Scandal cu pumni şi capete-n gură la PSD Sector 1.

Autor

10 martie 2015

Scandalul de la organizaţia Sectorului 1 a PSD, avându-l în centru pe unul dintre principalii contestatari ai lui Victor Ponta, şi anume eurodeputatul S&D Cătălin Ivan a ajuns să semene cu jihadul. Mai multe surse din organizaţie au confirmat că s-a ajuns inclusiv la situaţia în care Dan Tudorache, impus cu forţa de Victor Ponta la şefia organizaţiei, l-ar fi agresat fizic pe Cătălin Ivan. Şi nu putem suspecta că ar fi fost de vină alcoolul, de vreme ce totul s-a petrecut în cadrul unei şedinţe a organizaţiei, desfăşurată în prima parte a zilei.
Sursele noastre au confirmat că în cadrul unei şedinţe a organizaţiei PSD Sector 1, desfăşurată de curând, Dan Tudorache, cunoscut mai ales prin postările pe reţelele sociale în care apare la bustul gol, ar fi sărit la bătaie. Victima – eurodeputatul Cătălin Ivan.
„A încercat să-i care pumni, până când au sărit câţiva colegi şi l-au îndepărtat. Între timp, doamnele participante la şedinţă erau oripilate, nu ştiau pe unde să se mai ascundă. Una dintre ele chiar a leşinat”, ne-a declarat o sursă din organizaţia cu pricina.
La adăpostul anonimatului, mai multe persoane prezenta la şedinţa menţionată au confirmat existenţa episodului menţionat. „Nu pot să confirm existenţa acestui incident. În condiţiile în care Cătălin Ivan nu a dorit să se afle ceea ce s-a întâmplat atunci, nu pot să fac comentarii. Sunaţi-l pe Cătălin”, ne-a spus un participant la gala de box marca PSD Sector 1.
Am urmat sfatul şi l-am sunat pe Cătălin Ivan, care a refuzat să dea foarte multe amănunte despre evenimentele relatate, însă nici nu a negat existenţa incidentului. „A fost la un moment dat un moment mai tensionat. Se petrec foarte multe abuzuri în PSD. Ţinta sunt eu. Vor să mă dea afară din partid”, ne-a declarat Cătălin Ivan.
Contactat, Dan Tudorache a negat vehement (şi nu prea) existenţa galea de kick boxing din organizaţia pe care o conduce. „Nu, nu a existat aşa ceva. Ne-am mai certat noi, aşa, dar nu a existat nicio agresiune fizică”, ne-a declarat cetăţeanul Tudorache. În momentul în care am insistat, el a admis cu jumătate de gură: „A, vă referiţi la şedinţa de la sfârşitul lui decembrie. A fost doar o altercaţie verbală…”.

Consilierul Carmen Musceleanu arată cu degetul spre Victor Ponta şi Liviu Dragnea

De atunci şi până acum spiritele nu s-au potolit în organizaţia PSD Sector 1, ba dimpotrivă. Spiritele s-au inflamat din nou în rândul pesediştilor din nordul Bucureştilor. Marţi după amiază a ieşit la rampă consilierul local PSD Carmen Musceleanu, care a pus tirurile de artilerie pe actuala conducere a PSD, formată din Victor Ponta şi Liviu Dragnea.
„Incapabili să-și asume o decizie de excludere a principalului contracandidat la șefia PSD, Victor Ponta și Liviu Dragnea pun presiune pe membrii Sectorului 1 să facă propuneri pentru sancționarea și eliminarea lui Cătălin Ivan, flagelul conducând până la invalidarea adunărilor generale ale mai multor organizații locale și, în special, ale celor care nu cedează presiunilor secretarului executiv proaspapt numit, Codrin Ștefănescu și ale veșnicei a <nedreptăţite> Ecaterina Andronescu, aceasta fiind unică modalitate de a-l împiedica pe europarlamentarul Cătălin Ivan să candideze la funcția de președinte al PSD”, se arată într-un comunicat dat publicităţii de Carmen Musceleanu.
Ea continuă, aducând în prim plan o şedinţă din 3 martie a Organizaţiei locale 10 (OL10) din Sectorul 1, unde, încă din primele minute de desfăşurare, în sală au intrat „persoane neinvitate și recalcitrante”, care au încercat să preia conducerea ședinței pentru a-și impune ordinea de zi, deja pregătită: „Secretarul interimar executiv Comanici a încercat să-și impună forțat ordinea de zi deja pregătită, modalitățile de lucru stabilite de biroul politic interimar de sector, chiar dacă acestea contraveneau flagrant statutului partidului, amenințând colegii cu presiuni din partea unei instituții ale statului român unde lucrează soțul dumneaei, instituție ce nu nu are nicio calitate în contextul adunărilor generale ale PSD”.
Carmen Musceleanu precizează că la ședința cu pricina au participat și alți membri ai Bioului politic interimar, precum și deputatul Ovidiu Iane, membru de doar câteva zile în organizația PSD Sector 1. Acesta a luat cuvântul și a dovedit întregii săli că nu cunoaştea nici organizația PSD Sector 1, nici prevederile statutare și nici modul corect de desfășurare al unei adunări generale, spune consilierul local.
Într-un final, alegerile s-au desfăşurat normal, în ciuda presiunilor menţionate, iar procesele verbale au fost semnate inclusiv de către toți reprezentanții biroului politic interimar prezenți. „Reprezentanții OL10 au făcut o sesizare scrisă în care au reclamat modul abuziv și comportamentul neprofesional al doamnei consilier general Comanici, care a propus ulterior invalidarea biroului OL10. Deși alegerile organizație noastre au fost inițial validate la numai şase zile distanță după constituire, respectiv ieri 9.03.2015, orele 18,00 conducerea interimară a PSD Sector 1 a constituit un a <birou politic> ad-hoc, în care a hotărât să invalideze două organizații locale, respectiv organizația 1 și organizația 10”, spune Carmen Musceleanu.
Ea explică ce a stat la baza deciziei luate de organizaţia condusă de Dan Tudorache: „În fapt, singura explicație logică este că, în data de 9.03.2015, la orele 16,30, biroul organizației locale 10 a primit și a votat în unanimitate transferul europarlamentarului Cătălin Ivan, din organizația locală 21 în organizația locală 10, care și-a asumat transferul europarlamentarului Cătălin Ivan, care trebuia eliminat”.

Cătălin Ivan a „migrat” la Dobrovăţ, judeţul Iaşi

În replică la acuzele lui Carmen Musceleanu (după ce, iniţial, susţinuse că nu ştie despre ce şedinţă este vorba), Dan Tudorache a spus că nu el a ivalidat şedinţa de la OL10. „Biroul a invalidat-o. Au contestat Biroul interimar. Alegerile se refac, conform statutului, în termen de şase zile”, ne-a spus Tudorache.
Văzând ce mobilizare de forţe s-a concentrat împotriva sa, Cătălin Ivan a părăsit Bucureştiul. Evident, nu fizic, ci din puntul de vedere al afilierii. „Începând de astăzi (marţi – n.red.) nu mai fac parte din Organizaţia PSD Sector 1. M-am mutat în judeţul Iaşi, la Organizaţia PSD Dobrovăţ. Vreau să-i feresc pe cei de la PSD Sector 1 de abuzuri, pentru că ţinta sunt eu. Vor să mă dea afară din partid”, ne-a declarat Cătălin Ivan.

Precedentul Marian Vanghelie – Mihnea Costoiu

Incidentul cu săritul la bătaie în care ar fi fost implicaţi Dan Tudorache şi Cătălin Ivan pare a nu fi singurul de acest fel din PSD.
În vara anului trecut, ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiințifică și Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, l-ar fi bătut, la Orăştie, pe primarul Sectorului 5, Marian Vanghelie.
Incidentul ar fi avut loc la Orăștie, la cârciumă, când, ușor afumat, Marian Vanghelie a început să-l înjure pe ministrul pentru Învățământ Superior. Sursa nemulțumirii lui Marian Vanghelie ar fi provenit din faptul că Mihnea Costoiu viza președinția organizației București, la acea vreme deţinută de primarul Sectorului 5. „Marian Vanghelie, îmbărbătat de numărul de pahare consumate, a continuat să-l jignească pe Mihnea Costoiu, neputând fi potolit de colegii prezenți în număr mare. La un moment dat, Vanghelie s-a repezit la Mihnea Costoiu, însă, după cum relatează participanții la această altercație, alcoolul i-a jucat feste și în loc să-l nimerească pe Costoiu, dus de avânt, a intrat cu capul într-o scară”, scriau la acea vreme colegii de la EVZ .

Legătura dintre ora de Religie şi Guvernul dr. Petru Groza

Autor

Adrian Bărbulescu

5 martie 2015

Presa şi mediile virtuale (şi mă refer aici în special la Facebook) au fost inundate pur şi simplu în ultima perioadă de ştiri şi mai ales opinii pro şi contra defăşurării orei de Religie în învăţământul românesc. Unii spun că e îndoctrinare (comuniştii asociau credinţa în Dumnezeu cu „misticismul”. Alţii, dimpotrivă, sunt de părere că elevii trebuie să înveţe despre cele sfinte. În fine, există şi o a treia catregorie, a celor care nu sunt prea pătrunşi de cele sfinte (fără a fi „liber cugetători”, ca fostul preşedinte Ion Iliescu), dar care consideră că nu-i strică odraslei încă o medie de 10.

Personal, mă situez în categoria celor care consideră că Religia trebuie studiată în şcolile româneşti. Sigur, nu sunt de acord cu derapajele de genul a-i spune uni copil de clasa întâi că dacă nu posteşti şi nu te duci în fiecare duminică la biserică vei ajunge în cazanul lui Sarsailă, pe post de ciorbiţă.

Mai mult, sunt de părere că ar trebui studiată mai degrabă o Istorie a Religiilor, prilej cu care copiii să afle diferenţele dintre diverse culte şi să-şi diversifice astfel cunoştinţele. Vor afla astfel încă din şcoală, de exemplu, că Islamul este, de fapt, o religie tolerantă (Coranul îl recunoaşte pe Iisus ca Profet) şi nicidecum ceea ce încearcă să facă din această confesiune gruparea Statul Islamic. Pot să ascult şi opinii pro, şi opinii contra.

Însă nu o să mă convingă nimeni că modul în care au reacţionat autorităţile după decizia Curţii Constituţionale care stabileşte că ora de Religie este opţională este de lăudat. În primul rând, asemenea modificări nu se fac în plin an şcolar. Cred că nu murea nimeni dacă se aştepta terminarea anului şcolar, pentru ca modificarea să fie făcută de la 15 septembrie. Părinţii ar fi avut timp să reflecteze serios asupra problemei. Apoi, unităţile de învăţământ ar fi putut să-şi adapteze orarul în funcţie de opţiunile părinţilor. Ce ne facem dacă într-o şcoală toţi părinţii decid să nu-şi lase odraslele la ora de Religie? Între Matematică şi Română, de exemplu, vor avea o oră liberă, în care va ieşi haos. Orarele sunt deja făcute, iar refacerea lor în timpul semestrului implică o harababură totală.

În al doilea rând, nu trebuie să neglijăm nici situaţia în care mii de cadre didactice, profesori de Religie, ar fii nevoite să-şi caute de lucru pentru că părinţii i-au trimis în şomaj. În fine, data limită aleasă de autorităţi pentru depunerea cererilor de participare la ora de Religie, 6 martie, este aleasă cât se poate de neinspirat. La 6 martie 1945 a fost instalat Guvernul Dr. Petru Groza, fapt ce a consfinţit instaurarea deplină a regimului comunist în România. Regim comunist care, după cum bine ştim, şi-a făcut un scop în a prigoni Biserica. Şi a scos ora de Religie din programa şcolară.

Dan Diaconescu, condamnat DIRECT la cinci ani şi şase luni de puşcărie

Autor

Dănilă Chirovici

4 martie 2015

Fostul realizator TV Dan Diaconescu a fost condamnat definitiv miercuri de judecătorii de la Curtea de Apel București la cinci ani și şase luni de închisoare cu executare, pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj asupra unui primar. Dan Diaconescu a primit două pedepse de patru ani și şase luni, respectiv trei ani închisoare, pentru două infracțiuni de șantaj, la care instanța a adăugat un spor de un an, astfel încât el va sta după gratii cinci ani și şase luni.

De asemenea, acestuia i-a fost interzisă desfășurarea oricărei activități în presa scrisă sau audio-video, pe o perioadă de cinci ani, după executarea pedepsei privative de libertate. Dan Diaconescu mai trebuie să-i plătească lui Ion Moț, primarul comunei arădene Zarand, suma de 19.377 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

În același dosar, fostul realizator OTV Doru Pârv a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru șantaj și interzicerea desfășurării oricărei activități în presa scrisă sau audio-video, pe o perioadă de cinci ani, iar Mitruș Ghezea, fost realizator la OTV, a fost condamnat la doi ani și şase luni de închisoare cu executare, tot pentru șantaj. Inițial, Dan Diaconescu primise, în decembrie 2013, la Judecătoria Sectorului 1, o pedeapsă de trei ani de închisoare, însă Curtea de Apel București a mărit condamnarea la cinci ani și jumătate, în urma admiterii apelului DNA.

Dan Diaconescu, asociat majoritar la SC Ocram Televiziune SRL și realizator de programe la postul de televiziune OTV, a fost deferit justiției pentru două infracțiuni de șantaj. În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut că, în perioada mai-septembrie 2009, Dan Diaconescu a exercitat acte repetate de amenințare, atât în mod direct, în cadrul emisiunii de la OTV, cât și indirect, prin intermediul lui Doru Pârv, asupra lui Ion Moț, primarul comunei arădene Zarand, pentru a-l determina să le dea suma totală de 200.000 euro. Sub presiunea acestor amenințări, primarul Ion Moț i-a remis lui Doru Pârv suma de 30.000 de euro și 42.000 de lei, scopul fiind ca banii să ajungă, în final, la Dan Diaconescu.

Costel Comana, sinucis în toaleta unui avion columbian

Autor

Adrian Bărbulescu

26 februarie 2015

Patronul companiei de transport feroviar de călători Regiotrans, Costel Comana, s-a sinucis în toaleta unei aeronave a companiei columbiene Avianca, dezvăluie presa din Costa Rica.

Cotidianul Costa Rica Hoy a dezvăluit identitatea pasagerului român care şi-a luat viaţa în toaleta unui avion al companiei Avianca. Potrivit ziarului, este vorba de Costel Comana, în vârstă de 53 de ani. Ziariştii sud-americani remarcă faptul că numele coincide cu cel al unuia dintre cei mai bogaţi români, care are probleme cu justiţia, într-un caz de corupţie. Costel Comana călătorea din Brazilia în Costa Rica, cu escală la Bogotá. „Se presupune că românul, care, potrivit ediţiei din 2011 a Forbes, este una dintre persoanele cele mai bogate din lume graţie afacerii sale în domeniul feroviar, a decis să plece din Brazilia, pentru a evita capturarea sa”, scrie Noticias RCN .

Ziarul Costa Rica Hoy dezvăluie şi faptul că femeia care-l însoţea l-a văzut nervos şi că omul de afaceri a fost la toaletă de mai multe ori. Atunci când a constatat că lipseşte de prea multă vreme, femeia s-a dus la toaletă şi a deschis uşa cu forţa. Acolo l-a găsit fără suflare. Costel Comana nu avea bilet de întoarcere în Brazilia. Avionul a aterizat la San José de Costa Rica la ora 9,05 dimineaţa şi a fost dus la un terminal unde a coborât restul pasagerilor.

Costel Comana găsit mort într-un avion din Costa Rica

Autor

Adrian Bărbulescu

26 februarie 2015

L-am cunoscut pe Costel Comana, patronul Regiotrans, găsit mort ieri în toaleta unui avion columbian, în urmă cu zece ani, în 2005. Era oarecum la începutul afacerii sale de transport feroviar de călători. Am scris un articol despre business-ul său, am mai ţinut legătura o perioadă. Apoi am rupt legătura. Nu înainte însă de a fi implicat, fără voia mea, într-un episod tragi-comic: am fost acuzat că eu complotez împreună cu Costel Comana pentru a-l da jos pe şeful AFER de la acea vreme, Constantin Zaharia.

Spuneam că pe Costel Comana l-am cunoscut acum zece ani de zile. Pe vremea aceea eram ziarist la „România liberă” şi, pasionat fiind, ca şi acum, de calea ferată, am vrut să scriu un articol despre firmele private de transport feroviar de călători.

Am apelat la reprezentanţii Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR SA, cărora le-a cerut să-mi dea nişte date referitoare la numărul de kilometri pe care i-au închiriat către privaţi, cine sunt firmele care operează şi aşa mai departe. Totodată, i-a rugat pe cei de la CFR SA să mă pună în legătură cu unul dintre aceşti operatori privaţi, pentru ca articolul să nu fie o simplă înşiruire de cifre. Mi s-a făcut legătura cu Costel Comana, patronul Regiotrans Braşov, care a acceptat să stea de vorbă cu mine.

M-am suit în tren şi m-am dus la Braşov. La gară mă aştepta o maşină care m-a dus la sediul firmei – o clădire deloc impunătoare – unde am stat de vorbă mai bine de o oră. Mi-a povestit cum a început afacerea, ipotecându-şi casa, cum vrea s-o dezvolte. La vremea respectivă Costel Comana era un om de afaceri trecut puţin peste 40 de ani care credea cu tărie în transportul feroviar şi părea hotărât să-şi mărească business-ul.

După ce mi-a povestit câte în lună şi în stele despre firma sa, m-a „încredinţat” unui angajat de-al său care m-a dus la Zărneşti, să văd cu ochii mei baza sa operaţională. De fapt, linia Braşov-Zărneşti este prima pe care a început să opereze Regiotrans. Am făcut poze la gările de pe traseu, igienizate şi modernizate, precum şi la locomotivele, vagoanele şi automotoarele pe care le avea garate la Zărneşti.

Am publicat articolul şi apoi am mai ţinut legătura, la telefon, cu Costel Comana. Şi, involuntar, am ajuns să fiu acuzat că uneltesc (eu, un simplu ziarist) împreună cu el (un om de afaceri în plină ascensiune) pentru a-l da jos de la Autoritatea Feroviară Română (AFER) pe directorul general de la acea vreme, Constantin Zaharia. Am făcut un material pe baza unei discuţii purtate cu Vasile Belibou, pe atunci director general adjunct al AFER. Numai că pe „fluxul tehnologic” al articolului – la corectură sau la paginare, n-am reuşit să aflu nici până acum – cuvântul „adjunct” a dispărut. Reieşea, deci, că Vasile Belibou este directorul general al AFER, şi nu adjunct.

În dimineaţa în care a apărut articolul, eu am plecat spre Constanţa. Eram deja pe la Ciulniţa, când, nici nu trecuse bine de opt dimineaţa, îmi sună telefonul. Cu o falcă în cer şi cu una în pământ, însuşi Constantin Zaharia, care mă acuza că uneltesc pentru a-l debarca de la şefia AFER. Acoliţi în acest demers, spunea el, îmi erau Vasile Belibou şi… Costel Comana.

Belibou era suspect pentru că articolul fusese scris pe baza discuţiei cu el. Dar ce legătură avea Costel Comana cu afacerea asta? „Lăsaţi, domnu Bărbulescu, nu vă mai prefaceţi că nu ştiţi. Am văzut eu că toată ziua bună ziua vorbiţi cu Comana şi scrieţi articole despre el. Nimic nu e întâmplător”, perorează în telefon Constantin Zaharia, lăsându-mă cu gura căscată. La asemenea „argumente” nu prea mai ai ce răspunde…

În fine, nici nu cobor bine în gara Constanţa, că-mi sună din nou telefonul. De data asta era Costel Comana. Şi pe el îl sunase Zaharia şi-i expusese acelaşi scenariu. Ne-am amuzat pe tema asta, însă patronul Regiotrans nu era prea fericit de ce turnură luaseră evenimentele. Deh, era la mâna AFER din mai multe puncte de vedere.

Am continuat, vreun an şi ceva să ţinem legătura. Odată s-a şi supărat pe mine, când am dat pe prima pagină în „România liberă” ştirea că Regiotrans începe să opereze pe ruta Bucureşti-Braşov. Era vorba de prima companie privată care opera pe o magistrală feroviară, nu doar pe linii secundare. Mi-a reproşat că nu vorbisem cu el şi că nu ar fi fost oportună apariţia acestei ştiri, ca nu cumva să aibă probleme din partea CFR Călători, principalul concurent. I-am replicat că vorbisem cu directorul lui general, Florin Hădăreanu, şi că, oricum, ca ziarist, nu puteam în ruptul capului să ignor o astfel de ştire.

De atunci, nu prea am mai vorbit. De altfel, Costel Comana nu a mai vorbit cu nimeni din presă. Voia să redevină un om de afaceri discret. Finalul a fost însă unul tumultuos…

Darius Vâlcov, din „beciul domnesc”, în arest la domiciliu.

Autor

Dănilă Chirovici

25 februarie 2015

Una caldă, alta rece. Dacă Dan Şova a rămas cu imunitate, nu acelaşi lucru se poate spune despre Darius Vâlcov. Cererea DNA privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive în cazul lui Darius Vâlcov a fost aprobată de Senat, fiind înregistrate 97 de voturi „pentru”, 48 „împotrivă” şi cinci abţineri.

UPDATE Curtea Supremă l-a plasat în arest la domiciliu

Fostul ministru al Finanțelor Darius Vâlcov va fi plasat în arest la domiciliu, au decis joi seară magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție, hotărârea nefiind definitivă. Darius Vâlcov a aflat că va fi arestat la domiciliu, după ce i-a expirat ordonanţa de reţinere, el aşteptând decizia instanţei acasă.

UPDATE Darius Vâlcov a ajuns în arestul Poliţiei Capitalei

Fostul ministru de Finanțe Darius Vâlcov, reținut miercuri de procurorii DNA pentru 24 de ore, a ajuns în arestul Poliției Capitalei. Vâlcov a fost scos cu cătușe la mâini din sediul DNA și dus în arestul Poliției Capitalei, după ce a primit ordonanță de reținere într-un dosar în care este acuzat de trafic de influență. „Mergem înainte!”, le-a spus Vâlcov jurnaliștilor, înainte de a fi băgat într-o mașină a Poliției. Vâlcov va fi prezentat judecătorilor instanței supreme cu propunere de arestare preventivă.

Alţi 18 senatori nu au fost prezenţi la vot. Votul a fost secret, cu bile. De altfel, senatorul PSD Darius Vâlcov le ceruse colegilor săi să dea un vot pozitiv pentru cererea privind arestarea sa, adăugând că nu doreşte să fie obligat să-şi dea demisia din Senat, pentru a se pune la dispoziţia Justiţiei. Vâlcov şi-a început discursul în plenul Senatului, precizând că a pregătit un discurs cu avocaţii, dar că doreşte să-l prezinte judecătorului, astfel că va vorbi liber.

”Astăzi este Buna Vestire. Primim o veste bună, Codul fiscal şi cel de procedură fiscală vor fi aprobate în Guvern. De asta trebuie să ne ocupăm”, a spus Vâlcov. El a adăugat, în ceea ce priveşte speţa pe care o dezbate Senatul, şi ceea ce este acuzat de către procurori, că ”îi roagă pe colegi să lase Justiţia să spună dacă trebuie să fie reţinut sau nu”. ”Solicitarea mea este să daţi un vot DA. Este o rugăminte în plus, fiind şi ziua mea, de a nu mă pune în situaţia de a-mi da demisia din funcţia de senator, pentru a veni în faţa instanţei”, a spus Vâlcov în plenul Senatului.

Aurel Radu şi-a dat demisia de la conducerea Metrorex.

Autor

Dănilă Chirovici

24 februarie 2015

După ce licitaţia pentru achiziţia trenurilor de metrou pentru magistrala Pantelimon – Drumul Taberei a iscat un imens scandal, directorul general al Metrorex, Aurel Radu, şi-a dat marţi demisia.

„Astăzi, 24.03.2015, membrii Adunării Generale a Acționarilor din cadrul Societății Comerciale de Transport cu Metroul București “Metrorex” – S.A. au luat act de renunțarea la contractul de mandat pentru funcția de director general a domnului Aurel Radu. Demisia acestuia este urmarea discuțiilor recente avute cu Ministrul Transporturilor, Ioan Rus. Adunarea Generală a Acționarilor a aprobat preluarea atribuțiilor de director general pe o perioadă interimară de către domnul Cătălin Homor, director Investiții și Achiziții Publice în cadrul Metrorex”, a anunţat Ministerul Transporturilor.

Valer Blidar: „Preţurile noastre nu includ şpaga”

Cel mai probabil, ministrul Ioan Rus i-a cerut lui Aurel Radu să demisioneze, după imensul scandal provocat de recenta licitaţie pentru achiziţia a 51 de trenuri destinate Magistralei 5 Drumul Taberei – Pantelimon.

Desemnarea câştigătorului a avut loc pe baza unui algoritm controversat. Metrorex a preferat un sistem în care preţul cel mai mic aduce doar 60% din punctaj, restul fiind acordat de criterii ce pot fi foarte uşor interpretate. Drept urmare, spaniolii, deşi nu au avut nici pe departe cele mai ieftine trenuri, au primit cel mai mare punctaj total şi pot câştiga contractul.

Cel mai bun preţ (5,1 milioane de euro pe tren) a fost oferit de Astra Vagoane Călători Arad, companie controlată de omul de afaceri Valer Blidar. Chinezii de la CSR Qingdao Sifang au cerut 5,22 milioane de euro pe tren, fiind urmaţi de CAF, cu 6,06 milioane euro pe tren. Au urmat francezii de la Alstom, cu 6,31 milioane de euro pe garnitură, şi firma poloneză PESA, care a cerut 6,5 milioane de euro pe tren. Două dintre firmele participante la licitaţia organizată de Metrorex au depus la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor plângeri privind decizia Metrorex de a desemna firma spaniolă CAF câştigătoare a licitaţiei, deşi preţul cerut de aceasta a fost cu 20% mai mare decât cel din cea mai ieftină ofertă.

Una dintre contestaţii a fost depusă de către firma franceză Alstom şi s-a referit la punctajul acordat acesteia, micşorat artificial, acuză francezii. A doua contestaţie a venit din partea firmei româneşti Astra Vagoane Călători Arad, nemulţumită de descalificarea ei. Unul dintre motivele pentru care oferta Astra Vagoane Călători a fost respinsă este cel puţin ridicol: preţul trenurilor ar fi prea mic, spune Valer Blidar. Or, continuă acesta, cu aceleaşi preţuri Astra Vagoane a concurat împotriva unor concurenţi occidentali în Brazilia şi a câştigat licitaţia.

“Preţurile noastre nu includ şpaga şi cuprind o marjă mică de profit de 10%, deseori realizabil doar 5%“, a declarat Blidar, care a adăugat că trenurile companiei sale sunt şi de calitate, având tracţiunea şi comanda fabricate de Siemens.

Aurel Radu, directorul milionar înscăunat la Metrorex de Marian Vanghelie

Aurel Radu a fost înscăunat la conducerea Metrorex în noiembrie 2012, înlocuindu-l în funcţia de director general pe Gabriel Sburlan. Numirea lui Radu a reprezentat o premieră nefericită în istoria post-decembristă a metroului bucureştean. Până atunci, directorii Metrorex erau puşi politic, ce-i drept, însă proveneau din interiorul companiei.

Aurel Radu fusese încadrat la Metrorex cu puţin timp înaintea numirii sale la vârf, pe post de „inginer 4”, adică cel mai neexperimentat inginer. Cu toate ca a terminat Facultatea de Transporturi, Aurel Radu nu lucrase până atunci în domeniu, fiind administratorul unor cantine din Sectorul 5, păstorit de Marian Vanghelie. Cu toate că a lucrat mai toată viaţa la stat, Aurel Radu a acumulat o avere impresionantă, veniturile sale permiţându-i să fie văzut la schi în Alpi sau pe plajele de pe Riviera Franceză.

Bilanţul DNA- 2014 a fost an de vârf în lupta anticorupţie.

Autor

Adrian Bărbulescu

24 februarie 2015

Anul trecut au avut loc o serie de premiere de la înființarea DNA, respectiv cele mai multe dosare înregistrate și soluționate, cele mai multe rechizitorii și condamnări, precum și cei mai mulți demnitari de rang înalt investigați, a declarat marţi procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi.

„Am să încep cu câteva elemente definitorii pentru 2014, an în care s-a remarcat o creștere semnificativă a eficienței în combaterea corupției și s-au înregistrat o serie de premiere de la înființarea DNA: cele mai multe dosare penale înregistrate, cele mai multe dosare de soluționat, cele mai multe dosare soluționate, cele mai multe rechizitorii, cele mai multe condamnări în dosarele instrumentate, cei mai mulți demnitari de rang înalt investigați”, a declarat Kovesi la prezentarea bilanțului DNA pe 2014.

Ea a precizat că activitatea Direcției în 2014 poate fi caracterizată prin eficiență sporită în combaterea corupției, investigarea unor dosare complexe și printr-un grad înalt de diversitate a cazuisticii penale iar fundamentul acestei evoluții pozitive l-a constituit efortul substanțial și consecvent al angajaților DNA. „Cei 86 de procurori care au desfășurat activități de urmărire penală în cursul anului 2014 au avut de soluționat peste 9.100 de cauze, cel mai mare număr de dosare de la înființarea DNA. În medie, un procuror a efectuat urmărire penală în aproape 105 cauze, un volum impresionant având în vedere complexitatea dosarelor care intră în competența Direcției. Numărul rechizitoriilor a crescut semnificativ în anul 2014, fiind întocmite 317 rechizitorii, ceea ce arată preocuparea procurorilor pentru soluționarea cu precădere a cauzelor cu finalitate judiciară. Datele statistice confirmă eficiența activității DNA, precum și faptul că resursele investigative sunt canalizate către cauzele cu finalitate judiciară”, a mai spus procurorul-șef.

Potrivit lui Kovesi, anul trecut peste 1.100 de inculpați au fost trimiși în judecată. „În anul 2014 a fost urmărită exercitarea eficientă a competențelor procurorului în faza de judecată. Activitatea judiciară a fost desfășurată de 28 de procurori, care au participat în ședințele de judecată la peste 10.200 cauze penale. În anul 2014, peste 1.130 inculpați au fost condamnați definitiv, soluțiile pronunțate de instanțe confirmând caracterul obiectiv și profesionist al cauzelor instrumentate de DNA. Pe de altă parte, procentul de achitări s-a menținut ca și în anii anteriori la 9%, sub media europeană, dar trebuie continuată preocuparea pentru creșterea standardelor de calitate”, a arătat procurorul șef al DNA.

Parlamentari şi magistraţi, luaţi la puricat de DNA

Tot anul trecut, a mai spus Kovesi, DNA a solicitat Parlamentului încuviințarea arestării a nouă parlamentari și a formulat 12 cereri de încuviințare a urmăririi penale față de miniștri și foști miniștri. „Este cel mai mare număr de demnitari de rang înalt investigați de DNA într-un an. Este un semn evident al independenței DNA, iar investigarea corupției la nivel înalt va continua, indiferent de poziția administrativă, socială sau politică deținută de persoana vizată”, a afirmat Kovesi.

Ea a detaliat, arătând că anchetele DNA au vizat domenii diversificate, cum ar fi retrocedări ilegale ale proprietăților, sănătate, educație, achiziții publice, corupție în legătură cu procesul legislativ sau fraude cu fonduri europene. „Unele anchete au avut un caracter preventiv și au asigurat evitarea producerii unor prejudicii bugetului de stat de sute de milioane de euro. Într-un singur dosar, intervenția procurorilor a prevenit producerea unui prejudiciu de peste 105 milioane de euro, sumă ce reprezintă de cinci ori bugetul DNA. În alte dosare, intervenția procurorilor a blocat retrocedarea ilegală a unor terenuri evitându-se prejudicierea statului cu suma de peste 300.000.000 de euro”, a susținut șefa DNA.

Nici magistraţii nu au scăpat în 2014 de „urgia” DNA. „În anul 2014 au fost trimiși în judecată 35 magistrați și au fost condamnați definitiv 20 magistrați. Analiza datelor statistice ne arată că a crescut numărul magistraților trimiși în judecată de DNA și condamnați definitiv. Din perspectiva noastră, această evoluție nu reflectă neapărat o creștere a numărului actelor de corupție în rândul magistraților, ci mai degrabă o creștere eficienței investigațiilor DNA. Multe dintre dosare au fost inițiate ca urmare a sesizărilor formulate de justițiabili, fapt ce reflectă creșterea încrederii acordate mecanismelor justiției derulate prin intermediul DNA”, a adăugat Laura Codruţa Kovesi.

Kovesi: Am cerut încă 50 de procurori

Procurorul șef al DNA a mai spus că principala vulnerabilitate și, în același timp, marea provocare pentru DNA o reprezintă creșterea continuă a volumului de activitate, în condițiile în care numărul de procurori a rămas același de la înființarea instituției. „Volumul de activitate din 2014 este triplu față de anul înființării Direcției și aproape dublu față de acum cinci ani, deși numărul de procurori a rămas același. Cu toate acestea, numărul de dosare soluționate a crescut în fiecare an, fiind peste 4.100 de dosare soluționate în 2014, cele mai multe dosare finalizate de la înființarea DNA. Deși procurorii au soluționat în fiecare an tot mai multe dosare, ritmul de creștere a dosarelor noi a fost și mai mare, astfel încât am ajuns ca, la sfârșitul anului 2014, să avem încă de soluționat un număr de 5.000 de cauze. Pentru a le putea finaliza ar fi nevoie să nu se înregistreze nici un dosar nou, timp de cel puțin un an”, a spus Kovesi.

Ea a subliniat că aceste cauze nu pot fi privite doar ca simple dosare, pentru că reprezintă așteptările a mii de oameni, care au rămas cu o situație juridică incertă. „Din perspectiva noastră, o primă direcție de rezolvare, o primă rezolvare este creșterea numărului de procurori și am formulat deja o propunere de majorare a schemei de procurori cu încă 50 de posturi. Trebuie să ne hotărâm dacă ne dorim o justiție eficientă sau procurori îngropați în munți de dosare”, a arătat șefa DNA.

„Un om care a început în politică ducând geanta lui Voiculescu”

Autor

Dănilă Chirovici

24 februarie 2015

Desemnarea lui Eduard Hellvig pentru preluarea şefiei Serviciului Român de Informaţii continuă să genereze controverse. În vreme ce în Parlament s-a format o adevărată „frăţie a inelului”, mai toate forţele politice declarându-şi susţinerea pentru Eduard Hellvig ca succesor al lui George Maior, singurul care se mai încăpăţânează să-l conteste se pare că a rămas fostul şef al statului Traian Băsescu. „Un om care a început în politică ducând geanta lui Voiculescu” – aşa îl caracterizează Traian Băsescu pe viitorul James Bond dâmboviţean.
După ce punctase, chiar în ziua desemnării lui Eduard Hellvig de către Klaus Iohannis pentru şefia SRI, vulnerabilităţile acestuia, fostul preşedinte al României a ieşit marţi seară din nou la rampă, la B1 TV, pe acestă temă.
„Pentru mine a fost surpriza nominalizării, dar ce spune el, nu. Pentru mine e un om care a început în politică ducând geanta lui Voiculescu. A fost unh şoc anunţarea axei noi Bucureşti- Berlin-Washington. România are priorităţi de securitate naţională, a fost o muncă teribilă, în primul mandat, să credibilizăm SUA şi Marea Britanie. Din punct de vedere al securităţii, încrederea o câştigi extraordinar de greu, cu atitudini pe care nu-ţi vine să le ai”, a spus Traian Băsescu.
Fostul ocupant al fotoliului de la Palatul Cotroceni a continuat atacul, pe un ton şi mai categoric: „Spun public, la fel au aflat de la mine de numirea lui Maior şi Ungureanu. Tipul acesta de slugi care le iei de la ambasade. Dacă vreau să mă consult pe o problemă sun la preşedintele Obama, nu la ambasada de la Bucureşti. Nu am luat, în 10 ani, nicio aprobare de la Ambasada Bucureşti. Spre exemplu, la SRI şi SIE, mi-ar fi trebui mult timp şi mie şi lor să îi fac credibili”.

„Premierul de la Grivco l-a numit pe omul lui Voiculescu”

Fostul şef al statului s-a declarat convins că preşedintele Klaus Iohannis nu a avut nevoie de aprobarea nimănui atunci când l-a nominalizat pe Eduard Hellvig pentru şefia SRI. Traian Băsescu nu s-a putut însă abţine în a continua atacul la adresa eurodeputatului PPE şi a actualului ocupant al funcţiei numărul unui în statul român.
„Permierul de la Grivco (firma lui Dan Voiculescu – n.red.) l-a numit pe omul lui Voiculescu. România avea nevoie la SRI de oameni care să dea credibilitate. Marea Europă nu are forţă de negociere. Cum vă imaginaţi că vor veni militari germani să abă negocieri pentru axa din Berlin?”, s-a întrebat retoric Traian Băsescu.
El a precizat că, atunci când a auzit numele lui Eduard Hellvig, a fost interesat de traseul lui profesional şi politic. „La Maior, era diplomat de carieră, era ataşat euro-atlantismului, care dovedise la MapN, unde a fost secretar de stat că a înteles politica NATO”.
În final, însă, Traian Băsescu i-a acordat oareşce circumstanţe atenuante succesorului său: „Dacă aş fi numit şefi la serviciile secrete în primele 60 zile de mandat, aş fi comis o greseală. Nu pot să-i reproşez unui preşedinte că e o greşeală”.

Eduard Hellvig se pregăteşte de susţinere totală în Parlament

Declaraţiile fostului preşedinte survin la finalul unei zile în care Eduard Hellvig a tgrecut nestingherit prin „furcile” Comisiei parlamentare de control al SRI.
Comisia a avizat propunerea de numire a sa în fruntea SRI cu șapte voturi pentru și unul împotrivă. “Audierea domnului Hellvig s-a concentrat pe viziunea privind securitatea națională a României și proiectul managerial pe care domnul Hellvig îl are. În al doilea rând, am verificat aspectele și criteriile stricte de legalitate necesare ocupării funcției de director al SRI. În urma acestor audieri, comisia s-a pronunțat prin vot, comisia are rol de aviz și practic avizul nostru este un aviz consultativ pentru plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului și Parlamentul prin vot va decide. Votul în comisie a fost de aviz favorabil cu fost șapte voturi pentru și un vot împotrivă”, a declarat președintele Comisiei pentru controlul SRI, Georgian Pop, după audierea lui Eduard Hellvig.
După audierea din comisie, Eduard Hellvig a precizat, mai încrezător ca niciodată că va primi funcţia mult-râvnită, şi ce va face în continuare. „Voi demisiona din PNL și din Parlamentul European imediat ce voi primi acest mandat de la Parlament. Este un moment important în cariera mea, e o decizie pe care am luat-o de a ieși din spațiul public ca om politic, dar înțeleg extrem de bine ce înseamnă să fii un reprezentant civil într-o instituție ca SRI și, mai mult decât atât, înțeleg importanța ca această instituție să nu fie grevată de nicio imixtiune, de niciun fel politică. Ca atare, în perioada în care voi fi director al SRI vă garantez că nu va exista nicio imixtiune politică în activitatea instituției și nimeni nu-și va permite să exercite presiuni asupra instituției din punct de vedere politic”, a spus Eduard Hellvig la Palatul Parlamentului.

Percheziţii la firma fratelui lui Sebastian Ghiţă.

Autor

Dănilă Chirovici

23 februarie 2015

Procurorii DNA fac luni percheziţii la două firme din Voluntari, judeţul Ilfov, dintre care una aparţine fratelui mogulului de la RTV, Sebastian Ghiţă, într-un dosar privind o licitaţie din 2013 a Ministerului Educaţiei, pentru un proiect cu fonduri europene, în valoare de 33 milioane de euro.

Surse judiciare citate de Mediafax au precizat că procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie fac percheziţii la sediile firmelor 2K Telecom SRL, care aparţine lui Alexandru Ghiţă, fratele deputatului Sebastian Ghiță, şi Avitech Co. SRL, ambele din oraşul Voluntari. Percheziţiile au loc într-un dosar în care se fac cercetări în legătură cu o licitaţie din 2013 a Ministerului Educaţiei Cercetării şi Tineretului, pentru proiectul „Internet în şcoala ta”, finanţat integral din fonduri europene, valoarea proiectului fiind de 33 milioane de euro.

Firma 2K Telecom este controlată de Alexandru Ghiţă – 67,12%, Vasile Domente – 8,05% (unchiul lui Sebastian Ghiţă) şi Vasile Radu – 24,83%. Numele firmei apare şi în raportul Curţii de Conturi pe anul 2013, publicat recent, în care se arată că au fost constatate nereguli privind condiţiile în care reprezentanţii MAI au semnat un contract cu SC 2K Telecom SRL pentru realizarea sistemului call center (reţeaua voce-date din cadrul Centrului de Contact). Specialiştii susţin că, la data efectuării misiunii de audit, sistemul call center nu era funcţional, deşi contractul a fost încheiat la data de 16.10.2009, cu o durată iniţială de 26 de luni.

Perioada a fost modificată prin 11 acte adiţionale până la data de 31 decembrie 2014. Perioada mare de derulare a contractui are ca efect „uzura morală a echipamentelor şi a soluţiilor software alese, situaţie care generează cheltuieli suplimentare de upgradare”, menţionează inspectorii Curţii de Conturi. În acelaşi timp, Curtea de Conturi a atras atenţia cu privire la faptul că prin contract au fost incluse servicii de mentenanţă, garanţie şi suport în valoare de 432.000 de lei cu TVA, contrar legii privind vânzarea produselor şi garanţiilor asociate acestora, unde se prevede gratuitatea garanţiei acordate.

Remus Truică control judiciar şi sechestru pe avere

Autor

Dănilă Chirovici

20 februarie 2015

Fostul şef al cancelariei lui Adrian Năstase, omul de afaceri Remus Truică, a fost pus sub control judiciar de procurorii DIICOT în dosarul creditelor ilegale luate de la BRD. El este acuzat de săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune, instigare la înșelăciune, instigare la abuz în serviciu și spălare de bani.
Remus Truică a fost chemat marți la sediul DIICOT, pentru a i se aduce la cunoștință acuzațiile. La ieșirea de la audieri, fostul (sau poate şi actualul?) pesedist de frunte a declarat că a avut un credit, „care a fost însă rezolvat”. Avocatul său a cerut un termen pentru studierea dosarului, Truică urmând să fie audiat din nou la începutul lunii iunie.
Potrivit unor surse judiciare citate de Agerpres, procurorii au pus sechestru asigurător pe averea lui Truică, respectiv conturi bancare, terenuri și imobile, inclusiv casa din Snagov, până la concurența sumei de 35 milioane de euro, prejudiciul reținut în sarcina acestuia. Din primele cercetări rezultă că Remus Truică ar fi fost beneficiarul unor credite de zeci de milioane de euro luate de la o sucursală a BRD.
Creditele au fost luate fraudulos prin interpuși, persoane fizice sau firme, aflate sub controlul direct al lui Truică, banii fiind ulterior depuși în conturi din străinătate. Conturile cu pricina erau controlate fie de Remus Truică, fie de șoferul său, Cristian Aparaschivei.
În acelaşi dosar sunt implicate şi alte nume grele. Săptămâna trecută, procurorii i-au pus sub acuzare pe mogulul Adrian Sârbu și pe fostul ziaris Sorin Roșca Stănescu, pentru înșelăciune și spălare de bani, după ce au luat credite de la o sucursală a BRD fără a mai da banii înapoi. Prejudiciul reținut în sarcina lui Adrian Sârbu este de patru milioane de dolari, iar în cazul lui Sorin Roșca Stănescu prejudiciul este de trei milioane de euro. Tot în acest dosar apare și numele Elenei Udrea, în legătură cu un credit de trei milioane euro luat de la BRD, însă cauza a fost declinată la DNA.
Ziarul de Investigaţii a scris încă de acum cinci ani despre matrapazlâcurile făcute cu banii publici şi terenurile statului de Remus Truică şi Sorin Roşca Stănescu.

Eduard Hellvig, propus de Klaus Iohannis pentru şefia SRI.

Autor

Adrian Bărbulescu

19 februarie 2015

Klaus Iohannis l-a nominalizat joi seara pe eurodeputatul Eduard Hellvig pentru funcţia de director general al Serviciului Român de Informaţii, rămasă vacantă după demisia lui Geroge Maior. În tabăra PNL propunerea a fost primită cu entuziasm, în cea a PSD cu moderaţie. În schimb, parlamentarul PC Bogdan Ciucă s-a grăbit să-i laude calităţile noului James Bond cu ochi albaştri (la propriu). Nimic nu este întâmplător, din moment ce Eduard Hellvig, în cariera sa politică, a făcut o escală şi la Partidul Conservator, fondat de Dan Voiculescu, pe care fostul preşedinte Traian Băsescu îl numea „Felix Motanul”. Evident, aluzie la numele conspirativ de Felix al lui Voiculescu, în calitate de colaborator al Securităţii.
„Ambele servicii secrete au rămas, în ultima perioadă, fără directori, atât SRI, cât și SIE, din motive diferite. În ultimele săptămâni, datorită unor evoluții în viața politică și în mediul public, SRI a fost de foarte multe ori în atenția publică. Am considerat că, în această perioadă, este nevoie ca la SRI să existe o echipă completă pentru a instaura calmul necesar acolo. Astfel, am decis să fac o nominalizare pentru poziția de director al SRI. În această seară, am semnat scrisoarea către președinții celor două Camere ale Parlamentului și l-am propus pe domnul Eduard Hellvig pentru poziția de director al Serviciului Român de Informații”, a declarat la Palatul Cotroceni președintele Iohannis.
El a continuat, arătând că, în cursul zilei, a discutat cu liderii partidelor parlamentare, pe care i-a informat cu privire la intenția de a-l propune pe Eduard Hellvig la SRI, și că despre același subiect a vorbit și cu cei doi președinți ai camerelor Parlamentului.
„Atunci când m-am gândit la o persoană pe care să o propun la SRI, am căutat pe cineva care este pregătit pentru o astfel de poziție, care are energia necesară, care cunoaște actorii politici, care are suficiente cunoștințe despre activitatea SRI și care este o persoană care să aducă calmul necesar. Pe de altă parte, am căutat o persoană care, pentru mine, reprezintă garanția unui parcurs de modernizare și de europenizare și pentru SRI. SRI a câștigat foarte mult ca imagine publică în ultimii ani, a avut rezultate notabile și s-au făcut progrese semnificative. Toate acestea trebuie să fie duse mai departe de cel care va fi director al SRI și am convingerea că domnul Hellvig va face aceste lucruri”, a spus el.
Șeful statului a indicat că, probabil în cursul săptămânii viitoare, Parlamentul va lua în dezbatere numirea lui Eduard Hellvig la şefia SRI.

Eduard Hellvig a acceptat numaidecât

Eduard Hellvig a acceptat imediat nominalizarea, arătându-se onorat de încrederea acordată de președintele României și și-a exprimat speranța că parlamentarii vor susține acest demers.
„Sunt onorat de încrederea pe care mi-a acordat-o președintele României, domnul Klaus Iohannis, prin nominalizarea pentru funcția de director al Serviciului Român de Informații. Sper că, la rândul lor, membrii Parlamentului mă vor considera potrivit pentru a îndeplini această responsabilitate”, a scris Eduard Hellvig într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Potrivit eurodeputatului, interesul național înseamnă, în actuala etapă a democrației românești, și conform voinței cetățenilor, consolidarea statului de drept. „De aceea, cred că prioritatea SRI în perioada următoare trebuie să fie consolidarea performanței — în cadrul eforturilor interne pentru întărirea statului de drept, dar și al unui context regional tensionat. Drept urmare, consider esențiale două coordonate de acțiune: combaterea corupției și dezvoltarea capacităților de apărare a siguranței naționale. Țin, totodată, să precizez de pe acum că sunt ferm convins că o democrație funcțională are resorturile necesare pentru ca statul și propriii cetățeni să se afle întotodeauna de aceeași parte a baricadei. Cu o condiție: ca toate instituțiile să acționeze conform regulilor democrației și ale societății deschise”, a precizat Eduard Hellvig.

Atitudine rezervată la PSD, entuziasm la PC

Premierul Victor Ponta nici n-a sărit în sus de bucurie la aflarea veştii, nici nu a contestat decizia luată de Klaus Iohannis.
„Vom discuta această propunere în grupurile noastre parlamentare”, a precizat pentru Agerpres președintele Partidului Social Democrat, Victor Ponta.
Mai mult entuziasm s-a manifestat în tabăra Partidului Conservator, formaţiune din care Eduard Hellvig a făcut parte într-o anumită perioadă.
Vicepreședintele PC Bogdan Ciucă a declarat, ţinând să precizeze că vorbeşte în nume personal, că Eduard Hellvig, propus pentru șefia SRI, este un om echilibrat. „Precizez că este un punct de vedere personal, nu este ca urmare a unei consultări cu colegii mei din grup sau din partid, este o părere strict personală și determinată de faptul că, la un moment dat, cu domnul Hellvig am avut proiecte comune și, ca urmare a acestor experiențe, cred că este o persoană echilibrată și asta e mare lucru pentru această funcție, are abilități executive, abilități obținute ca urmare a funcției de europarlamentar, pe care a deținut-o într-o anumită perioadă, de parlamentar, Cred că, ajutat de structura operativă a serviciului, împreună vor putea să coordoneze un serviciu extrem de important pentru orice stat, poate mai ales pentru noi în această perioadă. Eduard Hellvig, dacă va combina echilibrul, abilitățile sale și, evident, experiența și expertiza structurilor operative ale serviciului, va reuși să facă o figură frumoasă și eficientă”, a declarat Ciucă.
El a adăugat că bănuiește că nu vor fi probleme din punct de vedere al procedurilor de vot în Parlament. Bogdan Ciucă a precizat, însă, că se va decide la nivel de partid și de coaliție, înainte de a se da votul în plenul Parlamentului, dacă PC îl va susține sau nu pe Eduard Hellvig.

O atitudine radicală a venit din partea fostului preşedinte Traian Băsescu. „Premierul de la Grivco reuşeşte să nominalizeze pentru şefia SRI un om al lui Voiculescu. Şocant !!!”, a scris pe Facebook fostul șef al statului.

Susţinere necondiţionată din partea PNL pentru Eduard Hellvig

De susţinere necondiţionată Eduard Hellvig va avea parte de la PNL. Co-președintele PNL Alina Gorghiu a declarat că liberalii îl vor susține în Parlament pe Eduard Hellvig, nominalizarea făcută de către șeful statului, Klaus Iohannis, pentru conducerea Serviciului Român de Informații.
„Propunerea făcută de președintele României are menirea de a pune capăt unei situații de interimat la SRI și de a întări autoritatea unei instituții care a fost supusă mai multor atacuri politice în ultima perioadă. Domnul Eduard Hellvig are o serioasă activitate publică, corectă și necontroversată, iar nominalizarea sa va fi susținută de către PNL în Parlament”, afirmă Gorghiu, într-un comunicat de presă remis dat publicităţii joi seara.
Liderul PNL susține că este vorba de o procedură normală, în care, așa cum arată Constituția, Parlamentul este chemat să numească, la propunerea preşedintelui României, un director de serviciu de informații. „În spiritul și litera legilor și ale Constituției României, cât și prin natura valorilor pe care le promovează, Partidul Național Liberal consideră că este absolut firesc ca din partea Președintelui României să vină o propunere civilă pentru conducerea Serviciului Român de Informații. Conducerea civilă a serviciilor de informații reprezintă atât o practică a țărilor cu democrații consolidate, cât și un angajament al României ca țară membră NATO”, a adăugat Alina Gorghiu.

Cum a plecat George Maior de la şefia SRI

George Maior și-a înaintat, pe 27 ianuarie, demisia de la conducerea SRI președintelui Klaus Iohannis, care a acceptat-o imediat.
Funcția de director al SRI a devenit oficial vacantă pe 3 februarie, când Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens, cu 362 de voturi „pentru” și o abținere. Mai înainte, plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului luase act, în aceeași ședință, de demisia lui George Maior din funcția de director al SRI.
Potrivit art.23 din Legea nr.14 din 24 februarie 1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, SRI este condus de un director, cu rang de ministru. Acesta este „numit de Camera Deputaților și Senat în ședință comună, la propunerea președintelui României, în urma audierii celui propus de către comisia însărcinată să exercite controlul parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații, care va prezenta un raport în fata celor două Camere ale Parlamentului.”

1...1.3441.3451.346...1.378 Pagina 1.345 din 1.378

Ziarul de Investigații

Scandal cu pumni şi capete-n gură la PSD Sector 1.

Legătura dintre ora de Religie şi Guvernul dr. Petru Groza

Dan Diaconescu, condamnat DIRECT la cinci ani şi şase luni de puşcărie

Costel Comana, sinucis în toaleta unui avion columbian

Costel Comana găsit mort într-un avion din Costa Rica

Darius Vâlcov, din „beciul domnesc”, în arest la domiciliu.

Aurel Radu şi-a dat demisia de la conducerea Metrorex.

Bilanţul DNA- 2014 a fost an de vârf în lupta anticorupţie.

„Un om care a început în politică ducând geanta lui Voiculescu”

Percheziţii la firma fratelui lui Sebastian Ghiţă.

Remus Truică control judiciar şi sechestru pe avere

Eduard Hellvig, propus de Klaus Iohannis pentru şefia SRI.

Rămâi conectat

Ultimul articol

Ciucu a găsit la Primăria Capitalei un „buget „mâncat” de subvenții”

Urmează o nouă demisie în Guvern? Daniel David: „Am tot amânat plecarea de foarte...

Nicușor Dan vrea referendum în Justiție; CSM avertizează că nu va tolera „nicio formă...