Miron Mitrea, doi ani la puşcărie. Spagă pentru casa mamei sale

Autor

-

13 februarie 2015

Fostul ministru al Transporturilor Miron Mitrea a fost condamnat definitiv vineri de Înalta Curte de Casație și Justiție la doi ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită.

Un complet de cinci judecători a menținut sentința dată în cazul lui Mitrea de instanța de fond. În schimb, a fost majorată suma confiscată de la fostul ministru, respectiv de la 169.000 de lei în primă instanță, la 327.000 de lei. De asemenea, instanța a menținut condamnările date celorlalți inculpați: Irina Jianu — cinci luni închisoare cu executare şi Nicolae Popescu — cinci luni închisoare cu executare. Decizia instanței este definitivă, urmând ca Miron Mitrea să fie încarcerat.

Potrivit DNA, în perioada 2001-2002 Miron Mitrea ar fi primit de la Irina Jianu foloase necuvenite în cuantum de 927.420 de lei în schimbul numirii și menținerii acesteia în funcția de inspector-șef adjunct și inspector-șef al Inspectoratului de Stat pentru Construcţii. Procurorii DNA susțin că această sumă reprezintă contravaloarea lucrărilor de construcții, amenajare și dotare efectuate cu titlu gratuit și în lipsa unor contracte de antrepriză sau subantrepriză de SC Conimpuls SA Bacău, SC Vertcon SA Bacău, SC Durimpuls SRL Bacău și SC Regal Glass SRL Bacău la un imobil din județul Ilfov, proprietatea mamei lui Miron Mitrea.

Aeroportul Craiova, vedeta Master Planului de Transport.

Autor

Adrian Bărbulescu

-

12 februarie 2015

Aeroportul Craiova rămâne prioritatea României în Master Planul de transport, adică obiectivele de investiţii care vor fi finanţate cu bani europeni până în 2020.

Aşa figurează în versiunea revizuită a documentului, prezentată de ministrul Transporturilor, Ioan Rus, în comisia de specialitate a Parlamentului. Asta cu toate că, dacă e să dăm crezare aceluiaşi Master Plan, peste câţiva ani vom „zburda”, atât cu maşina, cât şi cu trenul, între Craiova şi Bucureşti.
Master Planul de transport al României continuă să fie surprinzător chiar şi după ce documentul realizat de canadienii de la AECOM a fost supus dezbaterii publice şi a fost „periat” de specialiştii Ministerului Transporturilor.
Documentul care trasează liniile directoare ale obiectivelor de investtiţii ce pot primi finanţare de la Bruxelles în perioada următoare (evident, dacă autorităţile române, fie ele centrale sau locale, vor depune proiecte în acest sens) pare a fi făcut pe genunchi. Primul lucru care sare în ochi la o privire mai atentă este faptul că textul documentului pare a fi făcut „din bucăţi”.
Cu alte cuvinte, autorii Master Planului au vrut să mulţumească pe toată lumea, indiferent de zona geografică sau de modul de transport. Dacă îţi place să conduci, îţi facem autostradă. Dacă îţi place să mergi cu trenul. Îţi facem cale ferată de mare viteză. În fine, dacă îţi place să mergi cu avionul, îţi facem aeroport internaţional la tine acasă.
Problema este că nimeni nu a coordonat toate modurile de transport în aşa fel încât ele să nu se suprapună şi, mai grav, să se contrazică. Un exemplu emblematic este cel al municipiului Craiova.
Aeroportul de la Craiova este unul pe care mişcările de aeronave în cursul unei zile (decolări şi aterizări) pot fi numărate fără prea mare efort pe degetele de la cele două mâini. Cu toate acestea, aerogara de la Craiova este creditată cu potenţial imens de dezvoltare în următorii ani, urmând ca, în opinia canadienilor de la AECOM, girată de autzorităţile române, să devină al doilea „nod aerian” al ţării, după Otopeni, până în 2030.
În Master Planul de transport, Aeroportul Craiova este clasificat ca „internaţional”, alături de Timișoara, Cluj -Napoca, Iași, Constanța, Bacău, Sibiu şi Târgu Mureș. Unul singur este clasificat ca „aeroport internaţional major”, şi anume Hernri Coandă – Otopeni.
În document mai figurează patru aeroporturi regionale: Tulcea, Baia Mare, Suceava, Oradea şi un „aeroport regional de mici dimensiuni”, Bucureşti Băneasa. Evident că partea leului în alocarea fondurilor europene şi-o vor adjudeca aeroporturile internaţionale, cum este şi cazul celui de la Craiova.

Cu trenul, dar şi cu maşina vei ajunge imediat de la Craiova la Bucureşti

În Master Plan, Aeroportul Craiova figurează cu un necesar de investiţii de 46,6 milioane de euro în următorii ani. Totul bazându-se pe o estimare de creştere a traficului precum Făt Frumos din poveste. Estimarea are la bază o ipoteză (spun eu greşită) care ia în calcul „bazinul de captare”, adică ce număr de locuitori se află în vecinătatea aerogării.
Într-adevăr, numărul este impresionant, dacă ţinem cont că la Craiova este singurul aeroport din Muntenia (incluzând şi Oltenia), exceptând Bucureştiul. Aici apare prima ruptură logică în raţionamentul celor de la AECOM. Canadienii nu ţin cont nici de situaţia economicăî din zona Olteniei, şi nici de apropierea oraşului Craiova de Bucureşti.
De altfel, distanţa dintre Craiova şi Bucureşti se va „micşora” considerabil în următorii ani, dacă este să dăm crezare aceluiaşi Master Plan. La capitolul Transport feroviar, ruta Bucureşti – Craiova (209 km) este menţionată ca fiind una dintre magistralele feroviare pe care se va circula cu 160 km/oră. Mai mult, în Master Plan este prevăzută şi construcţia unei autostrăzi între Craiova şi Piteşti (de acolo fiind deja autostradă până la Bucureşti, construită încă din perioada comunistă).
Şi atunci, de ce ar opta craioveanul pentru un zbor de la aeroportul din oraşul său natal, în detrimentul unui drum, extrem de scurt (nici nu apucă să mănânce o paporniţă de praz), până la Otopeni, de unde are curse aeriene către aproape orice destinaţie?
P.S. Cum Băneasa este considerat „aeroport regional de mici dimensiuni”, în dreptul lui suma estimată pentru investiţii este zero. Pour les conaisseurs – MRU vă spune ceva?

Elena Udrea a fost arestată preventiv pentru 30 de zile.

Autor

Dănilă Chirovici

-

10 februarie 2015

Parlamentarii nu s-au lăsat impresionaţi de discursul lacrimogen al Elenei Udrea, condimentat din plin cu teorii ale conspiraţiei şi cu referiri la perioada incipientă a nazismului, inclusiv prin recitarea unui poem compus de un pastor luteran. Plenul Camerei Deputaților a aprobat luni șase cereri ale procurorilor pe numele colegei lor pentru începerea urmăririi penale, reținere și arestare preventivă în două dosare: „Gala Bute” și „Microsoft”. Acum Elena Udrea poate fi arestată în orice moment, după ce decizia Camerei Deputaților privind aprobarea cererii DNA în acest sens a fost publicată „în timp real” în Monitorul Oficial.

UPDATE Elena Udrea a fost arestată pentru 30 de zile

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis miercuri seara arestarea preventivă pentru 30 de zile a deputatului Elena Udrea în dosarul Microsoft. Decizia a fost anunțată de unul din avocații Elenei Udrea, Marius Striblea. El a precizat că judecătorii au revocat controlul judiciar și s-a emis un mandat de arestare preventivă în legătură cu denunțurile făcute de Dinu Pescariu. Avocatul a mai spus că va contesta decizia de arestare. În urma hotărârii instanței supreme, Elena Udrea va fi dusă în arestul Poliției Capitalei.

UPDATE Elena Udrea a fost reţinută
La finalul a aproape zece ore de audieri la sediul central al DNA, procurorii au dispus reținerea pentru 24 de ore a Elenei Udrea. Deputatul a plecat de la DNA cu cătuşe la mâini, dar a ajuns fără ele la arestul Poliţiei Capitalei, lucru nemaîntâlnit până acum în cazul niciunei persoane reţinute. Elena Udrea urmează să fie prezentată miercuri Înaltei Curți de Casație și Justiție cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
DNA a anunţat că Elena Udrea a fost reținută în dosarul Microsoft pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni: trafic de influență (fapte în legătură cu încheierea și derularea acordului cadru de licențiere Microsoft din anul 2009, a contractelor subsecvente și a actelor adiționale la acestea); trafic de influență (fapte în legătură cu derularea contractului e-România), trafic de influență (fapte în legătură cu pretinderea și primirea a 500.000 de euro) și spălare de bani.

UPDATE Elena Udrea a ajuns la DNA

Elena Udrea a venit marţi la prânz la DNA, după ce a fost citată de procurori, în urma avizelor de la Camera Deputaţilor pentru urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă, în dosarele Microsoft şi Gala Bute, în care este acuzată de fapte de corupţie. Deputatul PMP Elena Udrea a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu cinci minute înainte de ora 12,00, stabilită cu procurorii care au citat-o să se prezinte, în dosarele Gala Bute şi Microsoft. Udrea a spus, la intrarea în sediul DNA, că a venit pentru a da declaraţii în dosarul Microsoft.

Strategia Elenei Udrea a fost una extrem de bine calculată. Esenţa discursului său a fost „daţi aviz favorabil urmăririi penale, dar nu permiteţi arestarea mea”. Numai că socoteala de-acasă nu s-a potrivit cu cea din Palatul Parlamentului
„Știu că există o presiune publică asupra dumneavoastră, știu că există presiuni și de altă natură și chiar calcule politice. Ceea ce vă cer eu astăzi nu este clemență, nu este să blocați Justiția, din contră, vă cer să lăsați Justiția să funcționeze și în cazul Elenei Udrea. Vă cer ca Elena Udrea, dacă este acuzată de ceva, să fie anchetată, ceea ce vă cer în schimb este să nu fiți părtași la un abuz care este încercarea de arestare a mea. Vă cer să fiți puternici și să votați conform conștiinței pe care o aveți, dând Parlamentului rolul și importanța pe care această instituție ar trebui să o aibă într-un sistem democratic în care fiecare putere își exercită atribuțiile în mod legal și nicio putere nu poate exercita asupra altei puteri din stat un abuz”, a declarat Elena Udrea în plenul Camerei Deputaților.
Ea a continuat, denunţând denunță decredibilizarea și slăbirea Parlamentului în fața unor instituții de forță. Elena Udrea a recunoscut că şi ea a pus umărul la decredibilizarea Parlamentului, spunând că acum îşi dă seama că a greşit.
„Un parlamentar al României, de data aceasta Elena Udrea, este pus la stâlpul infamiei, cu trei cereri de începere a urmării penale, trei cereri de arestare preventivă, dintre care una de reținere și arestare preventivă. Aștept aici execuția.”, a spus ea de la tribuna Camerei Deputaților.
Apogeul discursului său a fost atins atunci când a făcut referire la un poem al pastorului luteran Martin Niemoller, unul dintre cei care au făcut o critică profundă intelectualităţii germane care, prin tăcerea sa, a legitimat nazismul. Apoi i-a şi dat citire poemului.
„La început au venit şi i-au luat pe socialişti/Nu am reacţionat, pentru că nu eram socialist
Apoi au venit şi i-au luat pe sindicalişti/ Nu am reacţionat, pentru că nu eram sindicalist
Apoi au venit şi i-au luat pe evrei/ Nu am reacţionat pentru că nu eram evreu
Apoi au venit şi m-au luat pe mine/ Şi nu mai rămăsese nimeni care să reacţioneze”, a citat Udrea.

Cererile DNA, aprobate la foc automat

A început apoi votul deputaţilor, care nu i-a fost deloc favorabil fostului ministru al Turismului.
Cererea DNA privind înlocuirea controlului judiciar dispus pe 29 ianuarie cu măsura arestării preventive în dosarul „Microsoft” a fost adoptată cu 152 de voturi „pentru” şi 82 „împotrivă”. În sală au fost prezenți 272 deputați. Votul a fost secret cu bile.
Cererea DNA privind reținerea și arestarea preventivă a deputatului Elena Udrea în dosarul Microsoft a fost adoptată cu 202 voturi „pentru” și 65 de voturi „împotrivă”. În sală au fost prezenți 306 deputați. Votul a fost secret cu bile.
Plenul Camerei Deputaților a aprobat luni cererea DNA de încuviințare a urmăririi penale pentru trafic de influență, spălare de bani și fals în declarația de avere, pe numele Elenei Udrea în dosarul „Microsoft”, cu voturi 243 de voturi ”pentru” și 50 ”împotrivă”.
Cererea DNA privind încuviințarea arestării preventive a deputatului Elena Udrea pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în dosarul „Gala Bute” a fost adoptată de plenul Camerei Deputaților, cu 219 voturi „pentru” și 102 voturi „împotrivă”. În sală au fost prezenți 328 deputați. Votul a fost secret cu bile.
Cererea DNA de încuviințare a extinderii începerii urmăririi penale pentru luare de mită în dosarul „Gala Bute” pe numele Elenei Udrea a fost aprobată luni de plenul Camerei Deputaților cu 278 voturi ”pentru” și 50 ”împotrivă”. În sală au fost prezenți 341 de deputați.
Cererea DNA privind începerea urmăririi penale a deputatului Elena Udrea în dosarul „Gala Bute” a fost aprobată, luni, de Camera Deputaților. 285 de deputați au votat „pentru” aprobarea cererii, 49 au fost „împotrivă”. În sală au fost prezenți 343 de parlamentari.

Ovidiu Puţura loveşte din nou. Traducătorii, la mâna notarilor.

Autor

Dănilă Chirovici

-

8 februarie 2015

Legăturile fostului secretar de stat în Ministerul Justiţiei Ovidiu Puţura cu breasla notarilor se dovedesc a fi mult mai strânse decât s-ar fi părut iniţial. La finele lunii ianuarie, demnitarul era săltat de DNA pentru afaceri nu tocmai ortodoxe cu Camera Notarilor, folosindu-se de influenţa sa pe lângă acest for profesional pentru a determina ca fiul unei judecătoare să promoveze examenul de notar public. Un scandal izbucnit recent relevă faptul că Ovidiu Puţura pregătise terenul, printr-o iniţiativă legislativă, pentru ca notarii publici să se aleagă cu venituri nesperate.

Traducerea unui contract între două firme, a unui certificat de naştere sau a oricărui alt înscris nu vor mai putea fi făcute decât cu girul notarilor. Evident, contra cost, că nimeni n-a văzut notar să lucreze pe gratis.

Asta prevede, în esenţă, un proiect de lege privind traducătorii şi interpreţii judiciari, elaborat de fostul secretar de stat Ovidiu Puţura. În prezent, nu este necesară legalizarea pentru toate tipurile de traduceri, unele dintre ele fiind perfect valabile din punct de vedere legal dacă poartă apostila traducătorului autorizat. Acesta răspunde, inclusiv penal, dacă, prin actul de traducere, a fost denaturat sensul documentului original. Practic, prin punerea apostilei, traducătorul îşi asumă deplina răspundere privind conformitatea textului tradus cu cel iniţial.

Diferenţa e în buzunarul notarului

Dovada faptului că „aportul” notarului nu este necesar decât în cazurile speciale prevăzute de lege stă în faptul că doar 20-30% din traducerile realizate acum pe piaţa românească sunt legalizate.

Ei bine, dacă proiectul lui Ovidiu Puţura, acum aflat după gratii, va deveni literă de lege, va trebui ca orice traducere să fie legalizată, fapt ce va scoate din buzunarele clienţilor mai mulţi bani. De exemplu, traducerea în sau din engleză a unui certificat de naştere sau a unei hotărâri de divorţ costă în prezent aproximativ 20 de lei. Dacă însă va fi nevoie şi de legalizarea acestei traduceri de către un notar, acesta din urmă va pretinde şi el minimum 40 de lei, potrivit tarifelor practicate pe piaţă. Rezultă deci că muşteriul va scoate din buzunar de trei ori mai mult decât în prezent, pentru acelaşi serviciu. Vorba celor de la Auchan: „Diferenţa e în buzunarul tău”. În cazul de faţă, al notarului.

Proiectul de act normativ iniţiat de Ovidiu Puţura îşi propune, la nivel declarativ, să reglementeze activitatea traducătorilor şi experţilor judiciari. El a fost pus, chipurile, în dezbatere publică, dar fără să fie consultate asociaţiile traducătorilor şi fără a se fi realizat vreun studiu de impact.

Ovidiu Puţura îngrădeşte dreptul la muncă

Primii loviţi de noua lege, dacă ea va fi adoptată în forma actuală, sunt tocmai traducătorii şi experţii judiciari. Acestora li se îngrădeşte practic dreptul de a desfăşura şi alte activităţi în afara celor care au legătură cu sistemul de Justiţie, lăsându-i fără o parte importantă din venituri. Importantă, pentru că la tribunal poţi fi chemat de mai multe ori într-o lună, iar în alta – deloc.

„Menționăm că persoana care a dobândit calitatea de traducător și interpret judiciar nu va fi împiedicată să presteze alte servicii de traducere și interpretare decât cele cu caracter judiciar”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege elaborat de fostul secretar de stat Ovidiu Puţura. Perfect fals! Dacă citim cu atenţie proiectul, la art. 37 (6) scrie negru pe alb: “Este interzis traducătorului şi interpretului judiciar să desfăşoare sau intermedieze alte servicii decât cele prevăzute de prezenta lege în cadrul biroului individual de traducere şi interpretare judiciară sau al societăţii profesionale de traducere şi interpretare judiciară”. Interducţia este întărită la art. 51 (4): „Folosirea autorizaţiei sau/şi a ştampilei de traducător şi interpret judiciar pentru exercitarea activităţii de traducere şi interpretare, alta decât cea definită la art. 2 (într-o procedură sau activitate desfășurată în fața sau de către un organ din sistemul judiciar ori conex acestuia – n.red.), în orice altă formă decât cele prevăzute la art. 37 alin. (1) este interzisă şi se sancţionează cu excluderea din profesie a traducătorului şi interpretului judiciar”.

Traducătorii, la bunul plac al notarilor

Traducerile care se legalizează sunt plătite acum de părțile interesate, care pot alege fără restricții să primească acest serviciu de la orice traducător autorizat . În viitor, dacă proiectul va deveni literă de lege, acestea nu vor mai putea fi solicitate decât de către profesiile conexe (ex: notari publici, avocați, mediatori etc.).

Este vorba aici de procuri, declarații, acte de stare civilă, testamente, acte de vânzare-cumpărare. Cât priveşte actualele traduceri autorizate, cele care sunt realizate doar cu semnătura și ștampila traducătorului autorizat, ele ar trebui să dispară pur și simplu după intrarea în vigoare a legii. În speţă, este vorba documente care se depun la Registrul Comerțului, la ANM, la ANPC, la Serviciul de înmatriculări auto, dar și la licitații publice, la Inspectoratul General pentru Imigrări sau alte instituții care au nevoie totuși de o formă de certificare a documentelor pe care le acceptă.

Or, aceste instituții nu sunt abilitate prin lege să solicite serviciile unui traducător judiciar, iar documentele amintite nu pot face obiectul legalizării notariale, astfel încât notarul să poată solicita el însuși prestarea serviciului de traducere și să acționeze deci ca intermediar în acest proces.

Tarife stabilite administrativ pe o piaţă liberă!

O altă prevedere a proiectului care ridică semne de întrebare este cea referitoare la tarifele practicate. Art. 47 (2) din proiectul de lege prevede: „Tarifele pentru plata traducătorilor şi interpreţilor judiciari se stabilesc şi se indexează anual, în funcţie de indicele ratei inflaţiei, prin ordin comun al ministrului Justiţiei şi al ministrului Finanţelor Publice.”

Cu alte cuvinte, traducătorului judiciar i se interzice negocierea tarifelor și este obligat să încaseze aceeaşi sumă, stabilită prin ordin, pentru toate serviciile pe care le prestează, prevedere considerată anticoncurențială de traducători. Mai ales că proiectul introduce şi o prevedere prin care se instituie interdicţia de a refuza prestarea serviciului. Traducătorul este obligat să accepte solicitările primite de la organele din sistemul judiciar și din sistemul conex (art. 4 (6)).

Fără nuanțarea acestei obligații (cum ar fi limitarea la cauzele penale), traducătorul se va afla în situația de a se prezenta la notar, la avocat, la instanță sau la parchet ori de câte ori este solicitat.

Urmează mii de concedieri

Şi anomaliile nu se opresc aici. Legea, aflată în stadiu de proiect, impune crearea unei Uniuni Naționale a Traducătorilor și Interpreților Judiciari, cu un aparat administrativ impresionant (consiliu, 15 camere teritoriale, președinți, vicepreședinți, personal administrativ şamd).

În afară de evidențele financiar-contabile cerute de lege, traducătorii vor fi obligați să țină un registru în format hârtie (în plă era a Internetului!) cu evidenția activităților prestate, să depună la Uniunea nou înființată o situație statistică lunară, să notifice Uniunii, printre altele, schimbarea adresei de e-mail. Dar asta doar după ce și-au schimbat forma actuală de exercitare a profesiei în birou individual sau societate profesională.

Ei vor fi nevoiţi să-şi lichideze firma ori PFA-ul sau să-și dea demisia de la locul de muncă actual. Proiectul elaborat de Ovidiu Puţura şi care nu a fost retras nici după arestarea sa le impune traducatorilor judiciari să-și desfășoare activitatea numai sub forma de birou individual, sau societate profesională. Traducătorii autorizaţi care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, îşi exercită profesia în altă formă decât cele prevăzute sunt obligați să-și modifice forma de exercitare a profesiei în termen de trei ani.

Mai dificil va fi pentru traducătorii angajați în cadrul firmelor de traduceri, care va trebui pur şi simplu concediaţi.

Marian Oprişan a fost achitat în Dosarul Căprioara.

Autor

Dănilă Chirovici

-

7 februarie 2015

După opt ani de procese, președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, a scăpat basma curată, cel puţin pentru moment. El fost achitat vineri de Judecătoria Cluj-Napoca în Dosarul Căprioara, în care a fost acuzat de Direcția Națională Anticorupție de abuz în serviciu, de fals și uz de fals. Sentinţa nu este definitivă.

Potrivit soluției date de judecători, s-a decis achitarea lui Marian Oprișan pentru infracțiunea de utilizare a creditului în alte scopuri decât cele legale, precum și pentru abuz în serviciu, uz de fals și fals intelectual. „În baza art. 386 C.p.p. respinge ca nefondate cererile de schimbare a încadrărilor juridice date faptelor prin rechizitoriu și achită inculpatul Oprișan Marian sub aspectul săvârșirii infracțiunii de utilizare a creditului în alte scopuri prevăzute de art.10 lit. c din Legea nr. 78/2000. Încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de uz de fals, achită inculpatul sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu”, se arată în soluția dată de judecătorii clujeni.

Totodată, sechestrul asigurator dispus de DNA a fost ridicat. Aceleași măsuri au fost dispuse și pentru celelalte persoane inculpate în dosar. Sentința poate fi atacată cu apel în decurs de zece zile. Procesul președintelui Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, durează de opt ani, timp în care a fost mutat de la o instanță la alta.

În iunie 2006, procurorii anticorupție au dispus trimiterea în judecată a lui Oprișan pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, fals și uz de fals. Procurorii DNA l-au învinuit pe președintele CJ Vrancea pentru cheltuirea în mod nelegal a 1,9 milioane de dolari pentru balastarea a 41 de drumuri comunale, dar și pentru modul a fost achiziționat Complexul Turistic Căprioara. În rechizitoriu se arată că mai multe drumuri comunale au fost pietruite fără ca acest lucru să fie necesar, unele dintre lucrări au fost executate fictiv sau incomplet, deși banii au fost plătiți în avans de CJ Vrancea.

Potrivit procurorilor DNA, Marian Oprișan a negociat și achiziționat, fără hotărârea necesară a CJ și fără avizele de specialitate ale comisiilor din Consiliu, Complexul Turistic Căprioara, în jurul căruia deținea, împreună cu membrii familiei, opt hectare de teren. Pentru această achiziție, Marian Oprișan ar fi alocat ilegal 17 miliarde lei vechi din fondurile CJ Vrancea. În plus, acesta ar fi întocmit și înaintat Guvernului o adresă falsă prin care a solicitat și obținut trei miliarde lei vechi din fondul de rezervă al Executivului, dar pretextele invocate în adresă erau false, iar banii ar fi fost utilizați tot pentru achiziția complexului. DNA a reținut la momentul trimiterii în judecată un prejudiciu de 1,5 milioane euro în dauna Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului (MTCT), alți 600.000 de euro în dauna Consiliului Județean și aproape 75.000 de euro pagubă la bugetul Guvernului.

Videanu a fost eliberat. La DNA s-a prezentat Mioriţa Videanu

Autor

Dănilă Chirovici

-

6 februarie 2015

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis vineri dimineaţă eliberarea din arest preventiv a fostului primar general al Capitalei Adriean Videanu, cercetat penal de DNA alături de fosta șefă a DIICOT Alina Bica. Imediat după ce a fost eliberat, la DNA s-a prezentat, pentru audieri, soţia sa, Mioriţa Videanu.

Instanța a admis o contestație a lui Adriean Videanu față de măsura arestării preventive luată pe 31 ianuarie, în cazul acestuia fiind dispusă măsura controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile. Potrivit deciziei instanței, în perioada controlului judiciar, Videanu trebuie să respecte mai multe obligații, printre care: să se prezinte la Secția 12 Poliție București ori de câte ori este chemat; să nu depășească teritoriul României, decât cu încuviințarea prealabilă a organului judiciar; să nu se apropie de coinculpații Alina Bica, Alin Cocoș, Dorin Cocoș și Florentin Mihăilescu, martorul Mihai Cristian Atănăsoaei și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect pe nicio cale.

Nici nu a ieşit bine fostul primar pe uşa arestului Poliţiei Capitalei, că la DNA s-a prezentat, pentru audieri, soţia sa, Miorița Videanu. Audierea vine după ce numele Mioriței Videanu apare în dosarul în care soţul său este cercetat penal de DNA pentru complicitate la abuz în serviciu. Astfel, la data de 22 noiembrie 2013, la aproape două luni de când Adriean Videanu a transferat copiilor săi cele 80 de acțiuni pe care le deținea la SC Titan Mar SA, Miorița Videanu a depus o plângere, în calitate de reprezentant al SC Titan Mar SA, în care solicita ridicarea sechestrului asigurator pe cele 80 de acțiuni.

Potrivit DNA, la 24 septembrie 2013, în dosarul Romgaz instrumentat de DIICOT, procurorul de caz a dispus luarea măsurilor asiguratorii prin instituirea unui sechestru și asupra a 80 de acțiuni deținute la Titan Mar de Adriean Videanu. Ulterior, 25 februarie 2014, printr-o ordonanță, Alina Bica, în calitate de șef al DIICOT, a dispus cu încălcarea prevederilor legale de competență admiterea solicitării lui Videanu și a ridicat sechestrul asigurător. Prin această acțiune, Alina Bica i-a facilitat lui Videanu reintroducerea în circuitul economic a celor 80 de acțiuni, creând posibilitatea înstrăinării lor către persoane interpuse și sustragerea de la acoperirea prejudiciului, lucru care s-a și întâmplat.

Rudel Obreja a fost arestat preventiv.

Autor

Dănilă Chirovici

-

5 februarie 2015

Tribunalul Bucureşti a decis joi arestarea preventivă, pentru 30 de zile, a fostului preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, în dosarul „Gala Bute”, în care este acuzat de spălare de bani, evaziune fiscală şi complicitate la abuz în serviciu. Măsura dispusă de Tribunalul Bucureşti este executorie, iar fostul boxeur va fi încarcerat la Arestul Poliţiei Capitalei.

„Se poartă denunţurile astăzi şi toată lumea face denunţuri. Asta se doreşte: un denunţ al meu împotriva doamnei Udrea, pe care nu îl voi face, că nu am cu ce. Obreja nu spune ceea ce vor procurorii”, a declarat fostul preşedinte al FRB la intrarea în sala de judecată Obreja a mai spus că ţara trebuie „să se însănătoşească după 25 de ani de corupţie”, dar trebuie să existe şi curajul de a spune când lucrurile nu stau aşa. „Astăzi, cu ajutorul dumneavoastră, şi nu vă acuz, constat că se întâmplă nişte lucruri periculoase. Numeni nu mai are curaj să conteste nişte lucuri puse pe masă, de către procurori, din cauza acestei avalanşe de arestări, care se fac cu prezenţa dumneavoastră, lucruri în parte necesare acestei ţări. Ţara asta trebuie să se însănătoşească o dată, după 25 de ani de corupţie, însă trebuie să avem curajul să spunem când lucrurile nu stau aşa, să avem curajul să le spunem, nu să procedăm cum au procedat câte unii care au început să facă denunţuri şi să fie bătuţi de femei”, a declarat Obreja.

În dosarul „Gala Bute”, primarul municipiului Lupeni din judeţul Hunedoara, Cornel Resmeriţă, fostul consilier al Elenei Udrea Ştefan Lungu şi fostul secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheoghe Nastasia sunt cercetaţi în arest la domiciliu, decizia fiind luată miercuri de Tribunalul Bucureşti.

Procurorii au cerut avizarea de către Camera Deputaţilor a solicitării de arestare preventivă a Elenei Udrea, fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, care va fi analizată duminică în Comisia juridică. Avizul a fost cerut după ce procurorii DNA au extins urmărirea penală pe numele Elenei Udrea şi pentru luare de mită. DNA a solicitat atât avizarea urmăririi penale pentru noua faptă, cât şi încuviinţarea arestării preventive.

Adrian Sârbu, 30 de zile în arest all inclusive, unde este „cool”

Autor

Adrian Bărbulescu

-

4 februarie 2015

După o noapte albă în sala de judecată a Curţii de Apel Bucureşti, magistraţii au decis în zorii zilei de miercuri să-l aresteze preventiv, pentru 30 de zile, pe mogulul de la Mediafax Grup, Adrian Sârbu, pus sub acuzare pentru evaziune fiscală. Întrebat de jurnalişti cum e în arest, Sârbu a răspuns sec: „cool”. În același dosar, magistrații au respins propunerea procurorilor de arestare preventivă a avocatei Liana Petrovici, urmând ca ea să fie cercetată sub control judiciar.
După ce, iniţial, le trasmisese procurorilor că nu se poate prezenta la Parchetul General pentru că „nu-i permite bioritmul”, Adrian Sârbu a fost reținut luni de anchetatori, fiind acuzat de săvârșirea infracțiunilor de instigare la evaziune fiscală (două acte materiale), spălare de bani (două acte materiale) și instigare la delapidare. Avocata Liana Petrovici este acuzată de complicitate la spălare de bani.
Procurorii de la Parchetul General susțin că, la solicitarea lui Adrian Sârbu, inculpații Liliana Șerban, Roxana Dorina Grigoruță, Eugenia Bălan (arestată în altă cauză), Sorin Dinu, Daniela Reghină Cozac (cercetată în stare de libertate), Rodica Crisbășan și Dragoș Chiș, împreună cu Diana Atanasiu și Dragoș Eremia, au folosit o schemă infracțională în scopul sustragerii de la plata taxelor către bugetul de stat, schemă în care au fost interpuse mai multe firme, care au derulat operațiuni fictive, în intervalul 2011 — 2014, în relația cu beneficiarii drepturilor de autor derulate de societățile din grupul Mediafax (SC Mediafax Grup SA, SC Mediafax SA, SC Apropo Media SRL).
Adrian Sârbu deține 87% din acțiunile SC Alerria Management Company SA, societate ce are 99,41378% din SC Mediafax SA, 95% din acțiunile SC Apropo Media SRL și 50% din SC Mediafax Group SA (restul de 50 de procente fiind deținute în cote egale de SC Mediafax SA și SC Apropo Media SRL, adică, practic, tot de el). Procurorii mai arată că, deși Sârbu nu îndeplinea funcții în cadrul acestor societăți, se poate spune că, în fapt, deținea controlul asupra tuturor firmelor din grup, „deciziile acestuia impunându-se cu putere de lege”.

Adrian Sârbu spunea că nu vrea să plătească taxe la stat

„În acest context, în cadrul ședințelor de bugetare a societăților, la care a participat, inculpatul Sârbu Adrian a afirmat în mod constant că nu este dispus să plătească taxe la stat și s-a arătat interesat de găsirea unor modalități concrete de evitare a acestora, la nivelul managementului SC Mediafax Group SA, SC Mediafax SA și SC Apropo Media SRL fiind gândit, astfel, un sistem de eludarea a taxelor care în mod normal și firesc trebuiau virate la bugetul de stat, sens în care s-a hotărât înființarea de societăți în care să fie transferat capitalul, pentru a fi protejat de sistemul legislativ din România, care impunea obligativitatea achitării acestor taxe. Sistemul creat nu avea ca scop doar sustragerea de la plata către bugetul general consolidat al statului a taxelor și impozitelor, ci și utilizarea mai departe a sumelor de bani provenite din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în scopul plății de bonusuri pentru funcțiile de top ale societăților și în special pentru inculpatul Sârbu Adrian”, susţin procurorii.
Anchetatorii mai arată că disimularea adevăratei naturi a provenienței se realiza prin interpunerea în circuitul financiar a mai multor societăți de tip fantomă, în conturile cărora erau transferate de către SC Mediafax Group SA importante sume de bani, operațiuni în care erau interpuse alte două firme.
Totodată, avocata Liana Petrovici este acuzată că a participat în cursul lunii aprilie 2014 la o întâlnire ce a avut drept scop găsirea unei modalități în care să fie închis soldul de casă existent în balanța contabilă a SC TP SA care evidenția, la acea dată, o sumă în casierie în cuantum de aproximativ 2.100.000 lei, care în realitate lipsea, fiind anterior însușită de către Adrian Sârbu, în calitate de acționar al firmei,i prin intermediul SC Alerria Management Company SRL, fiind remisă acestuia prin intermediul directorului general G. G.
Cu această ocazie, Liana Petrovici a întocmit și avizat contractele prin care au fost create circuitele financiare fictive având drept scop ascunderea și disimularea modului în care sumele de bani au fost însușite din casieria firmei TP SA.
Prejudiciul produs bugetului general consolidat al statului se cifrează la valoarea de 16.809.964 lei rezultat din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, la suma de 2.660.000 lei din săvârșirea infracțiunii de delapidare, fiind supusă spălării banilor suma de 2.893.607 lei.

Vasile Secară, sub control judiciar, pentru şantaj.

Autor

Adrian Bărbulescu

-

4 februarie 2015

Apropiat al fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, aflat după gratii, fostul preşedinte al Directoratului CFR Călători, Vasile Secară, a fost pus sub control judiciar, fiind acuzat de şantaj de procurorii DNA Braşov, în dosarul în care este cercetat şi fostul director al Regionalei Braşov, Gheorghe Rădulescu.

Procurorii DNA Braşov au dispus, marţi, punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar, pentru 60 de zile, până pe 3 aprilie, faţă de Vasile Secară, preşedintele directoratului SNTFC CFR Călători SA la data faptelor, cercetat pentru şantaj. „Începând cu luna august 2014, în calitate de director al SNTFC CFR Călători SA, în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpatul Rădulescu Gheorghe – directorul SRTFC BRAŞOV (cercetat în aceeaşi cauză în stare arest la domiciliu), a efectuat acte de constrângere morală (ex. convorbire telefonică din care rezultă ameninţarea cu evacuarea din locuinţa de serviciu şi cu desfacerea contractului de muncă) asupra unui angajat al SRTFC Braşov, cu scopul de a-l determina pe acesta din urmă să renunţe la un litigiu de muncă înregistrat la Tribunalul Braşov, prin care solicita să fie repus în funcţia de director al SRTFC Braşov”, au scris procurorii în ordonanţa de dispunere a controlului judiciar.

Anchetatorii susţin că Vasile Secară urmărea să-l ajute pe Gheorghe Rădulescu să-şi păstreze funcţia în care tocmai fusese numit, evitând astfel o posibilă reintegrare în funcţia de director al SRTFC Braşov a lui Ioan Stegaru. În perioada în care se află sub controlul judiciar, Vasile Secară are interdicţie să părăsească ţara şi să comunice cu mai multe persoane indicate de procurori. De asemenea, Secară este obligat să se prezinte la DNA Braşov ori de câte ori este chemat, să meargă la poliţie în zilele stabilite prin programul de supraveghere şi să anunţe procurorii dacă îşi schimbă locuinţa. Vasile Secară a demisionat luni din funcţia de preşedinte al Directoratului CFR Călători, pe care o deţinea din aprilie 2014. Vasile Secară se comporta discreţionar şi dictatorial la CFR Călători. Ziarul de Investigaţii a scris despre modul în care, ignorând avertimentul Curţii de Conturi, Secară dădea autoturismele societăţii în folosinţa oficialilor Ministerului Transporturilor, inclusiv fostului ministru Dan Şova.

Traian Băsescu se spală pe mâni de Elena Udrea. „Îmi este tare bine în mijlocul familiei”

Autor

Adrian Bărbulescu

-

3 februarie 2015

Fostul preşedinte Traian Băsescu s-a spălat pe mâni de fosta sa protejată Elena Udrea, acum anchetată de DNA şi pusă sub control judiciar. Băsescu a refuzat să comenteze în vreun fel acuzaţiile grave făcute la finele săptămânii trecute, şi apoi luni seara de Udrea.

„Așa cum știți, din 21.12.2014 nu am mai avut nici un fel de declarații publice și pentru moment nu mi-am schimbat decizia. Îmi este tare bine în mijlocul familiei”, le-a răspuns Traian Băsescu jurnaliştilor de la Libertatea.

Elena Udrea a afirmat luni seară, invitată la Gandul.info, că i-a spus lui Traian Băsescu despre acuzațiile la adresa generalului SRI Florian Coldea, formulate într-un interviu HotNews.ro, și că deputatul PSD Sebastian Ghiță le-a spus „metaforic” șefilor serviciului, George Maior și generalului Coldea, că i-ar împușca dacă i-ar instrumenta fratelui său un dosar similar cu cazul Mircea Băsescu – Bercea Mondial. Elena Udrea anunțase vineri că a depus un denunț la DNA împotriva lui Florian Coldea, directorul interimar al SRI. Udrea îl acuza pe Coldea că ar fi instrumentat campania împotrivă sa și susţinea că generalul i-ar fi cerut fostului sau soț, Dorin Cocoș, să-i dea 500.000 de euro lui Sebastian Ghiță pentru a-i susține televiziunea România TV. Udrea susține că banii au fost dați de Dorin Cocoș prin intermediul fiului sau, Alin Cocoș.

Rudel Obreja, adus cu mascaţii la DNA.

Autor

Dănilă Chirovici

-

2 februarie 2015

Dosarul deschis de procurorii DNA în cazul Galei Bute a ajuns în faza percheziţiilor. Anchetatorii au făcut luni dimineaţă 18 percheziţii în Bucureşti şi în patru judeţe, la sediile mai multor firme şi la persoane suspectate de fapte de corupţie în acest dosar, printre locuinţele scotocite fiind şi cea a lui Rudel Obreja.
Direcţia Naţională Anticorupţie a precizat că în această cauză se fac cercetări care vizează săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, în cadrul unor proceduri de achiziţie, prin programe finanţate din bani publici şi din fonduri europene.

UPDATE Rudel Obreja şi Adrian Gărdean, aduşi cu mascaţii la DNA

Fostul șef al Federației Române de Box (FRB) Rudel Obreja a fost adus luni cu mandat la DNA pentru a fi audiat în dosarul privind gala în care a boxat Lucian Bute la București, în iulie 2011. La DNA este adus și omul de afaceri Adrian Gărdean. Cei doi au fost ridicați în urma perchezițiilor care au avut loc luni la domiciliile acestora. La venirea la DNA, Rudel Obreja a declarat că banii au fost primiți legal.
Procurorii fac 18 percheziţii în Bucureşti şi judeţele Ilfov, Prahova, Hunedoara şi Gorj, la sediile mai multor firme şi la locuinţele unor persoane. Surse judiciare citate de Mediafax au precizat că percheziţiile sunt făcute în dosarul Gala Bute, iar printre locuinţele percheziţionate se află şi apartamentul fostului preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, din Sectorul 2 al Capitalei.
Potrivit surselor citate, anchetatorii fac percheziţii şi la locuinţa primarului din Lupeni, judeţul Hunedoara, Cornel Resmeriţă, precum şi în Ilfov – la locuinţele lui Ştefan Lungu (Corbeanca) şi Adrian Gărdean (Snagov), Hunedoara – la Miron Lupulescu (Haţeg) şi Prahova – la Gheorghe Nastasia (Buşteni).
Tot în judeţul Hunedoara sunt percheziţii la firmele Termogaz Company din Haţeg, Rogard Coom Impex SRL, tot din Haţeg, Consmin SA din Petroşani şi Last Time Studio SRL din Câmpina, au precizat sursele judiciare. Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.
În dosarul Gala Bute, prin rechizitoriul din 6 noiembrie 2013, procurorul de caz a dispus trimiterea în judecată a fostului preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, pentru fapte corupţie, precum şi scoaterea de sub urmărire penală sau neînceperea urmăririi penale, după caz, faţă de reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerului Economiei, companiilor naţionale şi ai Federaţiei Române de Box implicaţi în săvârşirea faptelor din acest dosar.

Percheziţii la UTI, Erbaşu, Strabag, Romsys şi Total Net…

Autor

Dănilă Chirovici

-

1 februarie 2015

Poliţiştii au făcut duminică dimineaţă 146 de percheziţii în Bucureşti şi în 11 judeţe, fiind vizate 90 de persoane suspectate de spălare de bani şi evaziune în domeniile IT şi construcţii, cu un prejudiciu de 30 milioane de euro. Printre firmele vizate se află UTI, patronată de Tiberiu Urdăreanu (foto), Erbaşu, dar şi austriecii de la Strabag.
Potrivit Poliţiei Române, cele 146 de percheziţii sunt făcute de poliţiştii de la Investigarea Criminalităţii Organizate, în Bucureşti şi judeţele Arad, Argeş, Dâmboviţa, Giurgiu, Gorj, Ilfov, Olt, Sibiu, Teleorman, Vâlcea şi Vrancea, la sediile mai multor firme din domeniile IT şi construcţii şi la locuinţele unor persoane suspectate de evaziune fiscală şi spălare de bani.
Poliţiştii urmau să pună în executare 90 de mandate de aducere, anchetatorii urmând să stabilească, în urma audierilor, dacă vor lua măsuri preventive în cazul suspecţilor, cum ar fi reţinerea lor şi trimiterea în faţa instanţei pentru mandat de arestare. Surse judiciare au declarat pentru Mediafax că printre firmele percheziţionate se numără Erbaşu, UTI, Strabag, Romsys şi Total Network Solution. De asemenea, percheziţii au loc şi la locuinţa lui Cristian Romeo Erbaşu.
În dosar sunt vizaţi reprezentanţii ai peste 200 de firme care, în perioada 2011-2014, ar fi creat circuite fictive pentru a nu plăti taxele şi impozitele datorate bugetului de stat, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Române dat publicităţii duminică.
„De asemenea, prin intermediul societăţilor implicate ar fi fost transferate aproximativ 100 de milioane de euro către persoanele în cauză, iar banii astfel obţinuţi ar fi fost reintroduşi în circuitul ilicit prin retrageri din conturile bancare în baza unor documente fictive”, a precizat sursa citată. Prejudiciul produs bugetului de stat a fost stabilit cu sprijinul specialiştilor Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală şi este de aproximativ 30 de milioane de euro.
La percheziţii au participat peste 300 de poliţişti de la unităţile centrale şi teritoriale ale Poliţiei Române şi luptători din cadrul Serviciului pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale. Acţiunea este coordonată de Parchetul Tribunalului Bucureşti şi sprijinită de Serviciul Român de Informaţii.

Ziarul de Investigații

Miron Mitrea, doi ani la puşcărie. Spagă pentru casa mamei sale

Aeroportul Craiova, vedeta Master Planului de Transport.

Elena Udrea a fost arestată preventiv pentru 30 de zile.

Ovidiu Puţura loveşte din nou. Traducătorii, la mâna notarilor.

Marian Oprişan a fost achitat în Dosarul Căprioara.

Videanu a fost eliberat. La DNA s-a prezentat Mioriţa Videanu

Rudel Obreja a fost arestat preventiv.

Adrian Sârbu, 30 de zile în arest all inclusive, unde este „cool”

Vasile Secară, sub control judiciar, pentru şantaj.

Traian Băsescu se spală pe mâni de Elena Udrea. „Îmi este tare bine în mijlocul familiei”

Rudel Obreja, adus cu mascaţii la DNA.

Percheziţii la UTI, Erbaşu, Strabag, Romsys şi Total Net…

Rămâi conectat

Ultimul articol

Ludovic Orban se întoarce „acasă” și anunță că Forța Dreptei urmează a fuziona cu...

Primarul din Mangalia, trimis în judecată în stare de arest preventiv

CJ Constanța, fără președinte; Florin Mitroi a demisionat din funcție