriacul de la Swietelsky, reținuți de DIICOT
Omul de afaceri Dan Besciu, asociat și administrator la
Euroconstruct Trading 98 SRL, a fost reținut de procurorii DIICOT
alături de acționari și administratori ai companiei Straco Group SRL,
într-un dosar de evaziune fiscală, spălare de bani și delapidare.
alături
de Dan Besciu au mai fost reținuți Josep Horneger, A. H. și
Vlad Ionel Vameșu, în vreme ce T. H. va fi cercetat în libertate
sub control judiciar.
Cutremur pe piaţa
asfaltărilor şi construcţiilor de căi ferate. Procurorii DIICOT au făcut
miercuri zeci de percheziţii într-un dosar complex de delapidare,
spălare de bani, evaziune fiscală şi aderare la grup infracţional
organizat. Vizate sunt nume grele, printre care Dan Besciu, patronul
Euroconstruct Trading 98 şi fost patron al celebrului restaurant Golden
Blitz, fraţii H. de la Straco Group SRL şi şeful de la Swietelsky, Josep
Horneger. Totul a pornit de la arestarea, la începutul lunii octombrie,
a lui Dragoş Nedelcu, un apropiat al controversatului sindicalist de la
Petrom Liviu Luca.
Procurorii DIICOT au extins cercetările în dosarul în care sunt cercetaţi Dragoş Nedelcu, administrator al firmelor Nuts Consulting SRL şi Pathway Advisors SRL, fost membru în Consiliul de Administraţie al Realitatea Media, Bogdan Mitu, administratorul firmei Tape Computer, şi senatorii Gabriel Mutu şi Ernest Caloianu.
Extinderea cercetărilor s-a făcut pentru infracţiunile de delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală şi aderare la grup infracţional organizat, fiind vizate alte opt persoane, printre care Dan Besciu de la Euroconstruct Trading, Josep Horneger de la Swietelsky, fraţii H. de la Straco Group SRL şi Sandu Staicu, administratorul Activ Invest Construct, au declarat surse judiciare citate de Mediafax. Procurorii DIICOT şi poliţiştii au făcut miercuri percheziţii în Bucureşti şi judeţul Ilfov, pentru a pune în executare opt mandate de aducere, emise pe numele unor persoane suspectate în acest dosar, în care prejudiciul a fost estimat la aproximativ 34 milioane de lei.
Potrivit DIICOT, în perioada 2011-2014, Dragoş Nedelcu, administrator al SC Nuts Consulting SRL, SC Pathway Adivisors SRL, SC C&D Best Design Concept SRL, şi Marin Baicu, administrator al SC Baicons Impex SRL, SC LGB Transark SRL şi SC Vio Top SRL, Dan Besciu, asociat şi administrator la SC Euroconstruct 98 Trading SRL, Peter Praher şi Josep Horneger, administratori la SC Swietelsky Baugesellschaft Mbh Linz Sucursala Bucureşti şi, respectiv, SC Swietelsky Construcţii Feroviare SRL, au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat ce a avut drept scop, obţinerea prin mijloace frauduloase a unor mari sume de bani, provenite din fonduri publice angajate de companii aflate în portofoliul Ministerului Transporturilor (Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA şi CNADNR), pentru organizarea şi derularea unor achiziţii publice de lucrări de infrastructură feroviară şi rutieră.
„Modalitatea de săvârşire a faptelor constă în obţinerea de către membrii grupului infracţional organizat a unor contracte de infrastructură rutieră şi feroviară şi derularea lor în condiţii păgubitoare pentru companiile de stat achizitoare, prin angajarea unor cheltuieli nereale, aparent necesare derulării proiectelor, operaţiuni urmate de transferul unor mari sume de bani, în mod succesiv din conturile companiilor de stat, în conturile societăţilor controlate de inculpaţi, pentru ca în final, aceste sume să fie retrase în numerar sau folosite de inculpaţi în interes personal, pentru achiziţia unor imobile în centrul capitalei sau pentru plata unor vacanţe şi cumpărături de lux”, se arată într-un comunicat de presă al DIICOT.
Fraţii H. au înregistrat „facturi fantomă”
Anchetatorii au mai stabilit că, în perioada 2011-2013, A. H., T. H. şi Vlad Ionel Vameşu, asociaţi şi administratori ai SC Straco Group SRL, au dispus înregistrarea în contabilitatea societăţii a unor facturi fiscale emise de SC Activ Invest Construct, administrată de Sandu Stancu, ce atestau operaţiuni nereale, aferente executării lucrărilor proiectului Apă Canal Ilfov, cu scopul de a deduce în mod nelegal TVA aferent şi de a reduce cuantumul impozitului pe profit şi dividende, datorate bugetului de stat.
Pe baza acestor acte false s-a dispus transferul sumei totale de 14.443.879 lei în conturile SC Activ Invest Construct SRL, sumă care ulterior a ajuns în conturile unor firme fantomă şi retrasă în numerar de către membrii grupului infracţional organizat, au precizat procurorii.
Dragoş Nedelcu, omul lui Liviu Luca
Dragoş Nedelcu şi Bogdan Mitu sunt arestaţi preventiv în acest dosar din 9 octombrie. Potrivit DIICOT, Dragoş Nedelcu, în calitate de administrator al firmelor Nuts Consulting SRL şi Pathway Advisors SRL, a aderat la grupul infracţional şi, împreună cu Ana Maria Armanca Muntean, asociat la cele două firme, ajutaţi de administratorul firmelor, Iulian Nedelcu, prin operaţiuni specifice de spălare a banilor, au dobândit aproximativ şase milioane de lei.
Anchetatorii susţin că cei trei ştiau de faptul că această sumă provine din săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii. Bogdan Viorel Mitu este suspectat că a obţinut aproximativ 11 milioane de lei, tot prin spălare de bani, din conturile firmei Tape Computer SRL, la care era asociat şi administrator. Totodată, el a furnizat altor membri ai grupării facturile emise de firme de tip „fantomă”, cât şi sumele de bani extrase în numerar în urma operaţiunilor specifice de spălare a sumei totale de 10.606.945 lei, din care şi-a oprit un „comision” de 10 la sută.
Ion Tomescu, liderul grupării infracţionale
Grupul infracţional ar fi fost constituit între 2010 şi 2014, de Ion Tomescu, alături de alte persoane, care au folosit firme „fantomă” pentru a spăla bani. Aceste firme nu-şi declarau sediile secundare în care îşi desfăşurau activitatea, pentru ca autorităţile să nu poată să le verifice financiar, fiscal sau vamal, dar şi pentru a nu plăti taxele şi impozitele datorate bugetului de stat.
Conform anchetatorilor, membrii grupării, folosindu-se de firme „fantomă”, au dispus transferarea între conturile firmelor a unor sume de bani provenite din infracţiuni. Apoi, ei ar fi retras aceşti bani şi i-ar fi înmânat administratorilor firmelor. Ulterior, administratorii nu au mai plătit obligaţiilor financiare şi fiscale pentru aceşti bani către partenerii de afaceri şi stat. Procurorii susţin că printre societăţile beneficiare se numără companii din domeniile construcţii autostrăzi şi alte construcţii civile, construcţii feroviare, IT, pază şi protecţie sau modă.
„Faţă de inculpatul Tomescu Ion există suspiciunea rezonabilă că, în calitate de lider al grupării, a dobândit, sub forma unui comision, 1% din sumele retrase, cunoscând că banii provin din infracţiuni. Suma totală estimată a fi transferată şi retrasă în numerar în perioada menţionată este de 100.000.000 de lei”, a precizat DIICOT. În dosar mai sunt urmăriţi penal, pentru fapte de evaziune fiscală şi spălare de bani, senatorul Gabriel Mutu (PSD) şi deputatul Mario Ernest Caloianu (UNPR).
Plângerea lui Năstase considerată „inadmisibilă” de CEDO
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a declarat joi „inadmisibilă” plângerea fostului premier Adrian Năstase privind condamnarea sa în dosarul „Trofeul Calității”.
În hotărârea definitivă a CEDO se menționează că plângerile fostului prim ministru sunt nefondate sau incompatibile cu Convenția europeană a drepturilor omului, informează un comunicat al Curții. Pe 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare în dosarul „Trofeul calității”, pedeapsă din care a efectuat opt luni de detenție, fiind eliberat condiționat.
În acest dosar, Adrian Năstase a fost acuzat că în anul 2004 s-ar fi folosit de ”influența sau autoritatea funcției de președinte al unui partid” pentru organizarea unui simpozion intitulat „Trofeul calității în construcții” cu scopul strângerii unor sume de bani destinate campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, la care urma să participe.
„O scrisoare pierdută” în varianta FAN Courier.
„Scrisoarea pierdută” a lui Caragiale a fost reinventată, în secolul 21, de una dintre cele mai mari firme de curierat care activează pe piaţa românească, FAN Courier. Numai că, de data aceasta, nu este vorba de o scrisoare, ci de un colet. Care colet, dacă este să ne luăm după reprezentanţii firmei de curierat, nu a fost pierdut, dar a ajuns la destinatar după aproape trei săptămâni de la expediere. Şi nu, destinatarul nu e din Polinezia Franceză, ci din judeţul Ilfov…
Black Friday nu a fost cu noroc pentru un bucureştean. N-a vrut să-şi cumpere vreun televizor Sony sau vreo combina Technics, dar şi-a zis să profite şi el de megareducerile trâmbiţate de comercianţi şi să-şi cumpere un sacou de pe internet, de la firma Fashion Days.
Zis şi făcut. A dat click pe laptop şi pe 22 noiembrie i-a venit sacoul acasă. Numai că supriză! Îi era mic. Nu-i nimic, şi-a zis el, îl trimit înapoi, îmi recuperez banii şi asta e! A sunat, pe 25 noiembrie, la FAN Courier, o firmă cu „blazon” pe piaţa românească, al cărei slogan este „Oriunde, cu plăcere”, au venit oamenii acasă şi i-au preluat coletul cu sacoul, urmând să-l livreze firmei de unde-l cumpărase.
Ei bine, din acest moment al istorisirii intrăm în zona caragialească. Bucureşteanul nostru a aşteptat o săptămână şi a văzut că nu are niciun fel de răspuns de la Fashion Days, aşa că s-a adresat firmei de curierat. Nu mică i-a fost surpriza să afle că respectivul colet nu a fost livrat destinatarului. Şi de aici începe schimbul de epistole între cetăţean şi reprezentanţii firmei FAN Courier. Evident, scrisori electronice, adică email-uri, că doar suntem în secolul 21.
Conversaţia a fost purtată cu Cătălina Niţu, reprezentantul firmei de curierat. „Datele nu au fost transferate corect în sistem – eroare operaţionala, motiv pentru care nu a fost alocat status în data de 26.11.2014. S-a trimis la client informare pentru a recepţiona produsul, revin cu informaţii”. Aşa suna unul dintre primele email-uri primite de client.
Apoi, se dovedeşte că lucrurile nu au stat aşa, iar clientul primeşte un alt email. „În urma verificărilor efectuate, vă pot comunica următoarele:
– S-a încercat livrarea însă coletul prezenta urme de deteriorare (ud la un colţ) iar personalul de la recepâia FASHION DAYS a refuzat primirea coletului şi întocmirea unui proces verbal de constatare.
– Produsul din colet nu prezintă urme de deteriorare
– A fost trimis mail de informare către expeditor pentru a realiza livrarea însă pana la această dată nu am primit niciun răspuns din partea FASHION DAYS”.
Cum şi mai ales din vina cui coletul a ajuns la destinatar cu urme de deteriorare? Evident, nu din vina clientului, că altminteri, dacă coletul ar fi fost deteriorat el nu ar fi fost preluat de FAN Courier în vederea livrării. Bucureşteanul nostru, întreabă, pe bună dreptate, acest lucru, dar nu primeşte niciun răspuns. Şi mai întreabă dacă cei de la Fashion Days le-au dat în scris că refuză să preia coletul.
Răspunsul este stupefiant: “Clientul destinatar nu este obligat sa semneze în cazul in care nu doreşte preluarea unei expediţii. Refuzul se face verbal în momentul în care este contactat de curier sau atunci când se încearcă livrarea la adresă. Avand în vedere situaţia de mai sus, nu deţinem un document semnat de clientul destinatar care să ateste refuzul însă putem emite o notă de confirmare semnată şi stampilată în care sunt notate detaliile necesare”. Cu alte cuvinte, clientul trebuie să-i creadă pe cuvânt pe reprezentanţii firmei de curierat.
Şi, mai grav, cei de la FAN Courier recunosc că au reambalat coletul. Adică, mai pe româneşte, l-au desfăcut, cu toate că conţinutul lui este confidenţial. Ce ar fi dacă ortice curier şi-ar băga nasul prin colete? Ulterior, Cătălina Niţu a nuanţat declaraţia, spunând că „produsul din pungă nu a fost desfăcut, punga a fost reambalată într-o altă pungă FAN Courier pentru a evita o eventuală deteriorare a produsului”. A cam întors-o ca la Ploieşti, nu?
De despăgubiri, reprezentanţii FAN Courier nici nu vor s-audă. Asta cu toate că pe site-ul companiei scrie, negru pe alb, că orice livrare este livrată a doua zi: „FAN Courier garantează livrarea oricărei trimiteri poştale în bune condiţii şi în deplină confidenţialitate (apropo de deschiderea coletului – n.red.), oriunde pe teritoriul României în termen mediu de 24 de ore şi într-un termen maxim de 36 de ore, excepţie de la regulă fac zilele nelucrătoare, sărbătorile legale, cazul de forţă majora şi cazul fortuit”. Parcă între 25 noiembrie şi 8 decembrie, când, într-un final, coletul a ajuns la destinatar, au trecut mai mult de 36 de ore…
DNA şi Aristotel Căncescu, presedinte CJ Brasov
În perioada în care Consiliul Judeţean Braşov era condus de Aristotel Căncescu, activitatea administrativă a instituţiei se desfășura sub sloganul „şeful vrea”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii DNA în dosarul privind atribuirea ilegală a unor contracte publice.
„În ceea ce-l privește pe inculpatul Căncescu Aristotel Adrian, cercetările efectuate au relevat că (…) a făcut demersuri și a luat măsuri pentru crearea unui aparat administrativ la nivelul CJ Brașov alcătuit din persoane care executau întocmai dispozițiile date, fără a exista vreo preocupare pentru verificarea și respectarea legalității. Treptat s-a ajuns că întreaga activitate administrativă a CJ Brașov, inclusiv realizarea achizițiilor publice, să se desfășoare după sloganul <şeful vrea> „, se arată în rechizitoriul procurorilor.
Anchetatorii mai susțin că, pentru a masca presiunea pe care o exercita asupra subalternilor atunci când dorea îndeplinirea dispozițiilor date, Căncescu dezvoltase un mod codat de adresare, folosind expresia”’nu te oblig să faci nimic ilegal”. Această stare de fapt reiese din declarațiile date de mai multe persoane audiate în dosar. „Președintele folosește această expresie față de angajați și este de notorietate că folosește expresia atunci când dorește să fie aduse la îndeplinire dispozițiile sale. Toți angajații știu că atunci când președintele face această remarcă trebuie să fie aduse la îndeplinire de îndată dispozițiile date”, se arată într-o declarație a lui Cristian Emil Cirica, la rândul sau inculpat în dosar.
Potrivit rechizitoriului, inculpatul Aristotel Căncescu le-a asigurat persoanelor din subordine, pentru a fi sigur de loialitatea lor, venituri salariale substanțiale, precum și oportunități pentru afaceri proprii cu instituții subordonate CJ Brașov. Un alt mijloc de control exercitat de Căncescu asupra acestor persoane a fost crearea unei stări de temere pentru pierderea funcției deținute. „În mod frecvent, Căncescu folosea expresia <juridicul a spus>, încercând astfel să ne convingă să semnăm acte. Precizez că au existat și cazuri în care s-a refuzat semnarea unor acte nelegale, iar președintele Căncescu ne-a criticat public în consiliu, în sensul că cei din oficiul juridic împiedică bunul mers al instituției și blochează investițiile”, se precizează în declarația dată de unul dintre suspecții din dosar.
Dosarul în care președintele CJ Brașov, Aristotel Căncescu, este acuzat de fapte de corupție a ajuns pe masa judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după ce DNA l-a trimis în judecată alături de inculpații Ion Diniță, Viorel Costea, Aurelia Popescu și Cristian Emil Cirica.
Evaziune fiscală în ograda lui „dandy” Eugen Teodorovici
Procurorii DIICOT fac luni 36 de percheziţii, între care şi la Ministerul Fondurilor Europene, într-un dosar în care mai multe persoane sunt suspectate de evaziune şi spălare de bani, în legătură cu livrări de produse, în special carne, precum şi de încercare accesării ilegale de fonduri comunitare.
După cum au precizat pentru Mediafax surse judiciare, percheziţiile vizează contracte de livrări de produse, în special de carne, dar şi prestări de servicii prin firme fantomă, persoanele vizate fiind suspectate şi că ar fi încercat să acceseze ilegal fonduri europene. Prejudiciul produs prin evaziune fiscală şi spălare de bani ar fi estimat la aproximativ 100 milioane de lei. În urma percheziţiilor, aproximativ o sută de persoane vor fi duse vor fi duse la audieri, la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
Anchetatorii urmează să ridice de la Ministerul Fondurilor Europene, condus de „dandy” Eugen Teodorovici, aşa cum l-a numit preşedintele în exerciţiu, Traian Băsescu, mai multe calculatoare, unde ar fi salvate documente în legătură cu solicitarea ilegală de accesare a unor fonduri europene.
După Shelter Security, NEI Guard. Procurorii fac percheziţii
Poliţiştii şi procurorii Curţii de Apel Bucureşti au descins luni dimineaţă la sediul firmei de pază NEI Guard şi la alte 11 adrese din Bucureşti, Ilfov şi Vrancea, într-un dosar de evaziune fiscală cu prejudiciul estimat la şapte milioane de euro.
Potrivit unor surse judiciare citate de Mediafax, suspecţii din acest dosar ar fi înfiinţat mai multe societăţi comerciale, prin intermediul cărora ar fi înregistrat, în perioada 2009 – 2014, mai multe tranzacţii fictive, reprezentând servicii care, în realitate, nu ar fi fost prestate. În acelaşi timp, o parte dintre operaţiunile comerciale nu ar fi fost înregistrate în contabilitate.
Conform unui comunicat emis de Poliţia Română, la percheziţii au fost mobilizaţi 70 de poliţişti, care au acţionat sub coordonarea procurorilor Curţii de Apel Bucureşti. Nu este pentru prima oară când o firmă de pază şi protecţie este luată la puricat de autorităţi. La finele lunii septembrie au avut loc percheziţii la Shelter Security, firmă patronată de Alin Ionescu, soţul cântăreţei Cristina Spătar.
Alina Bica, ar fi primit 3,5 mil € de la Ioan Niculae
Noi amănunte ies la iveală în dosarul fostei șefe a DIICOT,
Alina Bica, săltată recent de procurorii DNA pentru corupție.
Jurnalistul Robert Turcescu a publicat duminică, pe blogul său, o
ordonanță a procurorilor DNA care arată că aceștia au dispus disjungerea
mai multor dosare din dosarul „Alina Bica-ANRP”. În document apar
numele lui Liviu Dragnea, președintele executiv al PSD, dar și al șefei
PMP, Elena Udrea
Procurorii consemnează la pagina 2 cazul „Bica-Tender-Mihăilescu”.
Ovidiu Tender era judecat într-un dosar al cărui rechizitoriu fusese
întocmit chiar de Alina Bica.
Pentru a avea șansa unei soluții
favorabile, notează procurorii, Tender a apelat la un anume Florin Ionuț
Mihăilescu, devenit consilier al Alinei Bica și angajat totodată la
Prospecțiuni SA, firma lui Tender. Avocații omului de afaceri au trimis
prin Mihăilescu acte care să fie consultate de Alina Bica, cerându-i
sprijinul pentru formularea unei apărări favorabile. În documentul DNA,
procurorii afirmă că, în schimbul sprijinului acordat lui Ovidiu Tender,
Mihăilescu și Bica au dobândit bunuri imobile (teren). În plus, Florin
Ionuț Mihăilescu, ca angajat la Prospecțiuni SA, încasa și diferite sume
de bani pe un card.
Implicarea lui Ioan Niculae
La pagina 3 a documentului se vorbește despre cazul omului de
afaceri Ioan Niculae, care a apelat la Liviu Dragnea să-l ajute cu o
intervenție la procurorul-șef al DIICOT, Alina Bica, pentru soluționarea
favorabilă a dosarului său.
Solicitarea lui Niculae era legată de
tergiversarea soluționării dosarului până la apariția prescripției.
Bica, se arată în document, a intervenit la nivelul procurorului de caz,
cerându-i să stopeze investigațiile în legătură cu utilizatorul unui
număr de telefon pe care-l folosea Liviu Dragnea. Răsplata: 3,5 milioane
de euro, bani pe care Ioan Niculae i-ar fi oferit Alinei Bica, la
pachet cu promisiunea făcută împreună cu Liviu Dragnea că o vor sprijini
să ajungă procuror general.
Intră în scenă Dorin Cocoș și Elena Udrea
În paginile următoare ale documentului se vorbește despre
mediatizata afacere de la ANRP (Dorin Cocoș – Gheorghe „Stelu” Stelian –
Crinuța Dumitrean), unde Alina Bica era membru al Comisiei pentru
Stabilirea Despăgubirilor, că reprezentant al Ministerului Justiției.
O
parte din acțiunile obținute la Fondul Proprietatea în urmă acestei
afaceri, notează procurorii, „au fost tranzacționate, iar o parte din
din bani au fost direcționați către membrii familiei Cocoș (Cocoș Dorin,
Cocoș Alin și Udrea Elena Gabriela)”. Pentru serviciile aduse cauzei,
Alina Bica ar fi primit, „fără a plăti contravaloarea, o cotă parte
dintr-un teren situat în Snagov, în suprafață de 4.425 de metri pătrați,
aparținînd numitei Chiriac Olguța”, se arată în documentul citat.
Olguța Chiriac, notează procurorii, este fosta soție a lui Dorin Cocoș
și mama lui Alin Cocoș. Tranzacția imobiliară ar fi fost realizată prin
interpuși.
Ultimul articol
USR, noi propuneri de miniștri: Radu Miruță la Apărare, Irineu Darău la Economie
Director ANPC, după trimiterea sa în judecată: „Dacă am greșit, voi avea puterea să...
